Sunteți pe pagina 1din 4

Johann Heinrich Pestalozzi (1746-1827)

Johann Heinrich Pestalozzi (n. 12 ianuarie 1746 - d. 17 februarie 1827) a fost un pedagog
elveian i reformator al educaiei. A mbogit i rennoit coninutul i metodele nvmntului
primar, fiind considerat ntemeietorul colii populare.
Johann Heinrich Pestalozzi a fost in aceeasi masura teoretician si practician pe taramul
educatiei. A organizat si condus scolile de la Neuhof, Stanz, Burgdorf, Mnchenbuchsee si
Yverdon. Dintre lucrarile sale scrise, le mentionam pe cele cu caracter didactic: Cum isi invata
Gertruda copiii, Metoda, Cartea pentru mame si Abecedarul intuitiei sau cu privire la
raporturile dintre masura si intuitie, Cantecul lebedei.
Pedagogul elvetian a plecat de la aceeasi incredere in formarea omului. Dezvoltarea de
ansamblu si tot mai inalta a acestor forte interioare ale naturii umane, catre o intelepciune umana
pura, constituie scopul general al formarii chiar si a celor mai de jos oameni (J.H. Pestalozzi,
1959, pag. 228).
Pestalozzi fost influenat att de iluminism, ct i de romantism. Astfel, a considerat c
mbuntirea situaiei maselor populare se poate realiza n primul rnd prin educaie i
instrucie, care ar trebui s se desfoare, att n coal ct i n mediul familial, conform naturii,
adic s descopere i s stimuleze abilitile nnscute al copilului.
Considernd c tineretul trebuie s fie nzestrat nu numai cu cunotin e, ci i cu
deprinderi practice, a preconizat mbinarea instruciunii cu munca productiv. Principiile colii
pestalozziene au fost preluate, cu unele mbuntiri, de ntreaga pedagogie tiin ific: intui ia,
stimularea activitii proprii a copilului, respectarea individualitii lui, asigurarea dezvoltrii
armonioase i echilibrate a omului i ncadrarea n comunitatea educativ (de la familie pn la
umanitate).
Intreg sistemul sau pedagogic a avut in vedere increderea in formarea omului,
optimismul. A fost condus de ideea ca omul trebuie dezvoltat ca intreg, trupul, spiritul si inima
sa. A proiectat un invatamant elementar, care sa cladeasca in mod sigur si temeinic cunostintele
si deprinderile necesare vietii si totodata sa ajute la dezvoltarea fortelor si dispozitiilor copilului.
Educatia in conformitate cu natura, inceputa in familie, trebuie sa se desavarseasca in scoala
prin: educatia fizica, pregatirea pentru munca, educatia intelectuala si morala. Scopul instructiei

intelectuale elementare era acumularea de catre copil a cunostintelor intemeiate pe experienta


senzoriala. In conceptia sa, in continutul invatamantului, respectiv al instructiei elementare,
trebuiau sa intre cititul, scrisul, socotitul, desenul, cantul, activitatile practice, gimnastica,
precum si elemente de geometrie.
Pestalozzi a elaborat bazele generale ale invatamantului elementar, evidentiind rolul
intuitiei, inteleasa nu numai ca percepere senzoriala a lumii, ci si ca mijloc de dezvoltare
armonioasa a fortelor psihofizice ale copilului. Alaturi de principiul intuitiei si al activitatii
libere, a formulat regula gradarii treptate si a succesiunii riguroase in instructie; de asemenea,
cerea sa se respecte particularitatile individuale si de varsta ale copiilor. Considera ca scoala
trebuie sa formeze la copil un anumit complex de priceperi si deprinderi si atribuia exercitiului
un rol important. A supraestimat metoda de predare, sustinand ca de ea depinde in mare parte
succesul.
Pestalozzi avea ncredere n puterea educaiei. Omul devine om numai prin educaie.
Dar ce fel de educaie poate realiza umanizarea omului? Numai o educaie care s plece de la
natura omului i s fie conform cu aceasta. i care este specificul naturii omeneti? n ce const
ea? n urma unei bogate experiene pedagogice, ncercatul Pestalozzi, n ultima sa oper,
intitulat sugestiv Cntecul lebedei, d un rspuns memorabil, aproape evanghelic: Trebuie s
accept c nu trectorul meu trup sau sngele meu i nici sensul animalic al poftelor omeneti sunt
cele ce constituie omenescul naturii mele sau nsi natura uman, ci dispoziiile inimii mele
omeneti, ale spiritului meu i ale puterii mele creatoare constituie esenialul naturii umane.
n procesul educaiei este important, scrie Pestalozzi n Cntecul lebedei, ca ochiul s
vad, urechea s aud, piciorul s mearg, iar mna s apuce. La fel, inima s cread i s
iubeasc, mintea s gndeasc. Aceasta reprezint dezvoltarea complet a fiinei umane. Dac
coala actual vrea s dezvolte numai intelectul copilului, greete fundamental.
Cu privire la educaia omului, Pestalozzi sintetizeaz concepia sa n urmtoarele cuvinte:
Omul vine pe lume n ceea ce privete trupul, spiritul i inima, capabil cu adevrat de
dezvoltare, dar nedezvoltat. El poate rmne nedezvoltat, poate rmne n prsire, poate fi ru
instruit, dar nu trebuie lsat n prsire, ci trebuie s devin puternic i agil fizic, inteligent n
ceea ce privete spiritul i moral n ceea ce privete inima. Pedagogul elveian este primul care
vorbete despre o nvtur pentru trup, minte i inim. Aadar instrucia intelectual, fizic i
moral este cea care asigur dezvoltarea complex i armonioas a copilului, maturul de mai
trziu. Neglijarea oricrei laturi creeaz dezechilibre periculoase pentru orice copil. Educaia
unific n libertatea fiinei omeneti, prin credin i dragoste, totalitatea forelor omeneti pentru
scopul misiunii ei finale, crearea unui om nou.
Constatarea aceasta l ndeamn pe Pestalozzi s asemene pe educator cu un grdinar:
Grdinarul nu face nimic n ce privete esena creterii i nfloririi plantei; esena creterii i
nfloririi ei st n ea nsi. El o planteaz i o ud, iar Dumnezeu asigur prosperitatea. Nu
grdinarul este acela care deschide rdcinile copacilor, ca ele s primeasc binecuvntarea
pmntului; nu este el acela care separ mduva copacilor de lemnul lor, iar lemnul de coaj i
aa prile separate le conduce de la rdcin pn la ramurile cele mai ndeprtate ale copacului
i n separarea lor necondiionat, le ine mpreun, n venica unitate a esenei lui interne i prin
aceasta ajunge la rezultatul care asigur existena lui, fructul copacului. Din toate acestea

grdinarul nu face nimic. El ud numai pmntul uscat, pentru ca rdcinile lui s nu se ating de
el ca de o piatr, el dirijeaz numai apa stttoare, ca ea n oprirea ei s nu devin mltinoas.
I.H.Pestalozzi sustine ideea autodezvoltarii fortelor din om, potrivit careia fiecare aptitudine are
tendinta de a se dezvolta, de a iesi din starea de inertie si de a deveni o forta in actiune.
I.H.Pestalozzi a elaborat teoria invatamintului elementar primar. Portrivit ideilor sale,
invatatorul are o dubla sarcina: Asigurarea unui volum de cunostinte si dezvoltarea capacitatilor
intelectuale. Pestalozzi a apreciat invatatorul si a demonstrat de ce calitati trebuie sa dispuna
acesta: pregatire stiintifica si didactica, iubire sincera fata de copii, o buna capacitate de
organizare a munci sale educative.
Adunnd la propria ferma un numar de copii saraci sau vagabonzi, Pestalozzi i
instruieste si i nvata cum sa munceasca pentru a se descurca n viata. Este un prim nceput
pentru el ca viitor mare pedagog, dar un nceput care l desemneaza ca fiind primul care a realizat
n mod practic mbinarea muncii productive cu instructia. El era convins ca saracia provine mai
ales din lipsa cunostintelor si nlaturarea unui asemenea neajuns i-ar ajuta pe oameni sa
munceasca mai ordonat si mai eficient.
n anul 1780 Pestalozzi publica o culegere de cugetari intitulata Orele de seara ale unui
sihastru n care continua ideea lui Rousseau despre educatia conforma cu natura, dar si exprima
propriile convingeri cu privire la rolul familiei n educarea copilului, la orientarea primilor sai
pasi n viata. Aceste idei le continua n romanul social Leonard si Gertruda si ndeosebi n
lucrarea Cercetarile mele asupra mersului naturii n dezvoltarea genului uman (1797).
Aici el analizeaza cele trei mari stadii ale societatii si ale individului n dezvoltarea si formarea
sa ca fiinta sociala: vrsta naturala, sociala si morala. Aceste stadii se succed n conformitate cu
niste legi naturale, dar, prin forta omului si a educatiei, ele trebuie sa devina si stadii ale
educatiei.
Gandirea didactica a lui Pestalozzi a ajuns si la noi prin Stephan Ludwig Roth (17961849), iar invatamantul elementar de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, a
fost organizat in spirit pestalozzian. n spaiul romnesc, ideile lui Pestalozzi ptrund mai nti n
Transilvania prin intermediul lui Stephan Ludwig Roth, care i-a fost discipol i colaborator la
Yverdon. Aceste idei au influenat regulamentul colar din ara Romneasc (1832) i cel din
Moldova (1835).Omul devine opera sa proprie, nelegnd prin aceasta influena pe care o
exercit formele exterioare de via n care triete i prin care el se educ, se formeaz. Omul se
nate, se dezvolt n cadrul diferitelor forme ale comunitii omeneti, ncepnd cu familia,
continund cu coala, terminnd cu genul uman, cu omenirea conceput ca unitate. Religia
predat n cadrul colii este unul din mijloacele care contribuie la ridicarea moral a omului, ca
s poat birui instinctele i s manifeste permanent iubirea fa de aproapele su. Omul ajunge
n cer ndeplinind bine obligaiile sale pe pmnt, spunea Johann Pestalozzi, renumitul pedagog
elveian n Christoph i Else. Cretinismul este sarea pmntului, tot el afirma.

Bibliografie:

1.
2.

Cuco, Constantin, Istoria pedagogiei, Editura Polirom, Iai, 2001, p. 153-192


Pestalozzi, J. H., Texte alese, E. D. P. , Bucureti, 1965