APLICAREA LEGII PENALE IN SPATIU SI TIMP

Consideratiuni generale
1. Notiunea aplicarii legii penale
Prin aplicarea legii penale intelegem executarea sau indeplinirea indatoririlor pe care ea le prevede ce pot
avea loc fie de bunavoie, prin respectarea prescriptiilor acesteia, fie silit, in cazul savarsirii faptei interzise.

2. Elementele in raport cu care se aplica legea penala

Nu putem vorbi de aplicarea legii penale fara a ne referi la elementele care ii fixeaza limitele aplicarii acesteia
si anume : timpul, teritoriul, persoanele si faptele.
Timpul : Se stie ca orice lege care emana de la puterea legislativa, nu poate fi vesnica, ea este limitata in timp, de la
momentul intrarii in vigoare si pana la iesirea din vigoare. De aceea exista o corelatie intre fapta si legea penala care
urmeaza sa fie aplicata.
Spatiul : este un alt element obligatoriu in determinarea limitelor aplicarii legii penale.
Persoanele : intotdeauna legea penala reglementeaza relatii intre oameni.
Faptele : pentru ocrotirea valorilor sociale fundamentale, legea penala descrie explicit si concret faptele sub forma
actiunii sau omisiunii.

Aplicarea legii penale in spatiu

1. Notiunea aplicarii legii penale in spatiu
Aplicarea legii penale in spatiu consta in activitatea de traducere in viata a prescriptiilor sanctionatoare ale
legii penale in raport cu locul comiterii diferitelor infractiuni (in tara sau strainatate) de catre cetateni romani sau
straini.
Principiile menite sa asigure inevitabilitatea aplicarii legii penale in raport cu spatiul sunt : - principiul
teritorialitatii legii penale,
- principiul personalitatii legii penale,
- principiul realitatii
- principiul universalitatii legii penale.
Un lucru foarte important este faptul ca numai recunoasterea si aplicarea tuturor principiilor care guverneaza
intinderea in spatiu a efectelor legii penale fac posibila realizarea unei eficiente activitati de represiune.

2. Aplicarea legii penale faptelor savarsite pe teritoriul Romaniei

2.1

Principiul teritorialitatii legii penale

Este principiul de baza potrivit caruia se face aplicarea legii penale in raport cu locul savarsirii infractiunii,
principiu consacrat in art. 3 C. pen.
Legea penala se aplica in exclusivitate tuturor infractiunilor comise pe teritoriul tarii, neavand nicio relevanta
calitatea faptuitorului.
2.2
Notiunea de teritoriu in sensul legii penale
Prin notiunea de teritoriu se intelege intinderea de pamant si ape cuprinse intre frontiere, cu subsolul si spatiul
aerian, precum si marea teritoriala cu solul, subsolul si spatiul aerian ale acesteia.
Aceasta cuprinde : suprafata terestra, apele interioare, marea teritoriala, subsolul teritoriului terestru si acvatic si
spatiul aerian de deasupra teritoriului acvatic si terestru.
Suprafata terestra : intinderea de pamant cuprinsa intre frontierele politico-geografice ale statului roman.
Apele interioare : apele curgatoare sau statatoare cuprinse intre frontierele politico-geografice ale statului roman.
Marea teritoriala : cuprinde fasia de mare adiacenta tarmului si apele maritime interioare.
Subsolul : este format din zona subterana avand o intindere ce coincide cu limitele frontierelor de stat cu o
adancime practic limitata de posibilitatea reala a omului de exploatare in conditiile tehnicii actuale.
Spatiul aerian : este spatiul care se intinde deasupra teritoriului cuprins intre frontierele statului si desupra apelor
interioare si marii teritoriale.

2.3 Notiunea de infractiune savarsita pe teritoriul tarii

Prin infractiune savarsita pe teritoriul tarii noastre se intelege o infractiune comisa pe teritoriul aratat in art.
142 sau pe o nava sau o aeronava romana.
In Noul Cod penal acest aspect are urmatoarea reglementare:
Art. 8: Teritorialitatea legii penale
(1)Legea penal romn se aplic infraciunilor svrite pe teritoriul Romniei.
(2)Prin teritoriul Romniei se nelege ntinderea de pmnt, marea teritorial i apele cu solul, subsolul i spaiul aerian, cuprinse ntre frontierele
de stat.
(3)Prin infraciune svrit pe teritoriul Romniei se nelege orice infraciune comis pe teritoriul artat n alin. (2) sau pe o nav sub pavilion
romnesc ori pe o aeronav nmatriculat n Romnia.
(4)Infraciunea se consider svrit pe teritoriul Romniei i atunci cnd pe acest teritoriu ori pe o nav sub pavilion romnesc sau pe o
aeronav nmatriculat n Romnia s-a efectuat un act de executare, de instigare sau de complicitate ori s-a produs, chiar n parte, rezultatul
infraciunii.

2.4
a)
b)
c)
d)
e)
f)

Exceptii de la principiul teritorialitatii

Aplicarea legii penale potrivit principiului teritorialitatii cunoaste anumite restrangeri si anume :
Faptele prevazute de legea penala savarsite de persoanele care se bucura de imunitatea de jurisdictie
penala.
Infractiunile savarsite la bordul unor nave straine aflate in trecere prin marea teritoriala ori pe timpul cat se
afla in porturi, in apele maritime interioare si marea teritoriala ale Romaniei.
Infractiunile savarsite la borudul aeronavelor straine aflate in limitele teritoriale romanesti.
Infractiunile savarsite in sediile misiunilor diplomatice straine aflate in tara noastra, de catre membrii si
personalul acestora.
Infractiunile savarsite de personalul armatelor straine in timpul stationarii sau trecerii pe teritoriul altui stat.
Imunitatea prezidentiala, parlamentara si guvernamentala.

In Noul cod penal:

Art. 13: Imunitatea de jurisdicie
Legea penal nu se aplic infraciunilor svrite de ctre reprezentanii diplomatici ai statelor strine sau de ctre alte persoane care, n
conformitate cu tratatele internaionale, nu sunt supuse jurisdiciei penale a statului romn.

3. Aplicarea legii penale romane unor infractiuni savarsite in strainatate

3.1

Notiuni preliminare
Principiul teritorialitatii acopera doar sfera infractiunilor care se savarsesc in limitele teritoriale ale Romaniei.
Pot apare insa situatii cand infractiunile sunt savarsite in strainatate de cetateni romani sau in strainatate unii cetateni
straini savarsesc fapte impotriva intereselor statului roman ori impotriva unor cetateni romani. Pentru astfel de situatii
legea penala romana prevede urmatoarele principii subsidiare : personalitatii, realitatii si universalitatii.
3.2

Principiul personalitatii legii penale

Acest principiu este consacrat in art. 4 C.pen. care stabileste ca legea penala romana se aplica si
infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii, de catre un cetatean roman sau de catre o persoana fara
cetatenie, care are domiciuliul in Romania.
Pentru aplicarea principiului personalitatii se cer a fi intrunite urmatoarele conditii :
a) fapta sa fie savrasita in intregime in fara teritoriului tarii noastre indiferent de locul, de tara in care
infractorul comite aceasta infractiune. Potrivit criteriului ubicuitatii, nici un act de executare si nici
rezultatul nu se pot produce in Romania, deoarece, in caz contrar, legea romanaar trebui sa intervina
potrivit principiului teritorialitatii;
b) fapta sa constituie infractiune potrivit prevederilor din legea penala romana
c) infractorul sa fie cetatean roman sau o persoana fara cetatenie care domiciliaza in Romania.
In Noul Cod penal acest principiu are urmatoarea reglementare:
Art. 9: Personalitatea legii penale
(1)Legea penal romn se aplic infraciunilor svrite n afara teritoriului rii de ctre un cetean romn sau de o persoan juridic romn,
dac pedeapsa prevzut de legea romn este deteniunea pe via ori nchisoarea mai mare de 10 ani.
(2)n celelalte cazuri, legea penal romn se aplic infraciunilor svrite n afara teritoriului rii de ctre un cetean romn sau de o persoan
juridic romn, dac fapta este prevzut ca infraciune i de legea penal a rii unde a fost svrit ori dac a fost comis ntr-un loc care nu
este supus jurisdiciei niciunui stat.
(3)Punerea n micare a aciunii penale se face cu autorizarea prealabil a procurorului general al parchetului de pe lng curtea de apel n a crei
raz teritorial se afl parchetul mai nti sesizat sau, dup caz, a procurorului general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie.

3.3

Principiul realitatii legii penale

Legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii, de catre un cetatean roman
sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul Romaniei, daca fapta a fost indreptata contra
sigurantei nationale a statului nostru sau contra vietii unui cetatean roman ori prin care s-a produs o vatamare grava
integritatii corporale sau sanatatii unui cetatean roman.

Pentru aplicarea principiului realitatii se cer a fi realizate urmatoarele condiitii :

a) infractiunea sa fie savarsita in strainatate
b) infractiunea savarsita sa fie indreptata impotriva sigurantei nationale a statului nostru, impotriva unui cetatean
roman sau prin care s-a produs o vatamare grava a integritatii corporale sau sanatatii acestuia.
c) Fapta sa constituie infractiune potrivit prevederilor legii penale romane.
d) Infractorul sa fie cetatean strain sau o persoana fara cetatenie care nu are domiciliul in Romania
e) Punerea in miscare a actiunii penale se face numai cu autorizarea procurorului general al Romaniei.
In Noul Cod penal acest principiu are urmatoarea reglementare:
Art. 10: Realitatea legii penale
(1)Legea penal romn se aplic infraciunilor svrite n afara teritoriului rii de ctre un cetean strin sau o persoan fr cetenie, contra
statului romn, contra unui cetean romn ori a unei persoane juridice romne.
(2)Punerea n micare a aciunii penale se face cu autorizarea prealabil a procurorului general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie
i Justiie i numai dac fapta nu face obiectul unei proceduri judiciare n statul pe teritoriul cruia s-a comis.

3.4

Principiul universalitatii legii penale

Universalitatea legii penale romane este definita in art. 6 C.pen. in care se arata ca Legea penala se aplica
si altor infractiuni decat celor prevazute in art. 5 alin. 1 , savarsite in afara teritoriului tarii, de un cetatean strain sau de
o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul tarii, daca :
a) fapta este prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost sa varsita
b) faptuitorul se afla in tara
Aplicarea legii penale
romane potrivit principiului universalitatii presupune realizarea cumulativa a
urmatoarelor conditii :
a) savarsirea unei infractiuni, alta decat cele pentru care s-ar aplica legea penala romana conform principiului
realitatii,
b) infractiunea sa fie savarsita in strainatate in intregime,
c) sa existe dubla incriminare
d) fapta sa fie savarsita de un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu are domiciliul in
Romania
e) infractorul se afla in Romania.
Principiul universalitatii nu se aplica in cazul cand exista vreo clauza care impiedica punerea in miscare a
actiunii penale sau continuarea procesului penal ori executarea pedepsei sau cand pedeapsa a fost executata ori
considerata ca executata.
In Noul Cod penal acest principiu are urmatoarea reglementare:
Art. 11: Universalitatea legii penale
(1)Legea penal romn se aplic i altor infraciuni dect celor prevzute n art. 10, svrite n afara teritoriului rii de un cetean strin sau o
persoan fr cetenie, care se afl de bunvoie pe teritoriul Romniei, n urmtoarele cazuri:
a)s-a svrit o infraciune pe care statul romn i-a asumat obligaia s o reprime n temeiul unui tratat internaional, indiferent dac este
prevzut sau nu de legea penal a statului pe al crui teritoriu a fost comis;
b)s-a cerut extrdarea sau predarea infractorului i aceasta a fost refuzat.
(2)Dispoziiile alin. (1) lit. b) nu se aplic atunci cnd, potrivit legii statului n care s-a svrit infraciunea, exist o cauz care mpiedic punerea n
micare a aciunii penale sau continuarea procesului penal ori executarea pedepsei sau cnd pedeapsa a fost executat ori este considerat ca
executat.
(3)Cnd pedeapsa nu a fost executat sau a fost executat numai n parte, se procedeaz potrivit dispoziiilor legale privitoare la recunoaterea
hotrrilor strine.

3.5

Prioritatea conventiilor internationale in materia unor infractiuni savarsite in strainatate

Aplicarea legii penale romana pentru infractiunile savarsite in strainatate, potrivit principiilor realitatii si
universalitatii se realizeaza si in raport cu dispozitiile cuprinse in art. 7 C.pen. Potrivit acestui text, normele cuprinse in
art. 5 si 6 C. pen. se aplica numai daca nu se dispune altfel printr-o conventie internationala.
Conform noului Cod penal:
Art. 12: Legea penal i tratatele internaionale
Dispoziiile art. 8-11 se aplic dac nu se dispune altfel printr-un tratat internaional la care Romnia este parte.

4. Extradarea
4.1

Notiunea si natura juridica a extradarii

Extradarea este un act bilateral, politic si juridic prin care statul, pe al carui teritoriu se afla un infractor strain,
preda pe acesta statului unde s-a savarsit infractiunea ori statului lae carui interese au fost afectate prin comiterea
faptei sau al carui cetatean este, in vederea tragerii la raspundere penala ori a executarii pedepsei la care a fost
condamnat printr-o hotarare definitiva.
Sub raportul finalitatii sale, extradarea este un act de reciproca asistenta juridica internationala si poate fi
acordata numai in baza unei conventii internationale.

4.2
-

4.3

Conditiile extradarii
a) conditiile ce privesc infractiunea:
sa se fi comis o infractiune pe teriotriul statului solicitat sau prin fapta savarsita sa fie lezate interesele acelui
stat
fapta savarsita sa fie considerata infractiune atat de legislatia statului solicitant, cat si de cea a statului
solicitant sa efectueze extradarea
infractiunea oentru care se cere extradarea sa prezinte o anumita gravitate
b) conditiile ce privesc infractorul:
persoana a carei extradare se cere sa fie cetatean strain sau o persoana fara cetatenie ce domiciliaza in
strainatate
infractorul sa se gaseasca pe teritoriul solicitat
c) conditiile de ordin procedural:
sa existe o cerere de extradare
statul solicitat care primeste cererea de extradare este obligat sa-l aresteze pe faptuitor
statul solicitat este obligat sa comunice statului solicitant data si locul predarii faptuitorului care este extradat
statul solicitant este obligat sa comunice partii solicitate informatii cu privire la finalizarea procesului penal in
care a fost implicat cel extradat.Dupa pronuntarea hotararii judecatoresti definitive se va transmite si o copie a
sentintei.

Situatiile de exceptie cand nu poate opera extradarea

nu pot fi extradate persoanele care au obtinut drept de azil in Romania

cetatenii straini sau apatrizii cu domiciliul in strainatate daca au savarsit o infractiune in Romania sau
impotriva intereselor statului nostru
- extradarea va fi refuzata daca :
- infractiunea pentru care se cere este dintre acelea pentru care actiunea penala se pune in miscare
numai la plangerea prealabila a partii vatamate ori lipseste autoritatea sau sesizarea organului competent
- a intervenit amnistia faptei printr-un act de clementa dat de organul puterii legislative a statului
solicitat sau solicitant
- a trecut termenul de prescriptie a raspunderii penale sau a executarii pedepsei
- exista autoritatea de lucru judecat
-

4.4

Ordinea de preferinta in acordarea extradarii

In cazul in care un infractor este cerut a fi extradat, in acelasi timp, catre mai multe state, in conventiile
incheiate de Romania cu alte state se prevede ca statul solicitat va da prioritate statului pe teritoriul caruia s-a
savarsite infractiunea, in lipsa acestuia, statului impotriva intereselor caruia a fost indreptata infractiunea, si, in
ultima instanta, statului al carui cetatean este infractorul.
Conform noului Cod penal:
Art. 14: Extrdarea
(1)Extrdarea poate fi acordat sau solicitat n temeiul unui tratat internaional la care Romnia este parte ori pe baz de reciprocitate, n condiiile
legii.
(2)Predarea sau extrdarea unei persoane n relaia cu statele membre ale Uniunii Europene se acord sau se solicit n condiiile legii.
(3)Predarea unei persoane ctre un tribunal penal internaional se acord n condiiile legii.

4.5

Organele implicate in efectuarea extradarii

Cererea de extradarese primeste pe cale diplomatica, prin Ministerul Afacerilor Externe. Actele procedurale
sunt efectuate de organele Mnisterului Public si cele ale Ministerului Justitiei.Activitatile de arestare si predare catre
statul solicitant sunt efectuate de organele de politie, in cazul Romaniei prin Biroul National INTERPOL.
Legislaie internaional n materie
Convenia European privind transferul de procedurin materie penal, adoptat de Romnia prin Legea
34/2000.
Legea 302/2004 privind Cooperarea juridic internaional n materie penal.

Aplicarea legii penale in timp

1. Notiuni generale
Prin norme penale privind aplicarea legii penale in timp se intelege ansamblul de norme juridice penale prin
care se reglementeaza aplicarea legii penale in raport cu timpul savarsirii infractiunii si cu momentul tragerii la
raspundere penala a celor ce-au savarsit infractiuni.

2. Activitatea legii penale

In materia aplicarii legii penale in timp este dominant principiul activitatii legii penale, conform caruia legea
penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea este in vigoare.
2.1 Notiunea de activitate a legii penale
Potrivit principiului activitatii legii penale, o lege nu se aplica decat pentru infractiunile savarsite in perioada de
timp cuprinsa intre data intrarii in vigoare si data scoaterii ei din uz.
2.2 Durata si limitele de aplicare a legii penale in timp
Intrarea in vigoare a unei legi penale se realizeaza prin doua modalitati :
a) la data expresa prevazuta in lege
b) la data publicarii legii in Monitorul Oficial
Iesirea din vigoare a unei legi penale se realizeaza prin abrogare.
Din punctul de vedere al procedeului folosit pentru a scoate din uz o lege, abrogarea poate fi : expresa, tacita
sau subinteleasa, autoabrogarea, totala, partiala.

1. Concursul de lege penala

In practica legislativa este posibil sa fie in vigoare in acelasi timp doua sa mai multe legi penale.
Exista concurs de legi penale in timp atunci cand doua sau mai multe legi penale reglementeaza aceleasi
relatii sociale, una din legi fiind o lege penala generala, alta o lege penala speciala, iar, uneori, chiar o lege
exceptionala.
In cazul concursului de legi penale, va fi activa legea speciala, in defavoarea celei generale sau legea
exceptionala, in raport cu cea speciala si cea generala.

2. Extraactivitatea legii penale

4.1 Notiuni preliminare
In materia aplicarii legii penale in timp, extraactivitatea este acceptata in mod exceptional si ea consta intr-o
extindere a activitatii legii penale, fie inainte de momentul intrarii ei in vigoare, fie ulterior, dupa iesirea ei din vigoare.
Prin efectele pe care le produce, extraactivitatea creeaza unele exceptii de la principiul activitatii legii penale
si anume : retroactivitatea si ultraactivitatea.

a)
b)
c)
d)
e)

4.2 Retroactivitatea
Legile rectroactiveaza atunci cand se aplica infractiunilor ce au fost savarsite inaintea intrarii lor in vigoare
Au caracter retroactiv urmatoarele legi :
legea penala in continutul careia se prevede expres ca urmeaza sa se aplice si unor fapte savarsite anterior
intrarii ei in vigoare
legea interpretativa
legile dezincriminatoare
legile care prevad masuri de siguranta sau masuri educative
legea penala amai favorabila

4.3 Ultraactivitatea
Ultraactivitatea actioneaza, de asemenea, in mod exceptional, ea presupunand aplicarea legii penale in viitor,
chiar si dupa ce a iesit din vigoare, asupra faptelor ce s-au savarsit sub imperiul ei.
4.4 Aplicarea legii penale mai favorabile
a) Notiuni si caracterizare
b) Aplicarea legii penale mai favorabile in raport cu faptele care nu au fost definitiv judecate
Potrivit dispozitiei din art. 13 alin. 2 C.Pen., daca la savarsirea infractiunii si pana la judecarea definitiva a
cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea cea mai favorabila.
c) Criteriile de determinare a legii mai favorabile :
- conditiile de incriminare a faptei
- conditiile de tragere la raspundere penala
- natura si durata sanctiunii
- termenul de prescriptie a raspunderii penale
4.5 Aplicarea legii penale mai favorabile in cazul pedepselor definitive
Aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile in cazul pedepselor definitive este reglementata de art. 14
C. pen. Potrivit prevederilor din alin. 1 al acestui articol, atunci cand dupa ramanerea definitiva a hotararii de
condamnare si pana la executarea completa a pedepsei inchisorii sau amenzii a intervenit o lege noua care prevede
o pedeapsa mai usoara, aceasta se va aplica obligatoriu si asupra pedepselor definitive care nu au fost inca
executate, sunt in curs de executare ori au fost deja executate in intregime. Daca pedeapsa aplicata depaseste
maximul special prevazut de legea noua pentru infractiunea respectiva, ea se va reduce la acest maxim.
4.6 Aplicarea facultativa a legii penale mai favorabile in cazul pedepselor definitive
Aplicarea facultativa a legii penale mai favorabile poate interveni atunci cand, dupa ramanerea definitiva a
hotararii de condamnare si pana la executarea completa a pedepsei inchisorii, a intervenit o lege care prevede o
pedeapsa mai usoara, iar sanctiunea aplicata este mai mica decat maximul special prevazut de legea noua.
Instanta poate dispune mentinerea sau reducerea pedepsei.
Noul Cod penal cu privire la
SECIUNEA 1: Aplicarea legii penale n timp
Art. 3: Activitatea legii penale
Legea penal se aplic infraciunilor svrite n timpul ct ea se afl n vigoare.

Art. 4: Aplicarea legii penale de dezincriminare

Legea penal nu se aplic faptelor svrite sub legea veche, dac nu mai sunt prevzute de legea nou. n acest caz, executarea pedepselor, a
msurilor educative i a msurilor de siguran, pronunate n baza legii vechi, precum i toate consecinele penale ale hotrrilor judectoreti
privitoare la aceste fapte nceteaz prin intrarea n vigoare a legii noi.

Art. 5: Aplicarea legii penale mai favorabile pn la judecarea definitiv a cauzei

(1)n cazul n care de la svrirea infraciunii pn la judecarea definitiv a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplic legea mai
favorabil.
(2)Dispoziiile alin. (1) se aplic i actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituionale, precum i ordonanelor de urgen
aprobate de Parlament cu modificri sau completri ori respinse, dac n timpul cnd acestea s-au aflat n vigoare au cuprins dispoziii penale mai
favorabile.

Art. 6: Aplicarea legii penale mai favorabile dup judecarea definitiv a cauzei
(1)Cnd dup rmnerea definitiv a hotrrii de condamnare i pn la executarea complet a pedepsei nchisorii sau amenzii a intervenit o lege
care prevede o pedeaps mai uoar, sanciunea aplicat, dac depete maximul special prevzut de legea nou pentru infraciunea svrit,
se reduce la acest maxim.
(2)Dac dup rmnerea definitiv a hotrrii de condamnare la deteniune pe via i pn la executarea ei a intervenit o lege care prevede
pentru aceeai fapt numai pedeapsa nchisorii, pedeapsa deteniunii pe via se nlocuiete cu maximul nchisorii prevzut pentru acea
infraciune.
(3)Dac legea nou prevede n locul pedepsei nchisorii numai amenda, pedeapsa aplicat se nlocuiete cu amenda, fr a se putea depi
maximul special prevzut n legea nou. inndu-se seama de partea executat din pedeapsa nchisorii, se poate nltura n totul sau n parte
executarea amenzii.
(4)Msurile educative neexecutate i neprevzute n legea nou nu se mai execut, iar cele care au corespondent n legea nou se execut n
coninutul i limitele prevzute de aceasta, dac este mai favorabil.
(5)Cnd legea nou este mai favorabil n condiiile alin. (1)-(4), pedepsele complementare i msurile de siguran neexecutate i neprevzute n
legea nou nu se mai execut, iar cele care au corespondent n legea nou se execut n coninutul i limitele prevzute de aceasta.
(6)Dac legea nou este mai favorabil numai sub aspectul pedepselor complementare sau msurilor de siguran, acestea se execut n
coninutul i limitele prevzute de legea nou.
(7)Cnd o dispoziie din legea nou se refer la pedepse definitiv aplicate, se ine seama, n cazul pedepselor executate pn la data intrrii n
vigoare a acesteia, de pedeapsa redus sau nlocuit potrivit dispoziiilor alin. (1)-(6).

Art. 7: Aplicarea legii penale temporare

(1)Legea penal temporar se aplic infraciunii svrite n timpul cnd era n vigoare, chiar dac fapta nu a fost urmrit sau judecat n acel
interval de timp.
(2)Legea penal temporar este legea penal care prevede data ieirii ei din vigoare sau a crei aplicare este limitat prin natura temporar a
situaiei care a impus adoptarea sa.