CUPRINS

1. Bazele IT..........................................................................................................................pag. 2
1.1

.................................................................................................................... pag. 27

Evaluare ........................................................................................................................pag. 34
Bibliografie...........................................................................................................................pag. 44
2. Pachetul de aplicaii Microsoft Office...............................................................................pag. 45
2.1

..........................................................................................pag. 46
Evaluare.........................................................................................................................pag. 73
Bibliografie...........................................................................................................................pag. 75

3. Internet ...............................................................................................................................pag. 76
3.1

...................pag. 77

Evaluare.........................................................................................................................pag. 94
Bibliografie...........................................................................................................................pag. 95
4. Instruire asistat de calculator, e-learning .......................................................................pag.96
4.1

....................................................................................................pag. 97

Evaluare........................................................................................................................pag.127
Bibliografie general............................................................................................................pag.145

1. BAZELE IT

1. Notiuni generale despre calculator

Tehnologia informatiei (TI) reprezinta totalitatea normelor si procedeelor de colectare,

memorare, transmitere si prelucrare a datelor, in vederea obtinerii rezultatelor scontate, cu ajutorul
calculatorului electronic.

Din punct de vedere structural, pornind de la diferentierea modulelor fizice si logice,

calculatorul electronic (el insusi un sistem informatic) are doua componente:
o

hardware, (pe scurt hard): ansamblul elementelor fizice si tehnice cu ajutorul carora

datele se pot culege, verifica, transmite, stoca si prelucra, suporturile de memorare a datelor precum
si echipamentele de redare a rezultatelor - reprezinta componentele ce pot fi practic atinse;
o

software, (pe scurt soft): ansamblul programelor, procedurilor, rutinelor care controleaza

functionarea corecta si eficienta a elementelor hard;exista sub forma de concepte si simboluri, nu

are substanta.

Structura unui calculator personal

Din punct de vedere funcional, arhitectura unui sistem de calcul este redat n schia de mai
jos :

Unitatea Centrala (UC), alcatuit din:

Unitatea de memorie interna (UM);

memorie ROM;

memorie RAM;

Unitatea Centrala de Prelucrare (UCP) ce este compusa din:

Unitatea de Comanda si Control (UCC):

Unitatea Aritmetica si Logica (UAL);

Sistemul de Intrare/Iesire (S I/O), care este alcatuit din:

Medii de stocare;

Dispozitive periferice;

Dispozitive pentru accesarea mediilor de stocare;

Dispozitive pentru interfata cu utilizatorul;

o Dispozitive periferice de intrare (DP /I);
o Dispozitive periferice de ieire -out- (DP /O);

Interfete;
Memoria externa (M.E.);
Magistrale de transmitere a comenzilor de control, informatiilor si instructiunilor.

Succint, despre fiecare component se poate preciza:

Unitatea Centrala (UC) este alcatuita din Unitatea Centrala de prelucrare si Unitatea de
memorie interna
Unitatea de Memorie (UM) sau memoria intern (principal) este componenta
sistemului de calcul destinat pstrrii datelor si instruciunile programelor in locatii bine definite
prin adrese.
Este formata, n general, dintr-un sistem de circuite integrate alctuite, n principal, dintr-un
numar mare de celule de memorie, fiecare celul fiind un circuit care poate stoca un bit de
informatie. (Bit de la binary digit - cea mai mica unitatea de informatie reprezentabila intr-un
calculator; poate lua doar valorile 0 si 1).
Bit-ul (binary digit - cifra binara) reprezinta cea mai mica unitate de date ce poate fi
reprezentata si prelucrata de catre calculator. O succesiune de 8 biti se numeste byte sau octet,
fiind cea mai mica unitate de date ce poate fi reprezentata si adresata de catre memoria unui sistem
de calcul. Deoarece datele reprezentate in memoria ocupa o succesiune de bytes, acestea sunt
exprimate in multiplii unui byte astfel:
1 kilobyte (kB)

= 1024 bytes (210 bytes);

1megabyte (MB)

= 1024 kbytes (210 kB);

1 gigabyte(GB)

= 1024 Mbytes (210 MB);

1 terrabyte(TB)

= 1024 Gbytes (210 GB);

Din punctul de vedere al "volatilitii", memoria este de dou tipuri:

ROM (Read Only Memory) - nu i pierde coninutul la oprirea calculatorului, nu poate fi
"scris" de ctre utilizator (este inscripionat de ctre producator cu ajutorul unei aparaturi
speciale), este de capacitate redus (pn la 2MB) i este folosit pentru stocarea informaiilor
despre hardware, mici programe ce configureaz diverse dispozitive (conine programe eseniale
care se ncarc la pornirea calculatorului);
RAM (Random Access Memory) - este o memoria volatil (se pierde la oprirea
calculatorului), poate fi att citit ct si modificat i este folosit pentru stocarea programelor si a
datelor, fiind considerat principala memoria de lucru a calculatorului;

Unitatea Centrala de Prelucrare (UCP), este implementata cu ajutorul microprocesorului,

elementul de baza al sistemului de calcul. (La microcalculatoare este numita procesor).
Unitatea de Comanda si Control (UCC) primeste instructiunile de la memoria, le
interpreteaza si, corespunzator, emite comenzi catre UAL si UM, respectiv comenzi de transfer
catre S I/O si memoria externa.

Unitatea Aritmetica si Logica (UAL) are rolul de a executa operatii aritmetice si logice cu
date furnizate de memoria si de a depune in memoria rezultatul obtinut.

Sistemul de Intrare / lesire (S I/O) este alcatuit din:

mediile de stocare - suportul fizic pe care se stocheaza informatia: hard disk, CD, floppy
disk, disc ZIP. Constituie o memoria suplimentara.
dispozitive periferice, impartite la randul lor in:
dispozitivele periferice pentru accesarea mediilor de stocare: unitatea floppy, unitatea
CD-Rom, unitatea DVD, unitatea ZIP. Dupa pozitia lor in calculator, acestea pot fi interne sau
externe. Cele mai multe se gasesc in ambele variante, diferenta dintre ale fiind interfata si pretul,
cele externe avand sursa de alimentare si carcasa proprie, deci pret mai mare.
dispozitivele de interfata cu utilizatorul reprezinta totalitatea dispozitivelor cu ajutorul
carora este posibila introducerea datelor in prelucrare precum si furnizarea rezultatelor obtinute.
Pot fi:
dispozitive periferice de intrare (DP /I) - tastatura, mouse, joystick, microfon, scanner,
camera video;
dispozitive periferice de iesire (DP /O) - monitor, imprimanta, boxe.

Interfata - componenta ce asigura o conexiune intra doua elemente pentru a putea lucra
impreuna.

Performanta calculatorului
Structura unui calculator presupune existenta componentelor hard si soft, deci performantele
in functionarea sa sunt date de cele obtinute de fiecare dintre acestea. Cativa factori de ordin tehnic,
care pot influenta performantele computerului sunt:
Viteza procesorului;
Dimensiunea memoriei RAM;
Dimensiunea Hard-disk-ului;
Dimensiunea memoriei cache;
Viteza de transmitere a datelor pe magistrala de date

Sistemul de operare (SO)

Reprezint un ansamblu de proceduri manuale si module de program de sistem prin care se

administreaza resursele sistemului de calcul (procesoare, memorie, periferice, informatii) ce asigura
utilizarea eficienta, in comun, a acestor resurse si ofera utilizatorului o interfata cat mai comoda
pentru utilizarea sistemului de calcul.
Asadar, sistemul de operare poate fi considerat ca reprezentnd interfaa dintre
componentele hard si utilizator.
Exist 2 categorii de programe:
- Programele de sistem sistem de operare sunt proiectate astefel nct s faciliteze
utilizarea eficient a resurselor sistemului de calcul i ofer instrumente pentru dezvoltarea i
execuia programelor de aplicaii; Ex de SO: DOS, Windows XP, Linux.(soft de baz)
- Programele de aplicaie Aplicaiile informatice sunt reprezentate de acele programe ce
sunt realizate pentru utilizatori cu scopul de a folosi calculatorul ntr-o problem specific i pentru
a ndeplini o anumit sarcin (procesare de text, facturare, aplicaii grafice).
Exist diferite programe fiecare avnd o funcie specific, de exemplu:
- programe de comunicatii - Yahoo Messenger, Outlook Express (cu ajutorul acestor
programe se pot trimite mesaje si comunica cu diferite persoane, indiferent de localizarea
geografica a acestora).
- programe de manipulare si gestiune a fisierelor - Apple OS 9, Linux, Windows
Explorer (cu ajutorul acestor programe se pot crea, sterge sau redenumi fisierele).
- programe de navigare pe WEB - Netscape Navigator, Internet Explorer (cu ajutorul
acestor programe puteti accesa diferite pagini de Internet).
- programe de procesare de text - Word Pro, StarOffice Document, Microsoft Word
(cu aceste programe se pot accesa informatiile sub forma de text, avand posibilitatea de editare,
salvare si imprimare a documentului).
- programe de calcul tabelar - Microsoft Excel, Lotus 1-2-3, StarOffice Spreadsheet
(aceste programe permit manipularea datelor numerice existente in tabelele de calcul).
- programe de gestiune a bazezor de date - Filemaker Pro, Microsoft Access,
Appleworks (acest program organizeaza colectii mari de date, pentru ca informatia sa fie
disponibila utilizatorului prin realizarea interogarilor si a extragerilor de date).

Altele, folosite in domenii diverse, specializate - Adobe Illustrator, Quark Express.

Retele informationale LAN, WAN

Retea (Network) - grup de doua sau mai multe calculatoare conectate impreuna.
Calculatoarele dintr-o retea sunt numite noduri.
In functie de aria de intindere retelele se pot clasifica in:
- Local Area Network (LAN) - retea locala,in care calculatoarele sunt localizate foarte aproape
unele de altele, in aceeasi intreprindere sau cladire;
- Metropolitan Area Network (MAN) - retea metropolitana, se intinde pe teritoriul unui oras sau
al unui spatiu aglomerat;
- Wide Area Network (WAN) - retea de larga acoperire: comunicare intre calculatoare aflate la o
distanta foarte mare unele de altele (chiar in alta tara);
- Global Area Network (GAN) - retea globala, este reteaua care cuprinde toata lumea, legand intre
ele calculatoarele de pe intreg globul. Cea mai renumita retea GAN este Internetul

Intranet, Extranet

Intranetul este o retea de comunicare asemanatoare Internetului, ce utilizeaza aceleasi

instrumente, in special browser-ele www. Cuvantul Intranet este format din prefixul intra
corespunzator termenului interior si a termenului net ce este folosit in general pentru termenul de
retea.
Diferenta dintre Intranet si Internet este acea ca reteaua Intranet este o retea privata si
intema a unei companii. Termenul Intranet este foarte nou si de aceea nu este foarte bine definit.
Exista diferite definitii care afirma faptul ca o retea Intranet poate fi conectata la Internet, sau
poate folosi Internetul, in timp ce alte definitii subliniaza importanta unei separari totale de
Internet, aeesta fiind protejat de bariere (firewalls).

Cuvantul Extranet este format din prefixul extra corespunzator termenului exterior si a
termenului net ce este folosit in general pentru termenul de retea. Extranetul este folosit de obicei
in exterior cu scopul de a imbunatati comunicarea intra diferite organizatii, clienti, fara a prejudicia
securitatea electronica.
n concluzie, Extranetul este o extensie a unei retele Intranet, in mod special pe World
Wide Web, ce permite comunicarea intre anumite institutii si a oamenilor din aceasta retea
Extranet, in cele mai multe cazuri oferind un acces limitat la reteaua Intranet a acestor organizatii.
Diferenta intre Extranet si Internet consta in aceea ca Extranetul este o retea exterioara
corespunzatoare anumitor firme, retea ce permite si accesul limitat la reteaua Intranet a acestor
firme, pe cand Internetul nu permite accesul la reteaua Intranet a firmelor.

Utilizarea calculatoarelor in diferite domenii de activitate

Calculatoarele sunt folosite in numeroase domenii: la nivel guvernamental, in afaceri, in
medicina, in invatamant, etc.
Exista diferite aplicatii construite pentru:
- mediul de afaceri - reprezinta un domeniu in care calculatoarele capata o tot mai larga
aplicabilitate datorita rapiditatii cu care trebuie luate deciziile, a cantitatii mari de informatii ce pot
influenta aceste decizii, precum si a volumului de date ce se vehiculeaza. Cateva dintre aplicatiile
software folosite uzual in mediul de afaceri sunt:
1.

Procesare de text;

2.

Calcul tabelar;

3.

Aplicatii pentru salarii;

4.

Programe de contabilitate;

- domeniul medical
- domeniul educational - Cu ajutorul calculatorului se poate invata de acasa fara a mai fi nevoie de
deplasarea catre o institutie de invatamant si fara a depinde de un anumit program. Cu ajutorul unei
conexiuni la Internet se pot cauta mai multe cursuri dintr-un anumit domeniu avand astfel acces la
mai multe opinii (spre deosebire de modalitatea clasica de predare in care aveam prezentata doar
opinia profesorului de curs).
Educatia cu ajutorul calculatorului se numeste CBT (Computer Based Training).
Cateva dintre cele mai folosite aplicatii in acest domeniu sunt:
1.

programe de procesare de text si calcul tabelar;

2.

programe de prezentare sau desen;

3.

Aplicatii de pregatire pe computer;

4.

Baze de date;

5.

Organizarea orarului;

Termenul de posta electronica (E-mail).

Pota electronic a devenit o modalitate foarte folosit de comunicare i trimitere a
mesajelor. Acestea pot fi trimise n format electronic de la un computer la alt computer, folosind o
retea de conectare a computerelor cum ar fi Ethernet sau Internet, sau prin sisteme pe linie
telefonica.
Pota electronic este utilizat foarte mult datorit:
- Costului redus - este mult mai ieftina trimiterea unui mesaj cu ajutorul postei electronice, decat
modalitatea clasica de corespondenta. De exemplu, daca se doreste trimiterea unei scrisori intr-o

tara straina, costul acesteia este de circa 10 ori mai mare decal trimiterea mesajului cu ajutorul
postei electronice care va costa circa 2 impulsuri de telefon (daca folositi o conexiune dial-up);
- Vitezei - transmiterea si primirea mesajelor se realizeaza aproape instantaneu, variaza in functie
de viteza de conectare si de dimensiunea mesajului;
- Accesibilitii - se pot trimite si primi mesaje, oriunde si de oriunde, daca exista un calculator cu o
conexiune la Internet.

Securitatea informatiei
Securitatea datelor devine un element cheie atunci cand se lucreaza cu date importante.
Pentru ca acestea sa nu devina publice, se recomanda existenta unor proceduri de raportare. Un
lucru important, este explicarea consecintelor angajatilor firmei, ce trebuie sa cunoasca atat
importanta datelor cu care lucreaza cat si responsabilitatile pe care le au in legatura cu aceste date.

Diferite politici de securitate

Exista diferite modalitati de protejare a datelor, cateva dintre acestea sunt:

Accesul fizic la calculator este restrictionat;

Adoptarea unei politici de parolare corespunzatoare;

Stabilirea drepturilor pe care le are fiecare utilizator;

Copierea datelor in mod regulat (backup);

Criptarea fisierelor la care se lucreaza;

Folosirea programelor anti-virus;

Virui
"Viruii" sunt anumite programe create de oameni cu scopuri distructive. Sunt

programele ce au proprietatea de a se extinde si care duc la functionarea necorespunzatoare a

sistemului de operare. Ele sunt seturi de instructiuni care se ataseaza singure unui alt program sau
sectorului de boot al unui disc. Asemenea virusilor umani, "viruii de calculator" duc la
mbolnvirea sistemului de operare i a fiierelor existente pe acesta.
Aceste mici programe distrug informaiile aflate pe calculator i mpiedic funcionarea
aplicaiilor.
De aceea este recomandat ca la folosirea uneia din aceste ci s se ruleze un program
antivirus.
Avantajul scanarii calculatorului impotriva viruilor
Pentru a evita anumiti virusi sau pentru a scapa de acestia va trebui:

sa fie instalat un program antivirus foarte bun, cat mai recent, cu ajutorul caruia sa puteti

descoperi si sa eliminati eventualii virusi;

o

sa se scaneze toate fisierele cu regularitate;

sa se actualizeze in fiecare luna programul anti-virus;

sa se scaneze periodic fisierele din calculator si dischetele inainte de a le folosi;

sa se scaneze fisierele atasate primite pe mail;

sa nu se ruleze programe daca nu li se cunoaste provenienta;

Daca se foloseste un antivirus corespunzator, acesta poate descoperi in timpul scanarii si

virusii care nu sunt activi.

Copyright
Termenul de copyright este pentru software, dar si pentru fisiere de tip text, audio,
video.

Copyright-ul este modalitatea legala de protejare a lucrarilor literare, stiintifice,

artistice sau de orice alt fel, publicate sau nepublicate, cu conditia ca aceste lucrari sa aiba o
forma tangibila (adica se pot vedea, auzi sau atinge).

Legea pentru protectia datelor este Legea Nr. 8/1996 , privind drepturile de autor si
drepturile conexe
2. Noiuni despre SO Windows

Pornirea calculatorului
-

se pornete UC apsnd comutatorul Power-On;

se pornete monitorul (dac este nevoie);

se pornete imprimanta (sau alte periferice de ieire).

Dac dup apsarea butonului de pornire a calculatorului acesta nu a pornit trebuie s

verificai dac:

calculatorul este conectat la reeaua electric;

ntreruptorul aflat n partea din spatele UC este pus pe opiunea 1 (deschis) numai pentru

calculatoarele prevzute cu acest comutator;

monitorul este pornit.

Oprirea calculatorului

1. Salvai datele n aplicaiile n care ai lucrat.

2. Prsii toate aplicaiile n care a-i lucrat revenind la interfaa de
nceput;
3. nchidei perifericele de ieire utilizate;
4. Deschidei meniul Start i alegei Shut Down.
5. Din caseta de dialog aprut alegei opiunea Shut Down
6. Executai clic pe OK.
7. Oprii monitorul (dac este nevoie).

Atentie!!
Repornirea calculatorului se va face dup cca. 3 sec de la stingerea led-ului indicator Power!!

Repornirea calculatorului
Opiunea Restart se selecteaz atunci cnd se dorete repornirea calculatorului. O raiune
pentru aceast relansare a lui Windows 98 ar fi modificrile de configurare care sunt vizibile doar
dup o relansare n execuie a sistemului Windows 98 sau dup pornirea calculatorului.

Resetarea calculatorului
Este o operaie la care se va apela doar n situaii critice (blocarea calculatorului).
Resetarea calculatorului nseamn repornirea calculatorului fr a-l deconecta de la reea.
Exist dou posibiliti de resetare:
-

prin apsarea simultan de dou ori a tastelor CTRL+ALT+DEL;

prin apsarea butonului RESET de la UC.

Inchiderea unei aplicaii care nu rspunde comenzilor primite

Dac avei o aplicaie care nu mai rspunde comenzilor primite de la tastatur sau mouse va
trebui s nchidei aplicaia forat: pentru aceasta apsai simultan tastele Ctrl+Alt+Del o singur
dat.
Va aprea pe ecran o fereastr n care sunt prezentate aplicaiile ce ruleaz n momentul respectiv pe
calculator, cu menionarea strii n care se gsete aplicaia.
Selectai aplicaia blocat i apsai butonul End Task.
In cazul n care nu putem nchide aplicaiile blocate putem aciona butonul de nchidere a
calculatorului Shut Down.
Vizualizarea componentelor de baz ale calculatorului
Aceste informaii se pot vizualiza dac dai un clic dreapta pe pictograma My Computer
afiat pe ecran i din meniul afiat alegei opiunea Properties.
Aceast opiune va deschide fereastra System Properties n care se prezint proprietile
sistemului.

Modificarea

aspectului suprafeei de

lucru Windows
Prin intermediul aplicaiei Display putei controla modul de afiare pe ecran. Permite
controlul modului de afiare pe monitor: tapet, ecran de protectie, schema de culori, rezoluia
ecranului.
Eticheta Background permite modificarea desenului de pe desktop; acest desen se
numete wallpaper, adic tapet.
Eticheta Screen Saver permite modificarea ecranului de protecie, adic a unui program
de protejare a ecranului (un program care afieaz diverse modele aleatoare atunci cnd pe o
perioad de timp predeterminat nu s-a executat nici o aciune la calculator (de la tastatur sau
mouse).
SO este componenta soft care asigur funcionarea calculatorului. El este cel care face
legtura ntre utilizator, hard i programele din calculator. Windows este este un sistem de operare
foarte intuitiv, oferind o interfa grafic plcut, posibilitatea de a lansa programele prin clic sau
dublu clic cu mouse-ul; ofer, de asemenea, posibilitatea de a lucra simultan cu mai multe
programe.
Desktop-ul este ecranul care apare pe monitor, aici se afl aplicaii, fiecare aplicaie avnd
asociat cte un desen numit pictogram (icoan). Aceste aplicaii se pot deschide cu click dreapta i
Open sau cu dublu click.
SO folosete dou noiuni pentru stocarea i organizarea informaiilor.
Acestea sunt:
-fiierul = o colecie de informaii grupat sub acelai nume
-dosarul(folder-ul) = un recipient folosit pentru a organiza fiierele; poate conine mai multe
fiiere i/sau alte foldere
Un fiier are forma nume.extensie. Extensia se refer la tipul fiierului. Ex. de extensie:
.doc=document Word, xls=fiier Excel, ppt = prezentare Power Point, txt = text n Notepad.
Extensia are 3 caractere.
3. Operaii cu foldere si fisiere
Operaii cu foldere
1.Crearea folderelor
Click dreapta pe desktop New Folder. Se tasteaz numele folderului.

2.Redenumirea folderelor

Click dreapta pe desktop Rename. Se tasteaz noul nume.

3.Copierea folderelor
Click dreapta pe desktopCopy.
Poziionare acolo unde dorim s copiem, click dreapta Paste.

4.Mutarea folderelor
Click dreapta pe desktopCut.
Poziionare acolo unde dorim s mutm, click dreapta Paste.
Observaie: Folder-ul nu mai exist n locaia iniial.

5.Stergerea folderelor
Click dreapta pe desktopDelete.
Stergerea are loc cu confirmare de tergere.
Operaii cu fiiere
Crearea fiierelor
Lansarea unei aplicaii de editare de text. Deschiderea, crearea unui fiier.
Cu ajutorul unui editor de texte putei realiza urmtoarele operaii:

introducerea de text;

mutarea unei poriuni de text dintr-o parte n alta a documentului;

tergerea unor anumite poriuni de text.

Editorul de texte pe care l ofer sistemul Windows este Notepad. Cu ajutorul acestui editor

de texte putei crea documente de dimensiuni reduse, salvate n format ASCII (American Standard
Code for Information Interchange). Avantajul acestui format este c el poate fi recunoscut de orice
sistem de operare, deci putei duce documentul salvat n acest format pe orice calculator fr a
exista pericolul de a nu putea fi deschis.
Editorul Notepad se deschide din meniul Start Programs Accesories Notepad.
Acum pe ecran va aprea fereastra editorului de text Notepad n care putei introduce textul.
Pentru a salva acest document va trebui s apelai funcia Save din meniul File.
Dac vrei s deschidei un document existent apelai funcia Open din meniul File.

Redenumirea fiierelor
Click dreapta pe desktop Rename. Se tasteaz noul nume.
Importana pstrrii extensiei curente atunci cand redenumii un fiier
Exist situaii n care dorii s schimbai numele unui fiier sau director. Este foarte
important s avei grij ca, atunci cnd redenumii fiierul respectiv s nu modificai extensia
acestuia. Deoarece acest lucru poate duce la imposibilitatea folosirii fiierului respectiv.
Copierea fiierelor
Click dreapta pe desktopCopy.
Poziionare acolo unde dorim s copiem, click dreapta Paste.
Mutarea fiierelor
Click dreapta pe desktopCut.
Poziionare acolo unde dorim s mutm, click dreapta Paste.
Observaie: Fiierul-ul nu mai exist n locaia iniial.
Stergerea fiierelor
Click dreapta pe desktopDelete.
Stergerea are loc cu confirmare de tergere.
Refacerea fiierelor i folderelor
-Deschidei dosarul Recycle Bin. Vor fi vizibile toate fiierele/folderele care au fost terse
pn n acel moment;
-Click pe fiierul care trebuie refcutRestore
Calcularea numrului de fiiere existente ntr-un director, numrarea fiierelor de un
anumit tip (inclusiv fiierele existente n directoare)
Dac dorii s aflai numrul de fiiere existente ntr-un director putei realiza acest lucru
prin dou metode:

metoda manual n care numrai dumneavoastr fiierele existente n director, inclusiv

fiierele existente n subdirectoare. Aceast metod nu este cea mai bun din cauza timpului pierdut.
Gndii-v c putei avea directoare ce conin mii de fiiere i sute de directoare (de exemplu
directorul n care este instalat Windows-ul).

metoda automat oferit de sistemul de operare pentru a economisi timp Windows v

ofer o metod de numrare a fiierelor existente

Selectai directorul care dorii s tii cte fiiere cuprinde, apoi dai clic dreapta pe el i din meniul
aprut alegei funcia Properties. Aceast funcie va deschide fereastra de proprieti a directorului
respectiv n care vei vedea numrul fiierelor existente.
Aranjarea pictogramelor dup nume, dimensiune, tip, data la care o fost modificat

Aranjarea pictogramelor se poate face automat: View/Arrange Icons din fereastra de

Explorer.
n acest moment avei de optat pentru:
- by Name (dup nume), ordoneaz alfabetic dosarele i apoi fiierele;
- by Type (dup tip), ordoneaz dosarele i apoi fiierele dup tip;
- by Size (dup dimensiune), ordoneaz dosarele si apoi fiierele dup dimensiunea lor;
- by Date (dup data), ordoneaz dosarele i apoi fiierele dup data lor, adic data la care au
suportat ultima modificare.
Cutarea fiierelor i a directoarelor
Utilizarea instrumentului Fiind pentru a gsi un fiier sau un director
S presupunem c dorii s v modificai CV-ul, dar nu mai tii exact unde este acesta. n
aceast situaie putei folosi funcia Find din meniul Start, pentru a cuta documentul.
Dac nu i tii numele ntreg, este suficient s introducei orice poriune a numelui. Windows XP
va gsi toate fiierele care conin aceste caractere, oriunde n nume. De asemenea, putei utiliza
caractere de nlocuire la cutarea tuturor fiierelor de un anumit tip.

APLICATIE

1.

Creati pe discul D: urmatoarea structura de foldere si fisiere:

CURSURI
--------date.txt
--------MANAGEMENT
--------COMUNICARE
--------TIC
-------M1
------curs1.txt
-------M2
------curs2.txt
------curs3.txt
-------M3
-------M7
Observatie: obiectele al caror nume este scris cu majuscule sunt foldere, celelalte sunt fisiere.

2.

Redenumiti folder-ul CURSURI in PERFECTIONARE.

3.

Mutati fisierul curs3.txt din M2 in M3.

4.

In fisierul date.txt notati-va numele si scoala de provenienta.

5.

Copiati fisierul date.txt in folder-ele M1, M2 si M3.

6.

Stergeti folderul M7.

7.

Cautati fisiere cu extensia .jpg si copiati doua din ele in M2.

8.

Ordonati fisierele cu extensia .jpg gasite, descrescator dupa dimensiune. Numele celui mai

mare fisier notati-l in fisierul date.txt din M2.

9.

Restaurati folderul M7.

10.

In folder-ul M7 creati un fisier test.txt in care notati doua subiecte abordate in prezentul

curs, care vi s-au parut mai dificile.

11.

Arhivati folderul PERFECTIONARE.

BIBLIOGRAFIE :
1. ECDL European Computer Driving Licence (ABC-ul calculatoarelor, Windows, Word),
Bernhard Eder s.a., Editura Bic All, 2001
2. 700 teste pentru obtinerea Permisului European de Conducere a Computerului, Ana Dulu, Casa
de editura Andreco, 2003
3. Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Tudor Sorin, Vlad Hutanu, Editura L&S, Infomat,
2004
4. Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Mariana Milosescu, Editura Didactica si
Pedagogica, 2006
5. Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Mioara Gheorghe s.a., Editura Corint, 2008
6. Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Sorin Tudor, Ionut Vlad Hutanu, Editura Aramis,
2004
7. Tehnologia Informatiei, Informatica, Manual pt. clasa a IX, Mariana Milosescu, Editura Teora,
2000
8. Tehnologia Informatiei, Informatica, Manual pt. clasa a X, Mariana Milosescu, Editura Teora,
2000
9. Ghid de pregatire pentru examene de competente digitale, Bac 2010, Emil Onea s.a., Editura
Nomina, 2010

2. PACHETUL DE APLICATII MICROSOFT OFFICE

1. WORD
Deschiderea unei aplicaii de procesare de text
Pentru a deschide aplicaia de procesare de text, am mal multe posibiliti:
~ Din meniul Start / Programs / Microsoft Word

~ Dac exist o pictogram pe ecran sub care scrie Microsoft Word, se poate porni aplicaia
printr-un dublu clic pe aceast pictogram:

n acest moment, pe ecranul monitorului apare imaginea specific acestui program ce

conine : o bar de meniu, o bar de instrumente, pagina alb pentru document i altele.
Deschiderea unui document nou i salvarea lui
~ Un document nou se poate deschide prin opiunea New din meniul File sau prin clic pe
simbolul din bara de instrumente :

Se observ c i apsarea tastelor Ctrl+N duce la crearea unui document nou.

~ O alt posibilitate de creare a unui document nou daca avei fereastra Explorer deschis
este: clic dreapta n directorul n care vrei s salvai documentul i apoi alegerea opiunii New
Word Document :

~ Salvarea documentului se face apelnd opiunea Save as din meniul File avnd grij s
introducei calea corect (n caseta Save in:) unde dorii s salvai fiierul.
Deschiderea unui document existent modificare i salvare
Pentru a deschide un document existent se poate alege ntre urmtoarele posibiliti:
~ Avnd aplicaia deschis, se poate alege din meniul File opiunea Open sau se poate
apsa pe pictograma existent n bara de sub meniul File:

Se observ c i apsarea tastelor Ctrl+O duce la deschiderea unui document existent.

Salvarea documentelor sub alt nume sau n alt format

Pentru aceasta se apeleaz funcia Save As din meniul File:

Pe ecran apare caseta de dialog Save As n care se stabilete tipul documentului (din lista
ascuns Save as type:) i calea unde se dorete a se salva (din caseta Save in:) i, eventual, noua
denumire (n caseta File name:)

Introducerea, copierea, mutarea si stergerea textului

Gasirea si inlocuirea

Introducerea textului. Folosirea comenzilor Undo (Anulare Golire) si Redo (Repetare

Golire). Introducerea unui paragraf nou.
Textul este introdus prin acionarea tastaturii. n momentul n care se ajunge la captul
rndului, cursorul sare pe rndul urmtor.
n momentul n care s-a greit introducerea se apeleaz funcia
Undo pentru a anula greeala fcut. Funcia Undo se gsete n meniul
Edit - Undo Typing sau n pictograma aflat pe bara de instrumente:

Se observa ca apasarea tastelor Ctrl+Z realizeaza anularea ultimei operatii.

Opus functiei Undo este functia Redo, care realizeaza refacerea ultimei operatii anulate. Functia
Redo se gaseste in meniul Edit asemanator functiei Undo sau in pictograma existenta pe bara de
meniuri:

Se observa ca si apasarea tastelor Ctrl+ Y realizeaza refacerea ultimei operatii anulate.

Pentru a introduce un paragraf nou se apasa tasta Enter.
Atenie !
Daca folositi la sfarsitul fiecarui rand tasta Enter exista posibilitatea ca atunci cand
modificati dimensiunea caracterelor, sa modificati intregul aspect al documentului.

Introducerea simbolurilor si a caracterelor speciale

Word ofera posibilitatea introducerii caracterelor ce nu exista pe tastatura.

Ele se numesc simboluri si se introduc in text prin meniul lnsert Symbol
(Inserare - Simbol).

Astfel se pot introduce in text diferite semne simple, precum literele grecesti, diferite sageti
si altele.
Apelnd aceasta comanda se deschide o noua fereastra cu optiuni.

Se selecteaza caracterul - simbol dorit si apoi, prin apasarea butonului Insert, simbolurile
vor fi introduse in text.

Selectarea unui caracter, cuvant, fraza, paragraf sau a intregului document

Selectarea unui text se realizeaza in diferite moduri folosind tastatura sau mouse-ul.
Cea mai simpla modalitate de selectare a unui caracter sau cuvant se face cu ajutorul
mouse - ului, tinnd apasat butonul din stnga i deplasnd cursorul mouse - ului peste caracterul
sau cuvntul care se dorete a fi selectat. Textul selectat va apare scris cu culoarea alb pe fond
negru.

Atentie !
Nu puteti marca textul decat numai intr-o singura directie, de la dreapta la stnga, de la stnga la
dreapta, de sus in jos sau de jos in sus.

Pentru a renunta la selectie trebuie sa dati un simplu clic oriunde pe ecran.

Selectarea unei fraze - deplasati cursorul mouse-ului tinnd apasata tasta stnga de-a lungul
frazei pe care doriti sa o selectati.
Copierea, tergerea si mutarea textului in cadrul aceluiasi document sau intre
documente
Copierea si mutarea textului in diferite parti ale documentului sau chiar n documente
diferite este posibila datorita existentei Clipboard-ului. Clipboard-ul este o memorie temporara
folosita la pastrarea pe termen scurt a cuvintelor, imaginilor sau diagramelor.
Mutarea si copierea textului
Pentru a copia un text in alta parte a documentului sau intre
documente diferite se alege optiunea Copy (Copiere) din meniul Edit
(Editare), sau se foloseste combinatia de taste Ctrl+C. Se mai poate da
clic pe pictograma aflata in bara de instrumente:
Atentie!
Pentru a putea alege optiunea Copy va trebui ca textul ce trebuie copiat sa fie selectat, in caz
contrar aceasta optiune va aparea cu culoarea gri in meniu (neactivat).
Dupa copierea textului, pentru a putea fi pus in locul unde se doreste, va trebui sa alegeti
optiunea Paste (Lipire) din meniul Edit, sau prin combinatia de taste Ctrl+V.

Se poate opta si pentru un simplu clic pe imaginea din bara de instrumente:

Pentru a muta un text in alta parte a documentului sau intre documente diferite se alege optiunea
Cut (Decupare) din meniul Edit, sau se foloseste combinatia de taste Ctrl+X. Se mai poate da clic
pe pictograma aflata in bara de instrumente:

Gasire si inlocuire
Gasire cuvant sau fraza
Uneori puteti avea nevoie de un anumit cuvant sau propozitie. Daca dimensiunea
documentului este mare, cautarea acestuia este dificila. De aceea Word ne pune la dispozitie functia
Find. Ea se apeleaza din meniul Edit sau prin apasarea simultana a tastelor Ctrl+F.

Se va deschide urmatoarea fereastra de dialog:

Cuvantul pe care doriti sa-I cautati se introduce in campul numit Find what. Word
memoreaza operatiie de cautare din sesiunea curenta intr-o lista derulanta aflata in partes dreapta a
campului Find what. Pentru a cauta acest cuvant in document se apasa butonul Find Next.
De fiecare data cand cuvantul cautat a fast gasit, cautarea este intrerupta si acest cuvant
apare selectat. Pentru a reporni procesul de cautare se apasa din nou butonul Find Next.
nlocuire (Replace)
In multe cazuri este necesara inlocuirea cuvantului gasit cu un alt cuvant. In optiunea
Replace (Inlocuire) a meniului Edit se introduce cuvantul dorit. Optiunea Replace se poate apela
si prin apasarea simultana a tastelor Ctrl+H. Se va deschide urmatoarea fereastra de dialog:

Cuvntul dorit se introduce n cmpul Replace with. nlocuirea se realizeaza prin apasarea
butonului Replace. Dupa inlocuirea cuvantului puteti reporni din nou cautarea prin apasarea
butonului Find Next.
Daca se dorete inlocuirea in intreg documentul se apasa butonul Replace All (Inlocuire
peste tot).
Stabilirea formatului paginii
Formatul paginii se stabilete cu ajutorul optiunii Page Setup (Setarea paginii) din meniul
File, ce deschide urmatoarea fereastra:

Modificarea marginilor:
- Top (sus)
- Bottom (jos)
- Left (stnga)
- Right (dreapta)
- Gutter (zona de ndosariere)
i poziia ei.

Modificrile sunt valabile

pentru tot documentul

Tipul de vizualizare paginii:

tip portret (Portrait) sau
tip vedere (Landscape)

Stabilirea

dimensiunii paginii

este de mare importanta pentru imprimarea unui document. De obicei documentul se

imprima pe foaie A4 de aceea

va trebui setat documentul astfel incat

sa respecte acest format.

Introducerea antetului i a subsolului

Daca aveti un text sau o imagine care doriti sa apara pe fiecare pagina a documentului nu
trebuie sa o faceti de mana. Puteti apela functia Header and Footer (Antet i subsol) din meniul
View.
Dupa alegerea acestei optiuni va apare bara de instrumente de lucru pentru antete i
subsoluri.

Pentru a introduce numere de pagina se poate apela i funcia Page Numbers din meniul
Insert:
Se deschide urmatoarea fereastr, n care se alege poziia numrului de pagin i tipul de
aliniere:

Folosirea Chenarelor
Daca vreti sa adaugati anumite borduri unor portiuni de text pentru a Ie scoate n evidenta,
va trebui sa lucrati cu optiunea Borders and Shading (Borduri i umbrire) ce se afla n meniul
Format.
Se deschide fereastra de dialog Borders and Shading:
Atenie!
Trebuie sa selectati mai nti textul pe care doriti sa-l ncadrati.
Pentru a adauga un chenar intregului document din fereastra Borders and Shading se va alege
optiunea Page Border, i din meniul derulant Apply to se va alege Whole Document.

Formatare text. Formatare Paragraf

Formatarea fonturilor
Dupa introducerea textului puteti alege optiunea de formatare a acestuia.Din meniul Format
apelati optiunea Font. Se ajunge la urmatoarea fereastra de dialog:

n prima parte se poate modifica tipul de font, stilul i dimensiunea acestuia, doar printr-un
simplu clic pe optiunea dorita.

Daca vreti sa modificati culoarea fontului, stilul sau culoarea de subliniere a cuvintelor,
solutia se gaseste in meniul derulant Font Color (Culoare font) sau Underline Style (Stil
subliniere).

Pentru a alege o culoare speciala va trebui sa dati clic pe meniul derulant Font Color ce
deschide o noua fereastra d!n care se poate alege o culoare pentru font:
Pentru:
~ a scrie mai ngroat va trebui aleas opiunea Bold (Aldin) prin apsarea butonului B sau
prin apsarea simultan a tastelor Ctrl+B.
~ a scrie nclinat se va alege opiunea Italic (Cursiv) prin apsarea butonului I , sau prin

apsarea simultan a tastelor Ctrl+I.

~ a sublinia textul vei slege opiunea Underline apsnd butonul U sau prin apsarea
simultan a tastelor Ctrl+U.
~ a schimba culoarea fontului alegei

~ a schimba fontul sau dimensiunea acestuia, alegei caracterele dorite din meniurile
derulante existente pe bara de meniuri

Formatarea Paragrafelor
Pentru a vedea cte paragrafe avei n document i locul n care exist paragrafe va trebui s
apsai butonul existent pe bara de meniuri.

Dup apsarea acestui buton n document vcr aprea semne care arat locul unde exist
un paragraf..
Pentru a reveni .Ia forma iniial a documentului va trebui s mai apsai nc o dat
butonul.
Uneori avei nevoie de a scrie linii de dimensiuni reduse (ca de exemplu atunci cnd scriei o
poezie), astfel nct n loc s folosii tasta Enter putei apela o ntrerupere de linie (line break).
Pentru a realiza o ntrerupere de linie va trebui s dai un clic n locul unde dorii s apar
ntreruperea i s apsai tastele Shift+Enter.

Aceste ntreruperi de linie n mod normal nu sunt vizibile n document, dar dac vrei s

vedei dac n document exist ntreruperi de linie putei apsa butonul

EI apare n document sub forma:

Rigla (Ruler)
Se apeleaz din meniul View - Ruler. Prin apelarea acestei funcii n partea de sus a
documenetului va aprea o linie gradat, asemntor i n partea stng a documentului
Pentru a formata spaiul dintre rnduri i a stabili diferite moduri
de vizualizare a paginii, putei apela funcia Format Paragraph
(Format - Paragraf) ce deschide urmtoarea fereastr de dialog:

Alegerea tipului
de aliniere

Definurea spaiilor pe
care le dorii ntre
rnduri

Alegerea tipului de aliniere se poate efectua i din butoanele barei de comenzi.

Exemple de alinieri ale textului:

La stanga

Centrat

La dreapta

Justified

Definirea spaierii dintre rnduri prin utilizarea meniului Line Spacing: Distanta dintre
rnduri se stabilete din meniul derulant Line Spacing. Ea poate fi la un rnd (Single), la 1,5
randuri (1,5 lines), la doua randuri (double).

Folosirea listelor (numerotare, marcatori)

0 alt modalitate de formatare a paragrafelor existente intr-un document este cea cu ajutorul
marcatorilor din meniul Format - Bullets and Numbering
(Marcatori i numerotare). Aceast opiune deschide o fereastr
de dialog din care ne putem alege simboluri diverse pentru a
evidenia anumite paragrafe:

Tipurile de marcatori sunt:

- bulleted - se introduc diferite simboluri pentru a se remarca mai uor anumite paragrafe.

- numbered - ofer posibilitatea de a ordona paragrafele din document cu ajutorul cifrelor arabe,
sau a literelor.

- outline numbered - ofer posibilitatea organizrii paragrafelor sub forma unei schie numerotate.

Pentru a introduce automat un bulet (marcator) se poate da clic pe imaginea corespunzatoare

din bara de instrumente.
Folosirea Chenarelor
Daca vreti sa adaugati anumite borduri unor portiuni de text pentru a Ie scoate n evidenta,
va trebui sa lucrati cu optiunea Borders and Shading (Borduri i umbrire) ce se afla n meniul
Format.
Se deschide fereastra de dialog Borders and Shading:

Tipuri de linie,
culoare i
dimensiunea
acesteia

Tipuri de
chenar

Vizualizare chenar
i redefinirea sa

Atenie!
Trebuie sa selectati mai nti textul pe care doriti sa-l ncadrati.
Din aceasta fereastra puteti alege una din urmatoarele optiuni:

chenarul sa fie trasat n jurul

textului selectat (stnga) sau n

jurul ntregului paragraf (dreapta).

Tabele WORD

Crearea unui tabel - se

Insert - Table (Inserare -

realizeaza uor cu optiunea

Tabel) din meniul Table.

Aceasta optiune va duce la apariia unei casete de

dialog in care va trebui sa precizati

numarul de randuri i de coloane ale tabelului. Daca apasati butonul OK veti obtine un tabel cu 5
coloane i 2 randuri:

Dac dorii un format special pentru tabelul dvs.,

putei apsa butonul AutoFormat din care s alegei stilul
dorit.
Dupa alegerea tipului de tabel, pentru a va deplasa de
la o coloana la alta, putei folosi tastele existente pe tastatura
sau puteti da un clic n celula n care doriti sa introduceti
textul sau imaginea.
Pentru a formata fontul din tabel procedati la fel ca la
formatarea textului, dar aveti grija ca ceea ce doriti sa
formatati sa fie selectat.
Pentru a crea un tabel mult mai rapid putei folosi
butonul de pe bara de instrumente. Pentru a introduce un tabel de 5 coloane i 2 randuri n
document vei alege:

Selectarea ntregului tabel - se face printr-un clic pe stelua aparuta n partea stanga a
tabelului.

Selectarea unei coloane din tabel - Pentru a selecta o coloana poziionai mouse-ul deasupra
coloanei pe care dorii sa o selectai. In acest moment trebuie sa va apara o sageata neagra deasupra
caloanei. Pentru a selecta coloana dai un simplu clic cu mouse-ul.

Selectarea unui rand din tabel - se face asemanator cu selectarea unei coloane singura
diferena fiind poziionarea mouse-ului. Poziionai mouse-ul n dreptul randului pe care doriti sa I
selectati i apoi cu un clic simplu selectai tot randul.

Selectarea unei coloane sau a unui rand se mai poate realiza i cu ajutorul funciei Select
din meniul Table:

Schimbarea dimensiunii i a culorii unei celule

Pentru a schimba dimensiunea unei celule avei urmatoarele posibilitai:
- Manual prin poziionarea mouse-ului i tragerea de coloana sau randul pe care dorii sa-l
modificai.

- Automat prin apelarea functiei Table Properties (Proprieti tabel) din meniul Table.
Se va deschide o fereastra in care pentru fiecare rand i
coloana veti preciza dimensiunile exacte.
Introducere i tergere de linii i colcane
Inserarea liniilor noi sau a coloanelor in tabel se face cu ajutorul functiei Insert Rows sau
Columns (Inserare rnduri sau coloane) din meniul Table.

Atenie!
Inserarea se realizeaza la stanga, la dreapta, deasupra sau sub locul unde este pozitionat
cursorul. Aveti grija unde este pozitionat cursorul inainte sa inserati o linie sau o coloana.
tergerea coloanelor se face cu ajutorul comenzii Delete (tergere) din meniul Table. i
aceasta comanda depinde mult de locul unde este pozitionat cursorul:

Aplicaie:
1. Deschidei aplicaia de procesare text.
2. Introducei cuvintele TIC n antetul documentului.
3. Modificai in caractere cursive literele din antet.
4. Stabilii calea implicit unde se vor salva fiierele ca fiind D:\. Salvai cu numele test.doc
5. Introducei urmtorul text:
Orice activitate, in orice domeniu, se desfasoara pe baza unui flux informational.
Totalitatea fluxurilor infornationale, cu o anumita organizare, care asigura legatura dintre
conducere (sistemul decizional) si executie (sistemul de executie) se numeste sistem informational.
Daca desfaurarea activitatii presupune, in mod special, utilizarea echipamentelor
electronice, sistemul informational se numete sistem informatic.
Este evident c aceste doua sisteme nu se pot identifica, sistemul informatic fiind parte
componenta a sistemului informational, insa cresterea permanenta a nivelului de
automatizare a activitatii conduce la accentuarea importantei sistemului informatic.
In structura unui sistem informatic, al carui element principal este calculatorul
6. Introducei n document un simbol din lista de simboluri.
7. Folosind instrumentul de cutare, cutai n document cuvintele sistem informational

nlocuii-le cu sistem informatic.

8. Selectai cuvntul calculator i scriei-l subliniat i ncadrat ntr-un chenar de culoare rosie cu
linie ngroat.
9. Modificai formatul paginii din pe lung n pe lat.
10. Selectai textul i aliniai-l la centru.
11. Adugai numere de pagin ncepnd cu cifra 3.
12. Creai un tabel cu 4 rnduri i 5 coloane.

13. n tabel introducei urmtoarele date.

Tabel

Numar curent

Persoane

Ora

Zi

11:25

luni

12:00

miercuri

15:45

sambata

14. Creai cu ajutorul barei de desen o stelu albastr.

15. Mai adugai nc dou linii cu informaii n tabel.
16. Sortai descresctor dup coloana Persoane.
17. Salvai documentul i cu numele tic.doc.

2. EXCEL
Deschiderea aplicatiei Excel
Pentru a deschide aplicatia de calcul tabelar exista mai multe posibilitati:
- Din meniul Start -Programs -Microsoft Excel
- Dac exist o pictograma pe ecran sub care scrie Microsoft Excel se poate porni aplicatia printrun dublu clic pe acesta iconita.
n acest moment pe ecranul monitorului apare imaginea specifica acestui program ce contine
printre altele: o bara de meniu, o bara de instrumente si pagina de calcul.

Crearea unul registru de calcul nou si salvarea acestuia

Un registru de calcul este un fisier in care va puteti stoca datele, pe care apoi le puteti
prelucra prin operatii diferite. Deoarece un registru de calcul poate contine mai multe foi de calcul
va puteti organiza datele in diferite moduri.
Un registru de calcul nou se poate deschide prin optiunea New din meniul File sau prin clic
pe simbolul din bara de instrumente

Se observa ca si apasarea tastelor Ctrl+N realizeaza crearea unui registru de calcul nou.
Salvarea registrului se face apeland optiunea Save din meniul File avand grija sa introduceti
calea corecta unde doriti sa salvati fisierul.

Deschiderea unui registru de calcul existent si salvarea acestuia

Pentru a deschide un registru existent se poate alege intre urmatoarele posibilitati:
Avand aplicatia Excel deschisa se poate alege din meniul File optiunea Open sau se poate apasa pe
pictograma existenta in bara de sub meniul

File

Lucrul cu celule

Introducerea datelor si textului intr-o celula

Se observa c modul de organizare a unei foi de calcul deschise de aplicatia Excel este
asemanator unei matrici sau unei table de sah. Fiecare celul are o adres format din numarul liniei
si litera coloanei pe care se afla.

Datele sunt introduse prin actionarea tastaturii. Va pozitionati pe celula dorita si cu ajutorul
tastaturii puteti introduce datele pe care le doriti. O celula este corespunzatoare unui dreptunghi din
foaia de calcul, celula ce se gaseste la intersectia a unui rand cu o coloana. De exemplu pentru a
introduce date in celula B3 va trebui sa ma pozitionez pe aceasta si apoi sa introduc datele dorite.
Se observa faptul ca este selectata celula B3
Puteti introduce datele i n cmpul de text
Atunci cand ati terminat de introdus datele va trebui sa apasati tasta Enter.
In momentul n care s-a greit ceva n introducerea datelor se apeleaz funcia Undo pentru
a anula greseala facuta. Functia Undo se gaseste in meniul Edit - Undo Typing sau in pictograma
aflata pe bara de instrumente.

Selectarea celulelor, coloanelor si randurilor

Selectarea unei celule se realizeaza in diferite moduri folosind tastatura sau mouse-ul.

Cea mai simpla modalitate de selectarea unei celule, se face cu ajutorul mouse-ului printr-un
clic stanga pe celula dorita. Selectarea se mai poate realiza innd apsate tastele Shift + sau
oricare dintre acestea (, , ) n functie de direcia pe care o dorii.

Selectarea unej coloane intregi sau a unui rand intreg - deplasati cursorul mouse-ului
deasupra coloanei sau randului pe care doriti sa le selectati si apoi printr-un clic de mouse selectati
coloana sau randul dorit.
Pentru a selecta simultam un rand sau o coloana tineti apasata tasta Ctrl si efectuati selectia
cu mouse-ul.

Selectarea intregii foi de calcul - se realizeaza cu ajutorul mouse-ului printr-un clic stanga
pe casuta aflata la intersectia randurilor cu coloanele.
Pentru a selecta intrega foaie de
calcul apasati celula din stanga
coloanei A si deasupra randului 1

Copierea, stergerea si mutarea textului sau a datelor

Copierea si mutarea textului sau datelor in diferite parti ale foii de calcul sau chiar in registre
diferite este posibila datorita existentei Clipboard-ului. Clipboardul este o memorie temporara
folosita la pastrarea pe termen scurt a cuvintelor, imaginilor sau diagramelor .

Mutarea si copierea textului, datelor

Pentru a copia un text sau date in alta parte a foii de calcul sau intre registre de calcul
diferite se alege optiunea Copy din meniul Edit, sau se foloseste combinatia de taste Ctrl+C. Se
mai poate da click pe pictograma aflata in bara de instrumente.

Dup aceast operaiune pentru a putea fi puse n locul unde se doreste va trebui sa alegeti
optiunea Paste din meniul Edit, sau prin combinatia de taste Ctrl+V.

Se poate opta si pentru un simplu clic pe imaginea din bara de instrumente.

Pentru a muta un text sau date in alta parte a foii de calcul sau intre foi de calcul diferite se
alege optiunea Cut din meniul Edit, sau se foloseste combinatia de taste Ctrl+X, urmata apoi de
operatiunea Paste pernru a fi puse in locul dorit. Se mai poate da clic pe pictograma aflata in bara
de instrumente.

Aceste functii le puteti apela si daca dati un clic dreapta pe textul pe care doriti sa il copiati
sau mutati si din meniul derulart aparut selectati optiunea Copy sau Cut.

Gasire si inlocuire
Gasirea unor date in foaia de calcul
Uneori puteti avea nevoie de anumite date din foaia de calcul. Daca dimensiunea acesteia
este mare cautarea acestei date este dificila. De aceea Excel ne pune la dispozitie functia Find. Ea
se apeleaza din meniul Edit, dupa ce ati selectat coloana sau randul pe care doriti sa se realizeze
cautarea, sau prin apasarea simultana a tastelor Ctrl+F.

Daca apelati functia Find fara a selecta o coloana sau un rand, cautarea se va realiza in intreaga
foaie de calcul.

Ceea ce doriti sa cautati se introduce in campul numit Find what. Pentru a cauta , datele se
apasa butonul Find Next. De fiecare data cand a fost gasit ceea ce cautati se intrerupe cautarea si
data dorita apare selectata. Pentru a reporni procesul de cautare se din nou butonul Find Next.

Moduri de lucru cu randuri si coloane

Introducerea randurilor si coloanelor in foaia de calcul

Atunci cand doriti sa introduceti un rand nou, sau o coloana noua in foaia de calcul puteti
alege una din urmatoarele optiuni :

Apelarea functiilor Rows sau Columns existente in meniul Insert, dupa ce ati selectat
celula deasupra careia doriti sa introduceti un rand nou sau in stanga careia doriti sa introduceti o
coloana noua.
Alta optiune de introducere a unui rand nou sau coloane noi este prin intermediul mouseului. Selectati printr-un clic dreapta randul deasupra caruia doriti sa inserati un rand nou si alegeti
optiunea Insert din meniul derulant aparut. Asemanator puteti introduce o coloana noua, alegand
din meniul derulantaparut operatiunea Insert (dar dupa ce ati selectat coloana in stanga careia doriti
sa introduceti o coloana noua). Puteti introduce un numar maxim de 65536 linii si un numar maxim
de 256 de coloane.

Stergerea randurilor si a coloanelor din foaia de calcul

Stergerea randurilor sau a coloanelor de realizeaza asemanator cu inserarea randurilor sau a

coloanelor. Pentru a sterge un rand sau o coloana selectati celula care se afla pe randul sau coloana
ce doriti a fi stearsa apoi apelati functia Delete existenta in meniul Edit.

Aceasta functie va deschide caseta dse dialog Delete in care puteti alege ceea ce doriti sa
stergeti. Pentru a sterge un rand va trebui sa alegeti optiunea Entire Row iar pentru a sterge coloana
corespunzatoare celulei alegeti optiunea Entire column.

Acelasi lucru se poate obtine si prin selectarea functiei Delete din meniul derulant aparut
dupa ce ati dat un click dreapta pe randul respectiv sau coloana respectiva.

Modificarea dimensiunii randurilor si a coloanelor

Pentru a modifica dimensiunea celulelor aveti de ales intre urmatoarele

doua posibilitati:
Manual - prin tragerea cu mouse-ul dupa ce l-ati pozitionat in dreptul
coloanei sau randului care doriti sa il modificati, cursorul modificandu-se ca in imagine.

Daca doresc sa modific dimensiunea unei coloane voi pozitiona cursorul in partea dreapta a
coloanei careia doresc sa ii modific dimensiunea, daca doriti modificarea unui rand atunci
pozitionati cursorul mouse-ului sub randul caruia doriti sa ii modificati dimensiunea.

Foile de Calcul

Inserarea unei noi foi de calcul

Atunci cnd deschidei un registru de calcul pe ecran aveti implicit 3 foi de calcul. Numarul
maxim de foi pe care le puteti introduce este 256. Foaia de calcul activa are eticheta selectata si
numele ei apare scris cu negru pe fond alb, etichetele foilor inactive fiind scrise pe fond gri.
Daca doriti la un moment dat ca intr-un registru de calcul sa aveti mai mult de 3 foi de
calcul puteti insera o foaie de calcul noua. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul functiei
Worksheet din meniul Insert. Noua pagina de lucru va fi inserata inaintea foii active in momentul
alegerii optiunii.
Acelasi lucru il mai puteti realiza si prin alegerea optiunii Insert din meniul derulant aparut
dupa ce ati dat un clic dreapta pe eticheta foii de calcul.

Redenumirea unei foi de calcul

Pentru a va descurca mai usor cu foile de calcul este recomandabil sa le redenumiti si sa le

dati nume sugestive. Redenumirea unei foi de calcul se realizeaza usor cu ajutorul comenzii
Rename existenta in meniul aparut dupa ce ati dat un clic dreapta pe eticheta foii de calcul.

O modalitate mai rapida de redenumire a unei foi de calcul este cu ajutorul mouse-ului. Dati
dublu clic pe eticheta foii de calcul pe care doriti sa o redenumiti si apoi introduceti noua denumire.

Dupa introducerea numelui dorit pentru a face definitiva aceasta modificare va trebui sa dati
un clic oriunde in foaia de caclul.

Stergerea unei foi de calcul

Atunci cand nu mai aveti nevoie de anumite foi de calcul le puteti sterge din registru.
Stergerea unei foi de calcul dintr-un registru se realizeaza prin apelarea functei Delete Sheet
existenta in meniul Edit, sau prin alegerea functiei Delete din meniul derulant aparut dupa ce ati dat
clic dreapta pe eticheta foii de calcul pe care doriti sa o stergeti.

Pentru siguranta pe ecran apare o caseta de dialog in care vi se cere sa confirmati stergerea
foii de calcul. Pentru a renunta puteti apasa butonul Cancel, pentru a sterge o foaie de calcul puteti
apasa butonul OK:

Mutarea sau copierea unei foi de calcul intr-un registru de calcul sau in mai multe
registre de calcul
Mutarea sau copierea unei foi de calcul in acelasi registru de calcul sau in register de calcul
diferite se realizeaza cu ajutorul functiei Move or Copy Sheet din meniul Edit sau din meniul
derulant aparut dupa ce ati dat clic dreapta pe eticheta foii de calcul pe care doriti sa o copiati sau sa
o mutati.
Aceasta optiune deschide fereastra Move or Copy din care puteti alege diferite optiuni pentru foaia
de calcul.

Formule si functii
Crearea formulelor de calcul folosind operatori aritmetici
Cu ajutorul programului de calcul Microsoft Excel puteti realiza diferite formule folosind
operatorii aritmetici de baza (adunarea, scaderea, inmultirea si impartirea). Acest lucru se realizeaza
foarte usor. Pentru a introduce o formula intr-o anumita celula va trebui sa

selectati celula

respectiva si sa introduceti semnul egal. Construirea unei formule in aceasta celula se poate realiza
prin doua modalitati: tastati adresele celulelor sau cu ajutorul mouse-ului selectati celulele dorite, in
acest fel se va selecta automat adresa celulei dorite, dupa care introduceti semnul aritmetic dorit si
in continuare cu ajutorul mouse-ului selectati cealalta celula. De exemplu pentru a calcula in celula
C1 suma celulelor A2 si A3 si a imparti aceasta suma la valoarea celulei B2 va trebui sa realiza
urmatoarele operatii:
Se observa ca in timp ce introduceti
formula, ea apare si in campul de
editare al formulelor

Cand ati terminat de introdus formula, pentru a o fixa in celula respectiva si pentru a vedea
rezultatul calculului apasati tasta Enter.
Nu uitati ca atunci cand vreti sa construiti anumite formule de calcul va trebui sa tineti
seama de regulile elementare de calcul aritmetic (ordinea operatiilor).
Funciile cele mai folosite sunt : SUM(suma celulelor selectate), MIN (minimul celule selectate),
MAX (maximul celule selectate), AVG (media aritmetic celule selectate).

Formatare
Formatarea celulelor pentru a afisa diferite formate
Pagina ce apare pe ecran, atunci cand deschideti aplicatia
Excel, este imparita intr-un numar de celule definite implicit (au o
anumita dimensiune a fontului si a celulei), in cal puteti introduce atat date numerice cat si text.
Daca doriti sa formatati o celula sau o zona de celule cu un anumit format, apelati functia Cells din
meniul Format, ce va deschide fereastra Format Cells sau prin clic dreapta pe celula respectiva si
din meniul aparut alegeti optiunea Format Cells.
Formatarea textului
Se respect aceleai reguli ca la Microsoft Word.
Modificarea orientarii textului
Dupa selectarea celulelor, modificarea orientarii textului se realizeaza cu ajutorul meniului
Orientation

din

meniul

Alignment

Alegeti cat de
mult doriti sa
modificati
orientarea
textului din
meniul Degrees

existent in fereastra Format cells.

Puteti observa noua

orientare a textului

Dupa ce ati apasat butonul OK textul va aparea scris:

Adaugarea bordurilor unei celule

Modalitatea clasica de adaugare a bordurilor unei celule este prin intermediul meniului
Border existent in fereastra Format Cells.

Apasati butoanele care

doriti pentru a adauga
bordure celulei
respective

De aici alegeti tipul

liniei

Din meniul derulant

Color alegeti
culoarea dorita

Grafice
Crearea graficelor de diferite tipuri
Dupa ce ati introdus si prelucrat diferite date, pentru o interpretare
mai sugestiva a rezultatelor este de preferat sa realizati o serie de
reprezentari grafice ale acestora. Microsoft Excel va ofera posibilitatea de a
crea mai multe tipuri de grafice cu ajutorul functiei Chart existenta in meniul Insert.
O alta modalitate de creare a unui grafic este prin intermediul butonului existent pe bara de
instrumente.
Pe ecran va aparea fereastra Chart Wizard (expertul care va ajuta la crearea graficelor si
diagramelor). Pentru a crea un grafic va trebui sa parcurgeti toti cei 4 pasi necesari.
Pas 1 - aici alegeti tipul de grafic pe care il doriti.
Pas 2 -dupa ce ati ales tipul dorit, pentru graficul dumneavoastra, este necesar sa introduceti
adresele seriilor de date pe care doriti sa le reprezentati grafic. Pentru a selecta seriile de date alegeti
meniul Series.
Pas 3 -acum treceti la etapa de particularizare a graficului creat. In aceasta etapa introduceti
diferite optiuni referitoare la: titlul
graficului, legenda graficului, modului de prezentare a axelor si alte optiuni,
Pas 4 -Acesta este ultimul pas pe care trebuie sa il parcurgeti pentru a finaliza graficul. In
acest moment va trebui sa alegeti locul in care doriti sa fie afisat graficul ce a fost creat.

Acum va aparea in foaia de calcul graficul realizat, pe care il puteti pozitiona cu ajutorul
mouse-ului in orice loc de pe foaia de calcul.

Setarea paginii
Dupa prelucrare datele pot fi tiparite. Exista foarte multe optiuni referitoare la setarea
paginii. Aceste optiuni le puteti alege sau modifica, din meniul File prin apelarea functiei Page
Setup. In fereastra Page Setup ce se deschide, va puteti alege orientarea scrisului in pagina (Pe

lung -Portrait sau Pe lat -Landscape) cat si dimensiunea paginii ( A4, letter, legal, executive si
altele).
Initial exista o setare implicita a paginii, dar atunci cand doriti sa modificati marginile
paginii va trebui sa lucrati cu meniul Margins existent in fereastra Page Setup.

Introducerea si modificarea antetului si a subsolului

Pentru a introduce un antet sau un subsol, intr-o foaie de calcul, aveti urmatoarele doua
posibilitati:
-apelati functia Header and Footer din meniul View
-deschideti meniul Header\Footer din fereastra Page Setup.

Orice optiune ati alege, pe ecran va aparea fereastra Page Setup, in care puteti introduce sau
modifica un antet sau un subsol.

APLICAIE:

1.

Creai documentul test.xls cu datele din figura alturat.

2.

Introducei numele neacsu ion n celula B2.

3.

Utilizai comanda Undo pentru a reface coninutul celulei.

4.

Copiai datele n foaia 2 de calcul ncepnd cu celula A5.

5.

ntorcei-v la foaia 1 de calcul.

6.

Redenumii foaia 1 cu numele Informatii salariati

7.

Selectai celulele B1:D4 i modificai fontul acestora n Courier New, modificai

dimensiunea fontului la 10.

8.

Setai marginile de susjos sau stnga dreapta ale paginii astfel nct s nceap de la 2.5 cm.

9.

Utilizai instrumentul de cutare pentru a gsi valoarea 23454.

10.

nlocuii aceast valoare cu valoarea 254789

11.

Selectai 2 celule din coloana B i ncadrai-le ntr-un chenar mov.

12.

Modificai formatul paginii din Portrait n Landscape

13.

Folositi formule de calcul pentru a determina salariul minim si salariul mediu.

14.

Sortati coloana ID n ordine cresctoare.

3. POWER POINT

Deschiderea aplicatiei PowerPoint

Pentru a deschide aplicatia de prezentri exist mai multe posibiliti:

- Din meniul Start - Programs - Microsoft PowerPoint

- Daca exista o pictograma pe ecran sub care scrie Microsoft PowerPoint se poate porni
aplicatia printr-un dublu clic pe acesta iconi.

In acest moment, pe ecranul monitorului apare imaginea specific acestui program, ce

conine printre altele: o bar de meniu, o bar de instrumente.

Crearea unei prezentari noi si salvarea acesteia

0 prezentare nou, se poate deschide prin optiunea New (Nou) din meniul File (Fisier), sau
prin clic pe simbolul din bara de instrumente .

Deschiderea unel prezentari existente si salvarea acesteia

Pentru a deschide o prezentare existent se poate alege una dintre urmatoarele posibiliti:
Avnd aplicaia PowerPoint deschis, se poate alege din meniul File (Fisier) optiunea
Open (Deschidere), sau se poate apsa pe pictograma existent n bara de sub meniul File (Fisier).

Atentie!
Se observa ca si apasarea tastelor Ctrl+O realizeaza deschiderea unei prezentari existente.

Salvarea prezentarilor sub alt nume sau n alt loc

Pentru aceasta se apeleaz functia Save As (Salvare ca) din meniul File (Fisier)

Dupa alegerea acestei optiuni pe ecran apare caseta de dialog Save As (Salvare ca)in care
se stabileste tipul documentului si calea unde se doreste a se salva si eventual noua denumire.

Modul de vizualizare al prezentrilor

Ca form de prezentare a materialului ce trebuie creat, puteti alege diferite moduri de

vizualizare din meniul View (Vizualizare), sau puteti alege una din optiunile existente in partea
stanga jos a ferestrei.

Aceste optiuni sunt urmatoarele:

- Normal - este tipul de vizualizare cel mai des folosit, ce va permite vizualizarea diapozitivelor cat
si a tuturor datelor cuprinse in acest diapozitiv, este foarte utila pentru crearea unei imagini de
ansamblu asupra prezentarii.
- Outline View - prezinta textul si comentariile referitoare la un diapozitiv, iar in partea dreapta sus

este prezentat diapozitivul selectat, este foarte buna pentru editarea textului si a comentariilor.
- Slide View - este o vizualizare ce prezinta un diapozitiv, fiind foarte utila atunci cand lucrati cu
imagini grafice.
- Slide Sorter View (Sortare diapozitive) - prezinta fiecare diapozitiv sub forma unei mici imagini
grafice fiind foarte utila pentru realizarea operatiilor de copiere, mutare a unor diapozitive.
- Slide Show (Expunere diapozitive) - se poate vizualiza intreaga prezentare creata. Pentru a porni
o prezentare puteti apasa tasta F5 existenta pe tastatura.

Diapozitive
Adaugarea unui diapozitiv nou cu format definit

Pentru a adauga un diapozitiv nou unei prezentari alegeti din meniul Insert (Inserare)
functia New Slide (Diapozitiv nou), sau puteti apasa simultan tastele Ctrl+M. Pe ecran va aparea
fereastra New Slide din care va alegeti formatul dorit pentru diapozitiv. Din partea stanga a ferestrei
alegeti tipul dorit pentru diapozitiv.
Se deschide o fereastr cu diferite aspecte pentru diapozitive. In aceast fereastr putei
alege diferite formate pentru diapozitivele pe care Ie introduceti, ca de exemplu puteti introduce
diapozitive cu format de tip titlu, de tip grafic si text, de tip tabel si altele.

Alegerea diapozitivului dorit

Atunci cnd dorii s v poziionai pe un diapozitiv, n partea stng a ferestrei, selectai
diapozitivul dorit, n modul de vizualizare Normal View. Pe ecran, va aparea, n partea dreapt,
coninutul diapozitivului selectat.

Schimbarea fundalului unui diapozitiv sau a tuturor diapozitivelor unei prezentari

Pentru a schimba fundalul unui diapozitiv, sau a tuturor

diapozitivelor existente intr-o prezentare apelati din meniul Format
optiunea Background (Fundal).

Aceasta functie va deschide fereastra Background (Fundal) in care va puteti alege culoarea
dorita, sau va puteti crea propria dumneavoastra culoare prin alegerea optiunii More Colors (Mai
multe culori).
Apoi, pentru a schimba fundalul diapozitivului curent apasati butonul Apply (Se aplica).
Pentru a aplica acest fundal tuturor diapozitivelor din prezentare apasati butonul Apply to All (Se
aplica pentru toate).
Functia Background (Fundal) o puteti apela si din meniul aparut dupa ce ati dat clic
dreapta pe diapozitivul caruia doriti sa ii modificati fundalul.

UtiIizarea formatelor implicite

Alegerea unui format implicit

Microsoft PowerPoint va puna la dispozitie diferite formate implicite pentru prezentari.

Pentru a alege un format predefinit pentru prezentarea dumneavoastra, apelati din meniul Format
functia Apply Design Template (Forma diapozitiv).

Aceasta functie o puteti apela si din meniul aparut dupa ce ati dat clic dreapta pe unul dintre
diapozitivele existente in prezentare.
Pe ecran va aparea fereastra Apply Design Template (Forma diapozitiv) din care va
alegeti formatul dorit. In partea dreapta a acestei fereastre puteti vizualiza formatul ales.
Pentru a schimba formatul unei prezentari va trebui sa apelati din nou functia Apply Design
Template (Forma diapozitiv) si apoi sa alegeti un nou format din fereastra aparuta.

Introducerea unei imagini (clipart) intr-un diapozitiv

Uneori avei nevoie i de alte elemente dect text pe care s le introducei n document ca de
exemplu: foi de calcul, imagini, si alte documente. Pentru aceasta folosii meniul Insert (Inserare).
Pentru a avea n document diferite imagini putei alege una dintre cele doua opiuni:
-Inserarea clipart-urilor - cu ajutorul funciei Insert (Inserare) - Picture (Imagine) Clipart
(Miniatura) sau prin apsarea butonului

, ce se afla n bara de instrumente Drawing

(Desenare).
Inserarea unei imagini - se folosete funcia Insert (Inserare)- Picture (Imagine) - From
File (Din fisier) sau se apas butonul

din bara de instrumente Drawing (Desenare). Aceast

funcie, deschide urmtoarea fereastr, din care putei alege imaginea pe care dorii s o inserai n
document.

Copiere, mutare, stergere, redimesionare imagini,obiecte

Copierea, mutarea, stergerea textului, imaginilor intre diapozitive diferite

Copierea si mutarea textului in diferite parti ale fisierului, sau chiar in fisiere diferite, este
posibila datorita existentei Clipboard-ului. Clipboardul este o memoria temporara, folosita la
pastrarea pe termen scurt a cuvintelor, imaginilor sau diaqramelor.
Pentru a copia un text, sau o imagine in alta parte a diapozitivului sau intre diapozitive
diferite se alege optiunea Copy (Copiere) din meniul Edit (Editare), sau se foloseste combinatia
de taste Ctrl+C. Se mai poate da clic pe pictograma

aflata in bara de instrumente.

Atentie!!
Pentru a putea alege optiunea Copy (Copiere) va trebui ca textul sau imaginea ce trebuie
copiata sa fie selectata, in caz contrar aceasta optiune va aparea cu culoarea gri in meniu (neactivat).
Dupa copierea textului, imaginii pentru a putea fi pus in locul unde se doreste va trebui sa
alegeti optiunea Paste (Lipire) din meniul Edit (Editare), sau prin combinatia de taste Ctrl+V.
Se poate opta si pentru un simplu clic pe imaginea din bara de instrumente

O alta modalitate de copiere a unei imagini este apelarea din meniul Edit (Editare) a
functiei Duplicate (Dublare) sau apasarea tastelor Ctrl+D.

Pentru a muta un text, imagine in alta parte a diapozitivului sau intra diapozitive diferite se
alege optiunea Cut (Decupare) din meniul Edit (Editare), sau se foloseste combinatia de taste
Ctrl+X. Se mai poate poate da clic pe pictograma aflata in bara de instrumente

Dupa mutarea textului, imaginii pentru a putea fi pus in locul unde se doreste va trebui sa
alegeti optiunea Paste (Lipire) din meniul Edit (Editare), sau prin combinatia de taste Ctri+V.
Se poate opta si pentru un simplu clic pe imaginea din bara de instrumente

Utilizarea graficelor i a diagramelor

Introducerea, modificarea datelor pentru diferite tipuri de grafice

Pentru a crea un grafic, in cadrul unui diapozitiv, va trebui in primul rand sa alegeti un
format corespunzator pentru diapozitivul respectiv.
Formatul unui diapozitiv, il alegeti din fereastra Slide Layout (Aspect Diapozitiv) pe care o
deschideti apeland din meniul Format functia Slide Layout (Aspect Diapozitiv), sau din butonul
existent pe bara de instrumente a aplicatiei.

Crearea unui grafic nou se poate realiza si prin apelarea din meniul lnsert (Inserare) a
functiei Chart (Diagrama).
In fereastra Slide Layout (Aspect Diapozitiv), alegeti tipul dorit pentru diapozitiv, in cazul
nostru optiunea Chart si apoi pentru a aplica acest format apasati butonul Reapply.
In noul diapozitiv pentru a putea introduce date va trebui sa dati dublu clic pe imaginea
corespunzatoare.

Pentru a putea introduce

date dati dublu clic pe
imaginea corespunzatoare

Pe ecran va aparea a fereastra Excel in, care va puteti introduce datele dorite. Datele se vor
introduce ca in orice foaie de calcul. Dupa introducerea datelor, pentru a finaliza graficul, va trebui
sa dati un clic oriunde in afara graficului sau a ferestrei aparute.

Efecte aplicate diapozitivelor

Animatia textului i a imaginilor unui diapozitiv
Pentru a face prezentarea mai placut, putei aduga diferite animaii textului, obiectelor,
imaginilor existente ntr-un diapozitiv. Acest lucru se realizeaz prin apelarea din meniul Slide
Show (Expunere diapozitive) a funciei Custom Animation (Animatie particularizata).

Apelarea

acestei

funcii

va

deschide

fereastra

Custom

Animation

(Animatie

particularizata) din care v alegei efectele, pe care dorii s le aplicai, diferitelor obiecte existente
n cadrul diapozitivului.

Din meniul Start animation puteti alege modul in care doriti sa fie animat un obiect
(Automat dupa un numar de secunde sau la un clic de mouse)
Pentru a adauga efecte obiectelor selectate, alegeti din aceasta fereastra meniul Effects
(Adaugare efect).

In primul meniu derulant alegeti efectul dorit, in urmatorul meniu introduceti din ce parte a
diapozitivului doriti sa fie aplicat acest efect. Din al treilea meniu derulant puteti alege un sunet pe
care sa iI aplicati obiectului selectat.

Efectele aplicate diapozitivelor

Putei aplica diferite efecte i asupra diapozitivelor unei prezentri. Pentru aceasta, alegei
din meniul Slide Show (Expunere diapozitive), opiunea Slide Transition (Tranziie ntre
diapozitive).
In fereastra aprut pe ecran alegei efectul pe care dorii s l aplicai asupra diapozitivului.
Pentru a aplica acest efect diapozitivului curent apsai butonul Apply, iar pentru a aplica efectul
selectat asupra tuturor diapozitivelor apsai butonul Apply to All (Se aplica la toate
diapozitivele).
Pentru a vizualiza modificrile fcute, alegei din meniul Slide Show (Expunere
diapozitive) functia Animation Preview (Redare). Pe monitor, va aparea o mica fereastra, in care
veti vedea efectele pe care ati aplicat asupra obiectelor, imaginilor si textului existente in cadrul
diapozitivului.

Pregatirea diapozitivelor

Stabilirea formatului unui diapozitiv

Inainte de a fi imprimat documentul, va trebui stabilit formatul paginii. Pentru asta se alege
optiunea Page Setup (Initializare pagina) din meniul File (Fisier), ce deschide urmatoarea
fereastra, cu urmatoarele proprietati:

Alegeti formatul
diapozitivului
Modificarea
lungimii
diapozitivului
Modificarea inaltimii
diapozitivului

Tipul de vizualizare al
diapozitivului sau a
comentariilor

Copierea, mutarea, stergerea diapozitivelor unei prezentri

Pentru a realiza diferite operatii cu diapozitivele unei prezentari, se recomanda utilizarea

vizualizarii Slide Sorter View (Sortare diapozitive).
Copierea si mutarea diapozitivelor in diferite parti ale prezentarii sau chiar in prezentari diferite este
posibila datorita existentei Clipboard-ului.
Pentru a copia un diapozitiv, in alta parte a prezentarii sau intre prezentari diferite se alege
optiunea Copy (Copiere) din meniul Edit (Editare), sau se foloseste combinatia de taste Ctrl+C.
Se mai poate da clic pe pictograma

aflata In bara de instrumente.

Atentie!!
Pentru a putea alege optiunea Copy (Copiere) va trebui ca dipozitivul ce trebuie copiat s
fie selectat, n caz contrar aceasta opiune va aprea cu culoarea gri n meniu (neactivat).
Dup copierea diapozitivului, pentru a putea fi pus n locul unde se dorete va trebui s
alegei optiunea Paste (Lipire) din meniul Edit (Editare), sau prin combinaia de taste Ctrl+V.
Se poate opta si pentru un simplu clic pe imaginea

din bara de instrumente.

0 alt modalitate de copiere a unui diapozitiv este apelarea din meniul Edit (Editare) a
funciei Duplicate (Dublare) sau apsarea taste lor Ctrl+D.
Pentru a muta un diapozitiv, n alt parte a prezentrii sau ntre prezentri diferite se alege

optiunea Cut (Decupare) din meniul Edit (Editare), sau se folosete combinaia de taste Ctrl+X.
Sa mai poate da clic pe pictograma

aflata n bara de instrumente.

Dup mutarea diapozitivului, pentru a putea fi pus n locul unde se dorete va trebui s
alegei opiunea Paste (Lipire) din meniul Edit (Editare), sau prin combinaia de taste Ctrl+V.
Se poate opta i pentru un simplu clic pe imaginea

din bara de instrumente.

Stergerea diapozitivului - se realizeaz prin apsarea tastelor Backspace sau Delete. Putei
apela i din meniul Edit (Editare) functia Delete Slide (Stergere diapozitiv).

Prezentarea

Puteti afisa pe ecran prezentarea creata. Afisarea se poate realiza de la primul diapozitiv prin
apelarea meniul Slide Show (Expunere diapozitive )a opiunii View Show (Vizualizare
expunere) sau apsarea tastei F5 existent pe tastatur, sau de la diapozitivul curent prin apsarea
butonului

existent pe bara de jos a aplicaiei.

Dac n prezentare, avei anumite diapozitive pe care nu dorii s le afisai n cadrul

prezentrii, putei alege din meniul Slide Show (Expunere diapozitive) opiunea Hide Slide
(Ascundere diapozitiv). Pentru ca diapozitivul s apar n afiarea prezentrii va trebui s apelai
din nou aceast funcie.

APLICAIE

1.

Creai o prezentare pe desktop cu numele oferta.ppt.

2.

Primul diapozitiv trebuie sa fie de tip numai-titlu.

3.

Introduceti numele OFERTA DE FORMARE CONTINUA ca titlu in primul diapozitiv.

4.

Adaugati un efect de animatie textului din titlul primului diapozitiv .

5.

Ingrosati textul titlului din primul diapozitiv si modificai fontul n Arial cu dimensiunea de

44 puncte, culoarea fontului roie .

6.

Alegeti un fundal potrivit pe carel aplicai tuturor diapozitivelor prezentarii.

7.

Introduceti un efect de tranzitie pentru toate diapozitivele.

8.

Adaugati al doilea diapozitiv cu titlul CURSURI.

9.

Introduceti serviciile oferite sub forma unei liste cu marcatori :

a.

MANAGEMENT EDUCATIONAL :

25 LOCURI

b.

COMUNICARE :

25 LOCURI

c.

TIC:

25 LOCURI

10.

Schimbati culoarea textului din titlu si din lista in galben ingrosat.

11.

Dati efecte de animatie continuturilor diapozitivelor.

12.

Salvai prezentarea i nchidei.

BIBLIOGRAFIE:

ECDL European Computer Driving Licence (Word, Excel, Power Point, Internet), Bernhard

Eder s.a., Editura Bic All, 2001

700 teste pentru obtinerea Permisului European de Conducere a Computerului, Ana Dulu, Casa

de editura Andreco, 2003

Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Tudor Sorin, Vlad Hutanu, Editura L&S, Infomat,

2004

Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Mariana Milosescu, Editura Didactica si

Pedagogica, 2006

Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Mioara Gheorghe s.a., Editura Corint, 2008

Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Sorin Tudor, Ionut Vlad Hutanu, Editura Aramis,

2004

Tehnologia Informatiei, Informatica, Manual pt. clasa a IX, Mariana Milosescu, Editura Teora,

2000

Tehnologia Informatiei, Informatica, Manual pt. clasa a X, Mariana Milosescu, Editura Teora,

2000

Ghid de pregatire pentru examene de competente digitale, Bac 2010, Emil Onea s.a., Editura

Nomina, 2010

3. INTERNET

1. INTERNET
Noiuni generale despre Internet
Comunicaii i conectivitate.
Conectivitatea reprezint actul de legtur dintre calculatoare i alte dispozitive electronice
din cadrul unui sistem de comunicaii, n scopul partajrii resurselor.
Comunicarea poate lua forma unui mesaj e-mail, fax sau video conferin.
Faciliti Internet
o

pota electronic folosit pentru a realiza schimb de scrisori i alte fiiere

cu alte persoane;
o

grupuri de discuii

FTP (File Transfer Protocol) protocol de transmitere a datelor

Internet Relay Chat reea de discuii, conversaii n direct

World Wide Web (WWW)- colecie de documente interactive, legate ntre

ele prin intermediul link-urilor.

Motor de cutare program specializat de cutare n retea. Un motor de cutare presupune
specificarea unei adrese a unei locaii i ncrcarea paginii corespunztoare. Deasemenea, permite
cutarea unor informaii n funcie de un anumit subiect. Acest subiect este precizat folosind cuvinte
cheie. Exemple de motoare de cutare: Altavista, Netscape, Yahoo, Google, Mozilla, etc.
HTML - (Hipertext Markup Language) este un limbaj prin intermediul cruia pot fi create
pagini WEB.
Informaie
Internet-ul este o reea de reele. Navigarea n reea se face cu ajutorul unui browser. Exemplede
browser-e: Internet Explorer, Netscape Navigator, Opera, etc.

Internet Explorer
Lansarea n execuie a aplicaiei se face printr-un dublu clic pe icon-ul
pe desktop.
Se va deschide fereastra aplicaiei.

aflat

Bara de unelte conine urmtoarele butoane:

o

butonul BACK are ca efect ntoarcerea n pagina ncrcat anterior;

butonul FORWARD are ca efect afiarea paginii urmtoare;

butonul STOP oprete ncrcarea paginii curente;

butonul HISTORY permite tergerea total sau pariala a listei cu adresele paginilor vizitate

anterior;
o

butonul HOME are ca efect ncrcarea paginii de start a aplicaiei;

butonul SEARCH permite efectuarea unei cutari;

butonul FAVORITES realizeaz gestionarea paginilor favorite (pagini accesate

preferenial);

Bara de adrese
n aceast zon se introduce adresa paginii Web pe care dorim s o accesm. ncrcarea
acestei pagini se realizeaz odat cu apasarea tastei ENTER sau prin acionarea butonului GO (din
partea dreapt a barei de adrese).
Particularizarea aplicaiei:
Fixarea unei pagini de start

Dac se cunoate adresa exact a paginii care vrem s fie ncrcat odat cu lansarea n
execuie a aplicaiei, atunci se vor executa urmtorii pai:
o

Se ncarc pagina.

Din meniul TOOLS se selecteaz opiunea INTERNET OPTIONS. Se deschide o

fereastr de dialog din care se alege eticheta GENERAL. n partea superioar a ferestrei exist
zona HOME PAGE din care se acioneza butonul USE CURRENT.
o

Din partea inferioar a ferestrei se acioneaz butonul APPLY i apoi butonul OK.
tergerea istoricului paginilor vizitate
Din meniul TOOLS se selecteaz opiunea INTERNET OPTIONS. Se deschide o

fereastr de dialog din care se alege eticheta GENERAL. Din zona HISTORY se acioneaz
butonul CLEAR HISTORY i deasemenea, se poate fixa un numr de zile pe parcursul crora
toate adresele paginilor vizitate vor fi memorate.

Pagini favorite
Se acioneaz butonul FAVORITES din bara de unelte i zona de lucru va fi divizat n
dou panouri. n panoul din stnga se va lucra att pentru adaugarea unei noi pagini favorite n list,
ct i pentru organizarea paginilor ntr-o structur arborescent de foldere.
Pentru adugarea direct a unei pagini se acioneaza butonul ADD. Se va deschide
urmtoarea fereastr:

Adugarea efectiv se realizeaz prin acionarea butonului OK. Dac se selecteaz opiunea
Make Available offline atunci acest pagin poate fi vizualizat chiar dac nu exist o conexiune la
Internet.
Pentru organizarea paginilor favorite, din partea stng a panoului nou deschis se va
aciona butonul Organize Favorites. Se va deschide o fereastr de dialog ca cea de mai jos.

Cu ajutorul butoanelor din partea stang se pot creea noi foldere, se poate face redenumirea
folderelor existente, se poate face mutarea folderelor i deasemenea unele foldere pot fi terse.
Motorul de cutare GOOGLE
Pentru a realiza cutarea unei pagini care conine informaii cu privire la un anumit subiect
se poate folosi motorul google. Pagina se start a acestuia are adresa google.com
Dup ce se scrie aceast adres n bara de adrese a aplicaiei Internet Explorer, se va ncrca
o ferestr care are urmtoarea form:

n zona de text din centru se indic tema cutat, dup care se selecteaz una dintre opiunile
plasate sub butoanele <<Cutare Google>> i <<M simt norocos>>.
Lansarea cutarii se realizeaz prin acionarea unuia din butoanele mai sus menionate.
Se va afia o list cu adresele paginilor gsite. Accesarea unei astfel de pagini se face printrun dublu clic pe denumirea acesteia. Orice intrare din lista afiat este de fapt un link ctre pagina
respectiv.

Comunicare
Comunicarea se poate realiza cu ajutorul potei electronice. Fiecare utilizator al
serviciului de pota electronic dispune de un cont i o parola. Numele contului este format dintr-o
prim parte, dat de utilizator i din a doua parte care include adresa server-ului de mail.
Aplicaia Yahoo Mail
Lansarea n execuie a aplicaiei se poate realiza astfel: se scrie n bara de adrese adresa
yahoo.com. Din fereastra aplicaiei se selecteaz link-ul Mail. Se va deschide o nou fereastr n
care utilizatorul va preciza numele contului su i parola. La final, se va deschide o fereastr care va
avea forma urmtoare:

Pentru a ne consulta pota electronic se va aciona butonul CHECK MAIL. Vom vedea n
partea dreapt o list cu mesajele primite. Aceste mesaje sunt cele existente n folder-ul INBOX.

Unele dintre mesaje sunt precizate cu caractere boldate. Acestea sunt mesajele noi, pe care nc nu
le-am citit.
Pentru a citi un mesaj se va executa un clic pe subiectul lui. Coninutul scrisorii va fi
afiat.
n folder-ul SENT sunt plasate toate mesajele scrise de utilizator.
n folder-ul DRAFT sunt plasate mesajele scrise de utilizator care nu au putut fi expediate
nc.
n folder-ul INBOX pot sa apara mesaje care au plasat o agraf dupa numele expeditorului.
Acest simbol semnific faptul c scrisoarea respectiv conine fiiere ataate. n partea inferioar a
mesajului exist o list cu fiierele ataate.
Pentru a vizualiza sau pentru a descrca un fiier ataat se va da un clic pe numele fisierului
ceea ce va duce la deschiderea unei noi ferestre. Din aceast fereastr se va aciona butonul
Download Attachment. Apoi se va selecta tipul operaiei pe care o vom executa: Open(pentru
vizualizare) sau Save (pentru salvarea fiierului ataat pe disc).
Pentru a scrie un mesaj se va aciona butonul COMPOSE. Se deschide urmtoarea
fereastr:

n linia TO se va scrie adresa complet a destinatarului

n linia SUBJECT se scrie, pe scurt, tema scrisorii

se pot aciona i etichetele Add CC, Add BCC

n spaiul alb se scrie coninutul mesajului

expedierea mesajului se face prin acionarea butonului SEND.

Unei scrisori i se poate ataa i un fisier. Ataarea se face astfel:

se acioneaz butonul Attaach Filles

se deschide o fereastr de dialog n care se acioneaz butonul Browse n scopul localizrii

i selectrii fiierului care se va ataa

o

se apas butonul Attach

se va continua mesajul care la final, va fi expediat

Agenda de contacte
Aplicatia ne pune la dispoziie o agend de adrese. n aceast agend noi putem introduce
adresele persoanelor cu care corespondm. Atunci cnd vrem s trimitem un mesaj ciuva, putem si selectm adresa din acesta agenda.
Pentru a aduga o adres n aceasta agend se selecteaz eticheta CONTACTS. Sub aceasta
eticheta apar dou butoane.

n fereastra care se deschide se va preciza numele persoanei i adresa lui de e-mail. La

sfrit se acioneaz butonul SAVE (pentru salvarea datelor n agenda) sau butonul SAVE AND
ADD ANOTHER (pentru salvarea datelor i introducerea unei alte persoane n agend).

APLICAIE

1.

S se ncarce pagina cu adresa edu.ro.

2.

S se fixeze aceast pagin ca i pagin se start.

3.

S se tearg istoricul paginilor vizitate i s se seteze aplicaia astfel nct s se fac

pstrarea adreselor numai 5 zile.

4.

S se introduc pagina ministerului n lista de pagini favorite.

5.

S se creeze un folder cu numele fiecrui utilizator, folder n care se va muta pagina favorit

creat anterior.

6.

S se caute o pagin cu informaii despre structura anului colar 2012-2013.

7.

S se realizeze copierea a dou paragrafe din pagina ncrcat anterior. Paragrafele se vor

depune n fisierul proba.doc care se va creea pe desktop.

8.

S se scrie n antetul fiierului numele utilizatorului.

9.

S se intre n contul propriu de pot electronic i s se trimit cte un mesaj colegului de

banc.

10.

Trimite-i un mesaj de rspuns pentru mesajul primit de la colegul vostru.

11.

Compunei un mesaj la care s ataai fiierul proba.doc i expediai-l la adresa dvs. De mail

12.

Salvai aceast adres n agenda proprie de contacte.

13.

nchideti aplicaia de pot electronic.

BIBLIOGRAFIE:

ECDL European Computer Driving Licence (Internet), Bernhard Eder s.a., Editura Bic All,

2001

700 teste pentru obtinerea Permisului European de Conducere a Computerului, Ana Dulu, Casa

de editura Andreco, 2003

Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Tudor Sorin, Vlad Hutanu, Editura L&S, Infomat,

2004

Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Mariana Milosescu, Editura Didactica si

Pedagogica, 2006

Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Mioara Gheorghe s.a., Editura Corint, 2008

Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor, Sorin Tudor, Ionut Vlad Hutanu, Editura Aramis,

2004

Tehnologia Informatiei, Informatica, Manual pt. clasa a IX, Mariana Milosescu, Editura Teora,

2000

Tehnologia Informatiei, Informatica, Manual pt. clasa a X, Mariana Milosescu, Editura Teora,

2000

Ghid de pregatire pentru examene de competente digitale, Bac 2010, Emil Onea s.a., Editura

Nomina, 2010

4. INSTRUIRE ASISTATA DE CALCULATOR, E-LEARNING

INSTRUIRE ASISTATA DE CALCULATOR, E-LEARNING

INSTRUIRE ASISTATA DE CALCULATOR

Introducere
Utilizarea calculatorului in procesul de invatamant devine o necesitate in conditiile
dezvoltarii accelerate a tehnologiei informatiei. Pentru noile generatii de elevi , deja obisnuiti cu
avalansa de informatii multimedia, conceptul de asistare a procesului de invatamant cu calculatorul
este o cerinta intrinseca.

Calculatorul este perceput pe rand, ca o jucarie, o unealta, o resursa de informatii.

A intrat deja in obisnuinta zilnica utilizarea calculatorului, pentru comunicare, informare, instruire.

Conceptul de asistare a procesului de invatamant cu calculatorul include:

-predarea unor lectii de comunicare de cunostinte;
-aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunostinte;
-verificarea automata a unei lectii sau a unui grup de lectii.
Numita de unii ca inovatia tehnologica cea mai importanta a pedagogiei moderne,
instruirea asistata de calculator (IAC) contribuie la eficienta instruirii, este un rezultat al introducerii
treptate a informatizarii in invatamant.
Interactiunea elev-calculator permite diversificarea strategiei didactice, facilitand accesul
elevului la informatii mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate in modalitati
diferite de vizualizare. De fapt, nu calculatorul in sine ca obiect fizic, ingloband chiar configuratie
multimedia, produce efecte pedagogice imediate, ci calitatea programelor create si vehiculate
corespunzator, a produselor informatice, integrate dupa criterii de eficienta metodica in activitatile
de instruire.

Modernizarea pedagogica implica deci, existenta echipamentelor hardware (calculator), a

software-lui (programelor) si a capacitatii de adaptare a lor, de receptare si valorificare in mediul
instructional.

Tehnologia in procesul de invatamant

Pe langa hardware si software, tehnologia inseamna si alte resurse de informare, inafara de

profesor ca furnizor de cunostiinte. Comunicarea cu specialisti, acces la biblioteci virtuale, articole
stiintifice sunt posibilitati ce se ofera celui ce vrea sa se informeze, prin utilizarea facilitatilor oferite
de legatura la reteaua globala, INTERNET si a aplicatiilor specifice acesteia.

Elevii in centrul propriei lor invatari si tehnologii

Scoala trebuie sa tina pasul cu tehnologia, sa inteleaga si sa anticipeze impactul asupra
modului de invatare. Calculatoarele au fost incorporate in programele educationale oferindu-le celor
ce se instruiesc o libertate si flexibilitate mai mare dar si individualitate in clasa. Folosirea
Internetului de catre elevi a fost o idee care a prins repede. Afinitatea naturala dintre elevi si Internet
a dat nastere mai multor proiecte orientate inspre elevi, initiate de elevi, conduse de elevi.
Invatarea care pune accentul pe participarea elevilor reprezinta un tip de instruire care ii da elevului
un rol activ in procesul de invatare. Elevii, participanti activi, isi imprima ritmul propriu si propriile
strategii. Modalitatea de invatare este individualizata nu standardizata.

Invatarea care il situeaza pe elev in rol central, asociaza invatarea focalizata pe

particularitatile fiecarui individ (ereditate, experienta, perspective, pregatire, talente, capacitati si
nevoi) cu focalizarea pe predare, impartasire a cunostintelor respective (cea mai buna informatie ce
se furnizeaza, stimularea motivatiei, invatarii si acumularii de cunostinte de catre toti elevii).

Consecinte pedagogice ale IAC

Acomodarea inca din scoala cu tehnica de calcul influenteaza formarea intelectuala a
elevilor, prin:
-Stimularea interesului fata de nou. Legea de baza ce guverneaza educatia asistata de calculator o
reprezinta implicarea interactiva a elevului in actiunea de prezentare de cunostinte, captaindu-i
atentia subiectului si eliminand riscul plictiselii sau rutinei.
-Stimularea imaginatiei. De la jocurile pe calculator care dezvolta abilitati de utilizare, imaginatie si
viteza de reactie intr-o prezentare grafica atractiva, maturizandu-se elevul, elevul incepe sa
foloseasca calculatorul sa creeze propriile produse soft.
-Dezvoltarea unei gandiri logice. Descompunerea unei teme in etape de elaborare organizate
secvential, organizarea logica a rationamentului reprezinta demersuri cognitive ce aduc castig in
profunzimea si rapiditatea judecarii unei probleme.
-Simularea pe ecran a unor fenomene si procese, altfel costisitor de reprodus in laborator, ajuta la
intelegerea acestora.
-Optimizarea randamentului predarii prin exemplificari multiple

-Formarea intelectuala a tinerei generatii prin autoeducatie

-Cerinte pentru realizarea IAC:
a)dotarea cu echipament;
b)profesorul trebuie sa aiba si cunostinte de informatica
-Elevul invata in ritm propriu, fara emotii si stres care sa-i modifice comportamentul
-Aprecierea obiectiva a rezultatelor si progreselor obtinute

Notiuni, concepte utilizate in IAC

Sistemul IAC (Instruire Asistata de Calculator) este un mediu integrat hardware-software
destinat interactiunii dintre posesorii unui sistem de cunostinte si destinatarii acestuia, in vederea
asimilarii active de informatie insotita de achizitionarea de noi operatii si deprinderi.

Softul educational(SE) este un produs program special proiectat pentru a fi utilizat in

procesul de invatare.

Trasaturile generale ale softului educational:

-este conceput pentru a invata
-trebuie sa asigure interactiunea flexibila elev-computer sau computer-profesor
-se adapteaza in functie de caracteristicile individuale ale utilizatorului.

Clasificarea softului educational dupa functia pedagogica specifica in cadrul unui proces
de instruire:
a)Prezentarea interactiva de noi cunostinte (Computer Based Learning) presupune utilizarea
nemijlocita a calculatorului in procesul predarii si a lectiilor de laborator. Materialul de invatat se
prezinta pe baza unui anumit tip de interactiune. Dupa cum aceasta interactiune este condusa de
calculator sau de elev, vorbim de un dialog tutorial sau de o investigare (interogare, cautare).
Tutorul-preia una din functiile profesorului si poate fi proiectat astfel:
-precizeaza una sau mai multe secvente de informatii;
-solicita elevului sa raspunda la o intrbare, sa rezolve un exercitiu;
-prezinta aprecierea raspunsului si trece la o alta secventa in functie de raspunsul elevului.

Materialul poate fi impartit pe capitole care sa nu solicite o concentrare mai mare de 10-15
minute. Prin diverse meniuri se pot furniza informatii adiacente.
Softul de investigare reprezinta o forma evoluata de interactiune instructionala, in care
elevului nu i se ofera informatiile ca atare ci un mediu prin care elevul sa poata extrage informatiile

care il intereseaza pentru rezolvarea unei anumite sarcini. Drumul parcurs este determinat si de
gradul de initiere al celui care invata.

b) Exersarea asistata de calculator (Computer Assisted Training) cand subiectului i se pun la

dispozitie programe specializate care-l ajuta sa fixeze cunostintele si sa capete deprinderi specifice
prin seturi de sarcini repetitive, urmate de aprecierea raspunsului elevului.
Exercitiile pot fi - propuse intr-o ordine prestabilita sau in mod aleator sau pot fi generate in
timpul sesiunii de lucru.

c) Verificarea asistata de calculator (Computer Assisted Testing) presupune existenta unor

programe capabile sa testeze nivelul de insusire a cunostintelor prin evaluarea raspunsurilor. O
interfata grafica prietenoasa va afisa mesaje corespunzatoare interpretarii raspunsului. Programele
de testare pot fi incluse in lectia curenta sau in lectii recapitulative.
Modul de construire a unui test depinde de numarul de chestiuni de test (care se stabilesc in
functie de timpul de administrare si de nivelul de scolarizare) si de numarul de concepte, procedee a
caror insusire va fi verificata.

d) Simulare. Un soft de simulare permite realizarea controlata a unui fenomen sau sistem real prin
intermediul unui model care are un comportament analog. Astfel de programe ofera posibilitatea
observarii modelului in care se schimba comportamentul sistemului in functie de modificarile
operate (schimbarea parametrilor, conditiilor) ceeea ce faciliteaza intelegerea fenomenului si nu
implica riscurile si cheltuiala fenomenuli real.
FORMAREA LA DISTANTA/INVATAMANT LA DISTANTA (E-LEARNING)

Invatamantul la distanta este un proces de invatare care se bazeaza pe resurse multimedia si

care permite uneia sau mai multor persoane sa se formeze pornind de la calculatorul propriu.
Suporturile multimedia pot combina text, grafica plana sau spatiala, sunet, imagine, animatie si
chiar resurse video (videoclip).

Aceste suporturi revolutioneaza abordarea pedagogica si metodica prin interactivitatea

produsului educational. Elevul isi poate insusi cunostintele prezentate in ritmul sau propriu. El este
pilotul formarii sale.

Avantaje si dezavantaje ale invatamantului la distanta

Avantaje:

1.

Formarea este deschisa oricarei persoane, indiferent de varsta, nivel de pregatire,

categorie socioprofesionala, etc.

2.

Accesul la informatii si manipularea acestora se face fara restrictii impuse de distanta

3.

Favorizeaza creativitatea si descoperirea de noi interpretari, nuante si entitati.

4.

Permite accesul la noile competente cerute de viata moderna . Oricine se poate

familiariza cu noile tehnologii: calculator, sisteme multimedia, Internet.

5.

Faciliteaza formarea locala, fara deplasari ceea ce favorizeaza un castig de timp, o

economie financiara si conditii optime de formare (de exemplu acasa). Acest avantaj se poate folosi
de persoanele cu handicap
6.

Un formator se poate adresa unui numar insemnat de elevi, asigurand o relatie

individualizata cu fiecare dintre ei.

7.

Permite o reducere sensibila a costurilor fata de formarea ce reclama prezenta.

-cheltuielile de transport si cazare sunt suprimate

-timpul individual de invatare este redus prin dirijarea studiului catre aspectele de aprofundat
-formatorul are acum un rol de indrumare, de acordare de asistenta la programul de invatare.
8.

Cei implicati in studiu beneficiaza de cunostintele si experienta formatorilor de

notorietate internationala, pe care nu-i pot intalni in mod direct.

9.

Asigura autonomia formarii: elevul alege conditiile de spatiu si timp

10.

Permite alegerea temelor dorite, planificarea cursurilor dorite in concordanta cu nivelul

actual de pregatire, asigurandu-se o mai buna asimilare a cunostintelor si o adaptare a evolutiei

formarii la capacitatea de intelegere a elevului.
11.

Se bazeaza pe solutii multimedia interactive ce solicita atentia elevului ii stimuleaza

capacitatea de intelegere si interpretare. Simularile, testele de auto-evaluare (produse soft asociate

expunerilor de cunostinte), schimburile de mesaje plaseaza elevul in centrul formarii sale il mentine
mereu activ. Eficienta formarii depinde de dorinta lui de asimilare.
12.

Sprijina sentimentul de libertate si incredere in sine, prin lipsa conditiilor de intimidare

si jena fata de colegi si profesor.

13.

Da o solutie cresterii numarului de solicitari al celor ce vor sa invete in spatii de

invatamant devenite neincapatoare cu numar de formatori ce nu poate face fata cererii.

14.

Informatiile de interes culese de pe internet pot reprezenta noutati in domeniu, si pot fi

accesate oriunde in lume.

Totusi, aceasta nu constituie o solutie miraculoasa. Se poate folosi pe termen scurt si daca solutia
este de calitate din punct de vedere pedagogic.

Dezavantaje:

1.Impiedica socializarea elevului, integrarea in colectivitate, adaptarea la realitatea vietii in

societate, crearii de legaturi interumane, afective.
2. Problemele tehnice aferente functionarii sistemelor de formare (perturbarea retelei de
comunicatie, defectarea echipamentelor de calcul, pirateria soft sau virusarea documentelor)

Particularitati ale educatiei la distanta

Educatia la distanta, cuprinde diferite modalitati de desfasurare si tehnologii
(corespondenta/tiparituri, audio, video, computer) de furnizare a instructiei, ce presupune departarea
fizica a actorilor educatiei (profesor-elev) care resimt aceasta distanta si incearca sa o suplineasca
prin diverse strategiide incurajare a interactiunii dintre profesor-elev, elev-elev, elev-continut de
studiat, si care conduce, in mod paradoxal la o relatie mult mai personalizata decat in educatia
traditionala(fata-in fata), prin schimbul de mesaje si documente spre studiu sau raspunsuri la sarcini
solicitate.

Elementele definitorii ale educatiei la distanta ar fi:

1)

separarea dintre profesor si cel care invata pe majoritatea duratei procesului de instructie

2)

folosirea mass-media (in scopuri educationale) pentru a pune in legatura pe elev cu

profesorul si ca suport de transmitere a continutului cursului.

3)

Asigurarea unei comunicari in dublu sens intre profesor/tutore sau agentul educatiei si

cel ce invata.

PARADIGMA FREE/OPEN SOURCE SOFTWARE (FOSS)

n ultimii douzeci de ani, filosofia, economia i modelul de dezvoltare FOSS au avut o
contribuie important asupra modului n care este conceptualizat, utilizat i dezvoltat tehnologia
informaiei.
Conceptul de software free software nu este deloc unul nou. Imediat dup apariie,
calculatoarele au fost adoptate de universiti ca unelte de cercetare. La acel moment aplicaiile
software erau distribuite liber, programatorii fiind pltii doar pentru timpul de programare i nu
pentru aplicaiile software realizate. Ceva mai trziu, calculatoarele au ajuns n mediul de afaceri, iar
programatorii au nceput s se ntrein restricionnd drepturile utilizatorilor asupra aplicaiilor
software i percepnd taxe pentru fiecare copie a programului. Conceptul de software liber, ca
filosofie de dezvoltare a aplicaiilor, a fost puternic popularizat ncepnd cu anul 1984 de ctre
Richard Stallman, odat cu nfiinarea Free Software Foundation (FSF) i demararea proiectului

GNU. n viziunea FSF, free software-ul este caracterizat de libertate i nu de pre. Conceptul se
refer la libertate n sensul de libertatea de expresie i nu n sensul de intrare liber. Confuzia ntre
cele dou sensuri este des ntlnit deoarece n englez, cuvntul free, semnific att libertate ct i
gratis. Software-ul liber e caracterizat de libertatea acordat utilizatorilor si de a-l utiliza, copia,
distribui, studia, modifica i mbunti. Mai exact, e vorba de patru forme de libertate a
utilizatorilor si :
libertatea de a utiliza programul, n orice scop ;
libertatea de a studia modul de funcionare a programului i de a-l adapta nevoilor proprii; accesul
la codul-surs este o precondiie pentru aceasta;
libertatea de a redistribui copii, n scopul ajutorrii aproapelui tu ;
libertatea de a mbunti programul i de a pune mbuntirile la dispoziia publicului n folosul
ntregii societi ; accesul la codul-surs este o precondiie pentru aceasta.
n 1998, Eric S. Raymond, Bruce Perens i Linus Torvalds lanseaz conceptul open source
software, ca alternativ la formula free software. n acest fel se urmrete att eliminarea
ambiguitii induse de forma free, ct i debarasarea de aspectele rigide promovate de FSF.
Micarea s-a dovedit una ctigtoare, curentul open source cunoscnd de atunci o
dezvoltare exponenial.
Succesul unui proiect open source nu este asigurat prin simpla publicare a codului surs.
Acesta apare atunci cnd n jurul proiectului se contureaz o comunitate activ de
dezvoltatori i utilizatori, unii de interese comune, care susin i mbuntesc constant proiectul.
Pentru a atrage o comunitate puternic, un proiect open source trebuie s respecte o serie de reguli
de design, transparen i deschidere.
Cele mai importante ar fi:
Documentarea ct mai bun a aplicaiei software, att la nivel de utilizator ct i la nivel de
dezvoltator. Acest lucru va minimiza timpul i efortul investit de un utilizator/dezvoltator nou
pentru a se obinui cu aplicaia i va maximiza productivitatea acestuia;
Proiectarea i implementarea aplicaiei s fie fcut ntr-o manier transparent.
Aceasta presupune n primul rnd disponibilitatea codului, dar i existena unor liste de discuii
publice, unde s fie puse n discuie strategiile de dezvoltare, planurile de viitor etc.
Echipa de dezvoltare a proiectului trebuie s fie de asemenea transparent. Importana unui
dezvoltator trebuie s fie dat de calitatea i cantitatea contribuiilor la proiect i nu de funcia
deinut n cadrul unei instituii sau companii.

 Designul aplicaiei trebuie s fie unul modular. Acest lucru permite dezvoltatorilor adugarea la
aplicaia principal a unor module cu funcionalitate specific. Dei utilitatea unui modul poate s
nu intereseze ntreaga comunitate din jurul proiectului, ea va aduga valoare aplicaiei i va permite
atragerea de noi utilizatori.
Dintre avantajele utilizrii FOSS n educaie, putem aminti :
costuri reduse: deoarece utilizarea tehnologiei informaionale n educaie presupune oricum
costuri destul de ridicate legate de infrastructura de comunicare, echipamente de calcul i de reea,
recurgerea la FOSS antreneaz economii substaniale;
siguran, performan, securitate: erorile de proiectare ale FOSS sunt rezolvate rapid datorit
numrului mare de dezvoltatori, lucru unanim recunoscut mai ales n cazul produselor de tip server.
Disponibilitatea codului-surs permite identificarea vulnerabilitilor i rezolvarea acestora
n colaborare;
capacitatea de dezvoltare pe termen lung: este evident creterea gradului de utilizare a FOSS n
cadrul instituiilor guvernamentale, industriale, educaionale i de alt natur, de aceea este necesar
pregtirea viitorilor specialiti familiari cu acest tip de produse. S-a constatat faptul c absolvenii
au tendina de a folosi aceleai tehnologii pe care le-au ntlnit n timpul studiilor;
filosofie deschis: filosofia FOSS este potrivit spiritului academic deschis spre cunoatere i
diseminare;
alternativ la pirateria software: att n cazul instituiilor academice, ct i al studenilor;
posibilitate de adaptare regional: produsele FOSS create pentru limba englez pot fi adaptate n
orice limb fr a fi necesar implicarea dezvoltatorului originar;
nvarea din codul open source: FOSS ofer posibilitatea studierii codului-surs al unor
programe cu aplicabilitate n viaa real.
Exist cteva proiecte funcionnd pe Web care ofer informaii asupra posibitilor de
adoptare a unor soluii open source n domeniul e-learning:
EduForge portal care conine sub forma unor schimburi de idei rezultate de cercetare, materiale
i software educaionale;
SIGOSSEE/JOIN Open Source for Education in Europe proiect dezvoltat de Special Interest
Group in Open Source Software for Education in Europe care ofer consultan i suport pentru
instituiile care doresc s implementeze sisteme open source de management al nvrii, consilierea
referindu-se la alegerea platformei, precum i la problemele didactice i organizatorice;

 OSS Watch ofer consiliere neutr mediului academic asupra produselor FOSS, precum i
despre standardele deschise nrudite;
IOSN International Open Source Network furnizeaz informaii asupra utilizrii de software
open source n educaie n regiunea Asia-Pacific.
Rob Reynolds propune urmtorii parametrii dup care s fie apreciate sistemele de elearning
FOSS: scalabilitate, claritatea i extensibilitatea codului, unelte de administrare, posibiliti de
implementare i dezvoltare, funcionaliti oferite, eficien.

PLATFORME DE E-LEARNING OPEN SOURCE

Platforma Moodle

Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment (Moodle) este un pachet software

destinat producerii de cursuri bazate pe Internet, oferind un bun suport pentru securitate i
administrare i avnd conturat o comunitate ampl de utilizatori i dezvoltatori. Codul surs scris
n PHP utiliznd baze de date MySql i PostgreSQL este un atu pentru adoptarea platformei datorit
popularitii acestor tehnologii, precum i posibilitii de utilizare fr modificri pe mai multe
sisteme de operare, inclusiv Linux .
Moodle i are originea ntr-un proiect educaional dezvoltat de Martin Dougiamas la Curtin
University of Technology, pornind de la ideea mbuntirii sistemului de administrare oferit de
platforma WebCT. Versiunea 1.0 a Moodle a fost lansat la 20 august 2002, fiind destinat
configurrii unui sistem de e-learning de nivelul unui curs academic. Dezvoltrile ulterioare de
pn la versiunea curent 1.3.4 au adus numeroase mbuntiri i extensii de funcionalitate, astfel
nct platforma Moodle este actualmente utilizat nu doar n universiti, ci i n licee, coli primare,
organizaii nonprofit, companii private, de profesori independeni i chiar de prinii care doresc s
i instruiasc proprii copii. Situl moodle.org constituie un punct central de informare, discuie i
colaborare ntre diversele tipuri de utilizatori ai sistemului Moodle: administratori de sistem,
profesori, cercettori, pedagogi i, desigur, dezvoltatori. Adoptarea platformei Moodle integreaz,
aadar, o universitate ntr-o veritabil comunitate internaional, avnd acces la experiena
pedagogic i tiinific a acesteia.
Sistemul Moodle promoveaz ca filosofie a nvrii ceea ce se numete pedagogia
construcionismului social (social constructionist pedagogy), sprijinit pe patru mari concepte:

1. Constructivism: noile cunotine acumulate sunt sedimentate printr-o permanent raportare a lor
la zestrea cultural i informaional, nu printr-o simpl memorizare;
2. Construcionism: nvarea ajunge s fie efectiv abia atunci cnd este mprtit, discutat,
explicat altora.
3. Social Constructivism: diseminarea cunotinelor se face ntr-o manier sistematic, organizat,
conducnd la constituirea unei mici comuniti culturale.
4. Connected and Separate (empatic i dizident): ncearc o privire de adncime asupra motivaiilor
de care sunt guvernate persoanele participante la dialogul n cadrul unei astfel de comuniti
culturale. Un comportament dizident ncearc s i pstreze obiectivitatea i s i apere propriile
idei cutnd lacune logice n ideile partenerilor de discuie fapt ce poate constitui pentru acetia
un real stimulent pentru reconsiderarea i consolidarea propriilor idei. Un comportament empatic
accept subiectivitatea, ncercnd un efort de nelegere a celorlalte puncte de vedere.
Comportamentul promovat de sistemul Moodle denumit constructed behaviour presupune o
sensibilitate la aceste ambe abordri, avnd permanent capacitatea de a o adopta pe cea potrivit
situaiei curente.
Astfel, sistemul Moodle pleac de la ideea c orice participant la un curs poate fi n acelai
timp student i profesor, nlturnd imaginea profesorului ca surs de cunotine i promovnd-o
pe cea a profesorului ca modelator de personaliti, care lucreaz ntr-o manier particular cu
fiecare student pentru a-l ajuta s dobndeasc deprinderile i cunotinele de care este interesat, i
care modereaz discuiile i activitile ntr-o manier care ajut studenii s colaboreze pentru a
atinge n mod colectiv obiectivele generale ale cursului. Sistemul Moodle ofer un cadru pentru
dezvoltare i utilizare de materiale i metode moderne de lucru, dar i de adoptare a unei pedagogii
ce stimuleaz creativitatea.

Panoul general de administrare al sistemului Moodle

Caracteristici generale
MOODLE sau Modular Object Oriented Dynamic Learning Environment denumete o
platform de instruire dinamic dezvoltat multimodular sub un mediu orientat obiect.

Altfel spus, Moodle este un sistem de management al cursurilor (Course Management

System CMS), un pachet software creat pentru a ajuta profesorii s realizeze cursuri de calitate
online i s coordoneze rezultatele celor ce nva/studenilor. Astfel de sisteme sunt uneori numite
Learning Management Systems (LMS) (Sisteme de coordonare/management a nvrii), Virtual
Learning Environments (VLE) (Medii de nvare virtual) si Learning Content Management
Systems (LCMS) (Sisteme de management al coninutului de nvare). Utilizatorii au nevoie doar
de un browser (e.g., IE, Firefox, Safari) pentru a participa la un curs in Moodle. Moodle este un
program Open Source, ceea ce nseamn ca oricine este liber s-l downloadeze gratis, s l
foloseasc, modifice i chiar s-l distribuie (n termenii licenei generale publice GNU - General
Public License). Moodle ruleaz fr modificri pe platforme Unix, Linux, Windows, Mac OS X,

Netware i orice alt sistem care suporta PHP, incluznd majoritatea furnizorilor de web (cei de
gzduiesc paginile web). Informaia este stocat ntr-o singur baza de date: MySQL si PostgreSQL
sunt cele mai bine suportate, dar poate fi folosit i cu Oracle, Access, Interbase, ODBC i altele.

Crearea unui cont

Pentru a putea accesa resursele aflate pe platforma Moodle este necesar crearea unui cont.
Contul poate fi creat de ctre utilizator prin apsarea butonului ncepe acum deschiznd un cont
nou pe site-ul nostru aflat sub titlul Eti pentru prima oar aici? (vezi figura). Dup crearea
contului utilizatorul va primi un mail de confirmare pe adresa de mail furnizat. Dup activarea
contului (prin accesarea link-ului din interiorul mailului de confirmare), el va putea fi accesat prin
completarea numelui de utilizator i a parolei n csuele aferente i apsarea butonului Deschide-i
cont.
Moodle a fost tradus n peste 75 de limbi. Putei modifica limba accesnd meniul drop-down
din dreapta paginii.

Selectarea limbii

Accesarea platformei

Crearea unui cont nou

Pagina de acces a platformei Moodle

Dac ai ales s deschidei un cont nou vei fi condui ctre urmtorul formular (vezi figura):

Completai cu numele de utilizator i

parola dorite

Informaii despre dumneavoastr:

Toate cmpurile trebuie completate.
V rugm s completai: adresa de email, numele, prenumele, oraul i
ara unde v aflai.

Apsai butonul pentru a confirma

Vei primi un mail. Pentru a activa

contul accesai link-ul inclus n mail.

Fereastra ce permite crearea unui cont nou

Login
Pentru a putea utiliza platforma Moodle trebuie s accesai contul creat (vezi figura). Dup
ce ai completat cu datele de acces (nume de utilizator i parol) vei fi condui ctre pagina
principal (vezi figura).

Completai cu datele dumneavoastr

(nume de utilizator si parola)
Fereastra de accesare a contului creat

Login/Logout:
Dupa accesarea
contului, numele de
utilizator apare in
partea dreapta.
Apsnd pe acest
nume putei
modifica datele din
cont (profilul). Tot
de aici puteti iei din
cont.

Cutare cursuri:
Aceast opiune v permite cutare
unui curs dup nume.

Cursurile la care suntei ncris:

Aici sunt afiate toate cursurile la care
utilizatorul este nscris. Pentru a accesa
un curs trebuie sa apasati pe linkul catre
acel curs.

Pagina principal a contului dumneavoastr

Aceast pagin conine lista cursurilor la care suntei nscris, buton de vizualizare a
tuturor cursurilor existente i un calendar.

Cerere de creare a unui curs

Putei cere s fie creat un curs nou (vezi figurile 5 i 6). Crearea unui curs nou pe platforma
Moodle nseamn adugarea lui n lista de cursuri deja existente cu numele complet, devenind astfel
accesibil att de ctre instructori ct i de ctre cursani. Acest lucru se face de ctre administratorul
platformei Moodle prin validarea cererii de creare a cursului. Dup crearea cursului, dumneavoastr
ca instructor trebuie s schimbai proprietile caracteristice (setrile/configurrile) cursului nou
creat.

Dup apsarea butonului vei fi condui

ctre un formular care conine
principalele aspecte care definesc cursul.

Lista de cursuri i butonul pentru cererea de creare a unui curs nou (Request a course)

Numele complet al cursului:

Utilizatorul va trece aici numele
complet al cursului asa cum apare
i in curricula. Cursul va putea fi
gsit prin introducerea numelui
complet n csua de cutare.
Numele scurt al cursului
Numele scurt poate fi un acronim
sau chiar prescurtarea numelui
complet.
Rezumat:
Un scurt rezumat al coninutului
cursului.
Cheie de nscriere:
Pentru a putea avea un control
asupra celor care particip la curs
se poate introduce o parol.
Informaii suplimentare:
Alte informaii care ar putea s l
ajute pe administrator n
evaluarea si validarea cursului
propus.

Formularul care trebuie completat atunci cnd se dorete crearea unui curs nou
Dup ce ai completat formularul de mai sus apsai butonul Save changes din josul
paginii i cererea dumneavoastr va fi transmis administratorului Moodle. Dup ce cursul va fi
validat de ctre acesta, l vei putea vedea n lista de cursuri i l vei putea modifica n funcie de
dorinele dumneavoastr.
Setri ale cursului
Putei vedea acum cursul n lista dumneavoastr de cursuri. Iniial va aprea scris cu gri,
fiind invizibil pentru ceilali utilizatori. Primul lucru pe care dumneavoastr ca instructor trebuie sl facei pentru ca cursul s devin vizibil tuturor utilizatorilor este s configurai caracteristicile
acestuia. Pentru a seta opiunile legate de curs accesai Configurri din meniul Administrare,
aflat n partea dreapt a paginii principale dup accesarea cursului.

Meniul Administrare ce v permite modificarea i gestionarea resurselor din cadrul cursului

Dup accesarea link-ului Configurri vei fi condui ctre urmtorul formular:

Numele complet al cursului

Numele scurt al cursului
Rezumat:
Un scurt rezumat al cursului.
Acest rezumat va aprea mai
tarziu n lista de cursuri.
Formatul cursului:
Exist mai multe formate
disponibile. Acestea vor fi
prezentate pe larg mai trziu.
Numar de sptmni sau lecii:
De exemplu, 14 sptmni pe
semestru.
Data de ncepere a cursului
Fereastra Configurri curs n care putei modifica datele importante ale cursului

Termen de nscriere la curs:

Aici se poate specifica o perioad
de timp n care se pot efectua
nscrieri la curs.
Accesibilitate:
n momentul n care este creat
cursul, el este invizibil
cursanilor. De aici poate fi fcut
vizibil.
Cheie de acces:
Pentru a restriciona accesul la
curs se poate preciza o cheie de
nscriere.

Accesul oaspeilor:
Este permis sau nu accesul
vizitatorilor.

Fereastra Configurri curs - continuare

Dup ce ai completat toate cmpurile necesare trebuie s apsai ntotdeauna butonul

Salveaz schimbrile pentru ca modificrile fcute s fie vizibile
Apsai butonul Salveaz schimbrile pentru a salva noile setri ale cursului
dumneavoastr.

Tipuri de formate de curs

n funcie de specificul cursului poate fi selectat un anumit format. n zona central a
ferestrei se pot vedea, n funcie de format, resursele cursului grupate pe sptmni sau pe sesiuni.
Blocuri care permit accesul la diversele funcii ale platformei se afl in prile laterale ale paginii.
Acestea pot fi modificate sau ndeprtate.

a)

Format tip lecie (vezi figura) Cursul este organizat n lecii. O lecie (topic) nu este

restricionat nici unei limite de timp. Numrul de lecii poate fi specificat n setrile cursului i
poate fi modificat oricnd.

Formatul de tip lecie

b)

Format sptmnal (vezi figura) Cursul este organizat sptmn de sptmn, cu date

clare de nceput i sfrit. Fiecare sptmn este listat ntr-o csu separat i poate fi modificat
sau mbuntit cu diferite materiale, texte i activiti.

Formatul sptmnal

c)

Format social (vezi figura) acest format este orientat pe un forum principal, forumul

Social, care apare listat pe pagina principal.

Formatul social

Interfaa Moodle
n partea central a ecranului se afl listate lecii (topics) sau sesiuni, n timp ce funciile
utilizate pentru administrarea cursului i comunicare se afl n prile laterale ale paginii principale
a cursului (vezi figura).

Numele complet al cursului

Lista cu participan ii la curs
curs
Activiti:
Lista cu toate tipurile de activiti disponibile
n cadrul cursului.

Login/Logout

Switch role to...:

Cursul apare diferit cursantilor
i instructorilor. Aceast
opiune i permite instructorului
s vad cursul aa cum l vede
un cursant.
Activarea editrii:
Acest mod poate fi acesat doar de
ctre instructorul care a creat
acest curs. Permite aducerea la zi
i organizarea cursului.
Ultimele tiri:
Aici apar ultimele mesaje postate
pe forum-ul de discuii.Este
inclus o legtur care permite
postarea de subiecte noi.
Upcoming events:
Atenionri cu privire la
evenimente legate de curs care
sunt programate n perioada
urmtoare.

Activiti recente:
Aici vor aprea listate
modificrile aprute de la ultima
accesare a site-ului.

Configurri:
De aici pot fi modificate setri
generale: numele cursului,
rezumat, parol, format etc.
Assign roles:
De aici pot fi numii ali
instructori i pot fi nscrii
cursani.

Activiti pe sptmni/lecii:
Cursul pe sptmni/subiectele cursului, dar i texte,
materiale i teme. n funcie de formatul cursului
acestea vor fi grupate pe lecii, sptmni sau mesaje
pe forum.

Fiiere:
Permite ncrcarea de fiiere i
accesul la directorul care conine
fiierele.

Pagina principal a unui curs

Aducerea la zi i adaptarea unui curs

Dup activarea modului editare temele, coninutul cursului, activitile etc. pot fi modificate.
Opiuni i simboluri suplimentare devin vizibile, se pot ncrca materiale, pot fi introduse titluri etc.
Blocurile pot fi de asemenea modificate, mutate sau terse atunci cnd instructorul a activat acest
mod.

Activare/inactivare editare:
n modul editare instructorul poate aduce
modificri cursului.
Organizare blocuri:
Aceste simboluri permit mutarea, tergerea
sau ascunderea unui bloc.

Organizare teme:
Subliniaz, ascunde sau mut o tem sau
o sesiune.
Activare bloc adiional:
ntr-un curs nou sunt doar cteva blocuri
activate. De aici se pot aduga blocuri
suplimetare.

Add a resource:
O list cu resursele care pot fi adugate
unei teme/sesiuni.

Add an activity:
Se poate aduga o activitate care poate
avea ca scop testarea, evaluarea,
ncurajarea comunicrii i a muncii n
echip ntre participani.

Pagina principal a cursului dup ce a fost activat editarea

Grupuri:
Afieaz vizibilitatea grupurilor
existente
Vizibil/invizibil:
Diversele activiti, materiale
etc. pot fi vizibile sau nu pentru
participanii la curs.
terge:
Materialele, activitile sau
blocurile sunt terse permanent.
Modificare:
Deschide un editor text care
permite introducerea de
informaii suplimentare despre o
activitate sau un material.
Mutare:
Schimb ordinea activitilor,
materialelor, blocurilor etc.
Mutare spre dreapta

Explicarea simbolurilor folosite n editare

Adugarea unei resurse

Moodle permite ncrcarea de resurse n curs, crearea unei legturi ctre un fiier sau ctre o
pagin web extern, introducerea unei etichete care s conin instruciuni i informaii
suplimentare referitoare la o seciune a cursului. Pentru a ncrca i organiza resurse i pentru a crea
i edita o pagin text poate fi folosit editorul text.

Add a resource:
Cu ajutorul meniului drop-down
care listeaz diverse tipuri de
resurse, se pot aduga resurse pe
subiecte sau sptmni.

Insert a label:
Se va deschide o csu unde pot fi
introduse instruciuni scurte,
informaii sau un scurt comentariu
pentru a structura o seciune a
cursului.
Compose a text page:
Se pot aduga resurse sub form de
text neformatat. Opiune utilizat
mai ales pentru a scrie direct sau
pentru a aduga texte.
Compose a web page:
Se poate aduga un text folosind un
editor care are prevzute o
multitudine de opiuni de formatare.
Se pot aplica i HTML i
Javascript.
Link to a file or web site:
Se poate crea o legtur ctre un
fiier care a fost ncrcat pe server
sau ctre o pagin web extern.
Paginile web vor fi deschise n
fereastra browser-ului, fiierele
multimedia vor fi redate de un
program care trebuie s fie deja
instalat pe calculatorul
utilizatorului.
Display a directory:
Afieaz coninutul unui director n
fiierele cursului permind accesul
la orice fiier aflat n acel director.
Add an IMS Content Package:
Opiunea i permite utilizatorului s
importe resurse care se
conformeaz standardului IMS.

Meniul drop-down Add a resource

Adugarea unei activiti

Moodle permite, pe lng administrarea resurselor digitale, comunicare i interactivitate,
munc cooperativ pe texte, evaluarea contribuiilor i rspunsurilor.

Chat:
Permite comunicarea n timp real i conine opiuni pentru
administrarea i repetarea chat-urilor.
Database:
Posibilitatea de a crea o arhiv proprie.
Formular evaluare:
Crearea i evaluarea de chestionare.
Forum:
Susine comunicarea online i poate fi structurat n diverse
moduri (forum de mesaje, forum centrat pe diverse subiecte,
form de tipul ntrebare rspuns etc.). Poate fi folosit de
asmenea pe post de mailing list.
Glossary:
Permite crearea i meninerea unei liste cu definiii. Poate fi
colaborativ generat de participani, sau poate constitui o
baz comun de cunotine.
Sondaj:
Permite crearea i evaluarea de sondaje i evaluri. Acestea
pot fi anonime sau pot conine numele respondentului.
Datele obinute pot fi exportate ntr-un fiier cu format CSV
dup care pot fi evaluate statistic folosind un program de
analiz statistic potrivit.
Teme de cas:
Teme tipice: ncrcarea de eseuri, fiiere, experimente,
proiecte sau rapoarte. Pot consta n ncrcarea unui fiier sau
pot fi editate direct online. Este posibil evaluarea lor.
Test:
Teste online. Pot conine diverse tipuri de ntrebri. Exist
de asemenea diverse modaliti de analiz i evaluare a
rezultatelor.
Wiki:
Aceast opiune poate fi folosit mai ales pentru compilarea
i editarea de texte colective. ncurajeaz munca
colaborativ.

Meniul drop-down Add an activity

Setarea i editarea unui Forum

Forum-urile pot fi adaptate cerinelor specifice cursului. Astfel instructorul poate specifica
dac toi cursanii vor primi toate mesajele prin mail i cum pot fi acetia activi pe forum. Forumul
poate avea deci fie caracterul unui avizier, fie cel al unui forum cu moderator, fie forum deschis.

Nume forum
Tip forum:
Specificai dac cursanii pot doar s citeasc
sau dac pot i s rspund i s scrie pe forum.
Astfel se va defini fie un forum asemntor unui
avizier, fie un forum cu moderator sau un forum
deschis.
Introducere forum:
O scurt prezentare.
n funcie de opiunea pe care o facei aici este
posibil ca toi cursanii s primeasc tot ce se
posteaz pe forum.
n funcie de aceast opiune postrile necitite
vor fi marcate sau nu.
Aici se specific dimensiunea maxim a unui
ataament.
Specificai dac i cum sunt evaluate
contribuiile pe forum.

Specificai dac forum-ul va fi diferit n funcie

de grupuri. n cazul n care se selecteaz No
groups nu vor exista subiecte colective, dac se
selecteaz visible pot exista subiecte
alternative iar dac se selecteaz separate
subiectele sunt restricionate la anumite grupuri.

Dup ce ai efectuat modificrile dorite apsai

unul din cele dou butoane.

Fereastra formular ce trebuie completat pentru crearea unui forum

Dup crearea forumului, acesta va deveni vizibil n dreptul leciei unde a fost creat i poate
fi recunoscut dup simbolul din figura urmtoare.

Putei recunoate un
forum dup acest simbol.

Adugai un subiect nou.

n cadrul forumului creat, att instructorul ct i cursanii
pot aduga un subiect nou de discuie sub forma unui
mesaj.

Subiectul contribuiei.

Aici se introduce mesajul.

Exist posibilitatea de a
ataa un fiier.
Dup completarea mesajului se apas butonul
Post to forum pentru ca mesajul s fie postat
pe forum.

Apsai pe butonul
Replic dac dorii s
scriei un rspuns.
Paii care trebuie urmai
pentru a scrie un rspuns
sunt similari cu cei
urmai pentru a aduga
un subiect nou.
Paii necesari pentru postarea de mesaje pe forum

MODEL DE PLATFORMA DE ELEARNING CU PATRU NIVELURI DE ACCES

Administratorul, care are acces la toate cursurile i determin felul cum arat site-ul.
Administratorul poate, de asemenea, s posteze mesaje de interes general pe modulul de pe pagina
login. Toi utilizatorii platformei primesc aceste mesaje n e-mail-ul lor. Administratorul creeaz
cursuri i autentificri de utilizator.
Creatorul de cursuri este un fel de profesor-ef, care are dreptul screeze cursuri.
Profesorul are control deplin n ceea ce privete cursurile sale n alctuirea acestora,
administrarea i predarea lor, dar nu poate crea conturi pentru cursani.
Cursanii pot folosi platforma de elearning numai pentru a nva, majoritatea opiunilor
deschise profesorilor fiind ascunse pentru ei.

Drepturile Profesorului includ:

ocontrolul

setrilor

cursului,

incluznd

cheia

de

nregistrare;
oadugarea i eliminarea de instrumente i activiti din
curs;
onregistrarea sau excluderea de cursani;
ocontrolul unitilor de notare pentru diferite activiti;
osupravegherea i evaluarea de activiti ale cursanilor i
consilierea acestora;
opostarea de evenimente pe grupe i cursuri n calendar.

ADMINISTRAREA CURSURILOR
Atunci cnd accesai platforma de elearning, vei vedea pagina de nceput a cursului
dumneavoastr. Pagina de curs este format din trei arii paralele i o bar de navigare.
Aria din stnga conine meniurile de management al cursului:
Participani
Activiti
Cutare n forumuri
Administrare
Categorii de cursuri (cele la care avei acces)

Utilizatori online
Aria din mijloc conine activitile i resursele cursului dumneavoastr, acestea fiind
adugate de Dumneavoastr n momentul n care construii cursul.
Aria din dreapta conine o serie de meniuri opionale, printre care enumerm:
Cele mai recente tiri
Evenimentele urmtoare
Activiti recente
Calendar
Etichete
Meniu blog
Mesaje
Responsabilitile profesorului n cadrul cursului sunt urmtoarele:
Administrarea cursului
Construirea cursului
Predarea cursului
Funciile meniului Administrare
Funciile necesare pentru administrarea cursului sunt accesibile din meniul Administrare.
n continuare vor fi descrise funciile meniului Administrare.
a) Activeaz modul de editare
Editarea poate fi activat fie prin click pe aceast funcie, fie apsnd butonul Activeaz
modulul de editare din partea superioar dreapt a paginii.n momentul n care editarea este
activat, n dreptul fiecrui meniu sau activiti din curs vor aprea funciile de editare, desemnate
prin iconie :
- permite alinierea la dreapta a activitii sau meniului respectiv;
- permite mutarea n sus sau n jos a activitii sau meniului respectiv;
- permite editarea activitii sau meniului respectiv;
- permite tergerea activitii sau meniului respectiv;
- permite ascunderea activitii sau meniului respectiv;
- permite accesarea activitii sau resursei respective de ctre un anumit grup.
Atunci cnd editarea este activat, este de asemenea posibil adugarea resurselor sau

activitilor la cursul respectiv, utiliznd meniurile n cascad din topicurile sau sptmnile
cursului.
b) Setri
Funcia Setri permite modificarea caracteristicilor principale ale paginii de curs.
c) Asociaz roluri
Funcia Asociaz roluri atribuie rolul fiecrui participant n cadrul cursului. Rolurile n
cadrul unui curs pot fi:
Administrator poate face orice modificare pe site;
Creator de curs poate crea noi cursuri;
Profesor poate face orice n cadrul unui curs, inclusiv modificarea activitilor i notarea
studenilor;
Tutore poate preda i nota studenii n cadrul unui curs dar nu poate schimba activiti;
Student are puine privilegii n cadrul cursurilor;
Vizitator nu poate dect sa vizualizeze anumite activiti din cadrul cursurilor.

d) Note
Aceast funcie listeaz totalitatea cursanilor dintr-un curs, precum i notele obinute de
acetia la activitile cursului. Lista cu notele poate fi descrcat ca fiier text sau ca tabel Excel.

e) Grupuri
Cu ajutorul funciei Creeaz Grup din cadrul meniului Grupuri se pot forma echipe de lucru,
adugnd utilizatori la grupul nou creat.
f) Copii de rezervi restaurare
Dei aceste funcii sunt folosite rar, ele sunt foarte importante. Odat un curs creat sau
modificat, este util realizarea unei copii de rezerv a cursului respectiv i descrcarea acesteia n
computerul personal. Aceast operaie previne pierderea datelor n cazul n care serverul se
defecteaz, permind restaurarea datelor pe un nou server. De asemenea, copia de rezerv mai
poate fi util pentru a reseta un curs la forma sa iniial. Atunci cnd creai o copie de rezerv,
platforma de elearning pune la dispoziia dumneavoastr o list de opiuni, prin care suntei invitat
s alegei ce fel de date va conine copia de rezerv creat. Restaurarea cursului se face pornind de
la copia de rezerv care a fost creat i ncrcat ca fiier pe platforma de elearning. Restaurarea se
poate face prin tergerea datelor anterioare din cadrul cursului sau prin adugarea datelor restaurate

la cele deja existente.

g) Import
Cu ajutorul acestei funcii se pot importa activiti i grupuri din cadrul altor cursuri predate.

h) Resetare
Resetarea permite tergerea din cursul selectat a informaiilor legate de utilizatori i
pstrarea n acelai timp a activitilor i a altor setri. Atenie: dup selectarea parametrilor dorii
din aceast pagin i trimiterea cererii, toate informaiile selectate vor fi terse din curs!

i) Rapoarte
Pagina rapoartelor permite verificarea modului n care un cursant (sau toi cursanii)
frecventeaz cursul respectiv. Rapoartele pot fi foarte mari, deoarece orice activitate este
nregistrat aici. De aceea, este util s selectai n raport fie un cursant, fie o anumit dat sau o
anumit activitate.
j) ntrebri
Cu ajutorul acestei funcii se pot crea categoriile de ntrebri i tipurile de ntrebri care vor
fi folosite n testele de verificare.
k) Fiiere
Pe platforma de elearning pot fi ncrcate toate tipurile de fiiere care, dup aceea, pot fi
utilizate pe pagina principal a cursului. Vizualizarea fiierelor depinde, ns, de programele i
pluginurile instalate pe computerul utilizatorului. De exemplu, pentru vizualizarea fiierelor de tip
PDF este necesar existena pe computerul utilizatorului a programului Adobe Acrobat Reader,
fiierele de tip Flash au nevoie de programul Flash Player. Toate aceste programe de vizualizare pot
fi descrcate gratuit de pe site-urile productorilor lor. Dac dorii s ncrcai, descrcai sau s
mutai fiiere, cea mai simpl modalitate este s le compresai ntr-un singur fiier de tip zip (inei
cont c dimensiunea maxim a unui fiier ce poate fi ncrcat este de 8 MB) iar, dup aceea, s le
decompresai n directorul destinaie. Dac ai ncrcat fiiere compresate, atunci, pe platforma de
elearning, n dreptul acestora va aprea comanda Unzip.

l) Profil
Permite modificarea informaiilor personale coninute n profilul dumneavoastr.

Meniurile de administrare a cursurilor

Meniurile sunt csue separate n interiorul celor trei arii ale platformei de elearning.
Meniurile din zona din mijloc (teme sau sptmni) sunt stabilite prin variabilele de setare a
cursului, iar acestea pot fi modificate sau ascunse, atunci cnd editarea este activat. Meniurilor din
stnga i din dreapta li se pot asocia roluri, pot fi ascunse, terse sau mutate prin intermediul
iconielor de editare din dreptul lor . De asemenea pot fi adugate altele noi din meniul derulant
intitulat Blocuri.
Meniurile din zonele din stnga i din dreapta sunt urmtoarele:
Zona din stnga

Zona din dreapta

Meniul Participani conine un rezumat al Meniul Cele mai recente tiri listeaz ultimele
tuturor utilizatorilor din

cursul

respectiv anunuri adugate de profesor n forumul de tiri.

(profesori i cursani).
Meniul Activiti conine o list a tuturor Meniul Evenimente urmtoare este legat de
activitilor disponibile pentru cursul respectiv: Calendar i conine termenele limit, precum i
chat-uri, forumuri,glosare, resurse, teme, teste notrile fcute n calendar.
etc.
Meniul Caut n forumuri conine un motor Meniul Activiti recente listeaztoate modificrile
simplu de cutare, ce permite utilizatorilor s care s-au nregistrat n curs de la ultima
caute cuvinte

accesare a utilizatorului respectiv. Cu ajutorul

n forumuri.

acestui meniu se poate verifica dac cursanii i-au

trimis temele sau au postat mesaje noi n forum, etc.

Meniul Administrare conine funciile i Meniul Calendar ofer o imagine de ansamblu

instrumentele de administrare a cursurilor (vezi asupra activitilor din luna curent.
capitolul Funciile meniului Administrare).
Meniul Categorii de cursuri permite accesul Meniu Blog permite adugarea de noi intrri,
la cursurile predate.

personalizarea

blogului

vizualizarea

propriilor

articolelor precum i a articolelor site-ului

Meniul Utilizatori online permite vizualizarea Cu ajutorul meniului Mesaje se pot trimite mesaje
utilizatorilor care au accesat platforma n anumitor utilizatori.
ultimele 5 minute.

CREAREA CURSURILOR
Pagina nou de curs
La nceputul activitii, o pagin nou de curs nu conine nici o activitate sau resurs, ci
numai un forum de tiri.
Forumul de tiri este parte integrant a platformei de elearning ce nu poate fi tears, ci
doar ascuns. Toi utilizatorii cursului sunt n mod automat nscrii n acest forum, dar numai
profesorii pot posta mesaje.
Adugarea resurselor i a activitilor
Primul pas pentru adugarea resurselor i activitilor l reprezint activarea editrii.
Editarea se activeaz prin apsarea butonului Activeaz modulul de editare din colul dreapta-sus al
paginii sau a funciei Activeaz modulul de editare din meniul Administrare.
Atunci cnd editarea este activat, n dreptul fiecrei activiti sau resurse va fi afiat
urmtorul set de iconie care reprezint:
- permite alinierea la dreapta a activitii sau resursei respective
- permite mutarea n sus sau n jos a activitii sau resursei respective
- permite editarea activitii sau resursei respective
- permite tergerea activitii sau resursei respective
- permite ascunderea activitii sau resursei respective
- permite accesarea activitii sau resursei respective de ctre un
anumit grup
La fiecare tem sau sptmn a cursului vor aprea meniurile n cascad de mai jos, ce v
vor permite adugarea resurselor sau activitilor dumneavoastr.
Organizarea resurselor i activitilor
Odat adugate, resursele i activitile fiecrui curs pot fi organizate folosind funciile
descrise mai sus. De asemenea, profesorul mai are la dispoziie urmtoarele faciliti:
- Selectarea unei singure teme, iar celelalte vor fi ascunse automat:
- Marcarea temei curente:
- Ascunderea unei singure teme:

Resursele cursurilor
Exist mai multe tipuri de resurse, ce pot fi adugate ntr-un curs. Acestea sunt listate n
meniul n cascad denumit Resurse :
n continuare vor fi descrise tipurile de resurse ce pot fi adugate unui curs:
a) Insereaz o etichet permite adugarea unor descrieri n cadrul fiecrei teme sau
sptmni a cursului respectiv, astfel nct acea descriere s fie afiat chiar pe pagina cursului.
b) Creeaz o pagin cu text deschide editorul simplu de text (fr bara de meniuri).
Aceast funcie este recomandat pentru crearea paginilor simple de text.
c) Creeaz o pagin Web deschide editorul de text (cu bara de meniuri). Aceast funcie
este recomandat pentru crearea paginilor complexe de text, care conin i resurse multimedia
(fotografii, sunete, animaii).
d) Insereaz link la un fiier sau un site Web creeaz legturi ctre un fiier ncrcat n
curs sau ctre o pagin Web extern.
e) Afieaz un director ofer oportunitatea afirii unui ntreg director de fiiere, ncrcate
n curs. Cursanii au posibilitatea de a vizualiza i descrca fiierele, dar nu pot modifica i ncrca
fiiere n acel director. Aceast opiune este util n situaia n care dorii afiarea, n cadrul unui
curs, a mai multor fiiere.
f) Adugare IMS Content Package
ISM este un instrument care ajut la definirea unor standarde tehnice pentru diverse
materiale, inclusiv materiale elearning. IMS Content Package face posibil stocarea de pri din
material ntr-un format standard, care pot fi reutilizate n diferite sisteme, fr a converti materialul
n noile formate.
Exist numeroase opiuni pentru afiarea acestora cum ar fi: ntr-o fereastrde tip pop-up, cu
un meniu de navigare sau cu butoane etc.
Resursa cea mai des utilizat n cadrul cursurilor este de tipul Insereaz link la un fiier
sau un site Web.

Activitile cursului
Adugarea unei activiti presupune accesarea meniului n cascad pentru activiti (vezi
figura), urmnd ca apoi s fie accesat activitatea dorit. n acest fel va fi deschis pagina pentru
activitatea respectiv.
Fiecare activitate este abordat, n ordine alfabetic, mai jos:

Alegere (ntrebare sondaj)

Aceast activitate creaz ntrebri cu rspunsuri multiple, n urma creia se pot obine feedback-uri
rapide de la cursani. Prin participarea la ntrebarea sondaj, rspunsurile pot fi vizualizate de ctre
toi participanii, dar ntrebarea poate fi setati pentru ca rspunsul s fie accesibil unui singur
utilizator. Trebuie ns avut n vedere un fapt important: ntrebarea sondaj nu face parte din sistemul
de evaluare propriu-zis a cursanilor.

Chat
Este un sistem de comunicare sincron n timp real. Poate fi folosit pentru ntlniri online,
dar nu pentru predarea unei lecii. Este foarte uor de folosit, dar viteza sa de lucru poate fi afectat,
dac sunt prea muli utilizatori, ajungndu-se pn la situaia n care unii dintre utilizatori pot fi
deconectai, dac accesul lor la platform nu se face de la o conexiune puternic, care poate
actualiza rapid datele transferate.

Forum
Este o activitate esenial pe Platforma de elearning i este dedicat comunicrii ntre
participanii la un curs, fie ei profesori sau cursani.
Casetele de dialog permit comunicarea pe diferite teme, fiecare participant avnd
posibilitatea s deschid propriul subiect de discuie, n paralel cu cel stabilit de ctre profesor.
Interveniile aferente subiectelor de discuie sunt vizibile pentru toi participanii la forum, ceea ce
mbuntete att comunicarea la nivelul platformei, ct i eficiena procesului de nvare, prin
complementaritatea format de multitudinea subiectelor de discuie. Exist patru tipuri de forum din
care putei alege:
Fiecare cursant public o singur intervenie - e doar un singur subiect, totul pe o singur
pagin. Folositor pentru discuii scurte, concentrate.

Forum standard pentru uz general - este un forum deschis, n care oricine poate propune
oricnd un subiect.
Forum ntrebare i rspuns solicit cursanilor s posteze perspectivele lor nainte de a
vizualiza postrile altor cursani. Dup prima postare, cursanii pot vizualiza i rspunde la postrile
altora. Aceasta facilitate ofer cursanilor posibilitatea unei preri personale, ncurajnd astfel
gndirea originali independent.
O singur intervenie simpl - fiecare persoan poate publica un singur subiect de discuie
i oricte intervenii.

Glosar
Glosarul reprezint o baz de date n care cursanii pot gsi explicaii i referine la termenii
de specialitate mai dificili, ntlnii n cadrul cursului. Glosarul nu trebuie transformat ntr-un
dicionar, pentru c dicionarele sunt oricum mai bine prezentate dect s-ar putea realiza ntr-un curs
care nu are ca obiect de activitate acest lucru. Este ns posibil s fie mai greu accesibile
dicionarele de specialitate, drept pentru care un glosar ar fi foarte indicat n sprijinul cursanilor.
Glosarele sunt de dou feluri: principale i secundare. Glosarul principal este cel realizat de ctre
profesor, dar poate fi permanent mbuntit prin intermediul glosarului secundar. Acesta din urm
este realizat de ctre cursani, postnd termenii care par a fi mai dificil de neles i de folosit,
urmnd ca profesorul s completeze pe parcurs explicaiile aferente termenilor i s le adauge
glosarului principal.
Lecie
O lecie ofer informaii ntr-o manier interesanti flexibil. Lecia conine un numr de
pagini, fiecare pagin terminndu-se cu o ntrebare cu mai multe variante. Leciile sunt folosite
atunci cnd profesorul dorete s comunice cursanilor informaii grupate n pachete mai mici.
Subiectul este mprit n pachete care se finalizeaz cu o ntrebare de control. Rspunsul corect
permite trecerea mai departe, n timp ce un rspuns greit las cursantul s aprofundeze acelai
material sau chiar l penalizeaz, prin artarea unui material precedent finalizat cu o ntrebare la
care deja s-a rspuns.
Paginile sunt aranjate n lecie ntr-o ordine logic numiti ordinea de navigare. Profesorul
vede toate paginile, una n continuarea celeilalte, putnd s le mute dup cum dorete prin butoanele
"mai sus", "mai jos". De asemenea, este posibil ca profesorul s prefere anumite salturi n cadrul
leciei de la o pagin ctre alta, n condiiile n care rspunsurile i sugereaz chestiuni nenelese.

Astfel, se formeaz leciile cu o structur neliniar. Dup rspunsul calculatorului (Rspuns)

profesorii pot gsi cmpul Srii ce are presetat Pagina urmtoare. Pentru a sri la alta pagin din
cadrul leciei, profesorul trebuie s selecteze care va fi pagina afiat n cazul acelui rspuns.
Prin verificarea ntrebrii, profesorul poate vedea exact ce va vedea i cursantul n momentul
n care parcurge lecia. La finalul leciei, profesorul are posibilitatea de a verifica toat navigaia
(Verific navigaie) pentru a parcurge lecia de la cap la coad. Singura diferen este aceea, c
profesorul nu va obine nota final. Leciile pot fi notate la sfrit. Procedura presupune un raport
ntre numrul de rspunsuri corecte mprit la numrul de pagini vizualizate. Acest lucru se
ntmpl deoarece profesorul poate permite trecerea peste anumite pagini, cnd cursantul d dovad
prin rspunsurile sale c a neles suficient de bine coninutul.
Dac un cursant nu parcurge o lecie n totalitate, el va fi ntrebat data urmtoare cnd
deschide lecia dac dorete s o rencep sau dorete s o continue de la ultimul rspuns corect.
Nota pentru sesiunile ntrerupte va include i rspunsurile precedente.
Atenie, totui: leciile exist pentru a transmite cunotine, nu pentru a le testa! De
aceea, notele sunt, de obicei, folosite pentru a stimula cursanii s mai parcurg nc o dat cursul,
n vederea obinerii unui procent de rspunsuri corecte mai bun.
Leciile sunt destinate n special nvrii i nu testrii cunotinelor! De aceea,
profesorul poate decide dac s permit cursantului s mai ncerce nc o dat lecia (Cursant, putei
relua). De asemenea, dac profesorul a ales ca participarea cursantului la acea lecie sa fie evaluat,
limita maxim pentru nottrebuie s fie diferit de 0. n aceste condiii, profesorul trebuie s decid
cum se va face notarea cursantului. Opiunile sunt media notelor sau nota maxim. Media
reprezintsuma notelor obinute, mprit la numrul de repetri ale testului, n timp ce nota
maxim preia doar cea mai mare nota dintre toate ncercrile.
Tem pentru acas
Tema este o component de baz a sistemului de evaluare. Tema stabilete o sarcin pentru
cursant, avnd un termen limit de rezolvare.
Exist 4 tipuri de teme pentru acas :
Funcionalitate complex de ncrcare fiiere - aceast opiune este folosit cnd tema
pentru acas este rezolvat n cadrul site-ului. Profesorii au la dispoziie o palet larg de opiuni

prin care pot configura tema, precum i opiuni de notificare, pot acorda note pe platform, iar
cursanii le pot afla.
Text online - aceast opiune este folosit cnd tema pentru acas este rezolvatn cadrul
site-ului. De aceast dat ns cursanii nu trebuie s ncarce fiiere complexe, ci sa posteze texte
online.
Activitate offline - aceast opiune este folosit cnd tema pentru acas este rezolvat n
afara site-ului. Cursanii pot vedea o descriere a temei pentru acas, dar nu pot ncrca pe server nici
un fel de fiier, ei vor trimite tema pe adresa de e-mail a profesorului. Profesorii pot acorda totui
note pe platform, iar cursanii le pot afla.
ncarc un singur fiier pe server - acest tip de tem pentru acas permite tuturor
cursanilor s ncarce un singur fiier, indiferent de extensia sa. Aadar, fiierul poate fi un
document Word, o imagine, un ntreg site comprimat sau orice alt tip de fiier cerut de profesor.
Profesorul poate acorda note online pentru acest tip de tem.

Test
Cu ajutorul activitii Test pot fi create teste online cu limit de timp, care pot fi evaluate
automat. Rezultatul poate fi afiat n diferite moduri. ntrebrile pot fi create cu un editor de text,
care este performant prin opiunile pe care le ofer pentru formatul ntrebrii.
Timpul n care testul este deschis (setat cu timp i dat de nceput i de sfrit) trebuie s fie
mai mare dect timpul aferent testului n sine, astfel nct s le permit cursanilor s nceap testul
mai trziu. Oricum, ntr-o aplicaie de tip test, timpul ct aceasta este deschis trebuie s fie aproape
dublu fa de intervalul rezervat testului propriu-zis executat de cursani.
Accesnd Salveazi afieazdin partea de jos a paginii, vei obine ecranul urmtor, unde
putei crea categorii i ntrebri.
Accesnd butonul Categorii, putei s v creai propria categorie de ntrebri, completnd
spaiile libere care apar.
Dup crearea categoriilor urmeaz adugarea ntrebrilor.
Selectnd Categoria din lista derulant, ea se va deschide pentru a v permite selectarea
ntrebrilor pe care dorii s le adugai n test.
n continuare, vor fi prezentate tipurile de ntrebri i modul n care pot fi ele create.

a) ntrebri corelate
ntrebrile corelate prezint dou liste de termeni pe care utilizatorul trebuie s i combine n
perechi. Acesta este modul de a se testa abilitatea cursanilor de a asocia pri diferite ale aceluiai
concept.
b) Mai multe rspunsuri
Ca rspuns la o ntrebare (care poate include o imagine) cursantul examinat alege dintre mai
multe rspunsuri. Exist dou tipuri de ntrebri cu rspunsuri multiple:
-

cu o singur variant corect

cu mai multe variante corecte.

ntrebarea cu o singur variant corect permite alegerea unui singur rspuns. Punctajul
pentru o asemenea ntrebare trebuie s fie pozitiv (+).
ntrebarea cu mai multe variante corecte permite alegerea uneia sau a mai multor variante fiecare variant putnd purta punctaje diferite, negative (-) sau pozitive (+), astfel nct bifarea
tuturor variantelor s nu atrag n mod neaprat punctajul maxim. Dac punctajul final per test este
negativ (-) nota final va fi 0.
n final, fiecare rspuns (corect sau greit) ar trebui s includ feedback-ul (acesta este artat
imediat dup fiecare rspuns) dac aceast opiune este activat.
c) ntrebri cu rspuns scurt
Ca rspuns la o ntrebare (care poate s includ o imagine) cel examinat scrie un cuvnt sau
o fraz. Pot fi mai multe rspunsuri corecte, fiecare variant aducnd un anumit numr de puncte.
Existena rspunsurilor corecte multiple e justificati de sinonimia limbii. Rspunsurile pot ignora
sau nu scrierea cu caractere majuscule sau minuscule (dac alegei ca scrierea cu majuscule sau
minuscule s fie luat n considerare vei obine, de exemplu, un punctaj diferit pentru "Cuvnt" n
loc de "cuvnt"). Rspunsurile sunt comparate exact, aadar fii foarte ateni la ortografie!
d) ntrebri cu rspuns de tip adevrat/fals
Ca rspuns la o ntrebare (care poate s includ o imagine) cel examinat alege una dintre
cele dou variante de rspuns: Adevrat sau Fals. Dac feedback-ul este activat, atunci mesajul de
feedback este artat celui examinat imediat sub rspuns. De exemplu, dac rspunsul corect este
Fals, dar el rspunde Adevrat (greind) atunci feedback-ul de la "Adevrat este artat.
Dup adugarea tipurilor de ntrebri acestea vor fi afiate n banca de ntrebri, n cadrul
categoriei n care au fost ncrcate. Dup ce ntrebrile sunt adugate testului dumneavoastr, putei
modifica prin diferite puncte dificultatea testului, dar dup aceea salvai aceste modificri.

APLICATII:

1. Realizati o platforma e-learning pentru un curs optional pentru o grpa de 10 elevi.

BIBLIOGRAFIE:
-Adscliei, A., Instruire asistat de calculator: didactic informatic, Polirom, 2007.
Brut, M., Instrumente pentru e-learning: ghidul informatic al profesorului modern, Iai,
Polirom, 2006.
-Cristea, V., Iosif, G., Marhan, A., Niculescu, C., Truan-Matu, ., Udrea, O., Sisteme
inteligente de instruire pe Web, Editura Politehnica Press, Bucureti, 2005.
-Ghilic-Micu, B., Stoica, M., Managementul proceselor de e-learning bazate pe tehnologia
informaiei i comunicaiilor, Workshop - Managementul proiectelor informatice, Bucureti,
oct. 2004.
-Muntean, M. i al., Consideraii privind e-learning n societatea bazat pe cunoatere,
Revista economic, nr. 4(28)/2003.
-Roca, I.G., Apostol, C.,Zamfir, G., E-learning paradigma a instruirii asistate, Revista
Informatica Economica, nr. 2 (22)/2002.
-Vlada M., E-Learning i software educaional, Noi tehnologii de e-learning, Conferina
Naional de nvmnt Virtual, Software educaional, Editura Universitii din Bucureti,
2003.