Sunteți pe pagina 1din 79

loading...

5.2. Fundatii
5.2.1.
Amenajarea
terenului.

ALTE DOCUMENTE
Vitalitatea navei reprezinta capacitatea acesteia
de a-si mentine caracteristicile tehnice de
exploatare si proprietatile nautice in conditii de
avari
EXPERTIZ PRIVIND PROTECIA TERMIC Nr.
A. 07140-10 Bloc manta beton Isospan S
36,5/13,5
29 DE MOTIVE PENTRU A UTILIZA ARGISOL SISTEMUL DE CONSTRUCTIE CU IZOLATIE
TERMICA PERFECTA
Vopsire perete dupa gletuire
proiectul de instalatii electrice aferent obiectivului
cu destinatia Hale Depozitare
Arhitectura n Mesopotamia. Ziguratul
Aditivi n betoane
Produsul \" TOUCH&MOTION \"
ZUGRAVELI SI VOPSITORII

Amenajarea terenului de
amplasament al viitoarei
constructii se compune din
mai multe operatii care
conduc,
n
final,
la
posibilitatea
executarii
elementelor de constructie
din infrastructura. Aceste
Search
operatii sau procese sunt
de complexitati diferite.
Ele pot fi executate n paralel sau pot fi consecutive.
Lucrarile de amenajare a terenului de amplasament pot
ajunge, n cazul unor constructii de mare amploare, la o
pondere considerabila n ceea ce priveste costurile
economico-financiare.
5.2.1.1. Lucrari pregatitoare si trasarea constructiilor.
Prin lucrarile pregatitoare se ntelege un grup compact de
procese specifice, bine definite, si anume:
-

fixarea cotei pardoselii de la parter, respectiv cota 0.00;

curatirea si defrisarea terenului;

demolarea constructiilor existente pe amplasament n cazul


cnd acestea exista;

transportul materialelor rezultate;

obtinerea si definitivarea platformei terenului sistematizat


situata la cota -CTS;

trasarea sistemului modular de axe: A, B, C, .., 1, 2, 3, ,...

A. Fixarea cotei 0.00.


1.

Printre primele operatii care se executa la nceperea


lucrarilor pe santier este fixarea cotei0.00.

2. Cota 0.00 un reper relativ ales de proiectant nca n


primele faze de proiectare. Odata ales acest reper ramne
definitiv pentru ntreaga viata a constructiei. n raport
cu cota 0.00 se defineste n jos infrastructura si
deasupra suprastructura. Toate cotele de nivel, att n
interiorul
constructiei,
pentru
infrastructura
si
suprastructura, ct si n exteriorul acesteia, se masoara n
raport
cu cota
0.00. Cotele aflate deasupra sunt
pozitive, + a, iar cele aflatesub sunt cote negative, b.
3. Prin definitie, cota pardoselii de la parter a cladirii ce se
executa este cota 0.00. Aceasta cota este precizata n
proiectul de executie, n plansele n care se reprezinta:
planul de situatie, planul de sapatura, planul general de
fundatie. Cota 0.00 este exprimata n valori absolute, n
metri.
4. Pozitionarea cotei 0.00, precum si verificarea periodica a
pozitiei se face cu mijloace topografice.
5. Fixarea pe teren a cotei zero se face cu borne din beton sau
din metal pentru lucrari de importanta medie sau deosebita.
Pentru lucrari de mai mica importanta se pot folosi tarusi din
lemn.
6. Bornele se dispun n locuri special amenajate situate n
incinta santierului astfel nct sa se poata pastra pe toata
durata de executie. n cazuri deosebite trebuie realizate
lucrari speciale de protectie, spre exemplu mprejmuiri.
7. n cazul n care se alipeste la calcan o constructie noua n
raport cu o constructie existenta, legata functional de
aceasta, n majoritatea cazurilor se adopta cota 0.00 a
cladirii existente. Este recomandabil acest procedeu
deoarece n raport cu aceasta cota sunt pozitionate toate

elementele de constructii din fundatii si suprastructura. Un


alt aspect important este conectarea retelelor de instalatii
interioare la retelele exterioare existente.
B. Amenajarea terenului.
1. n cele mai multe situatii, pe amplasamentul viitoarei
constructii se gasesc, la momentul nceperii lucrarilor,
diverse materiale depozitate ntmplator, vegetatie de
diferite marimi sau constructii care trebuie demolate. De
aceea terenul de amplasament trebuie pregatit pentru
nceperea lucrarilor de trasare a sistemului modular de axe
de referinta.
2. Operatiile de
prealabila a
constructie,
terenului de

curatire, de defrisare, n general de pregatire


locului pe care se va amplasa viitoarea
constituie lucrarile
de
amenajare
a
amplasament.

3. Toate aceste lucrari sunt nsotite de transportul si


depozitarea materialelor rezultate n locuri special pregatite
n acest scop.
C. Obtinerea platformei terenului sistematizat, situata la
cota - CTS.
1. Dupa curatire terenul de amplasament rezulta denivelat. n
continuare este necesar sa fie adus la o forma ct mai
plana, care sa permita nceperea lucrarilor de sapatura, n
vederea trasarii si executarii fundatiilor. n proiectul de
executie trebuie precizata cota acesteiplatforme de pe
care se porneste trasarea sistemului modular de axe.
Lucrarile care conduc la obtinerea platformei mentionate
sunt lucrari fie numai de sapatura de pamnt, fie numai
de umplutura de pamnt, fie de sapatura n unele locuri
si de umplutura n altele. Aceste lucrari se numesc lucrari
de sistematizare a terenului de amplasament. Cota
prevazuta
n
proiect
se
numeste cota
terenului

sistematizat
CTS. Iar
platforma
obtinuta
numeste platforma terenului sistematizat.

se

D. Trasarea axelor principale ale sistemului modular.


1. Prin trasarea constructiei se ntelege, n principal, trasarea
sistemului modular principal de axe. Acest sistem de axe
este format din axe transversale notate n general cu
cifre: 1, 2, 3, . si axe longitudinale notate n general cu
litere majuscule: A, B, C, . Trasarea sistemului modular
principal de axe se face cu aparatura topografica. n
monografiaConstructii
si
mediu, Editura MATRIX
ROM, Bucuresti
2004, capitolul
14, Coordonare
dimensionala si modulara, sunt precizate principalele
aspecte legate de introducerea notiunii de sistem modular
de axe de referinta.
2. n figurile 5.2.1. si 5.2.2.este prezentat procedeul de trasare
a sistemului modular de referinta pe platforma terenului
sistematizat situata la cota din proiect - CTS.
3. n figura 5.2.1. este reprezentat profilul continuu pe ntregul
contur al viitoarei constructii. Axele 1 - 4 si axele A- C
sunt materializate prin fire (cabluri sau srme) si pozitionate
pe profilul continuu. Proiectia n plan a acestor fire este
tocmai sistemul de axe principal. Axarea pe suprafata
terenului se coboara cu firul cu plumb sau cu aparatele
topografice. Marcarea pe teren se face cu vopsea.
4. n figura 5.2.2. se poate vedea trasarea sistemului modular
de axe realizata direct pe platforma terenului sistematizat la
cota - CTS.
5. Dupa aceste trasari de axe ncep lucrarile de fundatii, adica
sapaturile pe axele de referinta. n raport cu axarea facuta
se marcheaza sapatura la cotele din proiect. Pe axul B este
exemplificata trasarea santului continuu care are latimea n
plan

Fig. 5.2.1. Profile continue pentru trasarea sistemului de


axe

Fig. 5.2.2. Vedere n plan


5.2.1.2 Sapaturi si sprijiniri.
A. Criterii care determina sapatura.

1.

Studiul geotehnic. Avizul geotehnic sau studiul


geotehnic, care este descris n capitolul urmator, furnizeaza
structura stratificarii terenului de amplasament, cota n
adncime a terenului bun de fundatie (stratul geologic pe
care se poate aseza talpa fundatiei), capacitatea portanta a
stratului bun de fundare. Studiul geotehnic mai precizeaza
date despre pozitia n adncime a apei freatice. n cazul
existentei pnzei de apa freatica pot fi necesare lucrari de
eliminare a apei din teren, atunci cnd executia fundatiilor
necesita aceste operatii.

2.

Tipul solutiei de fundare. Solutia de fundare se alege


astfel nct sa asigure transmiterea ncarcarilor verticale si
orizontale provenite din suprastructura terenului de fundare.
Tipurile de fundatii diferite sunt prezentate n continuare n
capitolul clasificarea fundatiilor.

3.

Functiunile existente n subsol pot influenta configuratia


sistemului de fundare prin aspecte particulare cum ar fi:
procesele termice cu valori de temperatura mari,
configuratiile geometrice speciale determinate de procese
tehnologice, regim de functionare dinamic etc.

B. Sapaturi deasupra pnzei de apa freatica.


1. Sapaturile se pot executa n taluz vertical, n functie de
natura terenului, sau nclinat (natural). Aceasta depinde de
coeziunea terenului si adncimea la care se face sapatura.
2. Pentru terenurile cu coeziune buna si adncimi de fundare
sub 2 m, sapaturile se pot executa vertical si fara sprijiniri.
3. n cazul sapaturilor cu adncimi mari, sunt necesare
sprijiniri ale malurilor.
4. Montantii se bat n pamnt sprijinind taluzul vertical prin
intermediul dulapilor orizontali. Fortele de mpingere sunt
preluate de spraituri (elemente orizontale cu rol si de
distantieri).

5. Uneori, n loc de solutia descrisa mai sus, se folosesc ziduri


de sprijin. Zidurile de sprijin se calculeaza la mpingerea
pamntului si se verifica la rasturnarea fata de muchia
fundatiei zidului de sprijin. Utilizarea zidurilor de sprijin este
admisa numai n cazuri speciale si bine justificate.
C. Sapaturi sub pnza de apa freatica.
1. n cazul acestor terenuri, sprijinirile se fac pe elemente cu
profil special numite palplanse. Palplansele asigura incinta
sapaturii mpotriva patrunderii apei. Ele pot fi din lemn,
beton armat sau metal.
2. Palplansele din lemn pot avea profil n V. Ele se nfig n
pamnt realiznd astfel un perete continuu care, prin forma
profilului si colmatarea acestuia n timp, mpiedica
patrunderea apei n incinta. Etansarea se face prin umflarea
lemnului n contact cu apa.
3. Palplansele din beton armat si palplansele din metal se pun
n opera n acelasi mod.
4. Patrunderea apei este mpiedicata la palplansele din beton
armat si metal prin colmatarea rosturilor n timp si de
sicanarea patrunderii acesteia, respectiv prin forma
profilului.
5. Apa se elimina din interiorul sapaturii cu pompe speciale
amplasate
pe
conturul
sapaturii,
executnduse epuismente. Aceste operatii sunt nsa costisitoare. De
aceea se recomanda a nu se evita executarea lucrari sub
nivelul apei subterane fara o justificare ntemeiata.

5.2.2. Definitia si clasificarea fundatiilor.


5.2.2.1. Preambul.
1. Fundatiile sunt principalele subsisteme de constructie
dispuse n infrastructura. Ele se afla n contact direct cu

pamntul si anume cu terenul bun de fundare caruia i


transmit ncarcarile provenite din suprastructura. Studiul
geotehnic, care va fi analizat n paragraful urmator,
precizeaza caracteristicile fizico-mecanice ale terenului din
amplasament, pe baza carora se alcatuiesc si se proiecteaza
fundatiile si infrastructura n ansamblu. Aceasta nseamna
ca ncarcarile verticale si orizontale de la nivelul talpii de
fundatie se transmit terenului bun de fundare stabilit
conform avizului geotehnic n limitele capacitatii portante a
acestuia.
2. n alegerea tipului de fundare, precum si a celorlalte date
necesare executarii fundatiilor, cum sunt: adncimile de
fundare, materialele cu care se realizeaza efectiv fundatiile,
clasele de betoane, tipul de otelul beton, termoizolatiile si
hidroizolatiile, trebuie sa se tina seama de mai multe
aspecte:
-

Caracteristicile
zonei
amplasamentul;

climatice

Caracteristicile seismice ale amplasamentului;

Caracteristicile geologice si hidrologice ale terenului;

Tipul structurii de rezistenta;

Particularitatile structurii de rezistenta provenite din conditii


locale de conformare, tehnologice, procese termice, medii
agresive etc.;

ncalzirea deosebita a elementelor din infrastructura n cazul


cazanelor de la centralele termice, cazane, cuptoare etc.;

Posibilitatea patrunderii apei n subsolul constructiei datorita


fluctuatiei anuale a nivelului pnzei de apa freatica.

5.2.2.2 Definitia si rolul fundatiilor.


Definitie:

care

se

afla

Fundatiile sunt elemente principale de constructii


aflate n contact direct cu terenul. Fundatiile fac
parte din infrastructura. Ele au rolul de a prelua si
transmite
terenului
de
fundare
ncarcarile
gravitationale si ncarcarile orizontale transmise de
suprastructura.
Conditiile de transmitere a ncarcarilor sunt determinate de:
-

conditii geotehnice;

conditii hidrologice;

tipul structurii;

procese tehnologice specifice etc.

5.2.2.3. Studiul geotehnic si stabilirea cotei de fundare.


Studiul geotehnic contine rezultatele cercetarii asupra
tuturor conditiilor de amplasament, furniznd toate datele
referitoare la acestea:
1. Conditii climatice - se refera la adncimea eficienta a
ciclului nghet-dezghet n sol, notata cu . n Romnia,
dimensiunile afectate de acest ciclu sunt de 0,71,2 m n
functie de zona geografica. Cota de fundatie trebuie sa
depaseasca adncimea de nghet cu minim 1020 cm;
2. Conditia de stabilitate generala a terenului - se refera
la alunecarile de teren sau alte degradari posibile ale
acestuia;
3. Conditii geotehnice - se refera la stratificatia terenului pe
verticala, n amplasament. Se precizeaza aici calitatea si
proprietatile fizico-mecanice ale fiecarui strat geologic si se
indica acel strat n care se poate funda, numit si strat bun
de
fundare.
Studiul
geotehnic
indica
n
mod
obligatoriu cota de fundare, notata
masurata de la
terenul natural la care se afla acel strat. Fundatiile trebuie
ncastrate minim 20 cm n stratul bun de fundare.

4. Conditii hidro-geologice - se refera la nivelul apelor


freatice (ce pot fi de suprafata sau de adncime). Studiul
geotehnic trebuie sa se refere si la caracteristicile chimice
ale apelor, la agresivitatea acestora, indicnd si o solutie de
principiu pentru protectia fundatiilor. n studiul geotehnic se
mai precizeaza variatia sezoniera si variatia anuala a
nivelului apelor freatice;
5. Conditii legate de zona seismica. Studiul indica zona
seismica si gradul de protectie antiseismica la care trebuie
efectuat calculul seismic al constructiei respective. Se mai
pot indica unele particularitati si conditii ce se vor impune
structurii si conformarii de ansamblu a acesteia;
6. Conditii legate de structura de rezistenta. Acest
criteriu se refera la alegerea tipului de fundatie n functie
tipul structurii de rezistenta. Desi sistemul de fundare al
oricarei structuri de rezistenta are particularitati, se pot
preciza unele caracteristici generale. Astfel se pot corela
urmatoarele tipuri de structuri cu tipurile de fundatii
corespunzatoare lor.
-

pentru structuri realizate cu pereti structurali din beton


armat se pot adopta fundatii continue din beton armat,
fundatii pe retele de grinzi de fundare, fundatii pe radier
general;

pentru structuri realizate cu pereti structurali din blocuri de


zidarie se pot adopta fundatii continue sub ziduri de tip bloc
si soclu armat;

pentru structuri realizate din stlpi si grinzi, adica structuri n


cadre sunt indicate mai nti fundatiile izolate din beton
armat de tip bloc si cuzinet armat;

7. Conditii legate de caracteristicile de agresivitate ale


terenului sau apei din pnza freatica, precum si ale
proceselor tehnologice:
-

patrunderea apei n incinta constructiei;

particularitati ale proceselor tehnologice: noxe, medii


agresive, sau agresivitatea apelor subterane;

ncalzirea excesiva a fundatiilor si terenurilor de fundare


datorata instalatiilor si echipamentelor din infrastructura;

utilaje speciale sau configuratii geometrice speciale


necesare proceselor tehnologice prevazute n subsol.

5.2.2.4. Tema de proiectare.


Toate caracteristicile prezentate n cadrul studiului
geotehnic, trebuie cuprinse n tema de proiectare.
1. Conditii climatice.
2. Conditia de stabilitate generala a terenului.
3. Conditii geotehnice.
4. Conditii hidro-geologice.
5. Conditii legate de zona seismica.
6. Conditii legate de structura de rezistenta.
7. Conditii legate de caracteristicile de agresivitate ale
terenului sau apei din pnza freatica,
n afara acestor date tema de proiectare mai trebuie sa
contina
date
specifice
elaborate
despecialitatea
Instalatii.
5.2.2.5 Clasificarea fundatiilor.
1.

Dupa material:

fundatii din zidarie de piatra;

fundatii din beton simplu - se folosesc urmatoarele clase de


betoane:

BC 2

BC 3.5

pentru fundatii continue, n cazul variatiilor mici de


umiditate n sol, la S + P + 4 etaje;

BC 5

se folosesc la fundatii continue pentru S + P + 10


etaje;

BC 7

fundatii continue n cazul variatiilor mari de


umiditate (n acest caz este armat).

fundatie din beton armat - se folosesc urmatoarele clase de


betoane:
BC 10

folosite pentru fundatii elastice, radiere, fundatii


pahar monolit, cuzineti, retele de grinzi de fundare;

BC 15

folosite n conditii speciale cnd elementele de


fundare vin n contact cu apele subterane, fundatii
pahar prefabricat, fundatii supuse la solicitari
importante, fundatii supuse la actiuni dinamice;

OB 37
plase
PC 52
2.

pentru umpluturi si egalizari;

folosit pentru rezistenta si constructiv;


STNB (srma
rezistenta;

trasa

metalica)

folosita

pentru

folosit pentru armaturi de rezistenta.

Dupa adncime:

fundatii de suprafata: fundatii continue, rigide, elastice sau


izolat elastice;

fundatii de adncime: fundatii speciale, de chesoane sau


piloti.

3.

Dupa nivelul apelor freatice:

fundatii deasupra nivelului apelor freatice;

fundatii sub nivelul hidrostatic.

4.

Dupa tipul structurii


structura fundatiei:

si

solicitarile

impuse

de

fundatii continue sub pereti portanti de zidarie si diafragma;

fundatii sub stlpi;

fundatii tip pahar pentru elemente prefabricate (paharul


poate fi tip monolit sau prefabricat)

fundatii pe retele de grinzi si grinzi cu reazeme izolate ce nu


pot fi ntrerupte de lucrari de canalizare, sau fundatii de
utilaje si masini cu caracter special.

radier.

5.2.3. Fundatii directe


5.2.3.1. Etape de realizare a blocului de fundatie.
1. Dupa terminarea platformei terenului sistematizat, se face
trasarea sistemului modular principal de axe de referinta,
fig. 5.2.1. si fig. 5.2.2. n cazul local al executarii unui sant
de fundatie, spre exemplu pentru turnarea blocului de
fundatie cu latimea
din axul B, fig. 5.2.2, se parcurg
etapele a, b, c, d, prezentate n fig. 5.2.3.
2. Prima

etapa

consta

trasarea

pe

teren

latimii

sapaturii
care, n cazul luat ca exemplu, este centrata
fata de ax, fig. 5.2.3.a.
3. n continuare se executa sapatura n sant continuu pna la
prim cota de sapatura, notata cu - C.S.1. fig.5.2.3.b.
4. Urmatorii min. 20 cm pna la cota finala de sapatura,
notata cu - C.S., trebuie sa se excaveze imediat naintea
turnarii betonului din blocul de fundatie. n acest mod se
elimina eventualitatea degradarii terenului de la contactul
cu betonul din blocul de fundare, n cazul unor precipitatii
abundente sau altor situatii neprevazute.

5. Cota de fundare - C.F., stabilita conform precizarilor de la


punctul 5.3.2.2., este identica cu cota de sapatura - C.S.
Latimea sapaturii
fundare

este identica cu latimea blocului de

6. n etapa urmatoare se toarna betonul din blocul de fundatie,


fig.5.2.3.c. Se observa ca betonul turnat poate fi realizat n
elevatie folosind cofrajul de cca. 10cm peste cota - C.S.
Aceasta cota n elevatie a blocului de fundare poate avea
diferite valori, n functie de ceea ce este necesar.
7. Ultima etapa consta n dispunerea stratului de hidroizolatie
la partea superioara a blocului de fundare, n vederea
realizarii peretelui de zidarie si a straturilor de pardoseala,
fig. 5.2.3.d.
8. Stabilirea dimensiunilor blocului de fundare se face prin
respectarea datelor referitoare la :
-

corelatia
adncimea

dintre
si

dimensiunile

sapaturii,

latimea

si

dimensiunea minima a de axare a peretelui pe bloc;

latimea blocului de fundare

alte date constructive specifice cu caracter local sau


particular n functie de amplasament, de sistemul cladire, de
traversarea, strapungerea blocului de fundatie cu elemente
de instalatii etc.

rezultata din calcul;

5.2.3.2. Fundatii continue din beton simplu sub ziduri.


A. Fundatii cu sectiune dreptunghiulara.
1.

Sapatura obtinuta dupa toate operatiile descrise anterior,


trebuie sa satisfaca datele prezentate n tabelul 1, fig. 5.2.4.
Aceste date se refera la corelatiile dintre dimensiunile
minime ale latimii sapaturii
si naltimea sapaturii
Sapatura aici este masurata de la cota - CTS.

2.

n fig. 5.2.5. este reprezentata o fundatie cu sectiune


dreptunghiulara mpreuna cu straturile laterale de
pardoseala si peretele din zidarie care sta, axat, pe fundatie.
S-a considerat cazul unui perete axat centrat.

3.

Adncimea sapaturii
se considera aici ca respecta
toate prevederile referitoare la executia acesteia. Prin
urmare la care ajunge sapatura satisface conditiile impuse
cotei de fundare - CF.

4.

Latimea de fundare

rezulta din calcul. Totodata latimea

de
fundare
trebuie
sa
ndeplineasca
si
datele
constructive referitoare la alcatuirea blocului de fundatie.
Astfel este necesar ca, indiferent de valoarea rezultata din
calcul pentru
, peretele de zidarie sa poata fi pozitionat
pe blocul de fundare.

Fig. 5.2.3. Etape de realizare a blocurilor de fundatie


n acest sens este necesara o cota minima de ambele parti
ale peretelui pentru trasarea peretelui si pentru preluarea
unor eventuale erori n trasarea si executia blocului de

fundatie. Se poate aprecia ca aceasta cota poate avea


valoarea de 10 15 cm. Totusi n functie de situatia
concreta valoarea de mai sus poate scadea la 2,5 5 cm.
5.

Peste
blocul
de
hidroizolator pentru
peretele de zidarie.

fundatie
se
asterne
mpiedicarea patrunderii

un strat
apei n

6.

Straturile de pardoseala, luate de sus n jos sunt conform


fig. 5.2.5., detaliul A:

a. stratul de pardoseala de la cota 0.00;


b. stratul de placa de pardoseala realizata din beton armat
monolit;
c. un strat de hrtie kraft;
d. stratul de rupere a capilaritatii realizat din pietris anticapilar;
e. terenul sistematizat.
7. Unele functiuni ale straturilor de pardoseala. Astfel
placa de pardoseala rolul de a asigura o suprafata plana
pentru executia pardoselii, ndeplineste si rolul de a face
posibila sprijinirea cofrajului pentru placa de la parter. Hrtia
kraft nu permite laptelui de ciment din betonul proaspat al
placii de pardoseala sa se scurga gravitational n stratul
urmator. Pietrisul anticapilar: o granulometrie monotona
mpiedica patrunderea apei din umiditatea naturala a
pamntului sau a apei din precipitatii, prin fenomenul de
capilaritate.
8.

Fundatiile cu sectiune dreptunghiulara se pot folosi n mai


multe cazuri:

ncarcari mici pe blocul de fundatie

capacitate portanta mare a terenului de fundare;

cladire de importanta redusa si mici dimensiuni.

B. Fundatii n trepte.
1.

Fundatiile n trepte sunt o varietate de fundatii din beton


simplu. Pot fi cu o treapta sau cu doua trepte. Sectiunile
curente sunt date n fig. 5.2.6. pentru fundatii cu o treapta si
n fig. 5.2.7. pentru fundatii cu doua trepte.

2.

Acest tip de fundatie, n trepte, devine util n cazul acelorasi


constructii de importanta redusa cu mici dimensiuni, dar cu
ncarcari ceva mai mari sau, atunci cnd aceste cladiri sunt
amplasate n terenuri cu capacitati portante reduse. n
aceasta situatie creste latimea
a blocului de fundare.
Este mai economic sa se recurga la un bloc de fundatie cu
sectiune n trepte dect sa se adopte un bloc de fundatie cu
sectiune dreptunghiulara.

3.

n figurile mentionate sunt prezentate toate datele de


alcatuire constructiva a sectiunilor n trepte. Astfel pentru
prima treapta
cm.

4.

Prevederile referitoare la unghiul sunt prezentate n fig.


5.2.11. n tabelul 2. Valoarea tg este cuprinsa n urmatorul
interval:

si

se

coreleaza

terenului
5.

cm, iar pentru a doua treapta

cu

valorile

capacitatii

portante

Greutatea umpluturii de pamnt se ia n calcul alaturi de


greutatea blocului de fundatie.

Fig. 5.2.4. Corelarea dimensiunilor sapaturii

Fig. 5.2.5. Bloc de fundatie cu sectiune dreptunghiulara

Fig. 5.2.6. Bloc de fundatie cu o treapta

Fig. 5.2.7. Bloc de fundatie cu doua trepte


5.2.3.3. Fundatii continue cu bloc si soclu la cladiri fara
subsol.
1.

Fundatiile cu bloc si soclu se adopta la cladiri la care cota


0.00 se afla mai sus dect n cazul precedent. ntre peretele
structural si blocul de fundatie se afla un element de
transmitere a ncarcarilor denumit soclu.
2. n fig. 5.2.8. este data sectiunea curenta a unei fundatii cu
bloc si soclu pentru perete exterior, iar n fig. 5.2.9.
sectiunea curenta a unei fundatii pentru perete interior.
Fundatia peretelui exterior este prevazuta cu trotuar
perimetral.
3. Alcatuirea acestor sectiuni trebuie sa respecte mai mult
date constructive, spre exemplu:
corelatia ntre cotele sapaturii care sunt identice cu cote
-

sapaturii conform Tabel 1.


si
.
cotele de pozitionarea soclului pe blocul de fundatie: 10
15 cm;
cotele de pozitionare a peretelui structural pe soclu: 2,5
5 cm;
naltimi minime pentru blocul de fundatie
pentru soclu

4.

cm si

cm.

Latimea
trotuarului
si panta acestuia p% trebuie
corelate cu sensibilitatea la umiditate a terenului de
fundare. Pentru terenuri sensibile la umiditate se recomanda
latimi de trotuar si pante mai mari dect n cazul terenurilor
insensibile sau cu sensibilitate redusa la apa.
5. ntre soclu si trotuar trebuie prevazut un cordon continuu
perimetral din bitum pentru mpiedicarea patrunderii apei
n terenul de fundare de lnga blocul de fundatie.
6. Unghiul trebuie sa satisfaca valorile de corelare din
Tabelul 2.
7. Stratificatia straturilor de pardoseala este expusa n fig.
5.2.11.
n
detaliile B si C, respectivdetaliul
B pentru

stratificatia interioara
exterioara, la trotuar.

si detaliul

C pentru

stratificati

8.

Latimile blocurilor de fundare la exterior


se determina din calcul respectnd
constructive mentionate.

si la interior
totodata datele

9.

Armarea minima a soclurilor interioare si exterioare,


precum si armarea minima a trotuarului este prezentata n
fig. 5.2.12. si fig. 5.2.13.

Fig. 5.2.8. Fundatie pentru perete exterior

Fig. 5.2.9. Fundatie pentru perete interior

Fig. 5.2.10. Stratificatii interioare si exterioare

Fig. 5.2.11. Corelatia dintre

si clasa de betoane

Fig. 5.2.12. Armare soclu exterior si trotuar

Fig. 5.2.13. Armare soclu interior

Fig. 5.2.14. Stratificatia


planseului peste subsol

Fig. 5.2.16. Stratificatie trotuar

Fig. 5.2.15. Stratificatia sub placa


de pardoseala

Fig. 5.2.17. Dispunerea


hidroizolatiei
5.2.3.4. Transmiterea ncarcarilor gravitationale de la
peretele structural la terenul de fundare.

1.

ncarcarile gravitationale se transmit de la peretii


structurali la terenul de fundare prin intermediul
subsistemului structural al infrastructurii, adica prin
intermediul fundatiilor. Acest subsistem structural are
tocmai acest rol de redistribui ncarcarile transmise de
suprastructura, respectiv, n cazurile expuse de peretii
structurali din zidarie de caramida si de a le transmite
terenului de fundare.

2.

n figurile 5.2.18. si 5.2.19. sunt precizate sectiunile de


contact ntre elemente diferite: perete structural -bloc de
fundatie sau/si ntre treptele blocului de fundatie, precum si
ntre blocul de fundatie si terenul de fundare.

3.

n figurile 5.2.20. si 5.2.21. sunt reprezentate n detaliu


diagramele de presiuni care apar la contactul ntre
elementele structurale. n baza axiomei legaturilor se pot
pune n evidenta presiunile care apar n sectiunile de
contact definite anterior.

4.

Presiunile

efective

se

compara

cu

conventionale ale ternului de fundare


n Studiul geotehnic.
5.

presiunile
determinate

Relatiile de calcul sunt urmatoarele:

pe

baza

fundatie

acestor
.

relatii

rezulta

latimea

blocului

de

Fig. 5.2.18. Precizarea sectiunilor (planelor) de contact


ntre elemente n cazul fundatiei cu bloc de beton simplu
cu sectiune dreptunghiulara

Fig. 5.2.19. Precizarea sectiunilor (planelor) de contact


ntre elemente n cazul fundatiei cu bloc de beton simplu
cu o treapta

Fig. 5.2.20. Transmiterea ncarcarilor gravitationale


de la peretii structurali din zidarie la terenul bun de
fundare prin intermediul blocului de fundare cu
sectiune dreptunghiulara

Fig. 5.2.21. Transmiterea ncarcarilor gravitationale


de la peretii structurali din zidarie la terenul bun de
fundare prin intermediul blocului de fundare cu o
treapta
5.2.3.5. Fundatii continue sub pereti din zidarie cu bloc si
cuzinet la cladiri cu subsol.

1.

Subsolul este un spatiu prevazut n infrastructura caruia i


se aloca diferite functiuni corespunzator destinatiei si
importantei cladirii. Cele mai frecvente functiuni sunt de
depozitare, de adapost protectie civila, de spatii tehnice
pentru centrale termice, garaje, anexe gospodaresti etc.

2.

Aceste aspecte functionale trebuie prevazute n Tema de


proiectare elaborata
de
specialitatile Arhitectura
si
Instalatii, mpreuna cu datele tehnice care fac posibila
alcatuirea subsolului, si anume:

a. dimensiuni
subsolului;

de

gabarit,

ndeosebi

precizarea

naltimii

b. sistemul de goluri n pereti structurali ai subsolului care de


cele mai multe ori nu coincide cu sistemul de goluri de la
nivelurile superioare;
c. strapungerile n peretii structurali
instalatilor si echipamentelor etc.

necesare

amplasarii

Pe baza temei de proiectare se poate elabora apoi proiectul


de rezistenta.
3.

naltimea subsolului, notata

a. pentru subsoluri locuibile


b. pentru subsoluri tehnice

se alege astfel:
m;
m;

c. alte naltimi bazate pe date tehnice elaborate si justificate


de beneficiar.
4.

n figurile 5.2.22. si 5.2.23. sunt prezentate solutiile curent


folosite n cele doua cazuri curent ntlnite n practica:
solutia pentru peretele de subsol exterior, fig. 5.2.22. si
solutia pentru peretele de subsol interior, fig. 5.2.23.

Detaliile D, E, F. si G., n care sunt precizate modalitatile de


alcatuire n diferite zone distincte sunt expuse n fig. 5.2.14.
5.2.17.
5.

Peretele de subsol se hidroizoleaza la exterior


hidroizolatie se protejeaza, spre exemplu, cu
zidarie de caramida plina n grosime de
detaliul F este expus modul de succesiune
straturi.

si stratul de
un strat de
12,5cm. n
al acestor

6.

Datele constructive minime referitoare la pozitionarea


soclului pe bloc si a peretelui structural pe soclu sunt
precizate att pentru solutia la exterior, ct si pentru cea la
interior.

7.

Alcatuirea planseului peste subsol necesita asigurarea unei


termoizolatii la intrados. Detalierea solutiei este prezentata
n detaliul E. De remarcat solutia adoptata pentru
asigurarea pozitiei termoizolatiei prin stratul de tencuiala
armata prinsa de placa peste subsol prin mijlocirea
agrafelor.

Fig. 5.2.22. Fundatii continue sub pereti din zidarie cu bloc


si soclu, la cladiri cu subsol: solutia pentru perete exterior

Fig. 5.2.23. Fundatii continue sub pereti din zidarie cu bloc


si soclu, la cladiri cu subsol: solutia pentru perete interior

5.2.3.6. Fundatii continue sub pereti din beton armat cu


bloc si cuzinet la cladiri cu subsol.
1.

Consideratiile referitoare la functionalitatea subsolului sunt


aceleasi ca n cazul solutiei peretilor de subsol realizati din
zidarie de caramida.

2.

Se recomanda ca grosimea peretilor de subsol realizati din


beton armat monolit sa fie minimum 25 cm, att la exterior,
ct si la interior.

3.

n fig. 5.2.24. si 5.2.25. sunt date solutiile de pereti de


subsol folosite n practica curenta. Detaliile de alcatuire B,
E si G sunt date n fig. 5.2.10. 5.2.17.

4.

n vederea alcatuirii sectiunilor pentru blocul de fundatie si


cuzinet, se recomanda urmatoarele valori:
cm si

cm
si

5.

Latimea
a blocului de fundare se determina respectnd
n acelasi timp datele constructive si valoarea rezultata din
calcul.

Armarea peretilor de subsol


6.

Armarea cuzinetului. Cuzinetul se armeaza cu bare


longitudinale si bare transversalerezultate din calcul,
conform detaliilor din fig. 5.3.26. si fig. 5.3.27. Pentru
asigurarea legaturii ntre cuzinet si peretele de beton armat
se prevad n cuzinet bare de legaturanumite mustati de
legatura.

7.

Armarea peretelui de subsol. Peretele subsolului se


armeaza
cu bare
longitudinale
si
bare
transversale minimum 10(12)/10.20 cm rezultate din
calcul. Pentru trecerea de la o sectiune mai mare la o
sectiune mai mica fierul se graifuieste cu panta 1:6. Barele

longitudinale si barele transversale formeaza o retea


rectangulara pe ambele fete ale peretelui. Pentru
mentinerea distantei prevazute n proiect ntre cele doua
retele de armatura de pe fetele peretelui se folosesc agrafe
sau distantieri 48/mp.

Fig. 5.2.24. Fundatii continue sub pereti din beton armat


monolit cu bloc si cuzinet la cladiri cu subsol: solutia
pentru peretele exterior

Fig. 5.2.25. Fundatii continue sub pereti din beton armat


monolit cu bloc si cuzinet la cladiri cu subsol: solutia
pentru peretele interior

Fig. 5.2.26. Armarea peretelui de subsol aflat la exterior

Fig. 5.2.27. Armarea peretelui de subsol aflat la interior


5.2.3.7. Fundatii izolate sub stlpi.

1.

Principalele solutii de fundatii izolate sub stlpi sunt


prezentate n fig. 5.2.28. fig. 5.2.33.

2.

Fundatia izolata cu bloc din beton simplu si cuzinet din


beton armat este reprezentata n sectiune si n vedere plana
n fig.5.2.28. s fig.5.2.29. Datele constructive de alcatuire
sunt descrise n fig. 5.2.28.

3.

Cuzinetul este armat la partea inferioara cu o retea


ortogonala de bare minimum 10/10.20 cm conform
sectiunii 1-1 fig. 5.2.29. La partea superioara a cuzinetului
se pot prevedea bare de legatura cu blocul de fundatie.

4. Pentru asigurarea legaturii dintre cuzinet si stlp se prevad


mustati de legatura conform sectiunii si vederii 2-2.
5.

n functie de aria suprafetei de fundare se poate alege una


dintre solutiile urmatoare astfel:

pentru
fig. 5.2.31.

m, fundatie cu talpa prismatica, fig.5.2.30.si

pentru
5.2.33.

m,

6.

fundatie

tip

obelisc,

fig.5.2.32.si

fig.

Principiile de alcatuire sunt:

a. armarea talpii de fundare cu o retea rectangulara de


armatura min. 10/10.20 cm
b. conectarea blocului de fundare cu stlpul folosind bare de
legatura (mustati de legatura).
c. mustatile n interiorul blocului sunt legate ntre ele cu etrieri.
7.

Pentru ambele solutii de fundare, de tip prismatic sau de tip


obelisc, betonul din bloc nu se toarna direct pe pamntul din
sapatura, ci mai nti se asterne un strat de beton simplu de
clasa inferioara Bc 3,5, sau Bc 5, numit beton de

egalizare. Pe acest strat egalizator se monteaza armatura


si abia apoi se toarna betonul din bloc.

Fig. 5.2.28. Fundatie izolata sub stlp cu bloc de beton


simplu si cuzinet. Sectiune verticala.

Fig. 5.2.29. Fundatie izolata sub stlp si cuzinet. Sectiuni


orizontale.

Fig. 5.2.30. Fundatie cu talpa prismatica din beton armat

Fig. 5.2.31. Fundatie cu talpa prismatica din beton armat

Fig. 5.2.32. Fundatie cu talpa tip obelisc din beton armat

Fig. 5.2.33. Fundatie cu talpa tip obelisc din beton armat


5.2.3.8. Fundatii sub pereti de compartimentare.

1.

Peretii de compartimentare, pentru cazul cnd sunt realizati


din zidarie de caramida pot fi de maximum 12,5 (15)cm.

2.

Solutiile prezentate n fig. 5.2.34. expliciteaza stratificatia


straturilor de pardoseala sub fiecare tip de perete de
compartimentare, de: 7,5(10)cm, 12,5(15)cm.

3.

n functie de grosimea peretelui, se iau masuri din ce n ce


mai complexe de armare a placii de pardoseala. Astfel
pentru peretii din caramizi asezate pe cant de 7,5 (10)cm se
pot prevedea local sub perete n placa de pardoseala doua
bare de min. 10, PC52. n cazul unor pereti mai grosi de
12,5 sau 15cm placa de pardoseala se poate ngrosa local
sub peretele de compartimentare si arma corespunzator
realizndu-se de-a lungul peretelui o grinda cu fetele
laterale nclinate, fig. 5.2.34.c.

Fig. 5.2.34. Fundatii pentru pereti de compartimentare


5.2.3.9. Fundatii pe retele de grinzi.

1.

Fundatiile pe retele de grinzi se adopta n cazul unor


solicitari mari la nivelul infrastructurii si a unor valori mici
ale capacitatii portante

a terenului de fundare.

2.

Pentru exemplificare s-a ales reteaua de grinzi de fundatii


expusa n fig. 5.2.35. fig.5.2.38. Pe sistemul modular de
axe de referinta A, B, C, si 1, 2, 3, 4 au fost prevazute
grinzile de fundare transversale GR.T.1 GR.T.4. si grinzile
longitudinale GR.L.A. GR.L.C.pozitionate axat, fig.
5.2.35.

3.

Sectiunile
caracteristice prin
acest
sistem
de
fundare Sectiunea
transversala
T-T siSectiunea
Longitudinala L-L sunt expuse n fig. 5.2.36. si fig. 5.2.37.
Grinzile se dispun pe un strat de beton de egalizare n
grosime de 8 10 cm. n elevatie, cofrajul grinzilor de
fundare transversale si longitudinale pune n evidenta, n
afara de betonul de egalizare amintit, naltimea talpii
naltimea inimii

si

a grinzii de fundare.

4. Alcatuirea constructiva a sectiunii grinzii de fundare.


-

Grinzile de fundatii sunt supuse la solicitari mari si de aceea


naltimea inimii
si mai mult,

are n general valori mari, de cca. 1,00 m


m.

Deoarece stlpii sunt ncastrati n grinzile de fundatie,


dimensiunea latimii inimii

trebuie sa fie de minimum

latimea stlpului
pe acea directie. Din conditii de
dispunere a armaturii n interiorul grinzii de fundatie latimea
acesteia
se mareste fata de
parte a stlpului.
-

Latimea

talpii

rezulta

naltimea talpii sa fie

din

cu cte 5 cm de fiecare

calcul.
cm.

Se

recomanda

ca

5.

Armarea sectiunii grinzii de fundatie. Grinzile de


fundare sunt dublu armate datorita solicitarilor la care sunt
supuse. n fig. 5.2.38 este prezentata armarea minima a
sectiunii grinzii de fundatie. Armaturile longitudinale
rezultate din calcul sunt notate cu A1a si A2a. Sectiunea mai
contine armaturi longitudinale de montaj, armatura
transversala a talpii, etrieri.

Fig. 5.2.35. Plan grinzi de fundatii

Fig. 5.2.36. Grinda de fundatie transversala. Cofraj.

Fig. 5.2.37. Grinda de fundatie longitudinala. Cofraj.

Fig. 5.2.38. Sectiune prin grinda transversala de


fundatie.
Cofraj si armare.
5.2.3.10. Fundatii pe radier general.

1.

Radierul general este o solutie de fundare care consta dintro placa groasa asezata pe terenul de fundare prin
intermediul unor straturi cu rol functional.

2.

Solutia curent ntlnita n practica are pereti perimetrali pe


tot conturul radierului si pereti structurali sau stlpi la
interior. n fig. 5.2.39. este prezentat un radier general
dispus pe un sistem rectangular de axe de referinta
transversale 1, 2, 3, 4 si longitudinale A, B, C. Tot aici sunt
puse n evidenta sectiunile caracteristice transversala si
longitudinala.

3.

Radierul este protejat la exterior cu un strat hidroizolator si


protectia hidroizolatiei conform detaliului J. Stratificatia pe
care se aseaza radierul este specificata n detaliul H.

4.

Armarea radierului se face cu retele rectangulare de bare


dispuse att la parte inferioara, ct si la partea superioara a
radierului. Aceste retele de bare sunt puse n evidenta n
sectiunile transversala si longitudinala fig. 5.2.41.

5.

Sub peretii perimetrali si peretii interiori n grosimea


radierului se pot prevedea carcase de centuri sau de grinzi
incluse detaliilor K, L, M, N si P.

6.

Grosimea radierului se alege n functie de marimea


solicitarilor, de gabaritul radierului, de natura si capacitatea
portanta a terenului, precum si de alte conditii locale si
particulare.

Fig. 5.2.39. Plan cofraj radier general

Fig. 5.2.40. Detalii radier

Fig. 5.2.41. Plan armare radier

Fig. 5.2.42. Detalii armare radier

Fig. 5.2.43. Detalii armare radier

Fig. 5.2.44. Detalii armare radier

Proiectarea fundatiilor izolate


Arhitectura constructii

Proiectarea fundatiilor izolate


Prevederile prezentului capitol se aplica la proiectarea fundatiilor izolate ale stlpilor de beton armat si
de metal. Fundatiile izolate pot fi utilizate si n cazul unor elemente structurale continue, daca structura
este proiectata considernd rezemarile concentrate.
Tipurile de fundatii izolate care fac obiectul prezentului normativ sunt:
Fundatiile pentru stlpi de beton armat monolit:

- fundatii tip talpa de beton armat (fundatii elastice);


- fundatii tip bloc si cuzinet (fundatii rigide).

Fundatiile pentru stlpi de beton armat prefabricat:


- fundatii tip pahar;
- alte tipuri de fundatii adaptate sistemului de mbinare dintre
stlpul prefabricat si fundatie.
Fundatiile pentru stlpi metalici:

loading...

- fundatii tip bloc si cuzinet;


- fundatii tip talpa de beton armat.
Proiectarea fundatiilor izolate de beton armat se
face avnd ca referinta prevederile definite n
reglementarea tehnica STAS 10107/0-90.
Dimensiunile n plan ale fundatiilor izolate se
stabilesc conform prevederilor de la capitolul 6.
La alcatuirea fundatiilor izolate se va tine seama de urmatoarele
reguli cu caracter general:
a) sub fundatiile de beton armat monolit se prevede un strat de
beton de egalizare de 50100 mm grosime, stabilit functie de
conditiile de teren, executie si suprafata fundatiei;
b) sub fundatiile de beton armat prefabricat se prevede un pat
de nisip de 70150 mm grosime;
c) fundatiile se pozitioneaza, de regula, centrat n axul
stlpului;
d) pentru stlpii de calcan, de rost sau situatii n care exista n
vecinatate alte elemente de
constructii sau instalatii se pot

ALTE DOCUMENTE
Teoria structurilor - VERIFICARE PE PARCURS tematicaCase la tara - sistem si proiect
Comparatie stilistica intre catedralele in stil gotic
Si cele in stil roman
CALCULUL PRESIUNILOR PE TEREN ALE
FUNDAIILOR IZOLATE DE FORM
DREPTUNGHIULAR
TEORIA RESTAURRII
Piata constructiilor in presa
EXPLOATAREA INSTALATIILOR FIXE DE
STINGERE A INCENDIILOR CU SUBSTANTE
SPECIALE
PROCES-VERBAL PENTRU VERIFICAREA
CALITATII LUCRARILOR CE DEVIN ASCUNSE
Aporturi de caldura prin elemente de constructie
fara inertie termica

Search

utiliza fundatii excentrice n raport cu axul stlpului; n acest caz momentul transmis talpii fundatiei se poate reduce prin
prevederea de grinzi de echilibrare.

7.1. Fundatii pentru stlpi de beton armat monolit


7.1.1. Fundatii tip talpa de beton armat
Fundatiile tip talpa de beton armat pot fi de forma prismatica (fig. 7.1.a) sau forma de

obelisc (fig. 7.1.b).

Betonul utilizat la realizarea fu 818s1818i ndatiilor tip talpa armata va fi de clasa minima C 8/10.
7.1.1.1. naltimea fundatiei (H) se stabileste functie de urmatoarele conditii:
a) asigurarea rigiditatii fundatiei de beton armat; daca se respecta valorile minime ale raportului dintre naltimea fundatiei si
dimensiunea cea mai mare n plan (H/L) date n tabelul 7.1
(ultima coloana) este admisa ipoteza distributiei liniare a
presiunilor pe teren;
b) verificarea fundatiei la forta taietoare; daca se respecta valorile minime ale raportului dintre naltimea fundatiei si
dimensiunea cea mai mare n plan (H/L) date n tabelul 7.1, sectiunea de beton poate prelua forta taietoare nefiind necesare
armaturi transversale;

Fig. 7.1 Fundatii tip talpa de beton armat


c) verificarea fundatiei la ncovoiere; de regula verificarea sectiunii de beton armat la starea limita de rezistenta la ncovoiere nu
implica modificarea naltimii sectiunii de beton stabilita conform punctelor a si b;
d)

valoarea minima a naltimii fundatiei este Hmin = 300 mm.


naltimea la marginea fundatiei tip obelisc (H') rezulta n functie de urmatoarele conditii:

naltimea minima necesara pentru ancorarea armaturilor de pe talpa fundatiei (15max);


panta fetelor nclinate ale fundatiei nu va fi mai mare de 1/3;
valoarea minima este H'min = 250 mm.
7.1.1.2. Armatura fundatiei (fig. 7.2) este compusa din:
a)

armatura de pe talpa, realizata ca o retea din bare dispuse paralel cu laturile fundatiei

Armatura rezulta din verificarea la moment ncovoietor n sectiunile de la fata stlpului. n calculul
momentelor ncovoietoare din fundatie se considera presiunile pe teren determinate de solicitarile
transmise de stlp. Se vor considera situatiile de ncarcare (presiuni pe teren) care conduc la solicitarile
maxime n fundatie.
Procentul minim de armare pe fiecare directie este 0.10 % pentru armaturi OB37 si 0.075
%

pentru armaturi PC52.

Diametrul minim al armaturilor este de 10 mm.


Distanta maxima ntre armaturi este de 250 mm; distanta minima este de 100 mm.
Armatura se distribuie uniform pe latimea fundatiei si se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea minima de 15.
b)

armatura de la partea superioara, realizata din 34 bare dispuse n dreptul stlpului

sau ca o retea dezvoltata pe toata suprafata fundatiei


Fundatiile tip obelisc care nu au desprindere de pe terenul de fundare au armatura constructiva la partea superioara, unde se
dispun pe fiecare directie principala minimum 3 bare de armatura OB37, cu diametrul de minim 12 mm.
La fundatiile care lucreaza cu arie activa, armatura de la partea superioara rezulta din calculul la ncovoiere. Dimensionarea
armaturii se face n sectiunile de consola cele mai solicitate, considernd momentele ncovoietoare negative rezultate din actiunea
ncarcarilor din greutatea fundatiei,
a umpluturii peste fundatie si a sarcinilor aplicate pe teren sau prin repartizarea
momentului ncovoietor transmis de stlp. n aceasta situatie de solicitare armatura se realizeaza ca o retea de bare dispuse paralel
cu laturile fundatiei.
Diametrul minim al armaturilor este de 10 mm.
Distanta maxima ntre armaturi este de 250 mm; distanta minima este de 100 mm.
Armatura se distribuie uniform pe latimea fundatiei si se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea
minima de 15.
c)

armatura transversala pentru preluarea fortelor taietoare se realizeaza ca armatura nclinata

dispusa n dreptul stlpului


Forta taietoare n sectiunea de calcul se determina considernd o fisura nclinata cu 45 si presiunile dezvoltate pe teren de fortele
transmise de stlp.
Daca fundatia lucreaza cu arie activa, la calculul fortei taietoare se vor considera presiunile
efective pe teren.
armaturi pentru stlp (mustati)
Armaturile verticale din fundatie, pentru conectarea cu stlpul de beton armat, rezulta n urma dimensionarii/verificarii stlpului.
Armaturile din fundatie (mustatile) se alcatuiesc astfel nct n prima sectiune potential plastica a stlpului, aflata deasupra
fundatiei, barele de armatura sa fie continue (fara nnadiri).
Etrierii din fundatie au rol de pozitionare a armaturilor verticale pentru stlp; se dispun la distante de maximum 250 mm si cel
putin n 3 sectiuni.
Armatura trebuie prelungita n fundatie pe o lungime cel putin egala cu l ancorare + 250 mm, unde lancorare se determina
avnd ca referinta reglementarea tehnica STAS 10107/0-90.

Fig. 7.2 Armarea fundatiilor tip talpa de beton armat


Tabelul 7.1
Presiunea
efectiva maxima
pe teren (kPa)
100
150
200
250
300
400
600

H/L minim pentru care nu este


necesara verificarea la
forta taietoare a fundatiei
Beton C8/10
Beton C12/15*
0.22
0.20
0.25
0.23
0.27
0.26
0.29
0.27
0.30
0.29
0.32
0.30
0.39
0.35

H/L minim pentru care nu se


verifica rigiditatea fundatiei
0.25
0.26
0.27
0.28
0.29
0.33
0.35

*) pentru betoane de clasa superioara se utilizeaza valorile date n tabelul 7.1. pentru clasa C 12/15.

7.1.1.3. Calculul momentelor ncovoietoare n fundatie


Pentru calculul momentelor ncovoietoare n fundatie se considera sectiunile de ncastrare de la fata
stlpului si presiunile pe teren pe suprafata delimitata de laturile talpii si planul de ncastrare
considerat (fig.7.3).
Calculul simplificat al momentelor ncovoietoare n talpa fundatiei se face cu relatiile 7.1 si 7.2:

(7.1)

(7.2)
;p

med

= ( p 1 + p2 ) / 2

Fig. 7.3
n cazul fundatiilor la care se respecta conditiile privind raportul minim H/L din tabelul 7.1 stabilit n
functie de conditia de rigiditate a talpii si pentru care aria activa este de minimum 80%, armatura
calculata functie de momentele ncovoietoare (Mx si My) se distribuie uniform pe talpa fundatiei.
Daca aria activa este mai mica de 80%, n relatia 7.2 se nlocuieste p med cu valoarea p1.
Daca fundatia este solicitata cu momente ncovoietoare pe doua directii (solicitare oblica), p 1, avnd
semnificatia de presiune maxima pe teren, se determina cu relatiile indicate n Anexa F.

7.1.2. Fundatii tip bloc si cuzinet


Fundatiile tip bloc de beton si cuzinet sunt alcatuite dintr-un bloc de beton simplu pe care reazema un
cuzinet de beton armat n care se ncastreaza stlpul (fig. 7.4).
7.1.2.1. Blocul de beton simplu se realizeaza respectnd urmatoarele conditii:
a)

naltimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu o treapta;

b) blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a caror naltime minima este de 300 mm;
de minimum 400 mm;

naltimea treptei inferioare este

c) clasa betonului este minim C4/5; daca n bloc sunt prevazute armaturi pentru ancorarea cuzinetului clasa betonului este
cel putin C8/10;
d) naltimea blocului de beton se stabileste astfel nct tg sa respecte valorile minime din
va fi realizata si n cazul blocului realizat n trepte (fig. 7.4);

tabelul 7.2; aceasta conditie

e) rosturile orizontale de turnare a betonului se vor trata astfel nct sa se asigure conditii pentru realizarea unui coeficient
de frecare supraunitar ntre cele doua suprafete.

Fig. 7.4 Fundatii cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat


.
Presiunea
efectiva pe
teren (kPa)
200
250
300
350
400
600

Tabelul 7.2
Valori minime tg functie de
clasa betonului
C8/10 sau mai
C4/5
mare
1.15
1.05
1.30
1.15
1.40
1.30
1.50
1.40
1.60
1.50
2.00
1.85

7.1.2.2. Cuzinetul de beton armat se proiecteaza respectnd urmatoarele:


a)

cuzinetul se realizeaza cu forma prismatica;

b)

dimensiunile n plan (lc si bc) vor respecta urmatoarele conditii:

- sa fie mai mari dect dimensiunile care asigura limitarea presiunilor pe planul de contact cu blocul la
valori mai mici dect rezistenta de calcul la compresiune a betonului;
- se recomanda urmatoarele intervale pentru raportul lc/L respectiv bc/B:

bloc de beton cu o treapta:

bloc de beton cu mai multe treapte:

c)

lc/L = 0.50 0.65


lc/L = 0.40 0.50

naltimea cuzinetului (hc) va respecta urmatoalele valori minime:

- hc 300mm;
- hc/lc 0.25;
- tg 0.65 (fig. 7.4); daca tg 1.00 nu este necesara verificarea cuzinetului la forta taietoare;

- valori minime impuse de conditia de ancorare a armaturilor pentru stlp, cu lungimea


250 mm, unde lancorare este definita n reglementarea tehnica de referinta STAS 10107/0-90;

lancorare +

d)
clasa betonului este minim C8/10; clasa betonului rezulta si din conditia de rezistenta la
compresiune locala a betonului din cuzinet n sectiunea de ncastrare a stlpului (de
regula, Rc_cuzinet 0.7Rc stlp);
e) rostul de turnare dintre bloc si cuzinet se trateaza astfel nct sa se realizeze continuitatea betonului
sau, cel putin, conditiile care asigura un coeficient de frecare 1.0 (definit n reglementarea tehnica
de referinta STAS 10107/0-90).
7.1.2.3. Calculul momentelor ncovoietoare pozitive n cuzinet se face considernd ncastrarea
consolelor n sectiunile de la fata stlpului (fig. 7.5).

Fig. 7.5
Presiunile pe suprafata de contact dintre cuzinet si bloc, functie de care se determina eforturile
sectionale n cuzinet, sunt determinate de solicitarile din stlp (nu se tine cont de greutatea
cuzinetului).
Presiunile pe suprafata de contact dintre cuzinet si blocul de beton, daca nu apar desprinderi sau aria
activa este cel putin 70%, se determina cu relatiile (7.3):

(7.3)
sau
daca: pc2<0, atunci se admite pc2=0 iar pc1 se determina cu relatiile (7.4):

(7.4)
sau
unde: NC, MC(x) si MC(y), sunt forta axiala si momentele ncovoietore la nivelul talpii cuzinetului.
Momentele ncovoietoare n cuzinet se calculeaza cu (7.5) si (7.6):

(7.5)

(7.6)
,
Daca aria activa de pe suprafata de contact cuzinet - bloc este mai mica dect 70% din talpa
cuzinetului (lcxbc):
Mx= MC(x) si, respectiv, My= MC(y)

(7.7)

7.1.2.4. Armarea cuzinetului va respecta urmatoarele conditii:


a) Armatura de la partea inferioara:
-se realizeaza ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului; aria de armatura rezulta din
verificarea la moment ncovoietor n sectiunile de la fata stlpului (fig. 7.5);

- procentul minim de armare pe fiecare directie este 0.10% pentru armaturi OB37 si 0.075% pentru
armaturi PC52;
- diametrul minim al armaturilor este de 10 mm;
- distanta maxima ntre armaturi va fi de 250 mm; distanta minima este 100 mm.
-armatura se distribuie uniform pe latimea cuzinetului si se prevede la capete cu ciocuri cu lungimea
minima de 15.
b) Armatura de la partea superioara :
- se dispune daca cuzinetul are desprinderi de pe blocul fundatiei ;
- se realizeaza ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului si ancorate n blocul de beton
simplu, dupa modelul din fig. 7.4.b;
- aria de armatura pe fiecare directie rezulta din:
. verificarea la compresiune excentrica a sectiunii de beton armat pe suprafata de contact dintre
cuzinet si bloc; n verificare se va considera rezistenta de calcul a betonului (R c*) cu valoarea:

(7.8)

unde: bc este latimea talpii cuzinetului (fig. 7.5);


.daca zona comprimata pe talpa cuzinetului este mai mare de 70% din aria talpii, pentru
dimensionarea armaturilor de ancorare n bloc se poate considera si o schema de calcul bazata de

preluarea de armatura a rezultantei volumului de eforturi unitare de ntindere de pe suprafata de


contact, obtinuta dintr-o distributie liniara a presiunilor;
. verificarea la moment ncovoietor negativ a cuzinetului ncarcat cu fortele dezvoltate n armaturile
de ancorare;
- diametrul minim al armaturilor este de 10 mm;
- distanta ntre armaturi va fi de minim 100 mm si maxim 250 mm.
c) Armaturile pentru stlp (mustati):
- armaturile verticale din cuzinet, pentru conectarea cu stlpul de beton armat, rezulta n urma
dimensionarii/verificarii stlpului;
- armaturile din cuzinet se alcatuiesc astfel nct n prima sectiune potential plastica a stlpului,
aflata deasupra fundatiei, barele de armatura sa fie fara nnadiri;
- etrierii din cuzinet au rol de pozitionare a armaturiilor verticale pentru stlp si se dispun n cel
putin n 2 sectiuni;
- armaturile trebuie prelungite n fundatie pe o lungime cel putin egala cu lungimea de
ancorare majorata cu 250 mm;
armaturile nclinate se dispun pentru preluarea fortei taietoare n consolele cuzinetului daca

tg < 1 (fig. 7.4) si se dimensioneaza avnd ca referinta reglementarea tehnica STAS 10107/0-90.

7.2. Fundatii pentru stlpi de beton armat prefabricati


Fundatiile izolate pentru stlpi de beton armat prefabricat pot fi realizate ca fundatii tip pahar
7.6).

(fig.

Fig. 7.6 Fundatie tip pahar pentru stlp prefabricat

7.2.1. Dimensiunile sectiunilor de beton


7.2.1.1. naltimea paharului HP
naltimea paharului HP se stabileste respectnd urmatoarele cerinte:
- asigurarea lungimii de ancoraj (lancoraj) a armaturilor longitudinale din stlp: HP lancoraj + 250mm;
HP se poate reduce daca armatura este ntoarsa la baza stlpului;
- lancoraj se determina avnd ca referinta reglementarea tehnica STAS 10107/0-90, considernd conditii
normale de solicitare;
- conditiile de aderenta sunt stabilite functie de modul de realizare a stlpului prefabricat;
- limitarea efectului fortei taietoare pe lungimea de stlp introdusa n pahar:

(7.9)

unde: MST.cap - momentul capabil al stlpului n sectiunea de la fata paharului;


lS, bS - dimensiunile sectiunii transversale a stlpului;
Rt - rezistenta de calcul la ntindere a betonului din stlp.
Conditii constructive generale:

HP 1.2ls n cazul stlpilor cu sectiune dreptunghiulara cu dimensiunile l s si bs, ls bs;

HP 500 mm n cazul stlpilor la constructii etajate;

HP HS/11 la fundatiile stlpilor de hale cu poduri rulante si ai estacadelor; H S este naltimea


libera a stlpului de la fata superioara a fundatiei pna la rigla acoperisului.
7.2.1.2. Grosimea Hf
Grosimea fundului paharului (Hf) rezulta n urma verificarii la strapungere; n calcul se va considera
situatia cea mai defavorabila de solicitare la strapungere, din faza de montaj sau exploatare
a
constructiei.
n faza de montaj, cu paharul nemonolitizat, verificarea la strapungere este data de conditia (7.10):

(7.10)

unde: N ST.montaj este forta axiala maxima n stlp n faza de montaj a structurii prefabricate;

U = 2lS+2bS+4Hf este perimetrul sectiunii de forfecare;


Rt rezistenta de calcul la ntindere a betonului din fundatia pahar;

Nav = avAav; av = 100 N/mm2 si Aav = aria de armatura verticala dispusa pe fata interioara
paharului, ancorata corespunzator pe fiecare parte a planulului de cedare la strapungere;

n
faza
respecte

finala,

forta
axiala
maxima
relatiile (7.11 si7.12):

N ST,max (valoare

de

calcul)

trebuie

sa

(7.11)
N1cap = AS mbt Rt

(7.12)

unde: N1cap - este forta axiala transmisa la pahar prin betonul de monolitizare (Fig. 7.7);
AS - aria laterala a stlpului pe naltimea paharului: AS = (2lS+2bS)Hp;
Rt - rezistenta de calcul la ntindere a betonului de monolitizare;
mbt - coeficientul conditiilor de lucru, cu valoarea m bt = 0,30 n cazul constructiilor fara poduri
rulante sau cu poduri rulante cu regim usor de lucru; m bt = 0 n cazul halelor cu poduri rulante cu regim
mediu sau greu de lucru sau al constructiilor solicitate dinamic din ncarcarile curente de exploatare.

Fig. 7.7 Transmiterea fortei axiale din stlpul prefabricat la fundatia pahar

7.2.1.3. Verificarea paharului (bP)


Verificarea peretilor paharului n plan orizontal
Eforturile transmise peretilor paharului de solicitarile din stlp (M si Q) sunt reprezentate n
figura
7.8. Momentul ncovoietor (M1) transmis paharului prin presiuni pe peretele frontal se determina cu
relatia (7.13):

(7.13)

Rezultanta presiunilor (P) pe peretele frontal este:


P = 1.25M1/HPQST

(7.14)

Fig. 7.8 Solicitari n peretii paharului


Momentele ncovoietoare rezultate n plan orizontal aplicate partii superioare a peretelui frontal:
Mr = 0.045Plb
Mc = 0.020Plb

(7.15)
(7.16)

Forta de ntindere n peretii longitudinali (NP) rezulta:


NP = P/2

(7.17)

Sectiunea de beton si de armatura n peretii paharului trebuie sa repecte urmatoarele:


a)

Peretele frontal se verifica la actiunea momentelor ncovoietoare M r si Mc stabilite cu relatia

(7.15), respectiv (7.16). Armatura rezultata se dispune n treimea superioara a peretelui si se


prelungeste cu lungimea de ancorare masurata de la jumatatea grosimii peretelui lungitudinal al
paharului (fig. 7.10).
b)Verificarea peretelui frontal la forta taietoare implica limitarea eforturilor principale n peretele
paharului, conditie care impune:

(7.18)

c) Peretii longitudinali se verifica la ntindere centrica cu forta N P. Armatura rezultata se dispune


simetric pe fetele peretelui, distribuita n treimea superioara a paharului (fig. 7.10).
d)
cu
si

Verificarea
peretilor
longitudinali
la
forta
taietoare
dimensiunile bp'a0 sau bp'b0 (fig. 7.9), n functie
forta taietoare de calcul cu valoarea NP.

considera
sectiunea
activa
de directia actiunii n stlp

Daca:
NP 0.5bp'a0Rt (NP 0.5bp'b0Rt)

(7.19)

armatura pentru preluarea fortei taietoare nu este necesara si se dispune pe considerente de


armare
minima. n situatiile n care conditia 7.18 nu este respectata se dimensioneaza
armatura pentru
preluarea fortei taietoare cu relatia (7.19) sau se dimensioneaza ca etrieri; armatura se
distribuie
n peretii longitudinali pe directia corespunzatoare dimensiunii mai mici a peretilor
longitudinali (fig. 7.9).

a) Cazul: a0 HP

b) Cazul: b0 < HP

Fig. 7.9 Directia armaturii pentru preluarea fortei taietoare n peretii longitudinali ai paharului
Daca armatura se dispune pe directie verticala n peretele paharului (a 0 HP), aria totala necesara
(Aav) ntr-un perete rezulta:

(7.20)

Daca: bo < HP, armatura se dimensioneaza ca etrieri, conf. STAS 10107/0-90.


e) Verificarea n sectiunea orizontala de la baza paharului considera sectiunea chesonata cu
dimensiunile exterioare a0b0 si grosimea peretilor bp'. Sectiunea se verifica la compresiune excentrica
cu valori ale eforturile de calcul N si M, determinate astfel:
Forta axiala N = N1.cap (valoare calculata cu relatia (7.12)).
Momentul ncovoietor :
M = MST+QSTHP

(7.21)

f) Armatura rezultata din calculul paharului la compresiune excentrica se dispune pe directie verticala,
uniform distribuita pe laturile sectiunii.
g) Grosimea minima a peretilor paharului (bP) este de
- 200 mm n cazul paharelor din beton armat monolit;
- 150 mm la paharele din beton armat prefabricat.
h) Armatura dispusa n peretii paharului trebuie sa respecte si urmatoarele cerinte minimale:

- procentul minim de armatura orizontala este 0.10% pentru armaturi OB37 si 0.075% pentru armaturi
PC52;
- procentul minim de armatura verticala este 0.10% pentru armaturi OB37 si 0.075% pentru armaturi
PC52.

7.2.2. Monolitizarea paharului


Dimensiunile golului paharului se aleg mai mari dect ale sectiunii stlpului pe fiecare directie si sens
cu 5075 mm la baza paharului si cu 85120 mm la partea superioara a paharului.
mbinarea dintre stlp si fundatie se realizeaza prin betonarea spatiului din pahar. Betonul de clasa
minima C16/20 va avea dimensiunea maxima a agregatelor de 16 mm. Suprafetele stlpului si
paharului se curata si se umezesc nainte de montare n pahar si monolitizare.
Daca ntr-un pahar se monteaza mai multi stlpi (n dreptul unui rost), distanta ntre acestia va fi cel
putin 50 mm pentru a se asigura betonarea completa a spatiului dintre stlpi si a paharului.

7.2.3. Armarea paharului


Schema de armare recomandata a paharului este data n figura 7.10a.
Varianta de armare din figura 7.10b corespunde situatiilor n care nu rezulta armatura pentru preluarea
fortei taietoare n peretii longitudinali si din verificarea sectiunii de la baza paharului
(la
compresiune excentrica) nu rezulta necesara o armatura verticala.
Armaturile orizontale se ancoreaza sau, dupa caz, se nnadesc, ca bare ntinse (fig. 7.10c).
Armaturile verticale se ancoreaza n talpa fundatiei (fig. 7.10a si b).
Armatura orizontala din pahar trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
- diametrul minim 10 mm n treimea superioara a paharului si 8 mm n restul paharului;
- cel putin 2x3 bare orizontale n treimea superioara a paharului;
- distanta maxima ntre armaturi este 250 mm.
Barele verticale din pahar au diametrul minim 8 mm si se dispun la cel mult 250 mm distanta.

7.2.4. Verificarea talpii fundatiei pahar


Talpa fundatiei pahar se verifica la moment ncovoietor si la forta taietoare.
Verificarea la moment ncovoietor si forta taietoare se face n sectiunile de la fata paharului si din axul
stlpului prefabricat.
Calculul momentelor ncovoietoare se face cu relatii de tipul (7.1) si (7.2), pe fiecare directie principala
a fundatiei. Se recomanda ca naltimea Ht sa fie stabilita astfel nct armatura calculata n sectiunea din
axul stlpului, cu naltimea Hf, sa fie suficienta pentru preluarea momentului ncovoietor din sectiunea
de la fata paharului. Se vor respecta si conditiile (fig. 7.6):

. Ht Hf +100mm
. Ht 0,6 l1
Procentul
si

minim de armatura n talpa fundatiei


0.075% pentru armaturi tip PC52.

este

0.10%

pentru

armaturi

tip

OB37

Diametrul minim al armaturilor este 10 mm.


Distanta maxima ntre armaturi este 250 mm.
Armatura se distribuie uniform pe latimea talpii si se prevede la capete cu ciocuri avnd lungimea
minima de 15.
Verificarea la forta taietoare este semnificativa n sectiunile de la fata paharului.
Daca naltimea sectiunii (Ht) si lungimile consolelor (l1, b1 fig. 7.6) respecta:
l1Ht si b1Ht

(7.22)

forta taietoare este preluata de beton.


Daca conditiile (7.22) nu sunt realizate se dimensioneaza armatura transversala din bare nclinate.

Fig. 7.10 Armarea paharului

7.3. Fundatii pentru stlpi metalici


7.3.1. Fundatiile izolate ale stlpilor metalici se realizeaza ca fundatie cu bloc si cuzinet (fig. 7.11).
Se pot utiliza si modele de fundatii tip talpa armata, de forma prismatica, daca naltimea acestora
asigura lungimea de nglobare necesara pentru suruburile de ancorare ale stlpului si este adecvata
adncimii de fundare.

Fig. 7.11
7.3.2. Stlpul metalic se realizeaza cu o placa de baza prevazuta cu rigidizari care asigura transmiterea
presiunilor la fundatie si a fortelor la suruburile de ancorare.
Sectiunea n plan a placii de baza rezulta din conditiile privind limitarea presiunii maxime pe suprafata
de contact cu betonul la urmatoarele valori:
- rezistenta la compresiune a betonului din cuzinet;
- rezistenta la compresiune a mortarului de poza.
Presiunea pe placa de baza se determina considernd solicitarile capabile ale stlpului (N cap si Mcap) si
forta de pretensionare a suruburilor.
7.3.3. Dimensiunile si pozitia suruburilor de ancoraj definite n reglementarea tehnica de referinta STAS 10108/90 , se stabilesc
n functie de momentul ncovoietor capabil al stlpului.
Lungimea minima a suruburilor de ancoraj prelungita n fundatie este determinata astfel:
- valoarea maxima a dimensiunilor placii de baza (L a sau Lb(fig. 7.11)) majorata cu lungimea de ancoraj
a surubului (30) daca suprafata laterala a acestuia este nervurata;
- valoarea maxima La sau Lb, (fig. 7.11) majorata cu lungimea de ancoraj a surubului (15) daca
suprafata laterala a acestuia nu este nervurata dar la capatul surubului este prevazuta o placa metalica
rigida si rezistenta pentru ancorare; aria minima a placii (A P) rezulta din verificarea presiunilor
transmise betonului pentru ancorarea surubului (7.22)conform relatiei 7.23:

(7.23)
unde: NS este forta de ntindere din surub
7.3.4. Sectiunea de beton
7.3.4.1. Betonul din cuzinet este de clasa minima C 8/10. Betonul din bloc este de clasa minima
C8/10 daca armaturile cuzinetului sunt ancorate n blocul fundatiei; daca n bloc nu sunt dispuse
armaturi de rezistenta, clasa minima este C4/5.
7.3.4.2. Blocul de beton se realizeaza respectnd urmatoarele conditii:
- naltimea blocului de beton se stabileste astfel ca valoarea tg sa respecte limitele minime din tabelul
7.2; aceasta conditie se impune si n cazul blocului realizat n trepte;
- naltimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu o treapta;
- blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a caror naltime minima este de 300 mm;
- turnarea blocului de beton se va realiza astfel nct sa fie asigurata continuitatea betonului.
7.3.4.3. Cuzinetul de beton armat se proiecteaza respectnd urmatoarele conditii:
- cuzinetul se realizeaza cu forma prismatica;
- dimensiunile n plan ale cuzinetul (l c si bc) vor fi mai mari cel putin cu 300 mm dect dimensiunile
placii de baza a stlpului (La, Lb (fig. 7.11)).
- dimensiunile n plan ale cuzinetului se stabilesc si n functie de conditia de limitare a presiunilor pe
planul de contact cu blocul la valori mai mici dect rezistenta de calcul la compresiune
a
betonului;
- se recomanda ca raportul bc/B (lc/L) sa se situeze n intervalul 0.500.65;
- naltimea cuzinetului hc va respecta urmatoalele limite minime:
. hc 300mm;
. hc se stabileste astfel nct tg sa respecte valorile minime din tabelul 7.2 pentru betonul
de
clasa C8/10;
- rostul de turnare dintre bloc si cuzinet se trateaza astfel nct sa se realizeze continuitatea betonului
sau, cel putin, conditiile care asigura un coeficient de frecare 1.0 (avnd ca referinta reglementarea
tehnica STAS 10107/0-90).
7.3.5. Armarea fundatiei se realizeaza dupa modelul din fig. 7.11. Se vor respecta urmatoarele conditii:
a)
armatura verticala din cuzinet rezulta din verificarea la compresiune excentrica a sectiunii de rost dintre bloc si cuzinet;
eforturile de calcul din sectiune au valori asociate momentului de dimensionare a suruburilor de ancoraj ale stlpului;

b)
armatura de la partea superioara a cuzinetului, dispusa la cel mult 100 mm sub placa de baza a stlpului, se realizeaza
ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului, prelungite pe verticala n cuzinet si bloc;
- diametrul minim al armaturilor este de 10 mm;
- distanta dintre armaturi va fi cuprinsa ntre minim 70 mm si maxim 200 mm;
c) armatura verticala de pe fiecare latura a cuzinetului se prelungeste n bloc cu o lungime care
asigura ca distantele l1, l2, si l3, din figura 7.12 sa fie cel putin egale cu lungimea de ancorare
tehnica de referinta STAS 10107/0-90);
d)
armaturile orizontale minime, dispuse pe perimetrul cuzinetului sunt:

(definita n reglementarea

- 1/4 din armatura verticala din cuzinet;


- 8/200 mm.

Fig. 7.12 Armarea fundatiei cu bloc si cuzinet pentru stlpi metalici