SB

An 2. Nr.2

Apari\ie anual`

Decembrie 2010

Publica\ie realizat` de Direc\ia Jude\ean` pentru Sport ]i Tineret Br`ila

Din sumar:
{n loc de editorial - pagina 2
Atletismul a fost destinul meu interviu Ani]oara Cu]mir Stanciu pagina 3
Jean Preda: Ast`zi vedem volei
de calitate numai la televizor pagina 4
Spiritul olimpic - pagina 5
Rugby-ul br`ilean (I)
- pagina 6
Performan\a ]i miza pe educa\ie
- pagina 7
Portret: Campioana suli\ei Ramona Anghela] - pagina8
Persoana misterioas` de l@ng`
noi - pagina 9
Confesiunile unui nebun
- pagina 10
Cine a fost Mo] Corbu?
- pagina 11
Portret: Ilie Victor - Alerg`tor de
curs` lung` - pagina 12
Voluntariatul sportiv, o ocupa\ie
pe cale de Apari\ie
- pagina 13
Festivitatea de premiere a celor
mai buni sportivi - 2010
- pagina 14-15

Publica\ie realizat` sub patronajul Academiei

Olimpice Rom@ne - filiala Br`ila

SB

OPINII

{n loc de editorial
de Mircea C`rbunaru

e spune c` cel mai greu moment din via\a unei publica\ii [l

constituie apari\ia num`rului 2. Primul num`r se bucur`
[ntotdeauna de entuziasmul general al realizatorilor, al
finan\atorilor, al sponsorilor ]i al publicului cititor. Al doilea num`r
[ntotdeauna trebuie s` confirme. Con\inutul s`u trebuie s` aduc`
elemente de noutate,, trebuie s` p`streze o anumit` politic` editorial`
dar mai ales trebuie s` men\in` un anumit nivel calitativ.
Publica\ia Sportul Br`ilean a reu]it s` dep`]easc`
dificult`\ile amintite mai sus ]i, cu toate c` num`rul 2 a fost lansat cu o
[nt@rziere de 20 de zile de la momentul ie]irii de sub tipar (din motive
de strategie de promovare), iat`-l, acum se afl` [n m@na
dumneavoastr`.
Cuprinsul acestui num`r al revistei are aceea]i linie publicistic` de
restaurare a istoriei sportului br`ilean ]i de reflectare a imaginii
actuale a mi]c`rii sportive de performan\` sau de mas` din jude\ul
nostru. Modul [n care transmitem informa\ia r`m@ne unul inedit ]i
facem apel la registrul afectiv-emo\ional al iubitorilor ]i practican\ilor
de sport. Dorim ca sportul din Br`ila s` fie v`zut nu numai din
perspectiva statistic` ci mai degrab` din perspectiva sa uman`. {n
spatele fiec`rei performan\e sportive ar`t`m c` exist` oameni cu
tr`irile lor, cu experien\ele lor unice ]i irepetabile pe plan profesional ]i
uman sau cu dezam`girile lor datorate sistemului de practicare a
sportului din anii '50 ]i p@n` [n prezent.
La o scurt` trecere prin sumarul Sportului Br`ilean v`
putem recomanda c@teva opriri asupra unor subiecte extrem de
interesante. Prima mea recomandare este interviul acordat de marea
doamn` a atletismului br`ilean ]i rom@nesc, Ani]oara Cu]mir Stanciu,
care ne red` memoriei traseul s`u sportiv pres`rat de performan\e
uluitoare.
Antrenorul Jean Preda [ntoarce ]i el pagini importante dar mai
pu\in cunoscute din istoria voleiului br`ilean. Este probabil p`rerea
cea mai avizat` la momentul actual, fiind cel mai experimentat antrenor
pe care l-a avut Br`ila [n aceast` ramur` sportiv`.
Rela\ia dintre pl`cerea de a face sport, dragostea pentru o
anumit` disciplin` sportiv`, educa\ie ]i performan\` este la r@ndul ei
frumos construit` [n mai multe articole care ne vor duce mai aproape
de ceea ce se [nt@mpl` la momentul actual [n taekwondo, ]ah,
radioamatorism sau [n sportul de mas`. Reflect`rile asupra acestui
larg subiect sunt cu at@t mai interesante cu c@t o parte din ele vin de la
oameni care au rela\ionat ani de zile cu jurnalismul sportiv.
Modelele sunt esen\iale pentru viitoarele genera\ii. Din acest
motiv, cu ajutorul oamenilor de sport am realizat dou` portrete care
pot face parte din orice enciclopedie a sportului br`ilean actual. Prin
urmare [i ve\i cunoa]te mai bine pe Ramona Anghela], cea mai
performant` sportiv` br`ilean` la aruncarea suli\ei ]i pe Ilie Victor,
alerg`torul de categorie masters care la 57 de ani a dep`]it grani\a
incredibil` a 100 de maratoane alergate pe [ntreg mapamondul. Dou`
pove]ti de via\` sportiv` care vor fi parcurse, nu ne [ndoim de asta, cu
interes de c`tre cititori.
Aminteam ceva mai devreme de o ipotetic` enciclopedie a
sportului br`ilean. {n absen\a acestei lucr`ri esen\iale pentru existen\a
sportului din jude\ul nostru am construit dou` pagini, ca un recurs la
memorie, [n leg`tur` cu istoriile rugby-ului ]i oinei br`ilene, cu
sprijinul condeiului unor oameni care slujesc f`r` preten\ie de
recompens` sportul: profesorii Dan Niculescu ]i Ovidiu Traian

Pintiliescu.
{n fine, am profitat de [nt@rzierea apari\iei num`rului 2 al revistei
Sportul Br`ilean pentru a publica numele celor mai performan\i
sportivi, antrenori sau voluntari sportivi (categorie de oameni de sport
asupra c`reia ne-am oprit ]i [n cadrul unui articol din pagina 13) din
anul 2010. De asemenea, am f`cut public [nc` o dat` criteriile de
punctare a performan\elor sportive [n Rom@nia (elaborate de
Autoritatea Na\ional` pentru Sport ]i Tineret ]i care stau la baza
[ntocmirii anuarelor sportive na\ionale) pe care le-am utilizat ca reper
la ierarhizarea primilor 10 sportivi din anul 2010. Acest gest normal de
transparen\` informa\ional` are la origine ]i frustr`rile ap`rute [n
urma Festivit`\ii anuale de premiere a celor mai buni
sportivi (2010), surprinz`toare pentru to\i angaja\ii DJST Br`ila.
Virulen\a unor opinii postate anonim pe paginile de comentarii ale
unor publica\ii locale ne-a convins [nc` o dat` c` nici o fapt` bun` nu
r`m@ne nepedepsit`. Dincolo de faptul c` am fost singura institu\ie
public` care a reu]it s` asigure un fond minimal decent de premiere
pentru sportivii Br`ilei, surprinderea noastr` este cu at@t mai mare cu
c@t opiniile la care facem referire par a veni de la oameni care sunt
implica\i [n fenomenul sportiv, oameni familiariza\i cu ideea de
competi\ie.
F`r` a c`dea prad` resentimentelor, asigur`m cititorii c`
profesionalismul angaja\ilor DJST Br`ila r`m@ne intact ]i neviciat de
puncte de vedere partizane. Respectul nostru pentru sportivi ]i
oamenii de sport este nem`rginit iar ca dovad` aducem tocmai aceast`
publica\ie [nchinat` oamenilor care au dat totul sportului ]i, mai ales,
sportului br`ilean.

Colectivul redac\ional
- Tehnoredactare ]i
concep\ie grafica:
Mircea C`rbunaru
- Publica\ie finan\at`
]i realizat` de Direc\ia
Jude\ean` pentru Sport
]i Tineret Br`ila,
- Director executiv
adjunct:
Nicu]or Hagiu
- Birou Sport DJST:
P`uni\a Iuga
Corina Andronache
Mircea C`rbunaru

- Coordonator num`r:
Mircea C`rbunaru
- Colaboratori:
Jean Preda
Mihail Dumitru
Nicu Roat`
Gheorghe Oproescu
Lucian Dan Niculescu
Ovidiu Traian Pintiliescu
Camelia Moise
Constantin Baciu
Ionel Balcan
- Corectura:
Florentina Toader
Mircea C`rbunaru

ISSN 2067-5585
SB

pag. 2

Sportul Brilean, Nr.2 - 2010

SB

OPINII
Atletismul a fost
destinul meu
Interviu realiizat de

Camelia MOISE

R : Performan\a de la Jocurile Olimpice de la Los Angeles

este giuvaierul unei cariere nu foarte lungi, dar prolifice. De
ce v` sim\i\i mai m@ndr` de argintul de la Mondialele de la
Helsinki, dec@t de aurul ob\inut la competi\ia suprem` un an
mai t@rziu?
A.C. : A]a zice toat` lumea c` ar fi cel mai luminos rezultat al carierei
mele, dar din punctul meu de vedere cel mai important moment s-a
[nregistrat la Mondialele de la Helsinki. A fost un concurs foarte tare,
unde am s`rit 7,15 m, [ncheind pe locul 2 dup` sportiva din Republica
Democrat` German`. {n sufletul meu am o und` de regret c` nu toate
na\iunile au fost reprezentate la JO de la Los Angeles. O am, de ce s` nu
recunosc, chiar dac` n-a fost o s`ritur` slab` cea cu care am c@]tigat
aurul olimpic, respectiv 6,96 m }i apoi, a] fi vrut s`-mi iau revan]a [n
fa\a lui Heike.

Ani]oara
Cu]mir-Stanciu

Sportul de performan\`, ca un fapt asumat

Un Bob Beamon printre fete, au exclamat la unison reprezentan\ii

agen\iilor de pres` interna\ional` dup` senza\ionalul zbor de la
Interna\ionalele de atletism ale Rom@niei al Ani]oarei Cu]mir. Uluitorul
record mondial al probei de lungime, 7,43 m, avea s` prefa\eze un alt rezultat
de excep\ie al br`ilencei: aurul olimpic de la Los Angeles din 1984.

R: Actuala genera\ie de atle\i nu este nici pe jum`tate

modest` ]i nici pe sfert talentat` dec@t era\i
dumneavoastr`. Care ar fi cauza involu\iei atletismului
rom@nesc ?

Reporter: Cum este Br`ila din sufletul unei campioane

olimpice?
Ani]oara Cu]mir: Br`ila copil`riei ]i adolescen\ei mele era un ora]
ideal pentru promenad` nu doar vara, ci ]i iarna c@nd peste ora] se
a]ternea o superb` mantie alb` iar pe Dun`re curgeau necontenit
sloiuri de ghea\`. E Br`ila unui alt timp, cu oameni calzi ]i binevoitori. E
Br`ila [n care-i reg`sesc pe p`rin\ii mei, care nu mai sunt, dar ]i pe
prietenii mei dragi. Pe atunci, toat` lumea era prieten` cu toat` lumea.

A.C. : Copii nu mai au drag de sport ]i nici p`rin\ii, cu toate c` p`rin\ii mei
nu mi-au spus niciodat` du-te ]i f` sport. A fost s` fie, dup` care ei m-au
[ncurajat. Din p`cate era calculatoarelor a distrus spiritul de a face
mi]care. }i mai e o chestie: cei care r`m@n ]i fac [nc` sport, una-dou` se
accidenteaz`.
Eu n-am
pomenit a]a
accidente
ur@te. Se rup,
se [ntind de la
o v@rsta
fraged`.

R: La Campionatele Mondiale de la Helsinki din '83 a\i oferit

un pasionant duel pentru suprema\ia probei de lungime cu
est germanca Heike Drechsler, dar a\i fr@nt ]i inimi
A.C. : (R@de) Am [n\eles de la o persoan` din conducerea federa\iei
noastre c` era cineva foarte interesat de mine. N-am dat absolut nici o
importan\` pentru c` [n momentul [n care m` [ntorceam urma s` m`
c`s`toresc. Deci nu se punea problema s`-l cunosc. Cert era c` acel
domn, din c@te am [n\eles, de\inea acolo o serie de restaurante,
hoteluri, ceva de genul acesta. Noi, dup` Mondiale, am mai mers ]i [n
alt ora] din Finlanda ]i a venit ]i acolo.
Aur [n Ora]ul {ngerilor
R : Dincolo de ineditul acelui episod, ce alt moment al
carierei v` treze]te amintiri la care v` [ntoarce\i cu drag?
A.C. : }tii ce mi-a pl`cut? Universiada de la Edmonton din 1983 c@nd am
s`rit 7.06 m. Organizatorii au fost foarte dr`gu\i ]i mi-au serbat ziua de
na]tere. {mplineam 20 de ani, o cifr` ]i rotund` ]i frumoas` ]i
[ncununat` cu un record la Campionatele Mondiale Universitare.

Sportul Brilean, Nr.2 - 2010

pag. 3

(Continuare
[n pagina 5)

SB

Profil
Nume: Ani]oara Cu]mir
Locul na]terii: Br`ila
Data na]terii: 28 iunie 1962
Palmares: aur la Jocurile Olimpice Los Angeles (1984);
argint la Campionatele Mondiale Helsinki (1983), aur la
Campionatele Mondiale Universitare Edmonton (1983).
Antrenori: Ioan Leu, Ion Moroiu
Ocupa\ia: antrenor; [n prezent preg`te]te c@teva grupe
de copii [n cadrul clubului Steaua.

SB

JEAN PREDA: Ast`zi vedem volei de

calitate numai la televizor
Jean Preda este cunoscut publicului br`ilean iubitor de sport ca fiind cel mai titrat antrenor d[n istoria de
numai 41 de ani a voleiului de [nalt` performan\` din Br`ila. Rezultatele ob\inute cu echipa feminin` de
volei Braiconf pe parcursul a 16 ani de antrenorat [l calific` drept cea mai autoritar` voce privind
fenomenul voleibalistic local. {mpreun` cu domnia sa vomradiografia istoria unui succes... anun\at de
profesionalismul, entuziasmul ]i daruirea ie]ite din comun cu care se poate face uneori performan\` [n
sport.

Ast`zi vedem volei de calitate numai la

televizor sus\ine acid cunoscutul antrenor
Jean Preda. Discu\iile cu profesorul Preda
sunt spumoase ]i [nc`rcate de energie.
Senza\ia c` e]ti acolo atunci c@nd [\i
poveste]te ceva este pregnant` ]i cu at@t mai
pu\in po\i refuza un excurs gratuit prin istoria
voleiului br`ilean. S` urm`rim povestea
nefardat` a voleiului din ora]ul noastru
(M.C.):

Cred c` pu\ini mai ]tiu cum a [nceput s`

se fac` volei [n Br`ila. Mai [nt@i am avut
echipe de volei masculin n diviziile A ]i
B, [ncep@nd cam de prin anul 1962 ]i p@n` [n
1990.
Eu am nceput ini\ierea n tainele acestui
sport cu un fost voleibalist, Constantin
Tbrc` (acum decedat) care a format o
grup de copii pe l@ng echipa de divizia A C.C.H Brila, grup ce a fost nscris n
Campionatul Jude\ean.
Ca s` v` face\i idee ce [nsemna voleiul pe
atunci va spun doar c` [n acel campionat
jude\ean participau nu mai pu\in de 10
echipe!!!! A urmat facultatea, perioad n
care am jucat titular n echip C.S.U Gala\i
(Div.A), am fost component al lotului naional
[n perioada 1973-1975 apoi m-am [ntors n
Brila la echipa de volei ,,Constructorul din
divizia B (1975).
{n anul 1976 am promovat in Div.A. {ntre
1976 ]i 1978 am ob\inut chiar locul VI [n
campionatul na\ional de volei masculin
(Div.A) iar [n anul 1979 am retrogradat [n

Divizia B datorit` unui prost management al

conduc`torilor de atunci. Au urmat mai multe
tentative de revenire [n prima divizie f`r`
reu]it` [ns` ]i, [n decurs de c@\iva ani, dintre
cele trei echipe de volei masculin din Br`ila:
Dinamo, Progresul ]i Constructorul nu a mai
r`mas nici una. Toate s-au desfiin\at.
Echipa care a promovat atunci [n Div.A [l
avea ca antrenor pe Victor M`gureanu iar
e c h i p a e r a a l c ` t u i t ` d i n : Tr a i a n
Brandeenburg, Valentin Mocu\`, Jean Preda,
Dan Manu, Sorin Marcu, Dan Ionescu, Sandu
Capelovici, George Odagiu, Jean Bratu,
Nicolae Suciu, Andrei Chiri\`, Nicolae
Fur tun`, Antonescu Traian ]i Drago]
Popescu. A]a s-a scris istoria voleiului
masculin [n Br`ila...
Cu voleiul feminin s-a [nt@mplat
asem`n`tor. Reprezentat de echipa ce a
purtat numele celebrei Fabrici de Confec\ii
,,Braiconf, voleiul feminin nu a avut o soart`
mai bun` de]i performan\ele ob\inute au fost
notabile. At@t echipa c@t ]i fabrica au fost ]i
sunt un brand recunoscut pe plan na\ional ]i
inter na\ional, fabrica prin calitatea
produselor iar echipa prin rezultatele
ob\inute [n campionatul intern ]i cupele
europene.
Asocia\ia sportiv` de volei ,,Braiconf
are o istorie destul de lung`: dup` o
participare timp de 13 ani [n divizia B, prin
venirea subsemnatului ca antrenor, [n anul
competi\ional 1987-88, am sc`pat de
retrogradare, [n 1988-1989 ocupam locul 3
[n div.B (campionat destul de puternic fa\` de
ceea ce se joac` acum) iar
[n 1989-90 promoveaz`
[n Div.A. La vremea
respectiv`, datorit` unui
bun management
financiar ]i tehnic ,
ur meaz` o serie de
rezultate de excep\ie
pentru un sport de echip`
din jude\ul Br`ila. {n edi\ia
1991-1992 am ob\inut
medalia de bronz [n
campionatul na\ional
feminin de volei Div.A,

pag. 4

1992-1993 medalie de argint, am c@]tigat

,,Cupa Rom@niei cu dreptul de a reprezenta
Rom@nia [n Cupele Europene (Cupa Cupelor)
competi\ie [n care s-a ajuns p@n` [n
semifinale.
De men\ionat este ]i faptul ca singurul
sus\in`tor financiar al echipei a fost
Societatea Comer cial` ,,Br aiconf ,
autorit`\ile locale au b`tut numai din palme
atunci, [n calitate de spectatori. A]adar... Jos
p`l`ria pentru Doamna Director Nisioi Anica!
Singura excep\ie ([n sens pozitiv) a facut-o
Direc\ia Agricol` a Jude\ului Br`ila, pentru
care am tot respectul, institu\ie care a fost
al`turi de echip`. Sus\inerea ei s-a soldat cu
rezultatele de excep\ie men\ionate mai
devreme. Indiferen\a autorit`\ilor locale ]i
imposibilitatea de a mai sus\ine financiar
echipa de c`tre ,,Braiconf au dus la decesul
voleiului feminin din Br`ila, [n anul de gra\ie
2003.
S` nu uit`m artizanele acestor rezultate
de excep\ie: Tric` Elena, Dima Dumitra,
Mititelu Maria, Speran\a G`man, Tudose Nina,
Pascal S`ndi\a, Mocanu Alina, Nu\u Mitana,
Girip Elena ]i Manuela Neagu.
Aceasta a fost pe scurt istoria voleiului
br`ilean (masculin ]i feminin), o istorie
v`zut` prin ochii unui fost sportiv de
performan\` ]i a unui antrenor cu rezultate
bune [n performan\`. {n prezent continui
antrenoratul [n cadrul Liceului cu Program
Sportiv din Braila iar prin m@na mea au trecut
multe echipe de copii care au fost apreciate
[n competi\iile na\ionale. Din p`cate, nu
exist` ]i o echip` la nivel de seniori care s`
preia aceast` munc` de selec\ie ]i formare
continu` a sportivilor voleibali]ti. [J.P] S

Sportul Brilean, Nr.2 - 2010

SB
prof. Constantin Baciu

Olimpika

Spiritul olimpic...
un proiect de educa\ie olimpic`

Spiritul olimpic, ideal sau necesitate?. O [ntrebare mai mult

sau mai pu\in retoric` dar de actualitate. S` vorbe]ti despre
spiritul olimpic [n zilele noastre este o misiune nu tocmai
facil`. Toleran\`, fair-play, non-violen\`, respectul fa\` de ceilal\i,
echilibrul dintre corp ]i minte sunt c@teva lucruri cu care ne place s`
poz`m [n fa\a altora. Din p`cate, societatea demonstreaz` c` se
dep`rteaz` tot mai mult de valorile unor ideali]ti precum Evanghelie
Zappa sau Pierre de Coubertin.
E greu s` st@rne]ti interesul cuiva cu astfel de subiecte. S`
aduci copii [n jurul valorilor olimpice e o piatr` de [ncercare pentru
cine mai crede [n idealurile izvor@te pe [ntinsa c@mpie a Olimpiei din
Grecia antic`, singurul moment al istoriei c@nd trupul ]i spiritul
atingeau perfec\iunea.
}i totu]i Spiritul olimpic, ideal sau necesitate? s-a
transformat rapid [ntr-un proiect educativ unde aproximativ 150 de
elevi ai ]colilor gimnaziale M. Eminescu, Chiscani, Sf. Andrei,
L.P.S. ]i organizatoarea, }coala nr. 22 Br`ila, au intrat [n universul
cunoa]terii Jocurilor Olimpice. {nt@lnirea cu Laura Sachelarie,
antrenoarea dublei campioane olimpice Diana Mocanu, a
reprezentat momentul maxim de interes. Aproape o or` a stat Laura
l@ng` cei mici pentru a le construi o imagine despre ceea ce
[nseamn` J.O., cum se ob\ine [nalta performan\` ]i ce fel de
sentimente se nasc ]i r`m@n [n sufletul oric`rui particpant ]i, mai
ales, [n cel al [nving`torului.

Personalit`\ile ]i rolurile avute [n reluarea J.O. ale lui Evanghelie

Zappa ]i Pierre de Coubertin au [nchis seria [nt@lnirilor destinate
cunoa]terii pentru ca, [n final, to\i elevii s` se bucure de sport.
{ntreceri de alergare de vitez`, rugby-tag, fotbal, handbal au dat
participan\ilor o mostr` de respectare a valorilor conceptului numit
olimpism.
Antagonismul oferit de realitate ]i olimpism ridic` semne de
[ntrebare pentru adul\i. Dar ce g@ndesc copiii? Cei mai mul\i dintre ei
au prins latura de informa\ie, de cuno]tin\e generale. P@n` la
educarea [n spirit olimpic e cale lung`.
Chiar un ideal. Dar din acest ideal se pot
forma [nving`torii de m@ine. St`p@nii
unei societ`\i moderne bazate pe valori
scrise nu doar pe h@rtie sau rostite [n
declara\ii publice.
Spiritul olimpic, ideal sau
necesitate? r`m@ne o [ntrebare
deschis` pentru urm`toarea etap` a
proiectului. Pentru c` vrea s` se
dezvolte, acum e necesar sprijinul mai
multor persoane ]i institu\ii.

SB

HO

TEL

**

SPORT
BRAILA

(urmare din pagina 3)

Am senza\ia c` \ine de alimenta\ie. E singura explica\ie pe care pot s-o g`sesc. Cei din genera\ia
mea se accidentau rar iar cei de acum una-dou` ba glezna, ba genunchiul... Parc` sunt f`cu\i din
plastilin`.

R: S` ne imagin`m c` nu suntem [n templul de

altadat` al atletismului rom@nesc, fostul 23
august, ci [n Br`ila natal`. Ce a\i alege s` revede\i
mai [nt@i?
A.C. : N-a] merge niciunde. A] fi foarte fericit` s` stau pe o
banc` cu colegele mele de genera\ie: Tan\i, Zina ]i Lidia ]i s`
povestim. Nimic nu mi-ar pl`cea mai mult. S

Sportul Brilean, Nr.2 - 2010

pag. 5

pag. 4

TAURAN
ES
SPORT

**

R : Mul\i dintre fo]tii mari sportivi clameaz` faptul c` ]i-au sacrificat copil`ria pe
altarul marii performan\e. V` ralia\i acestei opinii?
A.C. : Nicidecum. A fost un fapt asumat. Am vrut s` fac asta. Puteam s` trag oric@nd pe dreapta
dac` nu mi-ar fi pl`cut. Dac` nu mi-am dorit la momentul acela s` fac altceva, [nseamn` c` asta a
fost s` fie. Atletismul a fost destinul meu.

Ani]oara Cu]mir: Atletismul a fost destinul meu

ADRESA:Str. Dimitrie Bolintineanu, nr. 2

(l@ng` Cinematograful Central)
TELEFON: 0239-611346;
FAX: 0239-612006
MOBIL: 0755153091
CAPACITATE: 47 locuri (25 camere
single, duble ]i 1 apartament)
BUFET: 25 locuri
SALON DE PROTOCOL: 12 locuri
E-mail : dsjbraila @ upcmail.ro sau
dsjbraila@gmail.com

BRAILA

ADRESA: Str. B`ii, nr. 2 (Col\ cu str.

Bra]oveni)
TELEFON: 0239-613870;
FAX: 0239-612006
MOBIL: 0755153092
NR. DE LOCURI: 100 locuri
SALON DE PROTOCOL: 20 locuri
E-mail : dsjbr aila @ upcmail.ro sau
dsjbraila@gmail.com

www.dtsj.braila.net

SB

Istoria sportului brilean

ovestea rugbyului br`ilean [ncepe

acum 55 de ani. Am apelat la memoria
]i [nsemn`rile veteranilor ]i, [n acela]i
timp, a pionierilor care au pus bazele
rugbyului br`ilean, pentru a vedea cum au
fost [nceputurile acestui sport la Br`ila.
{n anul 1955, dup` terminarea liceului
[n Bucure]ti, venea la Br`ila t@n`rul Eugen
Iftime (cu mingea de rugby [n bagaj) care
deprinsese tainele rugbyului de la prof.
Alexandru Carnabel, un mare ]i bun pedagog
]lefuitor al tinerelor talente. Tot [n acela]i an
venea de la Tecuci un mare iubitor al sportului
cu balonul oval, Andrei Anton (Toni) care
jucase la Armata Tecuci pe perioada stagiului
militar. O dat` ,,nucleul format drumul p@n`
la [nfiin\area echipei a fost scur t.
Antrenamentele se f`ceau pe pista de zgur` a
velodromului de pe terenul ,,Vasile Roait`
(actualul Stadion ,,Municipal). Condi\iile de
preg`tire erau destul de precare dar tinere\ea
]i pasiunea celor prin]i [n acest sport [i f`ceau
s` uite de greut`\i ]i s` d`ruiasc` foarte mult
timp antrenamentelor. La terminarea
antrenamentelor exista o singur` ci]mea
[nconjurat` de apa unde fiecare sportiv
mergea pe r@nd, c`lc@nd pe pietre, s` se
spele. Din ce am aflat se pare c` primul
antrenor-instructor al acestui nucleu era
Gheorghiu Iulian c`ruia sportivii [i spuneau
,,Tataia pentru c` folosea des acest apelativ
c@nd se adresa juc`torilor.
Primul meci de rugby s-a disputat la
Br`ila [n toamna anului 1955 cu echipa
g`l`\ean` ,,}tiin\a Gala\i, [n deschiderea
unui meci de fotbal. G`l`\enii [l aveau ca
juc`tor de baz` pe Miltiade Alaman, mare
animator al acestui sport (mai t@rziu acesta va
face parte ]i din echipa ora]ului Br`ila) care,
la vremea respectiv`, a sus\inut ca meciul s`
se joace la Br`ila.

Prof. Dan Niculescu

Rugby-ul br`ilean (I)

Trecut, prezent ]i viitor

Echipa propiu-zis` a luat fiin` [n anul 1956

]i s-a [nscris [n campionatul diviziei B cu denumirea
de Unirea TUG Br`ila, dup` numele intreprinderii
care patrona [n acele timpuri echipa. De altfel, de-a
lungul timpului echipa a avut diverse denumiri, [n
func\iedestructuracareasigurafinan\area(C.S.M.
Br`ila, C.S.O. Br`ila, Cimentul Br`ila, Chimia
Br`ila,C.F.ABr`ila).
A]a cum reiese din caietul de memorii al
juc`torului de atunci Manole Antohi, primul
antrenor cu atestat al echipei br`ilene a fost Barbu
Dan }tef`nescu fost juc`tor de rugby la ,,Stadiul
Rom@n ]i ,,Sportul Studen\esc, de profesie
avocat]icarejucase]i[nFrana.
{n timp, din r@ndul echipei br`ilene s-au
eviden\iat o serie de juc`tori care au atras
aten\ia prin valoarea lor. Amintim aici pe
Grigore I care a fost transferat la echipa Dinamo
Bucure]ti [n timp ce []i satisfacea stagiul militar
]i pe Alaman Milcic care a fost cooptat [n lotul
naional al
echipei de
tiner et, fiind
convocat numai
de dou` ori. Din
p`cate originea
,,nes`n`toas`
( r u d e [ n
str`in`tate) a
jucator ului a
f`cut s` devin`
imposibil`
evolu\ia lui la
na\ional` ]i mai
ales pe plan
internaional.

Echipa de rugby TUG Braila (1958-1959)

pag. 6

Revenind la echipa br`ilean`, trebuie s`

men\ion`m c` la formarea echipei au avut o
contribu\ie [nsemnat` ]i unii juc`tori care mai
t@rziu au devenit buni organizatori sau antrenori
precum: Nacu Nicolae, Manole Antohi sau
V@rnavRomeo.
Activitatea rugbystic` a func\ionat bine
p@n` [n anul 1968 c@nd echipa noastr` a jucat
numai returul din campionat apoi s-a desfiin\at
[ncheind, s` spunem a]a, primul capitol al
istorieirugbyuluibr`ilean.
{n anul 1976 vine la Br`ila autorul acestor
[nsemn`ri, fiind repartizat la catedra de educa\ie
fizic` a Liceului de Marin`. La scurt timp se ive]te
]ansa ca rugbyul s` se reactiveze la Br`ila
fiindc` ministrul de pe atunci al Ministerului
Transportului (Corneliu Burada) decide s`
introduc` [n toate liceele din subordine jocul de
rugby (1977). Astfel, datorit` faptului c` [n
Br`ila erau dou` licee ce apar\ineau acestui
minister s-au format dou` echipe reprezentative
care activau [n Campionatul Ministerului.
Profesorii au fost instrui\i ]i s-au alocat fondurile
necesare pentru bun` desf`]urare a activit`\ii.
Antrenamentele ]i jocurile oficiale se
desf`]urau pe terenul ,,Portul din incinta
portului. A fost sc@nteia care a trezit [n fo]tii
juc`tori dorin\a de a relua activitatea rugbystic`
la seniori ]i de a forma echipe competitive.
Astfe,l la Combinatul de Celuloz` ]i H@rtie din
Br`ila fostul juc`tor Nacu Nicolae [nfiin\eaz`
echipa care se va numi Chimia Br`ila iar la scurt
timp avea s` ap`r` ]i a dou` echip` de seniori, la
ini\iativa altor doi fo]ti juc`tori: Manole Antohi ]i
V@rnav Romeo, de aceast` dat` la uzina
Progresul, echipa numindu-se, evident
ProgresulBr`ila.
(Continuarea [n pag. 10)

Sportul Brilean, Nr.2 - 2010

SB

PERFORMAN|A ]i MIZA PE
EDUCA|IE de Camelia Moise

n virtutea unei tradi\ii ini\iate [nc` de la

[nfiin\are, la fiecare prezen\` [n
competi\iile sportive na\ionale, copii
clubului sunt educa\i pentru a percepe ]i
reverbera la valorile culturale rom@ne]ti. Nici
[n anul 2010 staff-ul CS Impact nu a f`cut
excep\ie de la acest crez, a]a [nc@t, profit@nd
de prezen\a la Campionatul Na\ional de
Taekwondo WTF pentru juniori de la T@rgu
Mure], sportivii, [mpreun` cu antrenoarea
Mihaela P`troaic`, au vizitat Cetatea
Medieval`. Monument istoric de mare valoare
construit [n prima jum`tate a secolului al XVIIlea pe locul unui castel distrus [n 1601 de
trupele turco-t`tare, Cetatea Medieval` din
ora]ul de pe Mure] are [n structura sa ]apte
bastioane unite prin ziduri ce formeaz` o
curte interioar` [n cadrul c`reia se g`se]te
Biserica Reformat` Calvin` ]i Cl`direa
Manutan\ei. {n prezent, [n cetate func\ioneaz`
dou` muzee, dou` teatre, un centru de
informa\ii turistice, un club foto ]i unul al
pensionarilor. Am manifestat mereu o
aderen\` special` la ideea de a trezi [n
con]tiin\a sportivilor no]tri necesitatea de a
privi par ticiparea la competi\iile de
taekwondo ]i sub unghi cultural-educativ, a
declarat Mihaela P`troaic`, antrenor ]i

pre]edinte al Clubului Sportiv Impact Br`ila.

{n egal` m`sur`, conducerea CS Impact a
pus accent ]i pe devoalarea Rom@niei
pitore]ti, cu superbele ei comori
peisagistice. Astfel, [n luna iunie (2010), la o
zi dup` [ncheierea [ntrecerilor din cadrul
Campionatului Na\ional pentru copii ]i cade\i,
delega\ia CS Impact a f`cut un binevenit
popas la Lacul Ro]u, mirific obiectiv turistic
situat [n interiorul lan\ului carpatic, pe Valea
Bicazului.
Cultura, liant pentru performan\`
Dincolo de [nt@lnirea cu istoria ori cu
splendorile naturale ale \`rii, ro]-negrii au
bifat ]i la capitolul performan\`. {n acest an, [n
premier`, seria medaliilor a fost deschis` de
c`tre cei trei juniori ai clubului, care au ob\inut
dou` medalii de argint la Campionatul
Na\ional ]i o medalie de bronz la Turneul
Republican.
Dou` luni mai t@rziu, la Campionatele
Na\ionale pentru copii ]i cade\i, al\i trei
sportivi de la CS Impact au urcat pe podium,
reu]ind s`-]i adjudece o medalie de argint ]i
dou` de bronz.
S

Cei mai buni 10 antrenori ai anului 2010

1. antr. IRINA ROAT~
2. prof. STOICESCU GABRIELA CLINCIU
3. prof. STOICESCU VALERIU
4. prof. SACHELARIE LAURA
5. prof. ROAT~ NICU
6. antr. SIMION EUGEN / ION FLORENTINA
7. antr. PER|EA GEORGE

- Atletism
- Inot
- Inot
- Inot
- Atletism
- Ciclism/Triatlon - Box
-

CSM
LPS
LPS
LPS
CSM
CSM
CSM

Cele mai bune echipe din anul 2010

HANDBAL

LPS Loc II C.N. - Juniori II (masculin) - prof. Meca Sorinel

LPS Loc III C.N. - Jun. III (fete)
- prof. Alexandru Viorel
H C Dunarea (Liga Nat.)
- antr. Soare Alexandrina
Loc V in finala Ligii Na\ionale 2009 - 2010
Loc V la finele turului Ligii Na\ionale 2010 - 2011
Calificata in optimile Cupei EHF care se desf`]oar` [n februarie 2011

www.impact-taekwondo.ro

pag. 7

BASCHET

Sportul Brilean, Nr.2 - 2010

CS Cuza Sport Loc III C.N. - U 13

- antr. Totolici Mircea

www.dtsj.braila.net

SB

SB

PORTRET

amona Anghela] este n`scut` [n anul 1988,

pe 3 iulie, [n ora]ul M`cin, jude\ul Tulcea. }i-a
petrecut primii 14 ani din via\` [n com.
Turcoaia, jude\ul Tulcea unde a ]i absolvit 8 clase la
]coala general` din comun`. De]i n`scut` pe malul
Dun`rii, Ramona a ales s` practice un sport de
uscat [n locul celor nautice.
Cariera sportiv` a tinerei atlete poart` amprenta a doi fo]ti
arunc`tori de suli\`: antrenorul Ciulei Gheorghe care a
descoperit-o [n clasa a IV-a ]i profesorul Nicu Roat`, antrenorul
sportivei [ncep@nd din clasa a IX-a.
Cum la Tulcea nu existau condi\ii pentru a continua
preg`tirea de performan\`, dup` absolvirea celor 8 clase [n
anul 2004, Ramona Anghela] a sus\inut ]i promovat examenul
de admitere la Liceul cu Program Sportiv din Br`ila la grupa de
performan\` a profesorului Roat` Nicu. La [nceput s-a acomodat
destul de greu la Br`ila fiindc`, a]a cum se [nt@mpl` cu
majoritatea performerilor spor tivi, dezrad`cinarea,
desp`r\irea de p`rin\i ]i de localitatea natal` la o v@rst`
fraged`, constituiau un prag dificil de adaptare la noul stil de
via\` ]i de munc` supus exigen\elor cerute de sportul de
performan\`.
{n perioada 2004-2007, [n paralel cu absolvirea celor 4 ani
de liceu, au [nceput s` apar` rezultatele sportive na\ionale ]i
interna\ionale. Odat` cu apari\ia acestor rezultate ob\inute
datorit` muncii ]i de multe ori a sacrificiului, sportiva ]i-a
dob@ndit o anumit` notorietate printre colegi ]i un anumit statut
social.
Pa]ii f`cu\i p@n` la marea performan\` au fost marca\i de
condi\iile austere de preg`tire iar meritele sportivei ]i
antrenorului sunt cu at@t mai notabile cu c@t locul de
antrenament era undeva, pe un maidan, [n apropierea fostului
Stadion de Atletism aflat ]i acum [n umbra uit`rii autorit`\ilor
locale ]i na\ionale. }i totu]i, zborul frumos ]i letal al suli\ei
aruncat` de Ramona Anghela] a putut fi admirat [n toat`
splendoarea sa la campionatele na\ionale de juniori unde
sportiva ]i-a adjudecat de multe ori locul I.
{n anul 2007 a absolvit cursurile LPS Br`ila, a promovat
examenul de bacalaureat ]i, de asemenea, a promovat
examenul pentru admitere la facultatea Al.I. Cuza din Ia]i,
sec\ia educa\ie fizic`, [nv`\`m@nt la distan\`, pentru a avea ]i
r`gazul necesar practic`rii sportului de performan\`.
Parc` date uit`rii sacrificiile din anii din urm`, satisfac\iile
performan\ei sportive ]i chiar cele financiare au [nceput s`
apar` pentru sportiva adoptat` de Br`ila. Din momentul c@nd a
plecat de acas`, din 2004 ]i p@n` [n prezent, atleta s-a mutat

Campioana suli\ei:
Ramona Ang hela]
practic [n Br`ila, ora] pe care [l poate vedea
numai dou` luni pe an, [n perioadele de
vacan\` ]i [n cele extracompeti\ionale. {n toat`
aceast` perioad` activitatea de antrenament
a sportivei a fost sus\inut` de LPS Br`ila, CSM
Br`ila, DSJ Br`ila ]i FR Atletism.
{n prezent Ramona este student` anul
III la Facultatea Al. I. Cuza din Ia]i, sec\ia
educa\ie fizic`. Va sus\ine examenul de
licen\` [n vara anului 2011 iar dorin\a ei
cea mai mare este s` devin` profesoar`
de educa\ie fizic` ]i antrenoare la
aruncarea suli\ei. Viseaz` s` formeze
]i s` antreneze o grup` de copii cu
care s` ob\in` rezultate sportive, dac`
se poate mai bune dec@t a ob\inut ea.
Ca fost mentor ]i antrenor al ei
remarc cu m@ndrie c` este o t@n`r`
care [n spiritul perceptelor antice sa dezvoltat armonios la trup ]i la
minte. Poate este un punct de
vedere mai subiectiv dar sportiva
noastr` reprezint` tiparul unui
t@n`r de care societatea noastr`
are mare nevoie. Eu [i acord toat`
[ncrederea, ]tiu ce ]tie ]i ce a
[nv`\at [n to\i ace]ti ani. Cum nu
mai exist` al\i speciali]ti [n
Br`ila, la aruncarea suli\ei, ea
ar putea fi schimbul meu de
m@ine - SUCCES !

SB

prof. Nicu Roat`

2004 - campionan` na\ional` juniori II (43 m)

2005 - campioan` na\ional juniori II (45 m)
participanta la Festivalul Olimpic European - Italia
locul I - Balcaniada de juniori II
2006 - campioan` na\ional` juniori I (47,68 m)
participanta la Camp. Mondial de juniori - China
loc II - Balcaniada de juniori I
2007 - campioan` na\ional` juniori I (53,18 m)
participant` la Camp. European de juniori - Olanda
2008 - locul II Campionat Na\ional de tineret (53,28 m)
locul III Campionat Na\ional de seniori
2009 - locul III Cupa Europei de arunc`ri de Iarn` - Spania
participanta la Camp. Europene de Tineret - Lituania
campioan` na\ional` de tineret (53,66 m)
locul III Campionat Na\ional de seniori
2010 - locul III Campionat Na\ional de seniori
participare la Camp. Europene arunc`ri de iarn`
Loc II - Campionat Na\ional de tineret

pag. 8

Sportul Brilean, Nr.2 - 2010

SB

PERSOANA MISTERIOAS~
DE L^NG~ NOI

a prima vedere este o persoan` normal`. Ba, chiar ]i la o

inspec\ie mai am`nun\it`, tot nu distingi c` ar avea ceva
deosebit. Poate fi t@n`r sau b`tr@n, b`rbat sau femeie, c`s`torit
sau burlac, de orice profesie, poate avea gusturi absolut obi]nuite
pentru orice, se poart` [ngrijit sau dezordonat. Nimic nu [l deosebe]te
de un anonim de pe strad`, din autobuz, din tren. O persoan` absolut
comun` oriunde o [nt@lne]ti. Sau aproape oriunde o [nt@lne]ti. Fiindc`
exist` o excep\ie, materializat` printr-un col\ din locuin\a sa de cele
mai multe ori modest, de numai c@\iva metri p`tra\i, adesea lipsit de
confort, dar unde are preten\ia s` fie st`p@nul absolut. Este altarul
unde oficiaz` el. Nimeni str`in nu are voie s` ating` nici m`car praful
care se adun` cu timpul, nimeni nu are voie s` fac` ordine [ntr-o
harababur` care pentru el reprezint` cea mai des`v@r]it` armonie. ]i
este suficient s` p`trund` pe t`r@mul ce-i apar\ine exclusiv pentru a
nu mai ar`ta ca o persoan` normal`. Aici apas` butoane, suce]te
comutatoare, se aud fluier`turi, h@r@ieli, piuituri ]i or`c`ieli, vorbe]te
cu nimeni, [i r`spunde un alt nimeni sau mai mul\i deodat` [ntr-o limb`
care nu se vorbe]te nic`ieri pe glob, nu mai poate fi deranjat dec@t cu
riscul s` strici prietenia cu el pe veci. Este locul unde devine cu
adev`rat altcineva ]i are toate motivele s` se simt` un adev`rat
st`p@n. Sufletul s`u se [ntinde p@n` [n cap`tul opus al Pam@ntului,
inima [i bate p@n` dincolo de Ecuator ]i este pe bun` dreptate conectat
cerebral ]i chiar fiziologic cu toat` suprafa\a planetei...
Dar ce este ]i ce face un radioamator, la urma urmei? Poate c` cea
mai apropiat` compara\ie este cu cea a automobilistului amator.
Pentru a practica aceast` activitate trebuie s` dovede]ti, prin examene
asem`n`toare celor de la circula\ia rutier`, c` ai cuno]tin\ele teoretice
]i practice necesare. Exist` probe similare poligonului, s`lii, traficului
din ora], acestea fiind radioelectronica, regulamente, trafic radio,
protec\ia muncii, scris ]i oral. Comisiile sunt numite de o autoritate
na\ional` [n domeniu care elibereaz` licen\e recunoscute

OCURILE OLIMPICE }I M~RCILE SALE: CEL

MAI PUTERNIC BRAND DIN LUME

Cercurile olimpice constituie cel mai cunoscut

brand de pe planet`. Un
studiu asupra
recunoa]terii spontane
efectuat de Sponsorship
Research International,
Londra, [ntre anii 1985-1996, [n 9 \`ri (Africa de Sud,
Australia, Brazilia, China, Japonia, Malaezia, Marea
Britanie, Spania ]i SUA) relev` un grad de recunoa]tere
neasistat` de 93% a cunoscutului simbol Olimpic.

interna\ional. ]i cum permisul de

conducere auto [\i d` dreptul s` conduci
un automobil chiar dac` e]ti medic,
avocat, rege sau prin\, la fel o licen\` de
radioamator [\i d` dreptul sa construie]ti,
s` instalezi ]i s` folose]ti un post de
radio emisie-recep\ie. Iar undele radio
nu se opresc la grani\`. Deci printre cuno]tin\ele de specialitate ale
radioamatorului se num`r` ]i acel mod de a te [n\elege cu oricine din
toat` lumea, fie el chinez, japonez, rus, american etc, folosind un cod
foarte bogat cu care se poate exprima orice. De exemplu spun@nd
pse sry i qrl my xyl 4 8 tnx [nseamn` scuz`-m` te rog, sunt ocupat,
nevasta m` invit` la mas`, mul\umesc. Cine poate [n\elege c`
spun@nd 88 transmi\i dragoste ]i s`rut`ri unui partener de sex
opus? Sau cu 99 [l dojene]ti destul de umilitor? Radioamatorii din
toat` lumea se identific` dup` un nume numit indicativ care se
formeaz` dup` aceea]i logic` ca numerele de la autovehicule. Nu se
mai pune [n coad` nici o particul` nobiliar`, profesional` sau de alt`
natur`. Pentru Rom@nia radioamatorii au indicativul compus din
literele YO, urmate de o cifr` (pentru Br`ila, Vrancea, Gala\i, Constan\a
este 4) ]i de un set de 2 sau 3 litere alese la r@nd din alfabet
La ce sunt buni radioamatorii? A]a cum un automobilist []i procur`
autoturismul prin for\e proprii ]i tot prin for\e proprii [i asigur` buna
func\ionare astfel c` dac` iese pe drumurile publice s` nu se
deosebeas` de un ]ofer profesionist, la fel ]i radioamatorul are grij`
ca sta\ia lui de radio s` fie [n perfect` stare c@nd o folose]te, fie c`
este o sta\ie f`cut` de el sau cump`rat`.

SB

Continuarea [n pagina 13
de Prof. Gheorghe OPROESCU Tavi, YO4BKM

Din categoria m`rcilor olimpice fac parte:

Simbolul olimpic, Motto-ul olimpic, Flac`ra
olimpic`, Imnul olimpic, Drapelul olimpic, Crezul
olimpic, Medaliile olimpice, Emblemele ]i
denumirile olimpice.
Protec\ia m`rcilor
olimpice [mpotriva pirateriei
se impune att pentru a le
spori valoarea, ct ]i pentru a
proteja programele de marketing. M`surile de protec\ie
vor fi mai numeroase ]i restrictive cu ct marca sportiv`
este mai puternic`.

DIC|IONAR OLIMPIC

Sportul Brilean, Nr.2 - 2010

pag. 9

Antrenor Emerit Mihai Dumitru

SB

SB

Istoria sportului brailean

Urmare
din pag. 6

Rugby-ul...

Confesiunile unui
nebun

E
Trebuie remarcat c` din r@ndul
acestor echipe f`ceau par te fo]ti
elevi care jucaser` [n liceu precum ]i
o serie de tineri talenta\i descoperi\i
printre salaria\ii celor dou`
[ntreprinderi.
Au fost momente foar te prielnice
pentru rugbyul br`ilean fiindc` [n
ora]ul Br`ila func\ionau dou` echipe
de seniori ]i una de juniori care
alimentau mereu cu tineri bine
preg`ti\i (din 1985 echipa de juniori
a activat [n cadrul campionatului
na\ional). Br`ila [ncepuse s`
[nsemne ceva pe har ta rugbyului
r o m @ n e s c , a s t f e l F. R . R u g by
hot`r`]te s` se dispute la Br`ila un
meci al echipei na\ionale. Astfel la
12 aprilie la Br`ila, pe stadionul
Municipal, se desf`]oar` [n cadrul
Campionatului European FIRA jocul
de rugby Rom@nia-Italia [ncheiat cu
scorul 35-9 [n favoarea rom@nilor.
{mi amintesc ]i acum cu c@t` pl`cere
] i s a t i s f a c \ i e a fo s t u r m ` r i t
s p e c t a c o l u l r u g by s t i c d e c e i
aproximativ 15000 de spectatori.
(Continuare in numarul 3 al
revistei Spor tul Brailean). D.N. S

ste extrem de dificil chiar ]i pentru un psiholog versat s` determine cu

exactitate ce anume [l poate convinge pe un om s` [mbr`\i]eze o anumit`
pasiune ]i s`-]i dedice via\a cultiv`rii ei. {mi aduc aminte cu pl`cere, de]i au
trecut 26 de ani de atunci, de primul meu turneu de ]ah. Eram elev [n clasa a VII-a la
]coala general` Mihai Eminescu, c@nd la un moment dat doamna profesoar` de
francez` intr` [n clas` ]i ne anun\` c` peste 2 zile va [ncepe un concurs de ]ah iar
cei care ]tiu regulile se pot [nscrie. Eu habar nu aveam de ]ah dar m-am [nscris. {mi
pare r`u c` am p`c`lit-o pe doamna profesoar` dar cred cu t`rie c` ceva mai
presus de mine m-a convins s` m` [nscriu [ntr-un concurs de ]ah de]i nu ]tiam
absolut nimic despre acest joc. Cum era de a]teptat, am terminat turneul pe primul
loc de la coad`! Cel pu\in am [nv`\at ceva [n acel concurs, s` mut piesele.
Povestea asta mi-a rezonat [n minte ]i, mai t@rziu, am considerat c` mai
important dec@t victoriile din concursuri este s` [mp`rt`]e]ti semenilor ceea ce ai
[nv`\at. Este, poate, cea mai mare dovad` de altruism din partea unui om.
Odat` cu trecerea anilor am fondat eu [nsumi un club de ]ah: Orizont 64
Br`ila. Sute de copii au frecventat cursurile de preg`tire din cadrul clubului, s-au

organizat zeci de turnee de ]ah care au dob@ndit prestigiu na\ional ]i am

participat cu copii forma\i de club la nenum`rate competi\ii locale ]i na\ionale.
Toate acestea [nseamn` pasiune, d`ruire, eforturi financiare ]i poate frumoasa
nebunie de a te arunca [n necunoscut. De fiecare dat` mi-am amintit de
[nt@mplarea din ]coala general` ]i am avut regretul c` am min\it-o pe doamna de
francez` [ns` niciodat` nu am regretat c` tot [nt@mplarea mi-a adus [n via\`
pasiunea pentru ]ah.
Tributar acestor g@nduri recomand cu mult` caldur` p`rin\ilor s`-]i
[ndrume copii s` practice acest joc care [mbin` [ntr-un mod armonios
inteligen\a, g@ndirea strategic` ]i valorile generoase ale sportului: fairplay,
toleran\`, spirit de echip`, puterea de a reveni dup` [nfr@ngeri ]i de a r`m@ne cu
B
picioarele pe p`m@nt dup` victorii etc. Ce
C.S. Orizont 64 Br`ila a fost fondat [n anul 1994 ]i este cel mai vechi club poate fi mai pl`cut pentru un p`rinte dec@t
s`-]i vad` copilul cum []i dezvolt` o
de ]ah din jude\ul Br`ila.
g@ndire logic` ]i flexibil`, o memorie
111 ]ahi]ti legitima\i dintre care 50% copii ]i junori;
selectiv` ]i de calitate precum ]i un
30 de membri de onoare dintre care 4 sunt mari mae]tri interna\ionali de caracter pozitiv [n urma practic`rii ]ahului.
prestigiu;
M` bucur c` am ales acest sport ]i [i
mul\umesc doamnei profesoare pentru c` mi[n 16 ani de activitate au fost organizate :
a permis s` r`m@n [n acel turneu, [n urm` cu...
! peste 150 de turnee
26 de ani.
! 5 simultane date de mari mae]tri interna\ionali.
SB
{n momentul de fa\` CSORIZONT 64 BRAILA are 12 sec\ii sportive.
Ionel Balcan
Vicepre]edinte C.S. Orizont 64 Br`ila
( http://orizont64.webs.com )

!
!

Pag. 10

Sportul Brilean, Nr.2 - 2010

SB

Cine a fost Mo] Corbu?

rofesor ]i animator al mi]c`rii sportive

br`ilene, Radu S. Corbu (1864-1941) a
f`cut studii de gimnastic` [n str`in`tate
(Viena, Breslau). A func\ionat apoi ca
profesor de gimnastic` la primul liceu real
din \ar`, Liceul Nicolae B`lcescu din Br`ila,
[ntre anii 1887-1929. A fost, [n repetate
r@nduri, secretar al liceului ]i subdirector
(1923-1932) chiar dac` s-a pensionat [n
1929. Este pionier al [nv`\`m@ntului sportiv
organizat pe baze ]tiin\ifice [n Rom@nia. Din
[ns`rcinarea lui Spiru Haret, ministrul
instruc\iunii publice din acea vreme (18971899) ]i cel mai mare reformator al
[nv`\`m@ntului rom@nesc, profesorul Corbu
a condus o comisie care a adoptat ]i redactat
primul regulament al sportului nostru
na\ional, jocul de oin`, regulament ce se
men\ine, [n linii mari, p@n` ast`zi. A fost
membru fondator ]i conduc`tor al Societ`\ii
Profesorilor de Educa\ie Fizic` ]i Sport
(1905) ]i a contribuit la realizarea Parcului
Monument, parc amenajat [mpreun` cu
elevii Liceului Nicolae B`lcescu ]i
inaugurat pe 31 iunie 1921.
Radu S. Corbu a imprimat br`ilenilor o
ne\`rmurit` dragoste pentru sporturi.
Astfel, pe 23 iunie 1929, cu ocazia
pension`rii, [ntregul ora] l-a s`rb`torit
pentru cei 46 de ani de munc` con]tiincioas`
]i neobosit` pe t`r@mul educa\iei fizice.
Conceptele sale teoretice ]i pedagogice cu
privire la gimnastic` ]i, mai ales, la oin` sunt

cuprinse [n lucr`ri publicate [n revista

Gimnasticul rom@n. {n 1899 a participat,
ca mesager al gimnasticii rom@ne]ti, la
Congresul Interna\ional de la Breslau. A
primit mai multe distinc\ii, printre care:
Coroana Rom@niei [n grad de cavaler,
Medalia Jubiliar` Carol I ]i R`splata
muncii, clasa I ]i a II-a.
Am auzit pentru prima oar` de Mo]
Corbu prin anul 1958, c@nd aveam cinci ani.
Se vorbea despre el la noi [n cas`. Vorbea
bunica, mama mea ]i fra\ii ei care f`cuser`
educa\ia fizic` cu el la Liceul Nicolae
B`lcescu, prin perioada 1917-1927. Din
discu\iile lor am re\inut c` Mo] Corbu era
un b`rbat [nalt, robust, cu barb` lung`,
preo\easc`, iar din recuzita proprie nu
lipseau gambeta ]i bastonul pe care nu se
sfia s`-l mai foloseasc` pentru a-i tempera
pe elevii nedisciplina\i.
Un timp locuise ]i pe strada noastr`, pe
}tefan cel Mare; casa mai este ]i ast`zi, la
num`rul 275. A avut patru copii, trei b`ie\i ]i
o fat`. Unul dintre b`ie\i a murit pe front, [n
primul r`zboi mondial ]i ca urmare a acestui
fapt so\ia i s-a [mboln`vit ]i nu ]i-a mai
revenit p@n` la sf@r]itul vie\ii. Chiar dup`
ie]irea la pensie, [n 1929, profesorul Corbu
a continuat s` mearg` la liceu p@n` c@nd
bastonul nu a mai reu]it s`-l conduc` la
]coala pe care ]i prin munca sa a f`cut-o
cunoscut` [n [ntreaga \ar`. De altfel, [n
istoria sportului rom@nesc echipa Liceului
Nicolae B`lcescu ram@ne ca fiind prima
campioan` na\ional` la oin`. Au urmat alte
10 titluri ob\inute [ntre anii 1898-1929.
La amurgul vie\ii, de prin 1939-1940,
neputincios ]i suferind, Radu S. Corbu a fost
internat de copii s`i [ntr-un c`min de b`tr@ni
din Bucure]ti pentru a putea fi [ngrijit mai cu
aten\ie. {n 1941 a trecut [n
nefiin\`. Cu regret spun c` nu
am [ns` ]tiin\` daca a fost
[nmorm@ntat la Br`ila sau la
Bucure]ti.
Incursiunile facute de
mine [n arhiva liceului a f`cut
posibil` cunoa]terea
am`nun\it` a activit`\ii
acestui corifeu al educa\iei
fizice ]i sportului rom@nesc.
Am descoperit astfel c`
cetificatul de na]tere al

Sportul Brilean, Nr.1 - 2009

pag. 11

spor tului
n o s t r u
na\ional, jocul
de oin`, se
afl` la noi, la Br`ila, sub forma
primului regulament oficial. De ce este
primul ]i de ce este oficial? Pentru c`, de]i
mai fuseser` editate ]i altele mai [nainte, cu
reguli proprii ale unor anumi\i profesori,
acesta a fost primul stabilit la nivel na\ional,
dup` ce to\i ceilal\i au acceptat propunerile
profesorului Corbu. {n arhiva Liceului N.
B`lcescu exist` manuscrisul original, scris
de m@na lui, ordonat, impecabil caligrafiat,
cu desene explicite, precum ]i dou` edi\ii
(una [n 1898 ]i alta [n 1899) tip`rite la TipoLit. Moderna Max Frankel, Calea Regal`,
25 (strada M. Eminescu de ast`zi). Tot din
documentele arhivei am dedus c` Radu S.
Corbu era o personalitate na\ional`. La acea
vreme ministrul Spiru Haret i-a acordat o
aten\ie, o considera\ie ]i o [ncredere
deosebit`, fiind unul dintre cei coopta\i [n
echipa sa de reformatori ai [nv`\`m@ntului
rom@nesc din secolul al XIX-lea.
Cum personalitatea lui Mo] Corbu
depa]ea cu mult statutul de dasc`l dedicat
sportului ]colar br`ilean, am propus
Consiliului de Administra\ie al liceului nostru
ca noua sal` de sport, construit` [n curtea
]colii, s` poarte numele s`u. Acest lucru s-a
[nf`ptuit [n data de 14 septembrie 2009, cu
ocazia deschiderii anului ]colar. Placa
memorial` dezvelit` atunci pastreaz` vie
amintirea acestui mare promotor al mi]c`rii
noastre sportive na\ionale.

SB

Prof. Traian-Ovidiu Pintiliescu

Colegiul Na\ional Nicolae B`lcescu, Br`ila

Profesorul Radu S. Corbu la un

antrenament de oin` al elevilor s`i

SB

PORTRET

Alerg`tor de... curs` lung`

ILIE VICTOR

|in minte ]i acum ziua [n care am [nceput

sa alerg la modul serios. Era 21 iunie
1992, la Crosul Olimpic desf`]urat la
Mamaia. {n acel moment aveam fix 40 de ani ]i 3
luni. Pur ]i simplu am vrut s` alerg, am aflat
desprecrosdelatelevizor]im-amdus.{nacela]i
an, [n octombrie, am alergat primul meu
maraton, la Bucure]ti, iar cursa am terminat-o [n
3h:50min.
Am [nceput s` m` gandesc c` pot ajunge la
borna de 100 de maratoane cam pe c@nd l-am
alergat pe al 60-lea. Anul acesta (n.r. 2010),
tocmai [n Australia, am reu]it s` fiu primul rom@n
care a alergat de 100 de ori distan\a
maratonului. Spun asta pentru ca [n statistica
mea am inclus ]i curse mai lungi, de peste 100
km. Acum nu ]tiu unde m` voi opri, sper s` mai
potalerga[nc`multemaratoane.
Cursele la care \in cel mai mult sunt cele de
la Bucure]ti, Paris si New York. Numai la
Bucure]ti am alergat de 15 ori, de]i abia edi\ia
de anul acesta a Maratonului Interna\ional (MIB)
ar fi a 15-a. Lucrul acesta a fost posibil pentru c`
[ntr-un an am alergat de doua ori [n capital`,
odat`laMIB]iapoilacampionatelena\ionale.Alt
lucru de care sunt m@ndru este recordul
personal pe distan\a maratonului: 3h :01min
:05sec, realizat la cursa de la Bucure]ti, din
1995.

Numai [n America de Nord am

alergat 21 de maratoane. Cursa pe
care mi-o doresc cel mai mult e [ns` un
maraton [n Antarctica. E scump s`
ajung acolo, m` cost` peste 6.000
euro, iar [n plus se fac liste de
a]teptare cu cel pu\in un an [nainte.
Vreaus`ajungc@ndva]iacolo.
Din cele 109 maratoane pe care
le-am alergat pan` acum doar de trei
ori am reu]it s` ob\in ni]te
sponsoriz`ri. {n rest eu mi-am pl`tit
singur toate cheltuielile: transport,
cazare, [nscriere la competi\ie, etc. Nu
]tiu c@\i bani cheltuiesc pe an la maratoane ]i, de
fapt, nici nu vreau s` ]tiu. La cheltuielile
pomenite aici se adaug` ]i cele pentru
medica\ie, nutri\ie ]i echipament. Eu stric multe
[nc`l\`ri pentru c` alerg cel putin 100 de km pe
s`pt`man`.
Alergatul ]i mai ales maratonul, este
pl`cerea ]i ambi\ia mea. Cel mai bine m` simt la
cursele din str`in`tate, pentru c` acolo e]ti
apreciat ]i, [n plus, m` simt motivat s` fiu la
nivelul celor mai buni. La noi e ]i mai pu\in`
popularitate pentru cursele de alergare ]i mai
pu\ini spectatori ]i, implicit, maratoni]tii sunt mai
pu\inaprecia\i.
Fiecare maraton e pentru mine un nou test.
Pe l@ng` distan\a pe care trebuie s` o parcurg
trebuie s` iau [n calcul ]i alte lucruri: relieful,
clima din momentul respectiv, diferen\ele de fus
orar. {mi aduc aminte c` pe 7 octombrie 2007 am
alergat la Melbourne iar peste o s`pt`man` la
Toronto. Nu e chiar u]or, mai ales c` am terminat
toate maratoanele sub 4 ore. Oricum, satisfac\ia
edeosebit`,deparc`tue]tica]tig`torul.
Alergarea te schimb` [n mod fundamental.
Desigur, e vorba [n primul r@nd c` devii mai
s`n`tos, dar [nve\i ]i s` te hr`ne]ti, s` te
odihne]ti. Pe de alt` parte, [n cazul meu,
alergatul m` ajut` la o mai bun` limpezire a

min\ii.
Urmez ni]te principii simple la antrenament
: fac c@t mai multe alerg`ri lungi, pentru
rezisten\`. Sunt la v@rsta la care trebuie s` m`
men\in prin alerg`ri la un ritm mediu, s` fac
exerci\ii de mobilitate si pu\in de for\`.
Important`e,deasemenea,recuperarea.
Ce calit`\i am? P`i ambi\ie [n primul r@nd,
m` consider un lupt`tor care nu renun\` u]or, iar
asta te ajut` foarte mult la cursele de maraton.
Apoi mai am ]i o rezisten\` fizic` nativ`, dar care
nu[nseamn`nimicf`r`mult`munc`.
Dac` momentele de bucurie din timpul
aleg`rilor sunt extrem de multe, nu aveau cum s`
lipseasc` nici cele triste. {mi aduc aminte cum, [n
2005, am alergat maratonul de la Roma ]i c@nd
am ajuns acas` mama era moart`. S-a dus cu o zi
[nainte s` ajung eu acas`, era bolnav`, dar
credeamc`varezista]im`vaa]tepta.
Un alt moment care m-a marcat s-a
[ntamplat anul trecut (n.r. 2009). Trebuia s`
alerg la Sao Paolo ]i c@nd am vrut s` [mi iau bilet
amv`zutc`lacursaAirFranceeramaiieftin.Cum
eu [ns` merg cu Lufthansa, am preferat s`
pl`tesc cu 130 de euro mai mult. Nu am ezitat
nicio clip` s` fac a]a, de]i de obicei sunt atent la
costuri. Dac` a] fi luat cursa Air France a] fi fost [n
avionul care s-a pr`bu]it pe 1 iunie iar acum ar fi
vorbital\iidespremine.
Sunt un optimist totu]i. Sper s` r`m@n
s`n`tos, s` am suficien\i bani ]i s` pot lipsi de la
serviciu astfel [ncat s` pot participa la c@t mai
multe maratoane. Vreau s` alerg c@t m` vor \ine
picioarele. I.V.

SB

Ilie Victor este br`ileanul de 57 de ani care a strabatut lumea [n pas alerg`tor De la un
cap`t la altul al mapamondului, din Australia p@n` [n Statele Unite, Ilie Victor a onorat cele mai
importante curse de maraton. Poate c` aceast` performan\` ar fi putut trece neobservat` dac`
eforurile sale nu ar fi fost recunoscute de titrata organiza\ie RO Club Maraton care a certificat
faptul ca br`ileanul nostru este primul rom@n care a alergat la peste 100 de maratoane.
Stupefia\i am aflat ca din cele 109 maratoane la care a participat numai trei au avut sponsorizare
care s` acopere costurile particip`rii. La toate celelalte particip`ri Ilie Victor a acoperit suma din
propriul buzunar numai ]i numai din dragoste de sport. Pentru anul 2010, Direc\ia Jude\ean`
pentru Sport ]i Tineret i-a acordat placheta pentru cel mai bun sportiv veteran din anul 2010 [n
cadrul Festivit`\ii anuale de premiere a celor mai buni sportivi. Fragmentul de mai sus este

SB

extras din volumul 20 de ani de atletism Masters [n Rom@nia. M.C.

pag. 12

Sportul Brilean, Nr.2 - 2010

SB

voluntariatul sportiv,
o ocupa\ie pe cale de
apari\ie

Z@mbetul voluntarului v` aduce Soarele", aceasta era deviza voluntarilor

participan\i la Olimpiada de la Beijing. Pe bun` dreptate, grandiosul
eveniment sportiv desf`]urat in China acum 2 ani s-a bazat consistent pe
z@mbetul voluntarilor din [ntreaga lume. {n prezent, competi\iile sportive
de o asemenea amploare nu se pot organiza f`r` o [ntreag` armat` de persoane
care de bun` voie accept` s` lucreze gratuit [n folosul bunei desf`]ur`ri a
evenimentuluisportiv]inunumai.
Ideea voluntariatului sportiv nu este una complet nou` ]i nici nu a fost
brevetat` de chinezi. {n ultimii ani, [ns`, voluntariatul sportiv a luat amploare din
ce [n ce mai mare [nc@t prezen\a voluntarilor la marile evenimente sportive a devenit
indispensabil`.
Statisticile arat` c` [n China au fost utiliza\i 100.000 de voluntari sportivi
oficiali pentru Jocurile Olimpice ]i Jocurile Paralimpice, 400.000 voluntari pentru
servicii turistice ]i securitate ]i nu mai pu\in de 1.000.000 voluntari sociali. Da, ve\i
spune, China []i poate permite un numar at@t de mare de voluntari. Afirma\ia [ns` nu
este adev`rat`. {n 2010 Anglia a selec\ionat 100.000 de mii de voluntari (din
240.000 de aplican\i) pentru viitoarea olimpiad`, Londra 2012. {nscrierea ]i
selec\ionarea voluntarilor din [ntreaga lume s-a f`cut pe internet, [n urma aplic`rii
unui chestionar standard iar cei preselec\iona\i astfel au participat ulterior la un
interviu cu organizatorii, [n mai multe centre [mpr`]tiate pe [ntreg teritoriul Marii
Britanii. Surse de pres` arat` c` cei 100.000 de voluntari reprezint` cel mai mare
numarangrenatvreodat`deenglezidelaAlDoileaR`zboiMondial[ncoace.
Voluntarii, [n cea mai mare parte a activit`\ii lor olimpice, vor avea grij` de
participan\i, de primirea atle\ilor, spectatorilor ]i a jurnali]tilor, se vor ngriji de
locurile de desf`]urare a [ntrecerilor ]i de cele de cazare, de hran` ]i transport [n
satulOlimpicdar]idinalteloca\iivitaleuneiOlimpiade.
{ntorc@ndu-ne pe plaiul nostru mioritic, apreciem c` voluntariatul sportiv
trebuie scos din acest context suprafestiv al competi\iilor olimpice ]i adus [n via\a
sportiv` curent` care se desf`]oar` la nivel local, [n ora]e, ]coli ]i localit`\i din
mediul rural. {n Rom@nia, voluntariatul sportiv, ca ]i orice alt tip de voluntariat, este

reglementat de Legea voluntariatului (Legea nr. 195/2001 modificat` ]i

completat` de Legea nr. 339 din 17 iulie 2006). Legea define]te voluntariatul, [n
general, ca fiind "activitatea de interes public desf`]urat` din proprie initia\iv` de
orice persoan` fizic`, [n folosul altora, f`r` a primi o contrapresta\ie material` [n
contextul [n care activitatea de interes public este activitatea desf`]urat` [n
domenii cum sunt: asisten\a ]i serviciile sociale, protec\ia drepturilor omului,
medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de [nv`\`m@nt, ]tiin\ific, umanitar,
religios, filantropic, sportiv, de protec\ie a mediului, social ]i comunitar ]i altele
asemenea".
Folosirea voluntariatului sportiv ca instrument de sus\inere [n special a
sportului de mas` reprezint` o solu\ie eficient` la care apeleaz` frecvent Direc\ia
Jude\ean` pentru Sport ]i Tineret Br`ila. Persoanele care se implic` voluntar [n
sus\inerea activit`\ii sportive din ]coli ]i licee, [n organizarea de ac\iuni ]i competi\ii
sportive, primesc din partea DJST Br`ila un contract de voluntariat, conceput dup`
modelul european care stipuleaz` clar atribu\iile, libert`\ile ]i beneficiile
(nefinanciare) ale voluntarilor sportivi. Obliga\iile privind asigurarea materialelor, a
infrastructurii ]i a celorlalte cheltuieli de organizare ]i desf`]urare a evenimentelor
la care sunt implica\i voluntarii sportivi, revin [n exclusivitate institu\iei noastre. De
asemenea, acord`m o aten\ie special` voluntarilor sportivi pentru ca ace]tia s` aib`
un statut respectat, s` li se asigure recunoa]tere ]i prestigiu pentru munca depus`
]i s` beneficieze gratuit de toate formele de instruire ]i informare necesare
implic`riilor[norganizareamanifest`rilorsportive.
Perspectivele dezvolt`rii voluntariatului sportiv sunt promi\`toare fiindc`
ace]tia pot fi implica\i nu numai [n organizarea evenimentelor sportive ci ]i la
promovarea sportului ca parte esen\ial` a unui stil de via\` s`n`tos din punct de
vedere fizic ]i psihic, la combaterea sedentarismului, la monitorizarea practic`rii
sportului de pl`cere, la amenajarea de spa\ii adecvate activit`\ilor sportive, la
sus\inerea de cursuri ]i instructaje pentru cei doritori s` [nve\e practicarea
diferitelorsporturietc.
Concluzia noastr` izvor@t` din numeroase colabor`ri cu voluntarii sportivi
br`ileni este c@t se poate de ferm` ]i clar`: voluntarii sportivi au schimbat calitatea ]i
num`rul activit`\ilor sportive organizate de DJST Br`ila iar beneficiarii au sim\it [n
modbeneficacestlucru.

de Mircea C`rbunaru SB

Urmare din pagina 9

Persoana necunoscut`...
...Radioamatorii comunic` [ntre ei f`r` s`
foloseasc` ajutoare de la sol, precum releele
(ca la telefonia mobil`), ci direct de la antena
unuia la antena celuilalt, indiferent de distan\a
dintre ei. Instruirea ]i echiparea lor nu a costat
nimic comunitatea [n care tr`iesc. Iar la
catastrofe se pun la dipozi\ia autorit`\ilor care
ac\ioneaz` [n caz de urgen\`, asigur@nd canale
de comunica\ii din cele mai bune, at@t prin
independen\a lor de resursele de la sol care pot
fi deteriorate de catastrof` c@t ]i prin
independen\a energetic`, sta\iile de
radioamator put@nd fi alimentate fie de la re\ea,
fie de la bateria automobilului f`r` ca
performan\ele s` se schimbe, asigur@nd
leg`turi la zeci, sute sau mii de km. Iar operatorii
sunt cu antrenamentul la zi deoarece ei se
antreneaz` continuu, de fiecare dat` c@nd stau
la taclale...

Ce mai fac radioamatorii? [n afar` de trafic

radio se organizeaz` [n cluburi unde schimb`
impresii, experimenteaz`, petrec momente
aniversare sau alte s`rb`tori. Mai organizeaz`
concursuri locale, na\ionale sau interna\ionale,
unde c@]tig` cine realizeaz`, [ntr-un interval de
timp impus, cele mai multe sau mai dep`rtate
leg`turi radio. Se mai joac` de-a v-a\i
ascunselea, adic` ascund [n teren accidentat 5
sau 6 emi\`toare care strig` la numite momente
un fel de cucu iar concuren\ii, echipa\i cu
receptoare portabile care indic` de unde vin
undele radio trebuie s` le g`seasc`. C@]tig`
cine le g`se]te [n timpul cel mai scurt. Se mai
[ntrec la telegrafie vitez`, transmitere sau
recep\ie. Ori la telegrafie regularitate. Iar
recordurile sunt destul de bune, unele peste
cele ale profesioni]tilor. Se mai [ntrec la
construc\ii radio, se [nt@lnesc la simpozioane

Sportul Brilean, Nr.2 - 2010

pag. 13

unde []i prezint` realiz`rile, se premiaz` ce este

mai valoros. Mai fac ]i un [nfloritor comer\,
exist` un continuu cump`r-v@nd, dar ce se vinde
sau se cump`r` nu ser ve]te dec@t
radioamatorilor, este deci un talcioc intern...
~]tia suntem noi, radioamatorii. Persoane
banale, obi]nuite, anonimi ]ter]i de care nu ]tie
nimeni nici c@nd devenim mae]tri ai sportului
nici cand salv`m vie\i ori bunuri, care ne pl`tim
singuri ]i echipamentele ]i antrenamentele ]i
cantonamentele etc. dar aducem titluri de
campioni na\ionali ba chiar ]i interna\ionali...
Totul despre radioamatorii braileni la
adresa: http://www.radioamatorism.ro
website-ul clubului brailean de radio
amatorism C.S.R. Braila, cu indicativul
YO4 KAK

SB

SB

PERFORMER
FESTIVITATEA ANUAL~
DE PREMIERE A SPORTIVILOR - 2010
I SPORTURI OLIMPICE - CEI MAI BUNI SPORTIVI DIN ANUL 2010
1. IONI|~ ANAMARIA - antr. Roat` Irina - Atletism CSM
component` a lotului olimpic
Loc IV si Loc V Camp. Europene Seniori
5 x Loc I Camp. Na\ional Seniori ]i Tineret (100 mg, 400mp, 400mg)
2x Loc II Camp. Na\ional Tineret (vitez`)
Loc III - Camp. Na\ional Seniori

2. ARTIMON ALIN - antr. prof. Stoicescu Valeriu - Inot LPS

Loc I ( 1500L) si 2 x Loc II (200L, 400L) la Camp. Balcanic Jun.
Loc V (800L) , Loc VII (1500L) la Campionatele Europene de juniori
Loc I, II, III la Camp. Na\ional Jun. ]i Sen la mai multe probe sportive

3. ENE ALINA - antr. prof. Stoicescu Gabriela - Inot LPS

4 X Loc IV (400L, 800L, 4 X 200L, 4X100L) la Camp. Balcanic Jun.
Loc I, II, III, la Camp. Na\ional Jun. ]i Sen. la mai multe probe sportive

4. CIOCAN OCTAVIAN - antr. prof. Sachelarie Laura - Inot LPS

Loc I, II ,III Campionat Na\ional Jun. II la mai multe probe sportive

5. ANGHELAS RAMONA - antr. prof. Roat` Nicu - Atletism CSM

Loc I, II, III Camp. Na\ional Sen. ]i Tineret (suli\`)

6. IANCU MARIA - antr. prof. - Sachelarie Laura - Inot LPS

7. ION }TEFANIA - antr. Simion Eugen/ Ion Florentina Ciclism/Triatlon CSM

Kaiac
2 x Loc III ( K4 1000m ]i 500m Jun I)
Loc I ( K4 1000m Jun. I )
Ciclism / Triatlon
Loc V Camp. Balcanic Triatlon Jun
Loc I Trofeul Chellenger Triatlon Jun
Camp. Na\ional Triatlon Loc I
Camp. Na\ional Duatlon Loc II
Camp. Na\ional Fond 65 Km Loc III
Camp. Na\ional Contratimp 20 Km Loc III

8. BURADA ALEXANDRU - antr. Per\ea George - Box CSM

Loc I Camp. Na\ional Universitare Sen.
Loc II Camp. Na\ional Tineret

9. STOICA IONU| - antr. Per\ea George - Box CSM

Loc I Camp. Nat. Seniori

10. PETREA SABIN - antr. Per\ea George - Box CSM

Loc III Camp. Na\ional Sen.
Loc III Cupa Rom@niei Sen.

SB

Loc I, II, III Camp. Na\ional Jun. I ]i Sen. (1500L, 800L, 400L)

II SPORTURI NEOLIMPICE - CEI MAI BUNI SPORTIVI DIN ANUL 2010

TOMA ALEXANDRU - antr. Soare Ionel - Dirt-Track CSM

CR~CIUN VASILE - culturism C.S. Atlas

Loc I Camp. Na\ional Seniori

Cupa Europei Loc III individual Loc III echipa

Loc I Campionatele Europene de Culturism categ .70 kg - Masters

Loc VII Campionatele Mondiale de Culturism categ. 70 kg - Masters

CEI MAI BUNI VOLUNTARI SPORTIVI DIN ANUL 2010

Antr. PER|EA GEORGE
- box - Clubul Sportiv Municipal Br`ila
Prof. NICULESCU LUCIAN DAN
- rugby Rugby Club Br`ila
Prof. PREDA ELENA
- CN. GH. M MURGOCI
Prof. |OLOVICI FLORICA
- }c. Gen. A. PU}KIN
Prof. PAN|URU CORNELIA
- Lic. de Art` H. DARCLE
Prof. ALBU}OIU ADRIANA
- }c. Gen. M. DRAGOMIR
Prof. GRIGORE AUREL
- }c. Gen M. SADOVEANU
Prof. RUSU VALERIU
- }c. Gen I. L. CARAGIALE

Pag.14

Lista complet` a premiilor acordate [n cadrul

Festivit`\ii anuale de premiere a celor mai buni
sportivi din anul 2010 - la adresa web: www.dtsj.braila.net

Sportul Brilean, Nr.2 - 2010

SB

PERFORMER
FESTIVITATEA ANUAL~
DE PREMIERE A SPORTIVILOR

Sportul Brilean, Nr.2 - 2010 pag. 15