***

1)

2)

3)

4)

5)

6)

7)

8)

9)

In cazul infr care au avut ca urmare moartea persoanei, ptr a se retine existenta intentiei de a ucide (si,
implicit, comiterea infr de omor si nu cea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte) se vor avea in
vedere urmatoarele criterii: zona unde au fost apicate loviturile (vitala sau nevitala); aptitudinea obiectului
cu care au fost aplicate loviturile de a produce moartea; nr si intensitatea loviturilor aplicate; varsta sau
starea de sanatate a victimei.
Fapta inculpatului de a asmuti cainii asupra victimei, cu consecinta decesului, ca urmare a multiplelor
plagi muscate, este savarsita cu intentie indirecta si, prin urmare, constituie infractiunea de omor, iar nu de
ucidere din culpa.
Lovirea unei persoane cu gatul taios al unei sticle, cu urmarea unor plagi care, dupa suturare, au
necesitat 8-9 zile de ingrijiri medicale si care, potrivit actelor medico-legale, nu au pus in primejdie viata
victimei constituie tentativa la infractiunea de omor, iar nu infr de lovire sau alte violente, deoarece intr-o
atare situatie numai datorita intamplarii resultatul letal sau periculos ptr viata nu s-a produs. Fata de natura
obiectului folosit in agresiune, zona corporala vizata si intensitatea loviturii care a produs cele doua plagi
nu se poate sustine ca inculpatul nu a prevazut posibilitatea producerii decesului victimei, rezultat
pe care cel putin l-a acceptat, si care a fost evitat numai datorita intamplarii.
lovirea cu intensitate a victimei cu briceagul in zona inginala, cu consecinta sectionarii arterei femurale,
leziuni ce au dus la deces constiuie infractiunea de omor, iar nu infractiunea de loviri cauzatoare de
moarte, tinand seama ca lovitura viza abdomenul, zona continand organe a caror lezare prin taiere sau
intepare duce, de regula, la moartea victimei, ca obiectul vulnerant este apt pentru uciderea unei
persoane, iar lovitura a fost aplicata cu intensitate deosebita.
fapta unui ostas de a efectua, in prezenta altuia manevre repetate de introducere si expulzare a
cartuselor pe teava pistolului mitraliera indreptata spre acesta din urma, si apasarea pe tragaci cu
consecinta impuscarii mortale a victimei, nu constituie, in sine, temei suficient pentru incadrarea faptei in
infractiunea de omor. Daca se dovedeste ca manevrarea pistolului s-a facut in joaca, inculpatul apasand
pe tragaci crezand ca parghia este asigurata, iar dupa impuscarea victimei a avut manifestari de disperare
fiind in bune relatii cu aceasta, nu se poate retine existenta intentiei indirecte de a ucide; pozitia sa
subiectiva caracterizandu-se prin culpa, incadrarea corecta a faptei este in infractiunea de ucidere din
culpa
Pentru ca infractiunea complexa de talharie sa fie consumata, se cere ca principala sa componenta,
furtul, sa se fi epuizat prin insusirea bunului; daca actiunea de luare a bunului din posesia sau detentia
altuia a fost intrerupta, ramanand in faza de tentativa, iar componenta sa adiacenta, intrebuintarea de
violente sau amenintari s-a consumat, fapta, in intregul ei, constituie tentativa la infractiunea de talharie.
NCP a mentinut sistemul incriminatii limitate, din CP 1969, prevazand ca tentativa idonee se
pedepseste numai cand legea prevede expres (de ex: la infr de omor, omor calificat, inselaciune,
delapidare, evadare, inlesnirea evadarii comisa cu intentie, fals material in inscrisuri oficiale, fals
intelectual, fals in inscrisuri sub semnatura privata); la unele infr este posibila si incriminata numai tentativa
imperfecta (de pilda, in cazul violului, furtului sau furtului calificat, ori a talhariei sau talhariei calificate)
La alte infractiuni, legiuitorul a incriminat numai forma consumata, optand ptr neincriminarea
tentativei (de pilda, in cazul infr de ucidere la cererea victimei, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
loviri sau alte violente, amenintare, santaj, gestiune frauduloasa, favorizarea faptuitorului, tulburare de
posesie, uz de fals, fals in declaratii, fals privind identitatea, abandon de familie, incest).
Furtul savarsit prin intrebuintarea de violente sau amenintari, precum si furtul urmat de intrebuintarea
unor astfel de mijloace pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea, se pedepseste cu inchisoarea cand
consecinta a fost moartea victimei. Rezulta ca talharia care a avut ca urmare moartea este o infractiune
complexa, praeterintentionata. Intervenind in ajutorul rudelor sale care incercau sa paraseasca teritoriul
fermei cu caruta incarcata cu produsele sustrase, ptr a le asigura scaparea, inculpatul, avand un par in
mana, s-a apropiat de membrii echipei de control, injurand si amenintand. Cu acel par a lovit peste mana
inarmata cu pistolul pe subofiterul de politie; urmare a acestei lovituri, pistolul s-a descarcat, gloantele
producand moartea unui martor care se afla la mica distanta. Lovirea subofiterului s-a comis cu intentie,
urmarea grava, moartea victimei, fiind conseinta culpei, inculpatul neprevazand rezultatul faptei, desi
putea si trebuia sa-l prevada. Lovirea, descarcarea pistolului si moartea victimei sunt legate cauzal,
condamnarea inculpatului ptr infractiunea de talharie urmata de moartea victimei fiind legala.