Sunteți pe pagina 1din 94

PLAN DE MANAGEMENT

SITUL ROSCI 0038 Ciuca

AUTORI
FUNDAIA CARPAI
Ingineri

Daniel Blenche
Aurelian Candrea-Grigora

Economist

Ioana Negrea

ICAS
Experi Faun

Georgeta Ionescu
Ovidiu Ionescu
Ramon Jurj
Ancua Cotovelea
Alexandru Gridan
Mihai Fedorca

Experi Habitate

Iovu Biri
Gheorghe Marin

Expert Ecologie

Chira Danu

Expert Soluri

Dinc Lucian

Expert GIS

Popa Marius

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carp ai i ICAS., in
calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma,
fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

CUPRINS
CAPITOLUL I .Scopul i obiectivele nfiinrii sitului i habitate de importan comunitar existente n sit...1
1.1.Introducere.1
1.2.Scopul2
1.3.Obiective2
1.4.Habitatele de importan comunitar exi stente pe teritoriul acestui sit ...3
1.5. Baza legal4
CAPITOLUL II. Descrierea sitului de importan comu nitar Ciuca...5
2.1. Descriere general..............................................................................................................................5
2.1.1. Localizare i acces ..............................................................................................................5
2.1.1.1.Localizarea geografic.5
2.1.1.2. Limite..5
2.1.1.3 Ci de acces.8
2.1.2. Suprafaa i altitudine....8
2.1.3. Regiunile administrative, i tipurile de proprietate ....8
2.2. Descrierea mediului fizic.................................................................................................................9
2.2.1 Geologie / geomorfologie..9
2.2.2 Pedologie...12
2.2.3. Hidrologie18
2.2.4. Clima19
2.3. Descrierea mediului biologic..........................................................................................................21
2.3.1. Vegetatia si fauna.21
2.3.1.1.Vegetaia21
2.3.1.2.Fauna..26
2.4. Stare ariei, presiunea antropic, amenajri i construcii existente i proiectate ..28

CAPITOLUL III. Propuneri minimale pentru gestionarea sitului, n vederea conservrii


capitalului natural30
3.1. Propuneri privind optimizarea zonrii interne30
3.2. Propuneri privind optimizarea gestionrii.35

CAPITOLUL IV. Situaia mamiferelor de interes comunitar din situl Ciuca.37


4.1. Considerente generale .......37
4.2. Mamiferele de interes comunitar, ntlnite n Masivul Ciuca ...38
4.3. Efective reale i efective optime ale mamiferelor de interes comunitar din Situl Ciuca ..39
4.3.1. Efectivele de urs...39
4.3.2. Efectivele de lup..47
4.3.3. Efectivele de rs...53
4.3.4. Efectivele de pisic slbatic...59
4.3.5. Efectivele de capr neagr ..64

CAPITOLUL V. Msuri minime de conservare a habitatelor i speciilor de interes comunitar din


cadrul sitului de importan comunitar Ciuca...72
5.1. Analiza SWOT pentru situl de importan comunitar Ciuca.72
5.2. Msuri generale pentru suprafee cu habitate de importan comunitar, pentru care a fost
desemnat situl ROSCI0038 Ciuca76

5.3.Msuri minime de conservare specifice tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a
fost desemnat ROSCI0038 Ciuca..79
5.4.Msuri specifice speciilor de interes comunitar pentru care a fost desemnat ROSCI0038
Ciuca..84

CAPITOLUL VI. Concluzii.85


Bibliografie89

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Capitolul I. .Scopul i obiectivele nfiinrii sitului i habitate de


importan comunitar existente n sit
1.1.Introducere
Potrivit prevederilor Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil ,printre cele 13 msuri privind
conservarea biodiversitii i asigurarea stabilitii, sntii i polifuncionalitii pdurilor Romniei se
numr i:
- ocrotirea cu mijloace specifice a celor circa 400 mii ha de pduri naturale virgine i cvasivirgine din
Carpaii Romniei
- constituirea de rezervaii i parcuri naionale pe cel puin 10 % din suprafaa pdurilor, avnd
n vedere toate tipurile de ecosisteme forestiere din ar;
- conservarea diversitii staionale, inclusiv a

microstaiunilor, condiie esenial pentru

conservarea diversitii biologice etc.


Romnia depune eforturi susinute n vederea recuperrii marilor ntrzieri privind conservarea
biodiversitii prin arii protejate, n asimilarea acquisului comunitar i n alinierea la normele i standardele
europene i n acest domeniu. Acest efort se deruleaz pe trei direcii principale:
(1) Crearea sistemului naional de arii naturale protejate, oficializate prin acte normative naionale.
(2) Realizarea sistemului european de arii naturale protejate, recunoscute prin acte normative
comunitare, emise de Parlamentul european. n acest scop, procesul de reintegrare european a Romniei
implic att integrarea reelei naionale de arii protejate i monumente naturale n reeaua european, ct i
extinderea reelei NATURA 2000 i INTEREG III B n Romnia (Stoiculescu, 2004) la nivelul U.E.
(3) Constituirea reelei naionale ecologice, n cadrul celei paneuropene, ceea ce reclam inclusiv
asigurarea coridoarelor ecologice de migraie .
In baza acestor informaii rezult c, dei teritoriul luat n considerare n prezenta lucrare deine
ponderea nesemnificativ de sub 0,1 % din suprafaa rii, totui aceasta vine n ntmpinarea mplinirii
dezideratelor susmenionate( Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil, 1999).

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Situl de importan comunitar ROSCI0038 Ciuca, a fost instituit prin Ordinul ministrului mediului
i dezvoltrii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural protejat a siturilor de
importan comunitar, ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia.
(Regulamentul sitului de importan comunitar ROSCI0038 Ciuca).

1.2.Scopul
Scopul instituirii sitului este asigurarea proteciei i conservarea unor specii i habitate de interes
comunitar pe teritoriul su.

1.3.Obiective
Obiectivul principal de conservare care a stat la baza nfiinrii ariei naturale protejate l constituie
meninerea interaciunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitii habitatelor i peisajului,
promovnd pstrarea folosinelor tradiionale ale terenurilor, ncurajarea i consolidarea activitilor,
practicilor i culturii tradiionale ale populaiei locale, oferind publicului posibiliti de recreere sau turism.
Obiectivele de conservare sunt urmtoarele:

Inventariere faun, flor, habitate;

Cartare habitate i distribuie specii;

Introducerea unor noi specii n Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSCI0038 Ciuca;

Planurile de management ale zonelor limitrofe s fie armonizate cu cele ale sitului ;

Stimularea activitilor tradiionale;

Amenajarea unor trasee tematice pentru dirijarea turismului necontrolat;

Limitarea autovehiculelor off-road, astfel ncat accesul lor s fie numai pe drumuri publice prin
punerea unor panouri informative, bariere la drumurile forestiere i patrule n teren.

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

1.4.Habitatele de importan comunitar existente pe teritoriul acestui SI T sunt:

6430 Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i
alpin;

4060 Tufriuri alpine i boreale;

8110 Grohotiuri silicioase din etajul montan pn n cel alpin (Androsacetalia alpinae i
Galeopsietalia ladani);

8120 Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pn n cel alpin (Thlaspietea
rotundifolii);

9180 Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene;

3220 Vegetaie herbacee de pe malurile rurilor montane;

3230 Vegetaie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul rurilor montane;

3240 Vegetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor montane;

6170 Pajiti calcifile alpine i subalpine;

6230 * Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase;

6520 Fnee montane;

7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);

8210 Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase;

9110 Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;

9130 Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;

9150 Pduri medio-europene de fag Dephalanthero-Fagion;

91E0 * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae);

91V0 Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);

4070 * Tufiuri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium;

9410 Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea);

9420 Pduri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan.
(Ciuc, M., 1989; Formular standard Natura 2000 pentru situl Ciuca,2008)

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

1.5. Baza legal


Situl de importan comunitar ROSCI0038 Ciuca, a fost instituit prin Ordinul ministrului mediului i
dezvoltrii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural protejat a siturilor de
importan comunitar, ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia.
(Regulamentul sitului de importan comunitar ROSCI0038 Ciuca).

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Capitolul II. Descrierea sitului de importan comunitar Ciuca

2.1. Descriere general


2.1.1. Localizare i acces

2.1.1.1.Localizarea geografica
Situl Ciuca, se localizeaz n sectorul sudic al Carpailor Orientali, n grupul montan al Carpaiilor
de Curbur, pe ambii versani ai acestora.
2.1.2.1.a
N

Central

Coordonate

Lat.

450 3531

450 2454

450 2912

450 3205

4503026

Geografice

Long.

250 5718

260 0247

260 0400

250 5023

2505837

2.1.2.1.b
Indicativul

1:25.000

hartilor
topografice

1:50.000

Trapezele: L 35 88 B, L 35 - 88 D, L 35 89 A, L 35 89 C.

2.1.1.2. Limite

-la N: Limita parcului, format alternativ de drumul comunal Zizin -Vama Buzului i luncile
praielor pe care le include exhaustiv n parc, pornete din dreptul confluenei Pr. Dungu cu Pr. Dobromir
n amonte de borna silvic 233/UP IV/O.S. Scele, urc pe Valea Dobromirului spre Culmea Predelu,
din dreptul bornelor silvice 118, 88, 89, 90, 101 i 102/UP IV/O.S. Scele, pe care o trece n dreptul
bornei silvice 100/UP IV/O.S. Scele i coboar, prin fnee, n Valea Dlghiului pn la confluena cu
Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Pr. Buzu, n dreptul bornei silvice 1/UP V/O.S. Teliu, la intrarea n satul Vama Buzului. De aici,
traverseaz Pr. Buzu la borna silvic 7/UP IV/O.S. Teliu, continu pe liziera pdurii ce nconjoar Vf.

Harta sitului Ciuca-poziionare fa de fondurile cinegetice

Titila (964 m) pn n dreptul confluenei Pr. Ogarca cu Pr. Buzu, apoi, tot prin fnee, pe drumul
forestier alternativ cu lunca Pr. Buzu, pe care o include exhaustiv n parc, pn la confluena Pr. Buzu
cu Pr. Mititei, la circa 200 m V de borna silvic 9/UP IV/O.S. Teliu. Din acest punct, limita prsete

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

drumul forestier/lunca Pr. Buzu i cotete brusc spre NNE, prin pdure, pe Culmea Mititei I pn la
borna silvic 10/UP IV/O.S. Teliu.

-la S: De la Vf. lui Crai (1472,9 m), conform toponimiei silvice, limita se rabate spre V pe Piciorul
lui Crai, n golul montan omonim i continu prin pdure pe Culmea Aluni, de-a lungul bornelor
silvice 207, 213 i 178/UP IX O.S. Mneciu, coboar n Valea Stnii (numit n alte hri Valea
Teleajenului), o traverseaz, apoi urc pe Culmea Buzoianu de-a lungul bornelor silvice 1, 5, 7/UP
IX/O.S. Mneciu i, de-a lungul bornelor silvice 57, 59, 101/UP VII/O.S. Mneciu, coboar la N de Vf.
Cmaa (1070 m) n Valea Teleajenului, o traverseaz i urc pe Plaiul lui Novac, de-a lungul bornelor
silvice 100, 3, 4/UP V/O.S. Mneciu prin pdure, apoi prin pune pe Faa lui Gherghel, pn la Vf.
Bobul Mic (1584 m).

-La E: De la borna silvic 10/UP IV/O.S. Teliu, limita se ndreapt spre S pe Muchia Predescului, prin
pdure, pn la borna silvic 25/UP IV/O.S. Teliu, apoi numai prin pune, trece prin Vf. Predescu (1.258
m), face o bucl spre E , traverseaz Vf. Ttaru Mare (1.476 m), de unde revine, spre V, la Tabla Buii i
coborar la S pe Culmea Buii, la E de Cimitirul Eroilor, prin Vf. Mnil (1453 m) pn la Vf. lui Crai
(1.472,9 m).
-la V: De la Vf. Bobul Mic (1584 m), limita se ndreapt erpuit spre NNV pe Culmea Cailor, trece
prin Vf. Muntele Cailor (1.600 m), Vf. Roca (1420 m) i coboar pe Plaiul Roca n Pr. Trlungu Mic,
pe care l include cu toat lunca acestuia, i l urmeaz de la borna silvic 274/UP V/O.S. Scele pn n
dreptul bornei silvice 129/UP V/O.S. Scele aflat la confluena cu Pr. Tesla. n acest punct are o
inflexiune spre E de-a lungul Pr. Tesla, pe care l include cu toat lunca, pn la borna silvic 133/UP
V/O.S. Scele, apoi se rentoarce spre N pe culmea marcat de bornele silvice 132 i 79/UP V/O.S.
Scele, care urc i ntlnete Muchia Dungu la borna 79/UP V/O.S. Scele. De aici, coboar pe Muchia
Dungu la borna silvic 126/UP IV/O.S. Scele, apoi, pe Pr. Dungu, de-a lungul bornelor silvice 120, 113,
132/ UP IV/O.S. Scele, pn n amonte de borna silvic 233/UP IV/O.S. Scele, la confluena cu Pr.
Dobromir. (Simion D., 1999; Stoiculescu, Cr. D., 1989,2000)

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

2.1.1.3 Ci de acces

Accesul n sit este asigurat numai de mijloace rutiere. Principala cale de acces este pe drumul
naional Ploieti-Braov (DN 1A), care traverseaz parcul n partea de Sud -Vest a acestuia, prin cel mai
pitoresc sector rutier al acestui drum cuprins ntre km 132 i 167. In partea de Nord, accesul este posibil
pe drumul comunal modernizat Brdet-Vama Buzului desprins din drumul naional Braov-Buzu (DN
10). O cale secundar de acces n parc, dar nerecomandat autovehiculelor, este pe Valea Zizinului, pe
drumul comunal degradat Braov Trlungeni -Zizin - Vama Buzului.

2.1.2. Suprafaa i altitudine


Suprafaa sitului este de 21.950 ha.
Altitudinea: -maxima 1944 m;
-medie 1215 m;
-minima 795 m;
Regiunea biogoegrafica: alpin.(Formular standard Natura 2000 pentru situl Ciuca, 2 008)

2.1.3. Regiunile administrative, i tipurile de proprietate


Din punct de vedere adminstrativ-teritorial, suprafaa situl Ciuca, de divide astfel:
-60% n jud. Braov;
-40% n jud. Prahova;
ntinzandu-se pe raza urmtoarelor patru localiti: Oraul Scele (O.S. Scele, UP V Tesla) Comuna
Trlungeni (O.S. Scele, UP IV Zizin), Comuna Vama Buzului (O.S.Teliu, UP IV Izvoarele Buzului i
UP V Dlghiu), din jud. Braov i Comuna Mneciu (UP V Cheia, UP VI Bratocea, UP VII Zganu i UP
IX Valea Stnii), din jud. Prahova.
Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Tip de proprietate:
Procentual structura proprietii pentru situl din Masivul Ciuca este:
-79.3% - proprietate public naional;
-17% - proprietate public local;
-0.1 - proprietate privat(persoan fizic);
-3.6 - proprietate privat (persoan juridic);
(Stoiculescu 2005)
Din totalul suprafeei sitului, fondul forestier ocupa 15.720 ha (69 %), din care peste 3.400 ha sunt
pduri virgine i cvasivirgin e ( 22 % din fondul forestier). (Tara D., 1994; Simion D., 1999; Lazr G., 2004;
Anonimus, 2005)

2.2. Descrierea mediului fizic


2.2.1 Geologie / geomorfologie

Ciucaul este un masiv conglomeratic relictar extins n albian-cenomanian din Bucegi pn dincolo
de Ceahlu, care plutete peste formaiunile moi i eterogene de fli cretacic (Niculescu,Gh.,
Dragomirescu, ., 1987).
Conglomeratele, roci dure, au o grosime maxim de aproximativ 600 m, sunt dispuse pe un plan
descendent de la sud spre nord. Baza de contact cu fliul coboar de la 1200 1300 m, n partea sudic a
Masivului Ciuca, la circa 1.000 m n partea nordic a acestuia, spre Vama Buzului. Aceast constituie
geologic determin specificitatea hidrologic a Ciucaului. Seac, numai n treapta nalt a conglomeratelor
masive, urmare a absorbirii i transportrii gravitaionale a apelor meteorice i descrcarea acestora pe patul
impermeabil de fli prin numeroase resurgene, situate la altitudini de 1.300 1.400 m. Peste aceast
altitudine, procesele de eroziune fluvial sunt sporadice i limitate la durata ploilor toreniale, fapt evideniat
de lipsa reelei hidrografice permanente.

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Conglomeratele sunt constituite din elemente rotunjite de roci cristaline, sedimentare (calcare) sau
eruptiv bazice, legate ntre ele printr-un ciment calcaros-grezos. Dimensiunea lor variaz de la civa
centimetri cubi pn la civa metri cubi.
Calcarele, dispuse ca blocuri izolate, se impun n peisaj prin mici proeminene cu lapiezuri i doline,
prin chei i vi seci (Niculescu, R., 1986).
Sub raport geomorfologic, Masivul Ciuca, aidoma unei citadele de piatr, este dezvoltat de-a lungul
unei axe frnte, cu altitudinea peste 1.700 m, format din dou ramuri Prima, Bratocea, cu vrfurile Bratocea
(1.827 m) i Ciuca (1.954 m), orientat sud-vest nord-est, a doua, Zganu, cu vrfirile Gropoare (1.883
m) i Zganu (1.817 m), orientat nord-vest sud-est. Din aceast caten principal se desprind culmi
secundare mai joase cum sunt Culmea Tigile Mari i Tigile Mici, cu vrfurile omonime (1.844 m i 1.717
m), din prima caten i Culmile Muntele Rou, cu vrful omonim (1.765 m), ipoatele, Piatra Laptelui,
Valea Stnii, Stncoas, uviele, din cea de a doua caten. In partea de vest se disting mameloane bine
individualizate, precum vrfurile Tesla (1.613 m) i Dungu (1.502 m).
Caracteristic pentru peisajul geografic al Ciucaului este ampla dezvoltare a reliefului ruiniform din
regiunea nalt. Acesta, ca i n Ceahlu i Bucegi, este rezultatul proceselor naturale de modelare crionival
a straturilor groase de conglomerate soldate cu formarea reliefului rezidual. O atracie deosebit este suscitat
de Colii Bratocei, Tigile, Colii Zganului, Colii Nitrii, Stnca Vulturilor, Mna Dracului, Babele la sfat,
Ciuperca, Sfinxul Bratocea, Turnul Goliat etc. Aceste elemente, ce mresc valoarea peisajului, au nu numai
forme ci i nlimi diferite, de la abia 4-5 m, cum sunt stncile fungiforme dintreTigile Mari i Babele
la sfat , la 40-50 m precum Mna Dracului i pn la 80-90 m , n cazul Colii Bratocei (Gh. Niculescu,
1982).
O caracteristic a Masivului Ciuca este lipsa formelor de relief glaciare i prezena celor periglaciare
reprezentate mai ales prin trena de grohotiuri de la baza coastelor (I. Bncil, 1958).
Hipsometric, teritoriul sitului este dispus ntre altitudinile de 795 m, n Valea Dobromir, n
extremitatea nord-vestic i 1.954 m, n Vrful Ciuca, din centrul parcului, acoperind o diferen de nivel de
1.159 m.
Din repartiia suprafeelor de pdure pe categorii de altitudine, rezult c 92,8 % din domeniul
forestier se situeaz la altitudini pn la puin peste altitudinea medie, respectiv pn la 1.400 m i abia 7,2 %
Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

10

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

din pduri vegeteaz peste acest nivel (Tabelul 1). Unitatea de relief predominant este versantul.
Configuraia acestuia este ondulat i frmntat. Cea mai mare pondere (63,7 %) o dein suprafele de pdure
repartizate n categoria de nclinare de 16 30 grade i cea mai mic pondere (6,4 %) suprafeele de pdure
cantonate n categoria de nclinare de sub 16 grade (Tabelul 2). In raport cu expoziia, jumtate din suprafaa
pdurilor se situeaz pe versani parial nsorii (50,4 %), n timp ce celalalt jumtate este practic egal
amplasat pe versani nsorii i umbrii (Tabelul 3)( Niculescu, Gh., 1982;Bncil I., 1958).

Tabelul 1
Repartiia suprafeelor de
pdure pe categorii de
altitudine

Tabelul 2
Repartiia suprafeelor de
pdure pe categorii de
nclinare*

Tabelul 3
Repartiia suprafeelor de pdure pe
categorii de expoziii*
Categorii de expoziii

Categoria de
Suprafaa
altitudine, m
ha
%
601 - 800
0.3
0.0
801-1000
2,731.8 17.4
1001-1200
7,613.4 48.4
1201-1400
4,236.5 26.9
1401-1600
1,012.0
6.4
1601-1800
126.0
0.8
Total
15,720.0 100

nclinare,
Suprafaa
grade
ha
%
sub 16
1,000.0 6.4
16-30
10,018.0 63.7
31-40
2,668.0 17.0
peste 40
2,034.0 12.9
Total
15,720.0 100

Suprafaa
ha
%
nsorit (S, SV)
3,802.0 24.2
parial nsorit (V, SE) 7,927.0 50.4
umbrit (N, NE)
3,991.0 25.4
Total
15,720.0 100

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

11

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Vedere de pe Culmea Bratocea spre Tigaile Mici (original)

2.2.2 Pedologie

Aa cum rezult din amenajamentele silvive n vigoare, n cuprinsul sitului apar 12 uniti edafice
forestiere n suprafa total de 15.440 ha, grupate n 7 tipuri de sol i 4 clase de soluri. Distribuia geografic
a acestora este neuniform iar suprafaa variabil .

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

12

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Cea mai bine reprezentat, clasa cambisolurilor, cu suprafaa total de 14. 623 ha (95 %), este
format din 4 tipuri de sol: eutricambosol, 10.266 ha, 66 %, submprit n subtipul de sol tipic 9.025 ha,
58 % i litic 1.201 ha, 8 % i acid 4.397 ha, 28 %. Spodosolurile, n suprafa total de 752 ha, 5 %,
include trei tipuri de sol, respectiv: brun feriiluvial, subdivizat n tipic 262 ha, 2 % i litic 207 ha, 1 %;
podzol, constituit tot din dou subtipuri de sol, tipic 119 ha, 1% i litic 157 ha, 1 % i gleic, reprezentat
printr-un singur subtip de sol, tipic 7 ha.

Evidena i suprafaa unitilor edafice din fondul forestier (tab.4)


Nr.
crt.
1

Clasa de soluri
Molisoluri

Tipul de sol
Rendzin

Subtipul
de sol

Cambisoluri

litic

40

56

Brun

tipic

9.025

58

eumezobazic

litic

1.201

10.226

66

tipic

2.212

14

litic

2.185

14

4.397

28

14.623

95

tipic

262

Brun feriiluvial litic

207

Total brun feriiluvial

469

Podzol

tipic

119

litic

157

276

752

Brun acid

Total brun acid


Total clasa cambisoluri
Spodosoluri

Total podzol
Gleic

tipic

Total spodosoluri
4

Neevoluate

Total parc

%
16

Total brun eumezobazic

ha

tipic

Total clasa molisoluri


2

Suprafaa

Sol aluvial

tipic

15.440

100

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

13

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

La polul opus se situeaz cele mai puin rspndite clase de soluri. Suprafaa nsumat a acestora nu
acoper nici 1 % din teritoriu. Astfel, din molisoluri a fost identificat un singur tip de sol, rendzina 56 ha,
cu dou subtipuri de sol : tipic 16 ha i litic 40 ha. Cea mai redus apariie o are clasa de soluri
neevoluate, reprezentat printr-un singur tip de sol, aluvial, subtipul tipic, cu doar 9 ha (Tabelul 4).
Ca rezultat al intereacionrii factorilor ecologici, n cuprinsul parcului s-au identificat 15 tipuri de
staiune forerestier amplasate n trei etaje fitoclimatice (Tabelul 5) dup cum urmeaz :
-

Etajul montan de molidiuri (cod FM3), cu 6 tipuri de staiune forestier : 2120 Montan presubalpin de
molidiuri de stncrie i eroziune excesiv (I) 791.8 ha 5.1%, 2311 Montan de molidiuri, podzolic cu
humus brun edafic submijlociu i mic, cu Vaccinium (I) 338.1 ha 2.2%, 2312 Montan de molidiuri,
podzolic cu humus brut, edafic mijlociu, cu Vaccinium i Oxalis (I-m) 87.6 ha 0.6%, 2322 Montan de
molidiuri, podzolic-podzol, brun edafic mijlociu cu Luzula silvatica (m) 68.4 ha 0.4%, 2331 Montan
de molidiuri, brun acid, edafic mic cu Oxalis-Dentaria acidofile (I) 14.7 ha 0.1%, 2332 Montan de
molidiuri, brun acid edafic submijlociu cu Oxalis-Dentaria acidofile (m) 58.9 ha 0.4%, extinse pe
1.359,5 ha 8,8 % ;

Etajul montan de amestecuri (cod FM2), cu 9 tipuri de staiune forestier : 3120 Montan de amestecuri,
stncrie i eroziune excesiv (I) 160.8 ha 1.0%, 3311 Montan de amestecuri, podzolic edafic mic cu
Vaccinium i alte acidofile 94.1 ha 0.6%, 3321 Montan de amestecuri, brun podzolic i criptopozolic,
edafic mic cu Luzula Calamagrostis (I) 285.4 ha 1.8%, 3322 Montan de amestecuri, brun podzolic
sau criptopodzolic, edafic mijlociu cu Festuca Calamagrostis (m) 351.1 ha 2.3%, 3331 Montan de
amestecuri, brun edafic mic cu Asperula Dentaria acidofile (I) 458.7 ha 3.0%, 3332 Montan de
amestecuri, brun edafic mijlociu cu Asperula Dentaria (m) 8,290.0 ha 53.7%, 3333 Montan de amestec,
brun edafic mare cu Asperula-Dentaria (s) 2,254.1 ha 14.6%, 3510 Montan de amestecuri puternic
vntuit 498.0 ha 3.2%, 3730 Montan de amestecuri, aluvial moderat humifer (m) 11.0 ha 0.1%,
dispuse pe 12.403,2 ha 80,3 % ;

Etajul montan-premontan de fag (cod FM1 + FD4), cu 6 tipuri de staiune forestier : 4331 Montanpremontan de fgete, podzolic edafic mic-mijlociu cu Luzula-Calamagrostis (I) 18.1 ha 0.1%, 4332
Montan-premontan de fgete, podzolit i podzolic argiloiluvial, edafic mijlociu cu Festuca (m) 185.0 ha

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

14

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

1.2%, 4410 Montan-premontan de fgete, brun edafic mic cu Asperula-Dentaria (I) 43.7 ha 0.3%, 4420
Montan-premontan de fgete, brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria (I) 1,408.3 ha 9.1%, 4430
Montan-premontan de fgete, brun edafic mare cu Asperula-Dentaria (s) 19.9 ha 0.1%, 4530 Montanpremontan de fgete, aluvial moderat humifer (m) 2.3 ha 0.0%, situate pe 1.677,3 ha 10,9 ha.

Tabelul 5
Evidena i suprafaa tipurilor de staiune i a tipurilor de pdure din fondul forestier*
Etajul

Tipul de staiune i bonitatea

fitocli

(s, m, I)

matic

FM3

Cod

Denumire

Suprafaa
ha

Tipul de pdure i productivitatea (s, m,


I)
Cod

Denumire

2120 Montan presubalpin de molidiuri de 791.8 5.1 1114 Molidi cu Oxalis acetosella pe
stncrie i eroziune excesiv (I)
2311 Montan de molidiuri, podzolic cu

Suprafaa
ha

37.3 0.2

soluri schelete (m)


338.1 2.2 1141 Molidi cu Luzula silvatica (m)

64.4 0.4

humus brun edafic submijlociu i


mic, cu Vaccinium (I)
2312 Montan de molidiuri, podzolic cu
humus brut, edafic mijlociu, cu

87.6 0.6 1151 Molidi cu Vaccinium myrtillus 109.2 0.7


i Oxalis acetosela (m)

Vaccinium i Oxalis (I-m)


2322 Montan de molidiuri, podzolicpodzol, brun edafic mijlociu cu

68.4 0.4 1152 Molidi de limit cu Vaccinium

14.7 0.1

myrtillus i Oxalis acetosela (I)

Luzula silvatica (m)


2331 Montan de molidiuri, brun acid,
edafic mic cu Oxalis-Dentaria

14.7 0.1 1153 Molidi cu Vaccinium myrtillus

369 2.4

(I)

acidofile (I)

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

15

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca
2332 Montan de molidiuri, brun acid

58.9 0.4 1161 Molidi de stncrie calcaroas

edafic submijlociu cu Oxalis-

186.6 1.2

(I)

Dentaria acidofile (m)


1162 Molidi de limit pe stncrie (I) 339.2 2.2
1521 Molideto-laricet de limit de

230 1.5

stncrie (I)
3421 Laricet de limit pe stncrie (I)
Total FM3

1,359. 8.8

3120 Montan de amestecuri, stncrie i

3311 Montan de amestecuri, podzolic

160.8 1.0 1153 Molidi cu Vaccinium myrtillus

eroziune excesiv (I)

0.1

1,359. 8.8

FM2

9.1

30.9 0.2

(I)
94.1 0.6 1311 Amestec normal de rinoase i

edafic mic cu Vaccinium i alte

10.8 0.1

fag cu flor de mull

acidofile
3321 Montan de amestecuri, brun podzolic 285.4 1.8 1315 Amestec cu flor de mull (I)

43.4 0.3

i criptopozolic, edafic mic cu Luzula


Calamagrostis (I)
3322 Montan de amestecuri, brun podzolic 351.1 2.3 1331 Amestec de rsinoase i fag cu 125.8 0.8
sau criptopodzolic, edafic mijlociu cu

Festuca altissima (m)

Festuca Calamagrostis (m)


3331 Montan de amestecuri, brun edafic

458.7 3.0 1341 Amestec de rinoase cu fag pe

mic cu Asperula Dentaria acidofile

121 0.8

soluri scheletice (m)

(I)
3332 Montan de amestecuri, brun edafic
mijlociu cu Asperula Dentaria (m)

8,290. 53.7 1342 Amestec de brad, molid i fag


0

pe stncrii cristaline

3333 Montan de amestec, brun edafic mare 2,254. 14.6 1413 Molideto-fget cu flor de mull
cu Asperula-Dentaria (s)
3510 Montan de amestecuri puternic
vntuit
3730 Montan de amestecuri, aluvial
moderat humifer (m)

160.8 1.0

7.2

0.0

pe soluri scheletice (m)

498.0 3.2 1422 Molideto-fget cu Vaccinium

77.2 0.5

myrtillus (I)
11.0 0.1 1431 Molideto-fget cu Luzula

135.4 0.9

luzuloides (m)

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

16

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca
2111 Brdet normal cu flor de mull

202.3 1.3

(s)
2211 Brdeto-fget normal cu flor de 1,039. 6.7
mull (s)
2212 Brdeto-fget cu flor de mul
(m)
2213 Brdeto-fget cu flor de mull

20
1,716. 11.
10

78.3 0.5

pe soluri schelete (m)


2214 Brdeto-fget cu flor de mull

100.6 0.7

pe soluri schelete (I)


2241 Brdeto-fget cu Luzula

127.0 0.8

luzuloides)
4111 Fget normal cu flor de mull

990 6.4

(s)
4112 Fget sudic de altitudine mare
cu flor de mull (m)
4114 Fget montan pe soluri
scheletice cu flor de mull (m)
4115 Fget de limit cu flor de mull

2,663. 17.
30

3,739. 24.
40

651.5 4.2

(I)
4117 Fget montan pe sol scheletic cu 126.6 0.8
flor de mull (I)
4141 Fget cu Festuca altissima (m)

43.8 0.3

4151 Fget montan cu Luzula

132 0.9

Luzuloides (I-m)
4161 Fget montan cu Vaccinium

67.3 0.4

myrtillus (I)
9821 Anin alb pe aluviuni nisipoase i 13.3 0.1
prundiuri (m)
Total FM2

12,40 80.3
3.2

12,40 80.
3.2

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

17

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca
FM1+ 4331 Montan-premontan de fgete,
FD4

18.1 0.1 4111 Fget normal cu flor de mull

podzolic edafic mic-mijlociu cu

19.9 0.1

(s)

Luzula-Calamagrostis (I)
4332 Montan-premontan de fgete,

185.0 1.2 4114 Fget montan pe soluri

podzolit i podzolic argiloiluvial,

scheletice cu flor de mull (m)

1,397. 9.0
30

edafic mijlociu cu Festuca (m)


4410 Montan-premontan de fgete, brun

43.7 0.3 4117 Fget montan pe sol scheletic cu 43.7 0.3

edafic mic cu Asperula-Dentaria (I)


4420 Montan-premontan de fgete, brun
edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

flor de mull (I)


1,408. 9.1 4141 Fget cu Festuca altissima (m)

185 1.2

(I)
4430 Montan-premontan de fgete, brun

19.9 0.1 4151 Fget montan cu Luzula

edafic mare cu Asperula-Dentaria (s)


4530 Montan-premontan de fgete, aluvial

Luzuloides (I-m)
2.3

0.0 9821 Anin alb pe aluviuni nisipoase i 13.3 0.1

moderat humifer (m)


Total FM1+FD4

prundiuri (m)
1,677. 10.9
3

TOTAL

18.1 0.1

15,440 100

1,677. 10.
3

15,440 100

(Chiri,C.,i Ptrcoiu, N., 1970; Simion, D.,1999; Tara,D., 1994; Lazr, G., 2004)

2.2.3. Hidrologie
Teritoriul Parcului Naional potenial Ciuca este drenat de rurile din trei bazine hidrografice:
Buzul, Teleajenul i Ramura Mic, numit pe hrile forestiere i Trlung.
Buzul colecteaz apele din partea de nord-est a Masivului Ciuca, de-a lungul a 15 km. Afluenii
principali sunt: Prul Fetii, ce izvorte din versantul nord-vestic al Muntelui Tabla Buii; Prul Strmbu,
cu afluenii Chiruca Seac, Piscul cu Ap, Prul Laptelui i Albiile, cu obria n pantele nord-estice ale

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

18

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Ciucaului i Prul Dlghiu, care i adun apele de pe versanii nordici i vestici ai Ciucaului i de pe cei
estici ai Munilor Tesla i Dungu.
Teleajenul, cunoscut n bazinul superior, de la izvoare, situate n Culmea Bratocea, la vest i Culmea
Gropoarele, la est, pn la confluena cu Prul Bratocea sub numele de Prul Berii, iar de aici pn la
Staiunea Cheia sub numele de Cheia, apare n Masivul Ciuca doar pe 10 km. Dintre afluenii principali
se mai amintesc Prul Cucului format pe coastele sudice ale ale Muntelui Balaban i Tmpa cu ntreaga sa
reea de praie secundare alimentate din izvoarele dispuse pe versanii sudici i vestici ai Culmii Zganu. n
partea estic, Teleajenul primeste zestrea de ap a Telejenelului, cel mai important afluent al su, cunoscut
sub acest hidronim abia din Poiana Valea Stnii, unde conflueaz cu mai multe praie: Boncua nscut sub
cumpna de ape cu Buzul; Valea Stnei, pru lung, provenit din versantul nordic al Culmii Stncoase;
Prul Alb sau Prul uvielor, rsrit dintre calcare albe pe care, n aval, nainte de ngemnarea cu Prul
Cetii, cu debit bogat, ivit pe coasdtele vestice ale Munilor Ttaru, sub Tabla Buii, unit cu Prul Caprelor
i Chiojdu. In aval, Prul ipoatele, pornit de sub Vrful Zganu, curge spre sud pn la vrsarea n
Telejenel.
Trlungul, brzdeaz partea de vest a Ciucaului pe abia civa km prin dou praie: Babarunca,
strecurat ntre Muntele Tesla i Culmea Bratocei i Ramura Mic numit la obrie Chiscanu, care izvorte
pe versantul vestic al Muntelui Babe. (Simion, D.,1999; Tara,D., 1994; Lazr, G., 2004)

2.2.4. Clima
Singurele date meteorologice existente pe teritoriul sitului, situat pe cele dou pri ale Carpailor,
ntre 795 i 1954 m altitudine, provin de la staia pluviometric canton Preventoriu (Mogo) care a funcionat
numai ntre anii 1950 1955 (Tabelul 6).

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

19

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Tabelul 6
Precipitaii medii multianuale lunare i anuale pentru Staia pluviometric Mogo-Preventoriu, alt. 850 m*
I

II

III

IV

VI

VII

VIII IX

XI

XII

Annua
l

94,8 78,4 41,4 65,5 122,8 81,4 138,7 73,0 41,7 47,3 50,5 48,1 887,5
*t. Purcelean (1966), p. 25.

Pentru alte date meteorologice s-a recurs la corelarea celor obinute de la staiile apropiate (Sinaia,
Predeal, Vf. Omul), din Carpaii Meridionali. Aici, gradientul termic vertical este considerat ca avnd valori
cuprinse 0,5 i 0,60 C (Stoenescu,St., M., 1960). Din izotermele deduse din anii 1986 1915 i 1926 1940,
temperatura anotimpual n Bazinul superior al Teleajenului rezult din Tabelul 7.

Tabelul 7
0

Variaia temperaturilor medii anotimpuale multianuale, C, deduse pentru Bazinul superior al Teleajenului
pentru anii 1986 1915 i 1926 1940*

Iarna

Primvare

Vara

Toamna

Amplitudinea

-2 -4

58

1518

69

20 22

*Purcelean (1966), pag. 23- 24.

Sintetizarea parametrilor climatici prezentai (Tabelele 7 i 8) a permis identificarea n partea sudic


a teritoriului sitului, cu altitudini peste 700 m, a unei zone climatice corespunztoare, dup clasificaia
Kppen, climatului D.f.c.k.: climat boreal ploios, cu ierni reci (D), cu precipitaii n tot cursul anului (f), cu
temperatura peste 100 C, dar niciodat mai mare dect 18 0 C n 1 4 luni pe an (c), precipitaiile cu un
maxim n iunie nsumeaz annual 700 1.200 mm (Blnic, 1955).
Totodat, teritoriul se ncadreaz, n general, n zona climatic temperat continental delimitat de
creasta Carpailor (Stoenescu, St., M., 1960), n dou subdiviziuni climatice.

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

20

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Versantul transcarpatic aparine sectorului provinciei climatice cu influene oceanice, caracterizat prin
inversiuni de temperatur n timpul iernii i versani cu expunere vestic fa de advecia maselor de aer
maritim.
Versantul ciscarpatic aparine sectorului de provincie climatic cu influene de ariditate, caracterizat
prin versani estici adpostii fa de circulaia vestic, dar cu expunere fa de advecia maselor de aer
continental i cu manifestri ale Fhnului.
Aceste dou topoclimate montane se difereniaz i prin cantitatea de precipitaii, gradul de umezeal,
cea, nebulozitate mai ridicat pe versanii vestici, unde i regimul termic este mai moderat, comparativ cu
cei de expunere estic care au un grad mai mare de uscciune, contraste termice mai frapante etc. (Mihai,
Elena, Teodoreanu, Elena, 1983).
La limita superioar a pdurii, aciunea vnturilor dominante este distinct reflectat n coroana
arborilor dezvoltat n direcia opus vntului, relevat de forma caracteristic a arborilor drapel.
Golul montan, dominat de vrfurile Ciuca (1954 m), Zganul (1883 m), Bratocea (1827 m) este
domeniul unui climat dinamic caracterizat printr-o circulaie mai intens a aerului, prin temperaturi mai
sczute n tot timpul anului, printr-o puternic aciune de deflaie i eroziune eolian (Purcelean, 1966).

2.3. Descrierea mediului biologic


2.3.1. Vegetatia si fauna

2.3.1.1.Vegetatia

Cercetrile sistematice iniiate n cadrul studiului de fa au stabilit un prim inventar al speciilor de


fungi i de flor din cuprinsul sitului. Acesta cuprinde un numr de 409 specii de fungi, din care 405 licheni
i 1200 specii de flor. Ultima categorie este constituit din 1.040 specii de spermatofite, 37 specii de
pteridofite i 123 specii de briofite, aceasta din urm compus din 92 specii de hepatice i 31 specii de
muchi.
Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

21

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Tabelul 8
Caracteristici administrative i funciare ale Sitului Ciuca
Fond forestier

Direcia silvic,
Ocolul silvic,

UP

a.u.r.

Pdure

Poieni

Terenuri agricole

Alte
folosine

1)

Total

Pajiti

Intravilan

Enclave2)

existent i
propus

Total

3)

ICAS Bucureti, IV%4)

600

601

229

49

879

5)

2.998

3.003

393

3400

O.S.E. Scele,

V%

1994
D.S. Prahova,

1.001

1.008

52

O.S.Mneciu,

VI

1.314

19

1.333

810

2.143

1999

VII

1.105

11

1.116

355

1.471

IX

3.228

44

3.272

1.019

IV

2.730

46

2.776

2.946

2.464

145

2.611

812

ha

15.440

278

15.720

6.616

60

332

22.728

67,9

1,2

69,1

29,1

0,3

1,5

100,0

D.S. Braov,
O.S.Teliu,

V%

6)

193

139
5

1.255

4.430

5.727

3.423

1994
Total

1) terenuri care servesc nevoilor de administraie forestier i neproductive


2) evideniate n amenajamentele silvice ca Enclave
3) O.S. Scele, UP IV, u.a.: 48-64
4) O.S. Scele, UP V, u.a.: 64-145
5) O.S. Teliu, UP V, u.a.: 1-73

Din cele 409 specii de fungi, nici una nu este protejat, dei 99 (24,4 %) dintre speciile de licheni,
cercetate cu cinci decenii n urm i publicate tardiv (N. Toma, 1997), sunt sporadice.
Din cele 1.200 specii de flor, 152 (12,7 %) sunt protejate. Dintre acestea un numr de 4 (10,8 %)
aparin pteridofitelor i 148 (14,2 %) spermatofitelor. Acest impresionant contingent de specii protejate
relev sub raport numeric valoarea deosebit a patrimoniului vegetal local, accentuat i prin prezena att a
speciilor de spermatofite rare,123 (11,8 %), ct i a celor endemice 38 (3,7 %). Cele 152 de specii floristice

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

22

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

protejate se afl n diverse grade de vulnerabilitate:1 (0,7 %) extincte, 8 (5,3 %) neameninate, 3 (5,4 %)
vulnerabile, 111 (73,0 %) rare, 12 (7,9 %) vulnerabile i rare, 1 (0,6 %) ameninate i 26 (17,1 %) endemice.
Se relev c lista speciilor de plante endemice include 38 uniti sistematice.. Doar 26 dintre aceste
specii sunt protejate neoficial i doar teoretic ca urmare a includerii acestora pe Lista roie a plantelor
superioare din Romnia (Oltean et al, 1994) i a Red List of Threatened Plants (IUCN, 1997).
Din numrul total al speciilor de pteridofite 37, respectiv al celor 1.040 de spermatofite, 4 (10,8 %),
respectiv 148 (14,2 %), n total 152 de specii, sunt protejate prin 210 poziii ale legilor comunitare i romne,
precum i prin alte acte protective neoficiale. In raport cu actele normative i reglementrile de profil
analizate se constat urmtoarea ncadrare a speciilor de plante identificate n domeniul sitului de interes
comunitar Ciuca: 7 (4,6 %) n Directiva Habitate, 6 (3,9 %) n Convenia de la Berna, 10 (6,6 %) n Lista
Roie IUCN a plantelor periclitate, 42 (27,6 %) n Recomandarea nr. 49/1996 a Conventiei pentru
Conservarea vieii slbatice i a habitatelor naturale europene, 2 (1,3 %) n Anexa 3 a Legii romne nr.
462/2001, 3 (2,0 %) n Anexa 5 a aceleiai legi i 140 (92,1 %) specii n Lista roie a plantelor superioare
din Romnia din anul 1994.

Condiiile ecologice locale au permis edificarea unui numr de 38 tipuri distincte de pdure
(Tabelul 9), grupate n urmtoarele nou formaii forestiere :
-

Aniniuri de anin alb (cod 98), 26,6 ha 0,2 %, cu un singur tip de pdure (9821 Anin alb pe aluviuni
nisipoase i prundiuri (m) 26,6 ha 0,2 %) ;

Laricete pure (cod 34), 9,1 ha 0,1%, cu un singur tip de pdure (3421 Laricet de limit pe stncrie (I)
9,1 ha 0,1%);

Molidiuri pure (cod 11), 1.151,3 ha 7,4 %, cu 6 tipuri de pdure : (1114 Molidi cu Oxalis acetosella
pe soluri schelete (m) 37,3 ha 0,2 %, 1141 Molidi cu Luzula silvatica (m) 64,4 ha 0,4 %, 1151
Molidi cu Vaccinium myrtillus i Oxalis acetosela (m) 109, 2 ha 0,7 %, 1152 Molidi de limit cu
Vaccinium myrtillus i Oxalis acetosela (I) 14,7 ha 0,1 ha, 1153 Molidi cu Vaccinium myrtillus (I)
399,9 ha 2,6%, 1161 Molidi de stncrie calcaroas (I) 186,6 ha 1,2 %, Molidi de limit pe
stncrie (I) 339,2 ha 2,2 %);

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

23

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Molideto-fgete (cod 14), 219,8 ha 1,4 %, cu trei tipuri de pdure : (1413 Molideto-fget cu flor de
mull pe soluri scheletice (m) 7.2 ha 0.0%, 1422 Molideto-fget cu Vaccinium myrtillus (I) 77.2 ha
0.5%, 1431 Molideto-fget cu Luzula luzuloides (m) 135.4 ha 0.9%);

Molideto-laricete (cod 15), 230,0 ha 1.5 %, cu un singur tip de pdure (1521 Molideto-laricet de limit
de stncrie (I) 230 ha 1.5%);

Amestecuri de molid-brad-fag (cod 13), 461,8 ha 3,0 %, cu cinci tipuri de pdure : (1311 Amestec
normal de rinoase i fag cu flor de mull 10.8 ha 0.1%, 1315 Amestec cu flor de mull (I) 43.4 ha
0.3%, 1331 Amestec de rsinoase i fag cu Festuca altissima (m) 125.8 ha 0.8%, 1341 Amestec de
rinoase cu fag pe soluri scheletice (m) 121,0 ha 0.8%, 1342 Amestec de brad, molid i fag pe stncrii
cristaline 160.8 ha 1.0%);

Brdete pure (cod 21), 202,3 ha 1,3 %, cu un singur tip de pdure (2111 Brdet normal cu flor de mull
(s) 202.3 ha 1.3%);

Brdeto-fgete (cod 22), 3.061,2 19,8 %, cu cinci tipuri de pdure : (2211 Brdeto-fget normal cu flor
de mull (s) 1,039.20 ha 6.7%, 2212 Brdeto-fget cu flor de mul (m) 1,716.10 ha 11.1%, 2213
Brdeto-fget cu flor de mull pe soluri schelete (m) 78.3 ha 0.5%, 2214 Brdeto-fget cu flor de mull
pe soluri schelete (I) 100.6 ha 0.7%, 2241 Brdeto-fget cu Luzula luzuloides 127.0 ha 0.8%);
-Fgete pure montane (cod 41), 10.077,9 ha 65,3 %, cu opt tipuri de pduri : (4111 Fget normal cu flor

de mull (s) 1.009,9 ha 6.5%, 4112 Fget sudic de altitudine mare cu flor de mull (m) 2.663,3 ha 17,2%,
4114 Fget montan pe soluri scheletice cu flor de mull (m) 5,136.7 ha 33,4%, 4115 Fget de limit cu
flor de mull (I) 651,5 ha 4.2%, 4117 Fget montan pe sol scheletic cu flor de mull (I) 170.3 ha 1,1%,
4141 Fget cu Festuca altissima (m) 228.8 ha 1,5%, 4151 Fget montan cu Luzula Luzuloides (I-m) 150.1
ha 1,0%, 4161 Fget montan cu Vaccinium myrtillus (I) 67,3 ha 0,4%)( Ciuc, M., 1969;Ciuc Maria,
Beldie, Al.,1989).
Tabelul 9
Suprafaa grupelor de ecosisteme din viitorul Parc Naional Ciuca
Suprafaa
Nr.crt.

Denumirea grupului de ecosistem


ha

Gol montan

%
1311

5.8

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

24

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca
2

Stncrie

71

0.3

Rariti de molid cu ienupr pitic pe calcare

1.444

6.4

Molidi cu fag slab acidofile

841

3.7

Molideto-fgeto-brdete slab acidofile

12.767

56.4

Fgeto-brdete slab acidofile

0.0

Fgete montane neutrofile dacice

2.288

10.1

Fgete cu Vaccinium

109

0.5

Puni mpdurite aflate n afara fondului forestier

2.444

10.8

10

Puni

58

0.3

11

Fnea

1.014

4.5

12

Poieni

122

0.5

13

Localiti

162

0.7

21.952

100.0

Total

(Simion, D.,1999; Tara,D., 1994; Lazr, G., 2004)

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

25

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Rarite alpin de Picea abies cu covor de Juniperus communis. Culmea Ciuca, spre Vf. Tesla (original)

2.3.1.2.Fauna
Rezultatul primelor cercetri sistematice intreprinse prin studiul de fa n domeniul sitului Ciuca sau soldat cu evideniertea unui numr de 1.738 specii de faun. Acestea se repartizeaz pe grupe majore de
specii dup cum urmeaz: mamifere- 60, psri -148, reptile - 5, amfibieni - 11, peti - 6, nevertebrate -1.508.

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

26

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Din cele 1.738 specii de faun, 182 (10,5 %) sunt protejate i 50 (2,9 %) sunt endemice. mpreun
totalizeaz 232 uniti sistematice, ceea ce reprezint proporia impresionant de 13,3 % din inventarul viu
faunistic al domeniului i demonstreaz valoarea remarcabil a capitalului natural din incinta viitorului parc
naional i sub raport zoologic .Aceste categorii de specii se repartizeaz pe grupe majore dup cum
urmeaz :
-

n cazul speciilor protejate : mamifere -16, respectiv 27 % din numrul total de specii al acestui grup;
psri 142, respectiv 96 %; reptile 5, rerspectiv 100 %; amfibieni 8, respectiv 73 % ; peti 2,
respectiv 33 %; nevertebrate 9, respectiv 0,6 %;

n cazul speciilor endemice : reptile 1, respectiv 20 % din totalul taxonilor acestui grup; amfibieni 1,
respectiv 9,1%; peti 1, respectiv 16,7; nevertebrate 47, respectiv 3,1 %.

Per ansamblu, cele 182 de specii faunistice protejate se afl n diverse grade de vulnerabilitate i
anume: 48( 26,4 %) vulnerabile, 13 (7,1 %) periclitate, 131 (72,0 %) rare i foarte rare, 16 ( 8,8 %)
ameninate, 5 (2,7 %) n declin i 2 (1,1 %) monumente ale naturii.
Cele 182 specii faunistice protejate se repartizeaz pe urmtoarele grupe majore de specii: mamifere
16, psri 142, reptile 5, amfibieni 8, peti 2, nevertebrate 9.
Acestea sunt protejate prin 447 poziii ale legilor comunitare i romne i prin alte acte protective. In
raport cu actele normative i reglementrile de profil analizate se constat urmtoarea ncadrare a speciilor de
animale identificate n domeniul sitului Ciuca: 15 (8,2 %) specii protejate plus 3 (1,7 %) prioritar protejate,
n Directiva Habitate; 40 (22,0 %) specii protejate, n Directiva Psri; 161 (88,5 %) specii protejate, n
Convenia de la Berna; 35 (19,2 %) specii protejate, n Convenia de la Bonn; 4 (2,2 %) specii protejate, n
Convenia CITES; 43 (23,6 %) specii protejate, plus 2 (1,1 %) specii prioritar protejate, n Anexa 3 din Legea
romn nr. 462/ 2001; 115 (63,2 %) specii protejate, n Anexa 4 din aceiai lege; 29 (15,9 %), n Anexa 5 a
aceleiai legi ( Formularul standard Natura 2000, pentru situl Ciuca, 2008)

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

27

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

2.4. Starea ariei, presiunea antropic, amenajri i construcii existente i


proiectate

Cu excepia abandonrii definitivrii, dup Revoluie, staiei meteorologice automate de pe Muntele


Chiruca din care a mai rmas doar antena - graie poziiei sale izolate, domeniul sitului a avut de suferit
doar datorit activitilor tradiionale locale. Acestea au fost i nc continu s fie exploatarea pdurilor,
suprapunatul golului montan i subalpin i turismul necontrolat.
Continuarea exploatrilor forestiere n ritmul actual va duce la defriarea ultimelor si celor mai
reprezentative eantioane ale pdurilor relictare locale de mare valoarea ecologic, tiintific, peisagistic i
educativ la nivel naional i internaional.
Suprapunarea pajitilor este i va rmne, pn la reglementarea ei juridico-ecologic, o practic
anacronic adnc nrdcinat din comunism, cu urmri din cele mai nefaste att asupra vegetaiei, npdit
de efectivele de animale domestice excesiv de numeroase ct i asupra vieii slbatice, hituit de numrul
exagerat al stnelor i de numrul mare al cinilor.
Un alt flagel distructiv n plin dezvoltare este i turismul primitivist, necontrolat, soldat cu poluarea
slbatic a muntelui, potecirea golului montan i erodarea iresponsabil a potecilor i a suprafeelor adiacente
tot mai reduse i mai vulnerabile, dei acestea constituie autentice muzee sub cerul liber cu comori bioistorice
unice n dispariie, la care rvnete orice nelept pentru patria sa..
Amenajarea prtiilor de schi, prin defriarea vegetaiei i nivelarea solului, constituie un nou pericol
potenial pentru substratul friabil i stabilitarea pdurii la efectele eoliene canalizate pe deschiderile practicate
n masivul forestier, format din arbori cu nrdcinare superficial, expus la doborturile de vnt i, implicit,
un atentat la frumuseea peisajului montan. In acest sens este de amintit amplasarea unui loc schiabil pe un
versant n amonte de cabana Muntele Rou. Din nefericire, anii care s-au scurs s-au soldat cu apariia, pe
mijlocul prtiei, a unui an de iroire, forma incipient a unei noi formaiuni toreniale care, sub aciunea
precipitaiilor, risc s se dezvolte i s contribuie la agravarea alterrii peisajului. Totodat, prin gestionarea
neglijent a enclavei afectat Cabanei Muntele Rou, acest proces de degradare peisagistic se extinde

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

28

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

insinuant, cu rezultate din cele mai nedorite asupra ambianei, soldat cu erodarea forei sale de seducie,
odinioar, n acest loc, considerabil. De asemenea, schiatul n arealul caprei negre contribuie la stresarea
animalelor, obligate s se refugieze n alte zone, evident improprii exigentelor lor biologice.

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

29

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Capitolul III. Propuneri minimale pentru gestionarea sitului n vederea


conservrii capitalului natural

3.1. Propuneri privind optimizarea zonrii interne


Oficializarea sitului presupune revenirea la obiectivele de management conservativ, stabilite prin
amenajamentele silvice n vigoare din perioada anterioar, i extinderea acestora. In acest scop se impune
schimbarea actualelor obiective de management, determinate de revizuirea amenajamentelor silvice
ulterioare anului 2000, i trecerea la un regim de gestionare conservativ, adecvat vocaiei ecologice a
domeniului studiat, n concordan cu legislaia de profil n vigoare .
Tabelul 10
ncadrarea i distribuia arboretelor pe grupe, subgrupe i categorii funcionale, pe tipuri
i categorii funcionale n vigoare din cuprinsul sitului de interes comunitar Ciuca1)

Tipul

Catego-

funcio

ria fun-

nal

cional

Denumirea categoriei funcionale

ha

Grupa I Pduri cu funcii speciale de protecie

1.5.C

Suprafaa2)

Rezervaii naturale ce cuprind suprafee de teren i ape (din fondul forestier) de

11.303

73

1.671 11

ntinderi variate, destinate conservrii unor medii de via, a genofondului i


ecofondului forestier, constituite potrivit Legii 5/2000, privind aprobarea Planului
de amenajare a teritoriului naional (seciunea a III-a) zone protejate.
II

1.1.A

Pduri situate n perimetrele de protecie a izvoarelor, zcmintelor i surselor de

41

ap mineral, potabil i industrial, aflate n exploatare sau aprobate, delimitate pe


baza studiilor de specialitate avizate de Ministerul Silviculturii.
1.2.A

Pduri situate pe stncrii, pe grohotiuri, pe terenuri cu eroziune n adncime, pe

2.315 15

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

30

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca
terenuri cu nclinare mai mare de 35 grade, iar cele situate pe substrate de fli,
nisipuri sau pietriuri, cu nclinare mai mare de 30 grade.
1.2.C

Benzile de pdure din jurul golurilor alpine, cu limi de 100-300 m constituite cu

311

22

352

ocazia lucrrilor de amenajare a pdurilor, n funcie de panta i natura terenului,


precum i de starea de vegetaie a pdurii respective.
1.3.F

Pdurile situate la mare altitudine n condiii foarte grele de regenerare (guri de ger,
staiuni cu vnturi reci)

1.4.F

Benzile de pdure din jurul hotelurilor, motelurilor, cabanelor turistice,


campingurilor i taberelor colare permanente, pe o raz maxim de un kilometru i
cu o suprafa de pn la 50 ha, n raport cu importana obiectivului.

1.4.I

Benzile de pdure de-a lungul cilor de comunicaie de interes turistic deosebit,


constituite din parcele ntregi.
Grupa a II-a Pduri cu funcii de producie i protecie

1.5.H

Pduri stabilite ca rezervaii pentru producerea de semine forestiere i conservarea

4.137

27

308

709

300

genofondului forestier, stabilite de Ministerul Silviculturii.


III

1.4.D

Pdurile din jurul staiunilor balneoclimaterice i climaterice i al sanatoriilor,


stabilite prin studii de specialitate avizate de Ministerul Silviculturii, de intensitate
funcional medie i ridicat.

1.5.L

Pdurile constituite n zone de protecie (zone tampon) a rezervaiilor din parcurile


naionale i a altor rezervaii.

IV

1.1.C

Pduri de pe versanii rurilor i praielor din zona montan i colinar care

5.271 33

alimenteaz lacurile de acumulare existente sau a cror amenajare a fost aprobat,


situate la distana de 15-30 km n amonte de limita acumulrii, n funcie de volumul
locului i suprafaa sa, de aluviuni i torenialitate.

2.1.B

Pduri destinate s produc, n principal, arbori groi de calitate

4.137

27

superioar pentru lemn de cherestea.


Total

15.440

100

1)

Centralizare dup Norme tehnice pentru amenajarea pdurilor. Ministerul Silviculturii, 1986, vol. 5, Anexa 1

2)

Inclusiv terenuri neproductive (stncrii etc.), n realitate biotopuri nealterate de mare valoare ecologic i

biogeografic.

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

31

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Astfel, potrivit dispoziiilor Legii nr. 462/2000, scopul nfiinrii sitului este Protecia i conservarea
unor eantioane reprezentative pentru spaiul biogeografic naional, cuprinznd elemente naturale cu valoare
deosebit sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic,
pedologic sau de alt natur, oferind posibilitatea vizitrii n scopuri tiinifice, educative, recreative i
turistice.
Tot aceast lege precizeaz c regimul de gospodrire se stabilete prin regulamente i planuri
proprii de protecie i conservare iar elementele cu valoare deosebit pot fi delimitate i puse sub un regim
strict de protecie ca rezervaii tiinifice. De asemenea, legea n discuie mai menioneaz c n perimetrul
parcurilor naionale sunt admise doar activitile tradiionale practicate numai de comunitile din zona
parcului naional, activiti tradiionale ce vor fi reglementate prin planul de management.
n aceast perspectiv, n acord cu msurile legale i n concordan cu autoritile de profil locale i
judeene, a fost preconizat, localizat i stabilit suprafaa zonelor de conservare special, cu precdere n
fondul forestier . Conform Normelor tehnice pentru amenajarea pdurilor (1986), aceast zon corespunde
categoriei funcionale 1.5.A : suprafee de teren i de ape (din fondul forestier) ce pstreaz nemodificat
cadrul natural cu flora i fauna sa. Aceast categorie funcional se ncadreaz n tipul de categorii
funcionale I (TI) Pduri cu funcii speciale pentru protejarea naturii pentru care, prin lege, sunt interzise
orice fel de exploatri de mas lemnoas sau de alte produse, fr aprobarea organului competent prevzut n
Legea privind protecia mediului nconjurtor. Suprafaa zonei de conservare special din fondul forestier
totalizeaz 5519,1 ha, respectiv 35,1 %.
Pentru golul montan i subalpin al Masivului Ciuca, zona de conservare special a fost stabilit
obiectiv. In acest scop a fost luat n considerare analogia etajrii altitudinale cu zonarea latitudinal. Aceasta
corespunde legitii biogeografice potrivit creia o diferen altitudinal de 100 m este echivalent cu o
diferen latitudinal de 1 grad. Astfel, zona subalpin situat n Masivul Ciuca deasupra curbei de nivel de
1600 m este analoag cu zona de tundr boreal aflat la nord de latitudinea de 61 030`30`` (45030`30`` +
160), din apropierea Cercului Polar de Nord, care marcheaz limita dintre zona temperat i zona polar a
Terrei. Din considerente practice, ca zon de rezervaii tiinifice i de conservare special de pajite, a fost
luat n considerare zona central de pajite a Masivului Ciuca. Perimetrul acestei zone, n cvasitotalitatea

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

32

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

acestuia, se limiteaz cu zona de rezervaii tiinifice i de conservare special din fondul forestier mpreun
formeaz o unitate distinct de gestiune ecologic. Intr-un singur loc, n partea de Nord, la Nord de Pr.
ipoatelor, zona de rezervaii tiinifice i de conservare special de pajite este delimitat de restul fondului
praticol, de o linie convenional. Aceast limit urmrete culmea care, pe harta forestier a Unitii de
Producie IV Izvoarele Buzului, Ocolul Silvic Teliu, pornete din liziera pdurii, la circa 200 m aval de
borna silvic 131 i se ndreapt spre sud-est pn la intersecia culmei secundare la circa 200 m Est de borna
87, loc de unde se rabate spre sud-vest la borna 88. Astfel delimitat, zona de rezervaii tiinifice i de
conservare special de pajite, nsumeaz 2123,77 ha, sau 32,1 % din suprafaa pajitilor. n mare, zona de
rezervaii tiinifice i de conservare special de pajite include :
-parte din cele 2.606 ha de pajiti subalpine din Masivul Ciuca (Maria Ciuc, 1984), care
concentreaz peste 1.000 specii de fungi i licheni, fr a mai lua n considerare i cele peste 100 specii de
muchi, ceea ce nseamn circa dou treimi din inventarul vegetal al acestui masiv ;
-zona cea mai vulnerabil i cea mai puin productiv sub raportul biomasei ierboase;
-martorii de eroziune situai n afara pdurii;
-pajiti subalpine reprezentative;
-parte din zona de ecoton subalpin i
-parte din speciile i habitatele naturale protejate i prioritar protejate de legislaia romn i
comunitar, inclusiv
-parte din speciile endemice, rare i foarte rare, emblematice pentru spaiul geografic naional.

Tabelul 11
Estimarea suprafeei pdurilor ripariene cu zonele adiacente, izvoare i cursuri
de ap din situl Ciuca

Bazinul superior al rului

Lungimea reelei hidrografice, hm

Limea medie, hm

Suprafaa, ha

Telejenel

285

0,2

57

Teleajen

250

0,2

50

Trlung (Ramura Mic)

210

0,2

42

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

33

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca
Dragomir + Dungu

50

0,2

10

Dlghiu

205

0,2

41

Buzu

410

0,2

82

1.410

0,2

282

Total

Pentru pdurile ripariene, mpreun cu zonele umede adiacente, izvoare i cursuri de ap, protejate,
de asemenea, de legislaia internaional susamintit, s-a luat n considerare limea minimal de 10 m de la
ambele maluri ale cursurilor de ap la nivelul maxim al viiturilor, respectiv o lime medie de 20 m. La
lungimea acestora de aproximativ 1.410 hm, suprafaa estimat este de circa 282 ha (Tabelul 11). Se
subliniaz c aceast suprafa se situeaz att n fondul forestier, ct i n afara acestuia .
In lumina celor prezentate, rezult c din suprafaa total de 22.728 ha a parcului, zona total de
conservare special ocup 7.925 ha, respectiv 34, 9 %.
Potrivit Ord. ministrului agriculturii, pdurilor, apelor i mediului nr. 552/2003, restul arboretelor,
necuprinse n zona de conservare special, s-au ncadrat n categoria funcional, a acelorai Norme tehnice
pentru amenajarea pdurilor (1986), 1.5.L. Pduri constituite n zone de protecie (zone tampon) a
rezervaiilor din parcurile naionale i a altor rezervaii. Aceast categorie funcional se include n tipul de
categorii funcionale IV (T IV) Pduri cu funcii speciale de protecie pentru care sunt admise, pe lng
grdinrit i cvasigrdinrit, i alte tratamente, cu impunerea unor restricii speciale n aplicare. Avnd n
vedere starea arboretelor i gradul diferit de antropizare al acestora, una din sarcinile prioritare care se
impune luat n considerare este redresarea i apropierea acestora de starea de climax. In consecin, la
elaborarea planurilor de management ale parcului este necesar diferenierea acestei zone tampon n
categorii distincte, bunoar de la restaurare i reconstrucie ecologic, la zone de renaturare, de
dezvoltare etc. Cu aceiai ocazie se impune i evidenierea exhaustiv a tuturor habitatelor i asociaiilor
naturale, biotopurilor, nielor ecologice i eantioanelor naturale relictare din zona tampon i includerea lor
n zona de conservare special.

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

34

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

3.2. Propuneri privind optimizarea gestionarii


Dintre msurile de management ce se impun luate pentru conserevarea diversitii ecologice i
biologice, specifice cadrului natural cercetat, n vederea dezvoltrii durabile, se amintesc urmtoarele:
1. Legitimarea ca zone tiinifice i de conservare special, exceptate de la exploatare, a tuturor fragmentelor
vechilor arborete apropiate de starea natural (pduri de fag, de amestec montane, staiuni extrazonale cu
larice carpatic, pin silvestru etc.), inclusiv a elementelor btrne de arboret.
2. Crearea unei reele ecologice format din aceste zone de conservare special legate prin arborete
exploatate extensiv. Pe aceste suprafee, o mare parte a arboretului trebuie s ating faza de mbtrnire i
degradare, iar producia de lemn va urma s aib doar o importan subordonat.
3. In arboretele incluse n aceast reea ecologic n care se aplic nc o silvicultur apropiat de natur
proporia de lemn mort (vertical i orizontal) trebuie s creasc n mod continuu, cantitatea vizat fiind de
circa 40 m3/ha. Aa-numitele tieri de igien se impun suprimate.

4. n cazul tierilor succesive, n arboretele incluse n zona tampon, n care se aplic silvicultura apropiat
de natur, cel puin 10 arbori btrni/ha din arboretul matern trebuie meninui pe durat nelimitat.

5. Proporia de molid din arboretele de amestec montane, asemntoare celor naturale nu trebuie s mai fie
crescut artificial.

6. Crearea unei zone de dezvoltare n care s se includ arboretele arboretele antropogene, mai ales
monoculturile de rinoase din afara arealului lor natural. Acestea urmeaz a fi regenerate natural, ntr-o
perioad indelungat, prin promovarea speciilor naturale locale, pe msura instalrii acestora.

6. Constituirea n zone tiinifice i de conservare special a cursurilor praielor cu arboretele lor de Alnus
incana. Acestea sunt elemente importante ale unei reele liniare i zone de adpost pentru speciile relictare
ale pdurilor virgine, prioritar protejate de directivele UE i de legislaia romn. i acestea se impun
exceptate de la exploatare.
Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

35

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

7. Conservarea stncriilor, biotopuri specifice care adpostesc numeroase specii endemice i rare de plante,
muci, fungi, licheni, insecte i melci.

8. Suprimarea punatului n pdure i n zona tiinific i de conservare special de pajite. In celelalte


pajiti, acesta va fi limitat potrivit legii i limitat la suportabilitatea ecologic.

9. Aprobarea practicarea turismului ecologic i civilizat.Interzicerea practicrii turismului primitivist,


necontrolat.

10. Salubrizarea ntregului areal al sitului i cu prioritate a izvoarelor i cursurilor de ap, prin adunarea i
evacuarea deeurilor.

11. Interzicerea folosirii pesticidelor, insecticidelor i a oricror poluani.

12. Amplasarea de panouri informative i de avertizare n punctele de acces n sit.

13. Crearea unui centru de informare n localitatea de reziden a administraiei sitului i de puncte de
informare n celelalte localiti vecine pentru informarea i educarea ecologic a localnicilor i turitilor.

14. Asigurarea pazei.

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

36

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Capitolul IV.Situaia mamiferelor de interes comunitar din Situl Ciuca


4.1. Considerente generale
ncepnd cu anul 2012, n ara noastr s -a implementat un proiect finantat prin P.O.S. - Mediu, al
crui beneficiar este Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice si Uniunea European, proiect care se
refer la : Monitorizarea strii de conservare a speciilor de interes comunitar din Romnia.
Echipa care implementeaz activitile acestui proiect pentru mamiferele de interes comunitar, a fost,
i este constituit din experi care provin de la un grup format din 6 instituii care dein informaii i
expertiz n domeniul monitorizrii speciilor de mamifere. Aceste instituii sunt:

Fundaia Carpai;

Universitatea Transilvania din Braov;

Institutul de Cercetri i Amenajri Silvice;

S.C. NaturalNet SRL;

Muzeul Naional de Istorie Natural Grigore Antipa;

Asociaia pentru Conservarea Diversitii Biologice.

Astfel, au fost declarate pe ntreg cuprinsul Romniei, 22 de specii de mamifere de interes comunitar.

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

37

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Pentru speciile de interes cinegetic, dintre aceste 22 de specii de interes comunitar, principala
metoda de evaluare a efectivelor reale, a fost cea a numrrii urmelor, pe strat de zpad. La aceast
metod s-au adaugat i altele, respectiv: observaii directe, inventarierea vizuinilor ocupate,numrarea
urmelor pe ml, dup excremente, cadavre .a.
Pentru reducerea volumului de lucru, arealele acestor specii au fost mprite n cvadrate de 100 kmp
(10x10 km). S-a ales un anumit numr dintre cvadratele rezultate, n care s-a facut evaluarea speciilor
comunitare, prin metodele mai sus precizate. Alegerea s-a fcut randomizat. Rezultatele obinute, s-au
extins pentru ntreg arealul.

4.2. Mamiferele de interes comunitar, ntlnite n Masivul Ciuca


Dintre cele 22 de specii de mamifere comunitare, n Situl Ciuca ntlnim 7 mamifere de
interes cinegetic, i anume:

-Ursul ( Ursus arctos L.);


-Lupul ( Canis lupus L.) ;
-Rsul (Lynx lynx L.);
-Pisica slbatic (Felis silvestris);
-Vidra (Lutra lutra L.);
-Jderul de copac (Martes martes L.);
-Capra neagr (Rupicapra rupicapra L.) .
Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

38

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

4.3. Efective reale i efective optime ale mamiferelor de interes comunitar din
Situl Ciuca
n cele ce urmeaz, vor fi prezentate situaiile specii de interes comunitar, cu excepia vidrei, i a
jderului de copac, pentru acestea dou neexistnd n literatura de specialitate, chei pentru diagnoza ecologic
a terenurilor.

4.3.1. Efectivele de urs ( Ursus arctos L.)

Efectivele de urs din interiorul sitului, au fost evaluate n 2013 la 20 de exemplare, cu urmtorea
structur a populaiei : 5 masculi maturi, 5 femele, 2 exemplare tineret, 3 pui cu vrsta sub 2 ani, i 5 pui cu
vrsta sub un 1 an. Evaluarea a fost facut prin metoda urmelor pe zpad.

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

39

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Urme de urs (original)

Efectivele optime au fost calculate, cu urmtoarea cheie de diagnoz ecologic:

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

40

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Tabelul 12

Specific

50

Lips

Punctaj

Specific

oobinut

Specific

Stational

Punctaj

Specific

Stational

Punctaj

Factor

Stational

Punctaj

crt

Stational

Punctaj

Nr

10

A. FACTORI ABIOTICI : 200 puncte

Forma de
relief,
determinant
pentru
1

existena
locurilor
necesare

accidentat cu
lespezi i
grote
favorabile

150

adpostului

Relief

Relief

accidentat cu

accidentat cu

lespezi i grote

lespezi i grote

favorabile
adpostului de

100

favorabile
adpostului de

iarn pe 10-

iarn pe 1-

20% din

10% din

suprafa

suprafa

Grosimea

Grosimea

Grosimea

Grosimea

Grosimea

medie a

medie a

medie a

medie a

stratului de

stratului de

stratului de

stratului de

stratului de

zpad n

zpad este

perioada 15

<20cm pe

>20cm pe 50-

>20cm pe 60-

>20cm pe

martie-15 mai

<50% din

60% din

70% din

>70% din

suprafa

suprafa

suprafa

suprafa

somnului de
iarn

Relief

de iarn pe
>20% din
suprafa

50

zpad este

35

zpad este

20

zpad este

Specific

Punctaj

Specific

obinut

Specific

Stational

Punctaj

Specific

Stational

Punctaj

Factor

Stational

Punctaj

Stational

Punctaj

Crt

20

70

Total

Nr

50

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

41

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca
0

10

B. FACTORI BIOTICI: 300 puncte

Pdurea
1

Procentul de

acoper

impadurire

>70% din

60

rent tieri

20

progresive

Compoziia

>70% din

54% din

Pdurea acoper
30

<40% din

15

60

suprafa

suprafa

Preponderent
tieri succesive

15

Preponderent
tieri rase

10

tratamentul
tierilor

15

grdinrite

Fag sau fag


i gorun pe

45

acoper 40-

Preponderent

PrepondeTratamentul

55-70% din
suprafa

suprafa

Pdurea

Pdurea acoper

Fag sau fag i


20

gorun pe 30-70%

15

din suprafa

suprafa

Fag pe <30%
din suprafa

10

Molid pe 100%
din suprafa

15

Subarboretul
cu
4

fructificaie
pt. urs
(scoru, soc,

Subarboret
pe >50% din

20

suprafa

Subarboret pe 3050% din suprafa

Subarboret pe
15

10-30% din

Subarboret pe
10

suprafa

<10% din

10

suprafa

etc.)
>50% din

30-40% din

suprafa n

40-50% din

suprafa n

Ponderea

clasele de

suprafa n

clasele de

claselor de

vrst V i

varst

VI; >20% n

V i VI; >20% n

15-20% n

clasa I de

clasa I-a de vrsta

clasa I-a de

15

clasele de vrst

10

vrsta

Existena

Grupuri

merilor i

uniform

perilor

repartizate n

vrst V i VI;

<30% din
suprafa n
5

clasele de vrst
V i VI; <10%

10
0

n clasa I-a de
vrsta

vrsta
Diseminai i
15

uniform

10

Sporadic

Lips

repartizai n F.V.

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

42

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca
pdurei

F.V.
>50% din

Distribuia i
7

compoziia
culturilor
agricole

10-30% din

lizier
nvecinat
cu culturi de

50

30-50% din

lizier

lizier nvecinat

nvecinat cu

cu culturi de ovz,

ovz,

45

porumb sau livezi

porumb sau

culturi de

<10% din lizier


nvecinat cu
30

culturi de ovz,

15

porumb sau

ovz, porumb

livezi

sau livezi

livezi

15

Existena
coloniilor de
8

furnici,
cioate

>25/ha

40

15-24/ha

30

5-14/ha

20

<5/ha

10

20

invadate de
insecte
Arbuti
fructiferi,
9

zmeuriuri,

Pe >15% din

muriuri,

suprafa

Pe 10-15% din

60

suprafa

45

Pe 5-10% din
suprafa

Pe <5% din

30

15

suprafa

45

afiniuri,
mce
Total

staional
8

Punctaj

staional

Specific

obinut

staional

Specific

Punctaj

Staional

Specific

Punctaj

Specific

Punctaj

crt

Factor

Punctaj

Nr

185

10

C. FACTORI DE CULTUR CINEGETIC : 200 puncte

Hrana

Se

suplimentar

administreaz

50

Se
administreaz

35

Se
administreaz

20

Se
administreaz

10

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

43

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca
administrat n

>5kg/zi

3-5kg/zi

1-3kg/

<1kg/zi

perioadele

/exemplar

/exemplar

zi/exemplar

/exemplar

20

habitatului prin

>100

60-100

30-60

<30

10

plantare de pomi

buci/100ha

fructiferi i

de pdure

15martie-15 mai
i
15 oct.-15 dec.
mbuntirea

50

buci/100ha

35

buci/100ha

de pdure

20

de pdure

buci/100ha

10

de pdure

arbuti
Protejarea
arbutilor
3

fructiferi n

Total

50

>70%

35

50-70%

20

<50%

10

10

10

10

timpul lucrrilor
silviculturale

Stabilirea zonei

>80% din

60-80% din

40-60% din

<40% din

de protecie, cu

zona propice

zona propice

zona propice

zona propice

raza de 200 m, n

pentru

jurul brloagelor

brloage este

brloage este

brloage este

brloage este

cunoscute

protejat

protejat

protejat

protejat

50

pentru

35

pentru

20

pentru

Total

staional
7

Punctaj

staional

Specific

obinut

staional

Specific

Punctaj

staional

Specific

Punctaj

Specific

Punctaj

crt

Factor

Punctaj

Nr

50

10

D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI: 300 puncte

Pasuna-

Nu se

60

Se practic pe

45

Se practic pe 20-

30

Se practic pe

15

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

44

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca
tul

Bracona2

jul

practic

Nu se
braconeaz

100

Lipsa

publice iar
Drumuri

cele

20

forestiere cu

Recolta-

telor de

Nu se

pdure i

recolteaz

suprafaa F.V.

1 caz anual

60

2 cazuri anual

drumurilor

Drumurile publice

publice iar

plus cele forestiere

cele forestiere

15

20

au densitatea 4-

40

suprafaa

3 buc/turm,

de caini

lipsa

10

la stana

porcilor la

30

practic

40

Sezonier i
organizat

cele forestiere

15

>6m/ha

60% din suprafaa

pe >60% din
20

ocupat de pdure

suprafaa

10

30

ocupat de
pdure

25

la stn

stn
Nu se

lipsa porcilor

20

au densitatea

Se recolteaza pe 30-

3-5 buc/turm,
40

publice plus

pdure

Numar

anual

Se recolteaza

ocupat de

lor.

>2 cazuri

45

Drumurile

6m/ha

pe <30% din

ciuperci-

Turism

F.V.

Se recolteaza

rea fruc-

suprafaa F.V.

2-5m/ha

<2m/ha

>30% din

cu densitatea

densitatea

4.

30% din suprafaa

Lipsa

drumurilor

<20% din

25

5-7 buc/turm, lipsa


porcilor la stn

Permanent i
organizat

10

10

>7 buci

Permanent i
neorganizat

10

25

Total

165

TOTAL FACTORI

470

S-au obinut 470 de puncte, fapt care incadreaz suprafaa sitului, n categoria a III -a de bonitate
pentru urs. Astfel pentru 10000 ha de pdure, efectivul optim este de 14 uri, efectivul pentru ntreg situl
fiind de 21 de exemplare.
Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

45

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

n cazul ursului, observam c efectivele reale, sunt foarte apropiate de cele optime (Er=20, Eo=21),
fapt care nu va ridica probleme, la optimizarea efectivelor.

Tabelul 13
Situaia punctajelor alocate i obinute pe grupele de factori din cheia pe diagnoz ecologic a terenurilor, pentru specia
urs

Grupe de factori
Punctaje

Factori

Factori

Factori de cultur

Factori antropici

Total

abiotici (A)

biotici (B)

cinegetic (C)

negativi (D)

200

300

200

300

1000

70

185

50

165

470

35%

61,6%

25%

55%

i
procente

Total puncte acordate pentru


categoria de factori

Total puncte obinute pentru


categoria de factori

Procent de punce obtinute, din


totalul acordat pentru grupa de
factori

n tabelul 13 observm c din totalul de 1000 de puncte, conform cheii de bonitate, cele mai multe
puncte se atribuie factorilor biotici i factorilor antropici negativi, de unde nelegem c aceste dou grupe de
factori, sunt cele mai importante pentru efectivele de urs. Procentajele de puncte obinute pentru aceste dou
grupe, sunt relativ satisfactoare, i destul de apropiate, lucru care nu l putem spune, dac am compara
situaia cu celelalte dou grupe, deoarece factorii de cultur cinegetic, au obinut doar 25% din punctajul
total acordat pentru grupa lor. Dac n cazul factorilor abiotici, care au obinut i ei un procent mic, nu se
Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

46

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

poate interveni, n cazul factorilor de cultur cinegetic, se pot aduce inbuntiri, lucru ce ar putea ridica pe
viitor categoria de bonitate, fiind posibil astfel existena n interiorul sitului, a unei populaii mai mari de
uri, far a se genera conflicte ntre gestionarii vnatului i ali utilizatori ai mediului.
n concluzie, pentru a favoriza populaia de urs din interiorul sitului Ciuca, primele msu ri care ar
putea fi luate, sunt:mrirea cantitii de hran complementar oferit i ncercarea de nmulire a arborilor i
arbutilor productori de fructe i semine apreciate de uri, dei n zona studiat, din cauza condii ilor
climatice, plantarea de puiei de meri i peri pdurei, ar putea s se dovedeasc inutil. Alt msur
necesar ar fi protejarea zonelor care constituie locuri favorabile pentru iernarea urilor.

4.3.2. Efectivele de lup:

Pt lup efectivele reale au fost evaluate la 17 exemplare in 4 haiticuri al cror teritoriu se suprapune
parial peste suprafaa sitului i parial n afara acestuia. Mrimea haiticurilor este de 3 exemplare, 4
exemplare respectiv 5 exemplare, din ultima categorie fcnd parte dou din cele 4 haiticuri. Se va considera
ca efectiv real, doar pentru suprafaa sitului, 11 exemplare. Evaluarea s-a fcut prin metoda urmelor pe
zpad.

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

47

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Urma tipar de lup (original)

Efectivele optime s-au calculat cu urmatoarea cheie de diagnoza ecologic:


Tabelul 14

staional
3

staional
5

staional
7

Punctaj

staional

Specific

obinut

de mediu

Specific

Punctaj

crt

Specific

Punctaj

Specific

Punctaj

Factorul

Punctaj

Nr

10

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

48

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca
A. FACTORI ABIOTICI 200 de puncte

Grosimea medie <

Grosimea

Grosimea

20 cm i durata <

medie ntre

medie i

60 de zile.

20-40 cm,

durata

Grosimea medie >

stratului de

60 cm, durata

zpad

>120 de zile,

de ghea mai

crust de ghea

puin de 15

frecvent.

zile .

100

durata de 90
de zile, crust

Grosimea

Grosimea

medie ntre

medie > 60

40-60 cm,
75

durata ntre 90

50

- 120 de zile,

cm, durata
ntre > 120

25

75

de zile, fr

crust foarte

crust.

rar.

Precipitaii i

Precipitaii

Precipitaii

tempera-

Precipitaii mai

ntre 15 i 30

ntre 30 i 40

turi medii

puin de 15 zile,

de zile,

de zile,

temperaturi medii

intervalul

> 10 C.

15 aprilie

100

temperaturi

75

temperaturi

medii ntre 7 -

medii ntre 5

10 C.

7 C.

Precipitaii
mai mult de
50

40 de zile,

25

temperaturi

75

medii < 5 C.

15 iunie
Total

staional

Specific
staional

Punctaj

staional

Specific

obinut

staional

Specific

Punctaj

mediu

Specific

Punctaj

de

Punctaj

crt

Factorul

Punctaj

Nr

150

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

49

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca
0

10

B. FACTORI BIOTICI 400 de puncte

Procentul de
mpdurire

Pdurea acoper
>70% din

100

suprafa

Tratamentul

tieri rase, pe

60-70% din

75

suprafa

Preponderent
2

Pdurea

Pdurea acoper

20

suprafee mici

Preponderent
tieri progresive

3.

> 15 de cerbi pe

1000 ha, de

1000 ha.

100

ntre 15-11 cerbi


pe 1000 ha.

60% din

Pdurea
50

tieri

10

succesive

cerbi pe 1000

60

ha.

pdure

75

tratamentul
tierilor

10

grdinrite

ntre 10 -5
80

25

Preponderent

Preponderent
15

acoper <50%
din suprafa

suprafa

Densitatea
cerbului la

acoper 50-

<5 de cerbi pe
1000 ha.

40

40

Abundena
przii
alternative
4.

(caprior,
mistret,

Efective
abundente

80

Efective relativ
abundente

60

Efective
reduse

40

Efective foarte
reduse

20

60

30

capr
neagr, etc.)

Mrimea

Trupuri de

Trupuri de pdure

Trupuri de

Trupuri de

trupurilor de

pdure > 10 000

ntre 5000

pdure < 5000

pdure < 5000

pdure.

ha.. Poieni pe

Existena

>10% din

pe 5-10% din

>5% din

< 5% din

poienilor

suprafa

suprafa

suprafa

suprafa

>50% din

40-50% din

30-40% din

<30% din

Ponderea
6

claselor de
varst

suprafa n
clasele
superioare de

50

50

10000 ha. Poieni

suprafa n
clasele superioare
de vrst ( V,

30

35

ha. Poieni pe

suprafa n
clasele
superioare de

10

20

ha. Poieni pe

suprafa n
clasele
superioare de

5
35

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

50

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca
vrst ( V, VI+)

VI+) i >20% n

vrst ( V,

vrst ( V,

i >20% n clasa

clasa I-a de vrsta

VI+) i 15-

VI+) i <10%

20% n clasa

n clasa I-a de

I-a de vrsta

vrsta

I-a de vrsta

Total

staional
4

Specific
Staional
6

Specific
staional
8

Punctaj

staional

Specific

obinut
Punctaj

mediu

Specific

Punctaj

de

Punctaj

crt

Factorul

Punctaj

Nr

255

10

C. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI 400 de puncte

Pasunatul

Se practic pe
Nu se practic

60

<20% din

Se practic pe
45

suprafaa F.V.
Bracona2

jul

Numar
3

de caini
la stana

Folosirea
otravii
Turism

Nu se
braconeaz

100

3 buc/turm,
lipsa porcilor la

1 caz anual

stn

lipsa porcilor

60

100

Nu se practic

40

1 caz anual
Sezonier i
organizat

2 cazuri annual

>30% din

15

suprafaa F.V.

20

>2 cazuri
anual

30

5-7 buc/turm,
75

la stn

Nu se foloseste

30

suprafaa F.V.

3-5 buc/turm,
100

20-30% din

Se practic pe

lipsa porcilor la

50

>7 buci

60

50

stn

60

25

2 cazuri annual
Permanent i
organizat

Total

20

10

>2 cazuri
anual
Permanent i
neorganizat

60

25
225

TOTAL FACTORI

630

S-au obinut 630 de puncte, adic categoria a II-a de bonitate, cu un efectiv optim de 4 lupi la 10000
de ha de pdure. Pentru ntreg situl, efectivul optim va fi de 9 exemplare.
Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

51

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Comparnd efctivele reale cu cele optime, observm o diferen de dou exemplare, n favoarea
efectivelor reale. Pentru ca populaia de lup s nu provoace pagube populaiilor de vnat erbivor, sau pentru
a nu genera conflicte ntre gestionarii faunei i cresctorii de animale, efectivele se pot optimiza, prin
marirea cotei de recolt la lup, n sezonul de vntoare urmtor.

Tabelul 15
Situaia punctajelor alocate i obinute pe grupele de factori din cheia de diagnoz ecologic a terenurilor, pentru specia
lup

Grupe de factori
Punctaje

Factori

Factori

Factori antropici

Total

abiotici (A)

biotici (B)

negativi (C)

200

400

400

1000

150

255

225

630

75%

63,7%

56,2%

i
procente

Total puncte acordate pentru


categoria de factori

Total puncte obinute pentru


categoria de factori

Procent de punce obtinute, din


totalul acordat pentru grupa de
factori

Anliznd datele din tabelul 15, observm c pentru specia lup, cei mai importani factori sunt cei
biotici, i factorii antropici. Toate cele 3 grupe de factori au obinut punctaje satisfacatoare, i relativ
apropiate. Procentajul cel mai mic obinut, revine grupei de factori antropici(doar 56,2, fa de 63,7 i 75%),
ceea ce inseam ca n zona studiat, dificultiile cele mai mari pe care le ntmpin populaia de lupi, sunt :
Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

52

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

-punatul, care afecteaz indirect lupii, prin aciunea negativ pe care aceast activ itate o exercit
asupra populaiei de ierbivore slbatice;

-braconajul;

-numrul mare de cini la stn, care creeaz concuren la hran i mprtie boli, la care lupi sunt
sensibili;

-turismul, care prin felul su de a se practica in Masivul Ciuca, deranjeaz fauna local.

4.3.3. Efectivele de rs:


Suprafaa sitului se suprapune peste teritoriile a 16 de ri,acetia avnd urmatoarea structur pe
clase de vrste: 5 masculi, 8 femele, i 3 exemplare tinere. Dintre exemplarele adulte doar 2 masculi i 4
femele au teritorii doar n cuprinsul sitului, celelalte exemplare avnd teritorii care trec de limitele sitului. Se
va considera astfel ca efectivul real pentru zona studiat este de 9 exemplare.

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

53

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Urm prtie de
rs (original)

Evaluarea efectivelor reale, s-a facut prin metoda urmelor pe zpad.

Efectivele optime au fost calculate cu urmtoarea cheie de diagnoz ecologic:

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

54

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Tabelul 16

staional

staional
3

staional
5

Specific
Staional
8

Punctaj

de mediu

Specific

obinut
Punctaj

crt

Specific

Punctaj

Specific

Punctaj

Factorul

Punctaj

Nr

10

A. FACTORI ABIOTICI 200 de puncte

Forma de
relief
1

predomina
nt

Culmi nguste i
scurte.

stratului
de zpad.
2

Perioada
medie cu
strat de
zpad

lungi. Relief

scurte.

Relief accidentat

150

cu stncrii pe

Relief accidentat cu

100

stncrii pe 10-20%

>20% din

Strat de zpad

>20cm. Perioada

Perioada medie

50

cu strat de

medie cu strat de
zpad ntre 60-75

zpad <60 de

de zile

zile

accidentat cu

50

stncrii

lungi, relief
ondulat, fr

20

50

stncrii.

suprafa.

Strat de zpad

< 20 cm.

Culmi late i

pe1-10% din

din suprafa.

suprafa.
Grosimea

Culmi late i

Culmi nguste i

40

Strat de

Strat de

zpad

zpad

>30cm.

>40cm.

Perioada

30

medie cu

Perioada
medie cu

strat de

strat de

zpad 75 -

zpad >90

90 de zile

de zile

10

30

Total

80

staional
3

staional
6

staional
8

Punctaj

staional

Specific

obinut

de mediu

Specific

Punctaj

crt.

Specific

Punctaj

Specific

Punctaj

Factorul

Punctaj

Nr.

10

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

55

PLAN DE MANAGEMENT

staional

staional

staional

Punctaj

staional

obinut

mediu

SITUL ROSCI 0038 Ciuca


Specific
Specific

Punctaj

crt

Specific

Punctaj

Specific

Punctaj

Factorul de

Punctaj

Nr

B. FACTORI BIOTICI 500 de puncte

Procentul de
mpdurire

Arboretele

Densitatea
3.

cpriorului la
1000 ha de
pdure
Abundena
przii

4.

alternative
(cerb, capr
neagr, mistre)

Pdurea
acoper >70%

Pdurea acoper
110

60-70% din

din suprafa

suprafa

Poieni i

Poieni i

arborete
btrne >50%

115

arborete btrne
< 50 % din

din suprafa

suprafa

ntre 26 50

ntre 16-25

cpriori pe

125

cpriori pe 1000

1000 ha.

ha.

Prada

Prada

alternativ n

alternativ n

categoriile I i

100

II de bonitate

Mrimea

Trupuri de

trupurilor de

pdure >

pdure.

10000 ha.

categoria a III a

Pdurea acoper
85

50-60% din

Pdurea acoper
50

suprafa

arborete tinere cu

45

60

ha.

Prada alternativ
80

n categoria a IV a

50

de bonitate

de bonitate

arborete de vrst
mijlocie, fr

15

75

poieni

ntre 6 15
cpriori pe 1000

85

Preponderent

poieni sporadice

90

25

suprafa

Preponderent
75

<50% din

<5 cpriori pe
1000 ha.

Efective foarte
reduse

30

20

60

80

Trupuri de
50

pdure ntre
5000 10000

30

Trupuri de pdure
< 5000 ha.

10

Trupuri de pdure
< 5000 ha.

30

ha.

Total

330

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

56

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca
0

10

C. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI 300 de puncte

Punatul

Nu se
practic

Braconajul

Nu se
braconeaz

Se practic pe
70

<20% din

Se practic pe
45

suprafaa F.V.

20-30% din

Se practic pe
30

suprafaa F.V.

>30% din

15

suprafaa F.V.

150

1 caz anual

100

2 cazuri anual

50

40

3-5 buc/turm,

25

5-7 buc/turm,

10

>2 cazuri
anual

30
0

100

Numr de
3

cini la stn

Turism

3 buc/turm,

Nu se
practic

40

Sezonier i
organizat

25

Permanent i
organizat

10

>7 buci

Permanent i
neorganizat

10

25

Total

165
TOTAL FACTORI

575

S-au obinut n total, 575 puncte, ncadrnd astfel teritoriul sitului n categoria a doua de bonitate
pentru rs. Efectivul optim pentru 10000 ha de pdure, va fi de 3 ri, iar efectivul optim total, va fi de 7 ri.
Ca i n cazul lupului, i aici putem vedea c efectivul real de rs, este mai mare dect cel optim. Deci
se pot lua msuri de optimizare, ca n cazul anterior, sau situaia poate fi acceptat aa cum este, deoarece
rsul este un vntor solitar care are teritorii mari, acestea ntinzndu-se i nafara sitului, aadar impactul
asupra populaiilor prad este sczut .
Analiznd datele din tabelul 17, observm c de aceast dat, factorii biotici sunt cei mai importani
pentru populaiile de rs, aceastei grupe revenindu-i 500 de puncte din cele 1000 . n zona studiat, factorii
biotici i cei antropici au acumulat destul de multe puncte din totalul posibil: 66%, respectiv 55%.

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

57

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Tabelul 17
Situaia punctajelor alocate i obinute pe grupele de factori din cheia de diagnoz ecologic a terenurilor, pentru specia
rs

Grupe de factori
Punctaje

Factori

Factori

Factori antropici

Total

abiotici (A)

biotici (B)

negativi (C)

200

500

300

1000

80

330

165

575

40%

66%

55%

i
procente

Total puncte acordate pentru


categoria de factori

Total puncte obinute pentru


categoria de factori

Procent de punce obtinute, din


totalul acordat pentru grupa de
factori

Cel mai mic procentaj l-au obinut, factorii abiotici, de doar 40% din totalul posibil. Asupra acestei
categorii de factori, omul nu poate interveni, dar se poate ajuta popula ia de ri prin alte msuri , de exemplu
prin diminuarea efectelor negative pe care punatul, i cinii de la stn le au asupra faunei, prin practicarea
unui turism organizat, combaterea braconajului, .a., msuri care ar ajuta totodat i populaia de lup.

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

58

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

4.3.4. Efectivele de pisica slbatic

Efectivele reale de pisic slbatic au fost evaluate la 24 de exemplare, prin metoda numrrii
urmelor pe zpad.

Urm prtie de pisic slbatic (stnga), alturi, urm prtie de vulpe (dreapta)- (original)
Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

59

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Staional

staional

Specific
staional

Punctaj

staional

Specific

obinut

mediu

Specific

Punctaj

Crt

Specific

Punctaj

de

Punctaj

Factorul

Punctaj

Nr.

Efectivele optime au fost calculate cu urmtoarea cheie de diagnoz ecologic a terenurilor:

Tabelul 18

staional
6

staional

Punctaj

staional

Specific

obinut

staional

Specific

Punctaj

mediu

Specific

Punctaj

Crt.

Specific

Punctaj

de

Punctaj

Factor

Nr.

10

30

>1000 m

30

A. FACTORI ABIOTICI - 200 de puncte

Altitudinea
1

medie a

< 400 m

100

400 - 700 m

65

700 - 1000 m

terenului
Grosimea
medie a
2

stratului de
zpad i
persistena
lui

Total

Grosimea medie a

Grosimea medie a

stratului de

stratului de zpad

zpad este mai


mic de 15 cm i
se menine mai
puin de 45 de zile
pe an

100

este de 16-20 cm
i se menine
45+60 de zile pe
an

65

Grosimea

Grosimea

medie a

medie a

stratului de

stratului de

zpad este de

30

zpad este

21-25cm i se

>25cm i se

menine 60-80

menine >80

de zile pe an

de zile pe an

5
30

60

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

60

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca
0

10

B. FACTORI BIOTICI 400 de puncte

Procentul

Pdurea acoper

de

>60% din

mpdurire

suprafa

suprafa

suprafa

suprafa

Frecvena

Peste 200 de

ntre 150-200 de

ntre 100 - 150 de

Sub 100 de

roztoarelo

iepuri la 1000

r (iepure i

ha teren i peste

oareci)

Pdurea acoper
100

150

40-60% din

iepuri la 1000
ha teren i 3-5

Pdurea acoper
70

100

5 guri la m

guri la m

arbusrtiv

>10% din

6-10% din

n afara

fondul de

fondului

vntoare

vntoare

Arborete

Arborete

20-40% din

iepuri la 1000 ha
teren i 2 guri la

Pdurea acoper
50

75

<20% din

iepuri la 1000
ha teren i <2 la

20
100

50

50

Vegetaie

75

fondul de

50

2-5% din fondul


de vntoare

30

<2% din fondul


de vntoare

15

50

forestier

Arborete

amestecate
preponderent n
clasele I i II

Total

75

amestecate
preponderent n
clasele III i IV

Arborete pure

Arborete pure de
50

foioase
preponderente

30

rinoase
preponderent

15

30

prepopnderente
230

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

61

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

staional
3

staional
5

staional
7

Punctaj

staional

Specific

obinut

mediu

Specific

Punctaj

Crt

Specific

Punctaj

Specific

Punctaj

Factorul de

Punctaj

Nr.

10

C. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI 400 de puncte

Punatul

practic
Braconajul

cini la stn.
Numr de
stne.

Nu se
braconeaz

Numr de

Nu se

Turism

Se practic pe
100

<20% din

Se practic pe
75

suprafaa F.V.
100

1 caz anual

medie de 3

150

ntre 3-5 stne cu


o medie de 5 cini

60

practic

50

Sezonier i
organizat

2 cazuri anual

100

cu o medie de

Permanent i
organizat

>2 cazuri

20

20

50

anual

20

Peste 7 stne
60

7 cini

30

>30% din
suprafaa F.V.

ntre 5-7 stne

cini
Nu se

50

suprafaa F.V.

pn la 3
stne cu o

20-30% din

Se practic pe

cu o medie

20

60

peste 7 cini

10

Permanent i

Total

neorganizat

30

160
TOTAL FACTORI

450

Pentru pisic slbatic, s-au obinut 450 puncte, terenul ncadrndu-se n categoria a III-a de bonitate.
Rezult astfel, un efectiv optim de 9 exemplare la 10 000 ha de pdure. Efectivul optim total va fi de 20
exemplare.
n cazul pisicii slbatice, efectivele reale le depesc pe cele optime cu 4 exemplare. La fel ca n cazul
rsului, se pot optimiza efectivele prin vntoare, sau situaia poate fi lsat aa cum este, deoarece n zona
de munte, pisica slbatic produce daune nesemnificative populaiilor de vnat mic.
Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

62

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Observm, conform tabelului 19, c de importan mare, pentru populaiile de pisic slbatic, sunt
factorii biotici i antropici, acestora revenindu-le, cte 400 de puncte din cele 1000. Cel mai mic procentaj ,
din totalul posibil, l-au nsumat factorii abiotici, de doar 30%, fapt care este de neles, tiind c aceast
specie, gsete cele mai bune condiii n zona colinar joas i n zona de cmpie, nu n zona montan i n
cea alpin, n care se afl situl Ciuca.
Tabelul 19
Situaia puncta jelor alocate i obinute de grupele de factori din cheia de diagnoz ecologic a terenurilor, pentru specia
pisic slbatic

Grupe de factori
Punctaje

Factori

Factori

Factori antropici

Total

abiotici (A)

biotici (B)

negativi (C)

200

400

400

1000

60

230

160

450

30%

57,5%

40%

i
procente

Total puncte acordate pentru


categoria de factori

Total puncte obinute pentru


categoria de factori

Procent de punce obtinute, din


totalul acordat pentru grupa de
factori

4.3.5.Efectivele de capra neagr:

Efectivele de capr neagr au fost evaluate la 73 de exemplare. Principala metod de evaluare, este
Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

63

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

cea a observaiilor directe, care s-au facut n toamna anului 2012, n lunile octombrie-noiembrie, n perioada
de mperechere a acestora.

Capr neagr cu ied (original)

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

64

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Tabelul 20. Cheie pentru diagnoz ecologic a terenurilor cu capr neagr

staional
4

staional
5

staional
7

Punctaj

staional

Specific

obinut

mediu

Specific

Punctaj

crt

Specific

Punctaj

Specific

Punctaj

Factorul de

Punctaj

Nr

10

A. FACTORI ABIOTICI: 250 puncte


> 50% din
Forma de relief
1

(%din suprafaa
ocupat)

supraf.
Stncrii i
terenuri

80

puternic

41-50%din

30-40%din

supraf. Stncrii

supraf. Stncrii

i terenuri

i terenuri

puternic

60

accidentate

accidentate

puternic

<30%din
supraf.

40

Stncrii i
40

terenuri

20

puternic

accidentate

accidentate

Temperatura
2

medie n
perioada 25

>40C

30

2.1 - 40C

20

0 2 0C

10

<00C

30

141-160mm/m2

20

161-180mm/m2

10

>180mm/m2

20

Aprilie-10 Iunie
Cantitatea i
natura
3

precipitaiilor n

<140mm/

perioada 25

m2

30

Aprilie-10 Iunie
Ape

Reeaua
hidrografic

uniform
distribuite

20

n golul
alpin

Grosimea medie

Strat de

a stratului de

zpad <

30

Ape distribuite

Ape distribuite

pe 41-60% din

pe 20-40% din

suprafaa

15

suprafaa golului

golului alpin

alpin

Strat de zpad

Strat de zpad

ntre 21-40 cm;

20

ntre 41-60 cm

Ape
distribuite pe
10

<20% din

suprafaa
golului alpin
Strat de
10

zpad > 60

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

65

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca
zpad n

20 cm;

61-80 de zile cu

81-100 de zile

cm

pdurea de

< 60 de zile

avalne;

cu avalane:

> 100 de zile

limit

fr

1-2 culoare de

3-5 culoare de

cu avalane;

avalane

avalane

avalane

> 5 culoare

20

de avalane
Locuri de
6

refugiu pe
timpul iernii

>20% din

60

suprafa

11-20% din
suprafa

40

5-10% din

20

suprafa

<5% din

suprafa

40

Total

155

staional
4

staional

staional
8

Punctaj

staional

Specific

obinut

mediu

Specific

Punctaj

crt

Specific

Punctaj

Specific

Punctaj

Factorul de

Punctaj

Nr

10

B. FACTORI BIOTICI: 200 puncte

Punile (%din
S i compoziie)

Vegetaie
2

arbustiv a
zonei alpine (%
din S)

>25% din S
compoziie
natural

15-25% din S
40

compoziie natural
pe >50% din S

30

natural pe 30-

10-19% din

suprafaa

suprafaa golului

suprafaa

Vegetaia

Amestecuri

forestier

de rinoase

limitrof zonei

cu foioase cu

alpin

30

Pduri de rinoase
40

n amestec cu
foioase

20

50% din S

20-30% din
40

compoziie

compoziie

>30% din

golului alpin

<5% din S

5-14% din S

golului alpin

rinoase cu
0.1-0.2 diverse

<30% din

10

40

S
<10% din
suprafaa
20

golului

30
10

alpin

Pduri de
30

natural pe

Pduri de
20

rinoase
cu

10

40

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

66

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca
alpine

>0.3 diverse

cu 0.2-0.3 diverse

moi i

moi i arbuti

moi i arbuti

<0.1divers
e moi i

arbuti
Locuri de
hrnire pe
4

timpul iernii i
biomasa
accesibil iarna

arbuti

>20% din
suprafa i
>150 de

80

15-20% din

10-14% din

suprafa i 100-

suprafa i

150 de kg./ha.

kg./ha.

60

50-99kg./ha.

<10% din
suprafa i
40

<50 de

80

20

kg./ha.

Total

190

staional
4

staional
5

staional
7

Punctaj

staional

Specific

obinut

de mediu

Specific

Punctaj

crt

Specific

Punctaj

Specific

Punctaj

Factorul

Punctaj

Nr

10

C. FACTORI DE CULTUR CINEGETIC: 250 puncte

>1 srrie/

1 srrie/51-

50ha.
1

Adminis-

Distribuie

trarea srii

uniform n

40

pdure i gol

numeric al
2

prdtorilor

1 srrie/

uniform n

100ha. n gol

100ha. n gol

pdure i gol

30

alpin

20

alpin

Raportul

Raportul

Raportul

Raportul

numeric rs i

numeric rs i

numeric rs i

numeric rs

lup/capr

30

lup/capr neagr

20

lup/capr neagr

10

i lup/capr

neagr >1:50

1:35-1:50

1:20-1:34

neagr <1:20

Nr. de

Nr. de cini de

Nr. de cini de la

Nr. de cini de

Nr. de cini

cini de la

la stn pn

stn ntre 4-5

la stn ntre 6-7

de la stn

stn i

la 3 buc., cu

eliminarea

jujeu,

specifici

1 srrie/ 76-

30
10

alpin

alpin
Controlul

75ha. Distribuie

80

buc., cu jujeu,
dehelmitizai,

55

buc., cu jujeu,
dehelmitizai,

25

ntre >7

buc., cu

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

67

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca
cinilor

dehelmitizai,

care nu

care nu

jujeu,

hoinari din

care nu

vagabondeaz n

vagabondeaz n

dehelmitizai

teren

vagabondeaz

teren

teren

, care nu

n teren

25

vagabondeaz
n teren
>120% din

91-100% din

Gradul de

<90% din

capacitatea real,

incrcare

capacitatea

cazuri izolate de

al

real, animale

animale

punilor,

nepurttoare

prezena

de boli

boli

bolilor

transmisibile

transmisibile: 1-

100

purttoare de

101-120% din

capacitatea

capacitatea

real,

real, animale

animale

purttoare de

purttoare de

60

2 ex./500 ex.

boli

20

boli

transmisibile: 3-

transmisibile

4 ex./500 ex.

: >4 ex./500

ex.

Total

115

staional
3

staional
5

staional
7

Punctaj

staional

Specific

obinut

de mediu

Specific

Punctaj

crt

Specific

Punctaj

Specific

Punctaj

Factorul

Punctaj

Nr

60

10

D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI: - 300 puncte

Se practic pe
1

Punatul

nu
exist

<25% din
60

suprafaa
golului alpin

Se practic pe

Se practic pe 2540

50% din suprafaa


golului alpin

>50% din
20

suprafaa

20
0

golului alpin

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

68

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca
Braconajul
(tuburi gsite n
2

teren, resturi de

Nu

animale, cazuri

exist

60

1-2 cazuri pe an

40

3-4 cazuri pe an

20

>4 cazuri pe an

1-2 ex./1000 ha.

40

3-4 ex./1000 ha.

20

>4 ex./1000 ha.

40

descoperite)

Cini hoinari

Nu
exist

60

Redus,

Practic
4

Turism

inexis-

60

tent

Nu se

iarn

practic

afecteaz <10%

40

din zonele de

afecteaz 11-20%

20

din suprafa

Afecteaz <20%
60

Intens,

Intens, organizat,

din suprafa

Practicarea
sporturilor de

organizat,

iernat

Total

din zonele de
iernat

dezorganizat,
afecteaz >20%

din suprafa

Afecteaz 20-30%
40

40

Afecteaz
20

>30% din

40

zonele de iernat
140

TOTAL FACTORI

600

S-au obinut 600 de puncte, nsemnnd categoria a II-a de bonitate.Deci vom avea un efectiv optim
de 30 de exemplare la 1000 ha, ceea ce nseamn c, pentru 2622 ha suprafa productiv pentru capr
neagr (gol aplin+ o suprafa de pdure limitrof egal cu aces ta), efectivul optim va fi de 79 de exemplare.
n urma rezultatelor obinute, reiese c efectivele reale de capr neagr din situl C iuca, sunt mai
mici dect cele optime. Se va merge deci, la luarea unor msuri, care s duc la ridicarea efectivului. Pentru
nceput, se pot diminua cotele de recolt, n sezonul de vntoare urmtor, pe cele 5 fonduri cinegetice, care
intr n situl Ciuca.

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

69

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Tabelul 21.
Situaia punctajelor alocate i obinute de grupele de factori din cheia de diagnoz ecologi c a terenurilor, pentru specia
capr neagr

Grupe de factori
Punctaje

Factori

Factori

Factori de cultur

Factori antropici

Total

abiotici (A)

biotici (B)

cinegetic (C)

negativi (D)

250

200

250

300

1000

155

190

115

140

600

62%

85%

46%

46,6%

i
procente

Total puncte acordate pentru


categoria de factori

Total puncte obinute pentru


categoria de factori

Procent de punce obtinute, din


totalul acordat pentru grupa de
factori

Dac analizm datele din tabelul 21 observm c distribuirea celor 1000 de puncte ai cheii de
bonitate, se face pentru toatele cele 4 categorii de factori, ntru-un mod relativ uniform. Aceasta nseamn,c
pentru populaia de capr neagr toi factorii la fel de importani. Totui un grad puin mai ridicat de
importan, observam n cazul factorilor antropici.
Chiar dac n cazul factorilor biotici, i abiotici, procentul punctelor obinute, din totalul de puncte
acordate pentru aceste categorii de factori, este destul de mare, nu putem spune acela i lucru, despre factorii
de cultur cinegetic, i despre factorii antropici negativi. De aceea, aici este indicat s se i a primele msuri,
Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

70

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

pentru favorizarea efectivelor de capr neagr. De exemplu:


-diminuarea efectelor negative pe care punatul l exercit asupra caprelor negre prin constrgerea
proprietarilor de oi s aplice tratamentele medicale obligatorii animalelor i s reduc numrul de cini la
stn, prin interzicerea paunatului n anumite zone, etc.
-combaterea braconajulului;
-inerea sub control a pradtorilor specifici i nespecifici;
-interzicerea turismului dezorganizat;

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

71

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Capitolul V. Msuri minime de conservare a habitatelor si speciilor de


interes comunitar din cadrul sitului de importan comunitar Ciuca
5.1. Analiza SWOT pentru situl de importan comunitar Ciuca
5.1.1.Puncte tari:
-Suprafaa: Situl Ciuca, are o suprafa de 219 50 ha, fiind destul de mare, permind ca msurile
de protejare a elementelor de flora si fauna, s-i dovedeasc eficiena;
-Forma: fiind aproape circulara, forma sitului, confera un grad ridicat de compactitate, nlturnd
astfel problemele de administrare care apar n cazul siturilor cu forma alungit, sau divizate;
-Localizarea: Poziionarea Masivului Ciuca, n interiorul Carpailor de Curbur , unde arcul
carpatic are lime m are, a fcut ca aceasta zon, s fie mai puin strpu ns din toate prile, de presiuni
antropice, care schimb aproape ireversibil cadrul natural;
- Biodiversitatea: fiind puin atins de activit i umane, Masivul Ciuca conine o multitudine de tipuri
de ecosisteme, care se prezint astzi, sntoase, i ntr -o bun stare de conservare. Astfel, dei ocup abia
0,09 % din suprafaa rii, cuprinde o impresionant diversitate ecologic i biologic provizoriu inventariat,
reprezentat prin: 12 grupe de ecosisteme, 15 din cele 212 tipuri de staiune forestier identificate n ar,
amplasate n 3 din cele 9 etaje fitoclimatice forestiere, 38 din cele 306 tipuri de pdure, grupate n 8 din cele
50 formaiuni forestiere, cu 16 tipuri de ecosisteme forestiere constituite din p duri virgine i cvasivir gine i
22, respectiv 24 % tipuri de habitate naturale protejate de interes comunitar, din care 5, respectiv 19 %,
prioritar protejate; 3.347 specii, din care 1.738 specii animale (mamifere 60, psri 148, reptile 5,
amfibieni 11, peti 6, nevertebrate 1.508), 1.200 specii vegetale (spermatofite 1.040, pteridofite 37,
briofite 123) i 409 specii de fungi i licheni (fungi 4, licheni - 409). Din acestea, 334 specii (10 %) sunt
protejate prin legi romneti i comunitare, din care: 182 specii animale (mamifere 16, psri 142, reptile
5, amfibieni 8, peti 2, nevertebrate - 9) i 152 speciivegetale, din care: spermatofite 148, pteridofite
4; 85 taxoni endemici, din care 47 animali (reptile 1, amfibieni 1, peti 1, nevertebrate 44, din care:
Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

72

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

lepidoptere 35, coleoptere 1, gasteropode - 8). Din totalul speciilor provizoriu inventariate, 47 se
ncadreaz n Anexa 3 din Legea nr. 462/2001 Specii de plante i animale a cror conservare necesit
desemnarea ariilor speciale de conservare i a ariilor de protecie special avifaunistic, alte 115 specii se
ncadreaz n Anexa 4 Specii de animale i plante care necesit o protecie strict, iar alte 32 specii n
Anaxa 5 Specii de plante i animale de interes comunitar ale cror prelevare din natur i exploatare fac
obiectul msurilor de management.

-tipul de proprietate : din totalul suprafeei doar 3.7 % este proprietate privat, restul fiind
proprietate public naional sau local, i anume 79,3%, respectiv 17%. Acest lucru poate nsemna un
avantaj, deoarece pot fi diminuate conflictele care apar ntre administratorul sitului i proprietari, atunci cnd
anumite activiti antropice sunt restricionate.
-suprafaa ocupat de p duri: din cele 21950 ha ale sitului, 69% revin fondului forestier (din care
peste 3.400 ha pduri virgine i cvasivirgine - 22 %), aici concentrndu-se un complex de ecosisteme
preponderent naturale (77 %), cu o diversitate remarcabil i cu o abunden local de 210 -250 ori mai mare
fa de media specific fondului forestier naional.

- administrarea sitului: pentru principii de administrare, planuri de management, i alte m suri


organizatorice, sunt implicati specialiti, cu experien vast n domeniu, ex: ICAS, Fundaia Carpai.

5.1.2.Puncte slabe:
-existena unor localiti, n apropierea sitului , localiti care se afl ntr-o expansiune continu;
-desfurarea, n zon, a unor activiti antropice, care au efecte negative asupra florei, faunei i
mediului nconjurtor;
Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

73

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

-faptul c situl Ciuca se ntinde pe teritoriul a dou judee, poate ngreuna aplicarea unor msuri
organizatorice, restricii, .a, poate genera conflicte;
- complexul turistic de pe Muntele Rou, care constituie o pat de mediu antropizat , n peisajul
slbatic al Masivului Ciuca;

5.1.3.Oportuniti:
-declararea zonei ca parc naional, poate u ura aplicarea unui management unitar, facilitnd astfel
protejarea genofondului i ecofondului din Masivul Ciuca;
-biodiversitatea sitului Ciuca, poate atrage pe viitor fonduri pentru conservarea habitatelor, sau a unor
specii de flor sau faun;
-datorit cadrului natural existent, i a peisajelor uimitoare, turismul organizat poate devein durabil,
aducnd astfel beneficii att ariei protejate,ct i comunitii locale;
5.1.4.Ameninri :
-Solul superficial i scheletic, de pe versanii cu pante excesive i cu substratul friabil din zona
subalpin este expus eroziunii i erodat, proces omniprezent, n cretere alarmant, provocat de:
- incendierea vegetaiei lemnoase i semilemnoase;
- tierea ras a pdurilor;
-suprapunarea abuziv;
- practicarea fi a turismului primitivist, necontrolat etc;

-Biodiversitatea este expus i supus unei erodri progresive provocat de:


- braconaj;
- punatul generalizat;
Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

74

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

- igienizarea pdurilor, soldat cu extragerea exemplarelor de Arbor ecologicus,


microhabitate specifice pentru avifauna migratoare i entomofauna specific protejate;
- recoltarea speciilor de plante rare i protejate;
- recoltarea iraional a fructelor de pdure, lichenilor, ciupercilor, plantelor medicinale;

-Degradarea ireversibil a peisajului natural prin:


- extinderea zonei intravilane i mpnzirea acesteia cu construcii lipsite de gust;
- gestionarea n discordan cu legile naturii a enclavei afectat cabanei turistice Muntele
Rou;
- potecirea golului alpin;
- creterea semislbatic a hergheliilor de cai;
- poluarea cu resturi menajere a solului, apelor etc;
- colmatarea cheilor etc.
- Pericole poteniale, ce pot contraveni intereselor de viitor, sunt prefigurate de intenia:
-captrii izvoarelor, dei se tie c Masivul Ciuca, la peste cca. 1250 m alt. e sec;
- amenajrii prtiilor de schi, care afecteaz stabilitatea pdurii la efectele eoliene, canalizate
pe deschiderile practicate n masivul forestier etc.Impacturile sus menionate, atenteaz asupra resurselor
naturale strategice, ntre care se situeaz peisajul natural nealterat.

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

75

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

5.2. Msuri generale pentru suprafee cu habitate de importan comunitar,


pentru care a fost desemnat situl ROSCI0038 Ciuca
Habitate de ape dulci:

Nu se vor taluza malurile apelor din interiorul sitului (doar cu anumite excepii, n cazul alunecrilor,
etc.) i nu se vor ntreprinde alte msuri specifice de regularizare, cu excepia zonelor locuite, dac
nu exist alte alternative;

Nu se vor construi drumuri forestiere sau publice n albia minor a rurilor;

Nu se vor transporta lemne prin trre provenite din exploatarea forestier, n albia minor sau pe
maluri;

Nu se va circula cu vehicule de orice tip n albia i pe malul rurilor;

Nu se vor stabili depozite temporare de lemne provenite din exploatare i nu se vor abandona n albia
rurilor crengi provenite din activitatea de exploatare forestier sau alte materiale;

Interzicerea/limitare interveniilor asupra habitatelor umede (desecri, drenri);

Nu se vor capta izvoare i se va asigura protecia integral a acestora;

Nu se vor depozita deeuri pe malurile zonelor umede.

Habitate de tufriuri i pajiti:

Interzicerea incendiilor vegetaiei uscate;

Controlul speciilor alohtone i invazive;

Se va practica punatul extensiv, cu numrul de animale optim rezultat din capacitatea de suport a
punilor. Supra i subpunatul vor fi permise pentru perioade scurte de timp, cu avizul
administratorului sitului, doar n cazuri particulare (reconstrucie ecologic de habitate degradate,
msuri experimentale etc.);

Trlirea se va realiza cu cel mult 1 oaie/m 2/noapte sau 1 vit/6m2/noapte, dar nu mai mult de 2-3
nopi, n funcie de particularitile structurale i funcionale ale pajitilor;

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

76

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Pentru reconstrucia ecologic a habitatelor de pajiti degradate, dar numai cu avizul


administratorului sitului i n funcie de particularitile structurale i funcionale ale covorului
vegetal, trlirea se poate realiza i pentru mai mult de 2-3 nopi;

Nu se va circula cu autovehicule inclusiv cu autovehicule de tip of road (ATV) n sit dect cu


aprobarea administraiei;

Este interzis depozitarea deeurilor de orice natur n perimetrul sitului;

Este interzis folosirea ierbicidelor i a ngrmintelor chimice;

Controlul strict al aplicrii ngrmintelor organice i al amendamentelor naturale; Cosirea


habitatelor de pajiti se va face manual, dup data de 1 iulie, materialul vegetal rezultat trebuie
strns i transportat n cel mult dou sptmni de la data cosirii;

n cazuri excepionale (habitate degradate, reconstrucie ecologic etc.), perioada de cosire poate fi
devansat sau amnat, cu aprobarea administratorului sitului;

Rensmnarea/supransmnarea va fi permis numai n cazul habitatelor degradate, cu acordul


administratorului sitului i doar cu specii de plante prezente n perimetrul care necesit aceast
msur de management (cu respectarea compoziiei specifice i a proporiei speciilor);

Controlul activitilor umane cu potenial efect distructiv asupra covorului vegetal al pajitilor
(exploatri forestiere, construcii etc.).

Habitate de stncrii:

Nu se vor exploata grohotiurile pentru materiale de construcii;

Nu se vor deschide cariere i microcariere n versanii stncoi situai n sit;

Habitate de pduri:

Promovarea i perpetuarea tipului natural de pdure n suprafeele cu habitate de importan


comunitar;

Promovarea regenerrii naturale ori de cte ori este posibil;

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

77

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Respectarea normelor tehnice silvice n vigoare;

Nu se vor aplica nici un fel de tieri de vegetaie lemnoas n zonele mltinoase i de turbrie,
precum nici pe versanii abrupi, cu excepia cazurilor n care extragerea arborilor este strict
necesar pentru a favoriza instalarea regenerrii naturale a speciilor edificatoare a habitatului - tieri
de conservare;

Rampele de depozitare a materialului lemnos vor ocupa suprafee ct mai reduse i vor fi delimitate
n teren conform normelor n vigoare;

Interzicerea/limitarea construirii de drumuri forestiere n habitatele forestiere prioritare;

Se interzice recoltarea plantelor i fructelor din sit.

(Regulamentul sitului de importan comunitar ROSCI0038 Ciuca)

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS ., in calitate
de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma, fara aprobarea
scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

78

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

5.3.Msuri minime de conservare specifice tipurilor de habitate de interes

comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSCI0038 Ciuca


Tabelul 22
Nr.

Denumirea habitatului de

Cod

Msuri minime de conservare

crt.

interes comunitar

Natura

1.

Vegetaie herbacee de pe

3220

malurile rurilor montane

controlul activitilor turistice;

interzicerea/limitarea interveniilor de tip desecare, drenare;

2000

2.

Vegetaie lemnoas cu

3230

Myricaria germanica de-a

interzicerea punatului n jurul izvoarelor;

interzicerea/limitarea punatului n aceste zone sau a oricror activiti


care ar putea influena dinamica natural a apelor;

lungul rurilor montane

Myricaria germanica, fiind o specie heliofil, se poate interveni pentru


meninerea acestui tip de vegetaie prin tierea speciilor lemnoase de talie
mai mare; se ntrzie astfel dinamica natural a vegetaiei, de instalare a
pdurilor de lunc;

3. Vegetaie

lemnoas

cu

Salix 3240

eleagnos de-a lungul rurilor


montane

interzicerea n aceste zone a exploatrii prundiului i a tierilor speciilor


lemnoase;

promovarea regenerrii naturale a vegetaiei;

limitarea accesului turmelor de animale, n special bovine (determin


alterarea puternic a solurilor i mpiedic reinstalarea vegetaiei),
practicarea unui turism controlat;

4.

Tufriuri alpine i boreale

4060

evitarea suprapunatului;

interzicerea utilizrii de ATV-uri i snowmobile;

interzicerea turismului necontrolat, cu deplasarea n afara potecilor, pe


scurtturi, ce provoac o eroziune suplimentara a covorului vegetal;

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS., in
calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma,
fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

79

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca
5.

Pajiti calcifile alpine i


subalpine

6.

Pajiti montane de Nardus


bogate n specii pe substraturi
silicioase

7.

8.

Fnee montane

Comuniti de lizier cu ierburi


nalte higrofile de la nivelul

6170

evitarea suprapunatului;

meninerea activitii de punat;

evitarea supratrlirii i eutrofizrii prin practicarea punatului prin

6230*

6520

rotaie;;
evitarea suprapunatului;
interzicerea turismul necontrolat n afara traseelor amenajate;
meninerea activitii de punat;
evitarea aplicrii msurilor tehnologice, a amendamentelor i
controlul supratrlirii i eutrofizrii prin practicarea punatului prin
supransmnrii, pentru creterea produciei acestor tipuri de pajiti;
rotaie;
evitarea suprapunatului care poate duce la degradarea fnetelor,
controlul
aplicrii
de amendamente
baza de calciu;
determinnd
tranziia
acestora nsprepenardete;

cosirea ncepnd cu luna iulie;

evitarea abandonrii cositului;

6430

limitarea desecrilor, drenrilor;


limitarea punatului n aceste zone;

cmpiilor, pn la cel montan i


alpin
9.

Grohotiuri silicioase din etajul


montan pn n cel alpin

8110

limitarea punatului;
interzicerea turismul necontrolat n afara traseelor amenajate;

(Androsacetalia alpinae i
ladani) i de
10. Galeopsietalia
Grohotiuri calcaroase

8120

isturi calcaroase din etajul

limitarea punatului;
interzicerea turismul necontrolat n afara traseelor amenajate;

montan pn n cel alpin


(Thlaspietea rotundifolii)
11. Izvoare petrifiante cu formare
de travertin(Cratoneurion)

12. Pduri de fag de tip LuzuloFagetum

13. Pduri de fag de tip AsperuloFagetum

7220*

limitarea punatului;

interzicerea turismul necontrolat n afara traseelor amenajate;

interzicerea captarii i devierii ivoarelor;

9110

interzicerea
recoltrii turistice
travertinului
controlul
activitilor
(campri, crearea de noi poteci);

respectarea normelor silvice de exploatare;

promovarea managementului conservativ (regenerri naturale);

interzicerea punatului;

9130

controlul strict al activitilor turistice (campri, crearea de noi poteci);

respectarea normelor silvice;

interzicerea punatului;

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS., in
calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma,
fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

80

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

14.

Pduri medio-europene de fag


din Cephalanthero-Fagion

15.

16.

Pduri din Tilio-Acerion pe

9150

controlul activitilor turistice (campri, crearea de noi poteci);

respectarea normelor silvice de exploatare;

promovarea managementului conservativ (regenerri naturale);

interzicerea punatului;

9180*

interzicerea/limitarea construirii de drumuri forestiere;

versani abrupi, grohotiuri i

promovarea regenerrilor naturale n habitatele forestiere;

ravene

respectarea normelor silvice;

Pduri acidofile de Picea abies

9410

ajutorarea regenerrii naturale;


promovarea managementului conservativ (regenerri naturale);

din regiunea montana

respectarea normelor silvice;

(Vaccinio-Piceetea)

aplicarea de lucrri de ngrijire i regenerare orientat spre protecia


mpotriva doborturilor de vnt;

17

Pduri aluviale cu Alnus

91E0*

meninerea regimului hidrologic natural;

glutinosa i Fraxinus excelsior

respectarea normelor silvice;

(Alno-Padion, Alnion incanae,

evitarea regenerrii din cioate mbtrnite;

Salicion albae)

promovarea regenerrii naturale mixte a aninilor;

prin lucrri de ngrijire se vor promova cu precdere exemplarele


provenite din smn;

18.

Pduri dacice de fag

91V0

controlul activitilor turistice (campri, crearea de noi poteci);


respectarea normelor silvice de exploatare;promovarea managementului

(Symphyto-Fagion)

conservativ (regenerri naturale);


interzicerea punatului.

19.

20.

Tufriuri cu Pinus mugo i

4070*

Rhododendron myrtifolium

Pduri de Larix decidua i/sau

9420

interdicia total pentru tierea jneapnului;


interdicie total pentru recoltarea lstarilor de jneapn;
promovarea managementului conservativ (regenerri naturale);

Pinus cembra din regiunea

respectarea normelor silvice;

montan

aplicarea de lucrri de ngrijire i regenerare orientat spre protecia


mpotriva doborturilor de vnt

( Ciuc, M., 1969;Ciuc Maria, Beldie, Al.,1989; Regulamentul sitului de importan comunitar
ROSCI0038 Ciuca)
Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS., in
calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma,
fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

81

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

5.4.Msuri specifice speciilor de interes comunitar pentru care a fost desemnat


ROSCI0038 Ciuca
Tabelul 23

Nr.

Cod

Denumire specie

Msuri minime de conservare

crt.
1

1303

Rhinolophus hipposideros

-protejarea adposturilor de var i de iarn;

(Liliacul mic cu potcoav)


2

1324

Myotis myotis (Liliacul

-protejarea adposturilor de var i de iarn;

comun)

1352

Canis lupus (Lupul)

- contientizarea opiniei publice privind rolul speciei n


ecosistem i importana conservrii acesteia;
- asigurarea de hran pentru speciile prad n perioadele cu
hran deficitar;
-interzicerea folosirii momeliilor otrvite i a braconajului;
-nlturarea suprapunatului, i limitarea cinil or la stn, la 3
exemplare, tratai contra bolilor;

1354

Ursus arctos (Ursul brun)

- orientarea activitiilor de vntoare spre reducerea conflictelor;


- asigurarea protecie brloagelor;
- identificarea zonelor de concentare sezonier i aplicarea de
msuri de prevenie a pagubelor;
-protejarea zonelor cu arbori i arbuti fructiferi;

1355

Lutra lutra (Vidra)

-limitarea interveniilor asupra cursurilor de ap; meninerea


zonelor mltinoase din vecintatea praielor;
-monitorizarea prezenei vidrei pe cursurile de ap;

1361

Lynx lynx (Rsul)

-contientizarea opiniei publice privind rolul speciei n


ecosistem i importana conservrii acesteia;
- asigurarea de hran pentru speciile prad n perioadele cu hran
deficitar;

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS., in
calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma,
fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

82

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca
-interzicerea folosirii momeliilor otrvite i a braconajului;
-nlturarea suprapunatului, i limitarea cinilor la stn, la 3
exemplare, tratai contra bolilor;

1166

Triturus cristatus (Triton cu

-meninerea habitatelor acvatice i terestre specifice;

creast)

1193

Bombina variegata (Buhai de

evitarea deteriorrii i distrugerii habitatelor specifice;

balt cu burta galben)

2001

Triturus montandoni (Triton

meninerea habitatelor acvatice i terestre existente n limita

carpatic)

arealului de rspndire a speciei la nivelul sitului Ciuca;


se va evita suprapunatul, care are un impact negativ asupra
locurilor de reproducere, prin eroziunea provocat de copite i
poluarea blilor cu dejecii;

10

11

1138

1163

Barbus

meridionalis

evitarea deteriorrii habitatului i a modificrii calitii apelor n

(Moioaga)

care specia triete;

Cottus gobio (Zglvoc)

evitarea deteriorrii habitatului i a modificrii calitii apelor n


care specia triete;

12

1078

Callimorpha quadripunctaria

conservarea habitatelor specifice;

(Fluture)

13

14

1087

4014

Rosalia

alpina

(Croitorul

meninerea unor arbori btrni, parial uscai, n habitatele

fagului)

corespunztoare speciei;

Crabus variolosus(gndac)

meninerea unor arbori btrni, parial uscai, precum i a unor


arbori czui, n habitatele corespunztoare speciei;

15

4036

Leptidea morsei

conservarea habitatelor specifice;

16

4070

Campanula serrata (Clopoei)-

conservarea habitatelor n care vegeteaz specia;


controlul cositului i punatului;

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS., in
calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma,
fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

83

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca
-

17

1758

Ligularica sibirica

conservarea habitatelor n care vegeteaz specia;


controlul cositului i punatului;

18

1902

Cypripedium calceolus

conservarea habitatelor n care vegeteaz specia;


controlul cositului i punatului;

19

1379

Mannia triandra

conservarea habitatelor n care vegeteaz specia;


controlul cositului i punatului;

(Ciuc Maria, Beldie, Al.,1989; Regulamentul sitului de importan comunitar ROSCI0038 Ciuca)

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS., in
calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma,
fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

84

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Capitolul VI. Concluzii


Rezultatele obinute permit formularea urmtoarelor concluzii:

(1) Dei Munii Ciucaului au nceput a fi studiai de peste 150 ani, n cadrul studiului de fa au
fost iniiate primele cercetri tiinifice pluridisciplinare sistematice. Acestea s-au finalizat cu:
(1.1)

identificarea

de pduri virgine i cvasivirgine pe 3.400 ha, sau 22 % din suprafaa

pduroas a parcului i a unui numr de:

(a) 22 habitate naturale specifice protejate prin legislaia european i romn, din care 6
prioritare;

(b) 3.347 specii, din care 1738 specii animale (mamifere 60, psri 148, reptile 5, amfibieni
11, peti - 6, nevertebrate 1.508), 1.200 specii vegetale (spermatofite 1.040, pteridofite 37 i
briofite - 123, din care muci 31, hepatice - 92) i 409 fungi, din care fungi 4, licheni - 409). Din
acestea:

(c) 334 specii protejate prin legi europene i romne, din care : 182 specii animale (mamifere 16,
psri 142, reptile - 5, amfibieni 8, peti 2, nevertebrate - 9) i 152

specii vegetale, din care :

spermatofite 148 i pteridofite 4;

(d) 47 taxoni animali endemici, din care: reptile 1, amfibieni 1, peti 1 i nevertebrate 44, din
care : lepidoptere 35, coleoptere 1, gasteropode 8 ;

(e) 140 de taxoni vegetali endemici menionai pe Listele Roii naionale i 52 pe liste
internaionale;

(f) 38 taxoni vegetali endemici;

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS., in
calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma,
fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

85

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

(g) Dintre acestea, 47 de specii se ncadreaz n Anexa 3 din Legea nr. 462/2001 Specii de plante
i animale a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare i a ariilor de protecie
special avifaunistic, alte 115 specii se ncadreaz n Anexa 4 Specii de animale i plante care
necesit o protecie strict, iar alte 32 specii n Anexa 5 Specii de plante i animale de interes
comunitar ale cror prelevare din natur i exploatare fac obiectul msurilor de management.

(1.2) evidenierea unei concentrri deosebite de habitate naturale protejate i prioritar protejate la
nivel european i naional, precum i de specii endemice i rare, n zona stncriilor calcaroase cu
precdere n pajitile subalpine (vezi i Capit. 16, 17 i 18 din Anexa 1 Formularul standard pentru
caracterizarea ariilor naturale protejate).( Formularul Standard Natura 2000 pentru situl Ciuca, 2008)

(2) Elemente prezentate n concluzia (1) demonstreaz apartenena Masivului Ciuca la mica
categorie a teritoriilor cu o valoare foarte nalt a biodiversitii.
(3) Unitile teritoriale componente ale sitului au fost ncadrate, n conformitate cu dispoziiile
Legii nr. 462/200, i n acord cu factorii de decizie ai Direciilor Silvice Ploieti, Braov i ICAS
Bucureti i ai Ageniilor pentru Protecia Mediului Ploieti i Braov,

n categoria de rezervaii

tiinifice i de conservare special. Suprafaa total a acestei zone este de 7.925 ha sau 34,9 % din
suprafaa total a sitului, din care:
- n fondul forestier : 5.519 ha (24,3 %);
- n pajite: 2.124 ha (9,3 %) i
- n fondul forestier i n pajite, n cazul pdurilor ripariene cu zonele adiacente, izvoare i cursuri
de ap: 282 ha (1,2 %).

(4) Zona cea mai valoroas, sub raport floristic, a sitului Ciuca este cea a pajitii subalpine. Aici
au fost identificate 9 din cele 22 tipuri de habitate naturale protejate i prioritar protejate de legislaia UE,
inclusiv de Romnia prin Tratatul de aderare. Capitolul 22. Mediu (Revizuit pe baza negocierilor de
aderare ale Romniei i Bulgariei), 600 specii de plante superioare i aproape toate cele 123 specii de
briofite i cele 609 specii de fungi, respectiv aproximativ 1.300 specii din totalul celor 1.609 specii
inventariate, adic circa 82 %. Aceste atribute botanice sunt ntregite fericit de diversitatea

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS., in
calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma,
fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

86

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

entomofaunistic i peisagistic. De aici rezult, de departe, marea importan a pajitii subalpine i


necesitatea protejrii acesteia.

(5) Lund n considerare marea vulnerabilitate ecologic datorat solului superficial, substratului
litologic friabil i pantelor excesive ale versanilor, pentru meninerea echilibrului ecologic, cea mai
elementart raiune mpune meninerea nealterat a asociaiilor vegetale i comunitilor de via nc
existente i refacerea perimetrelor degradate. Or, ceea ce se petrece astzi n aceast zon privilegiat
ntrece orice msur. Amploarea distrugerilor provocate de punatul abuziv, mult peste capaitatea de
suport ecologic, incendierea nestingherit a tufriurilor subalpine protejate, practicarea fi a unui
turism primitivist ruintor, exploatarea neglijent a pdurilor, poluarea ambianei etc. se sintetizeaz n
rezultanta nelinititoare a unei eroziuni de amploare. Aceast stare nefireasc se impune nentrziat
curmat. Dac nu se vor lua urgent msuri judicioase ferme de tamponare a aciunilor necugetate n plin
derulare sau n faz de proiect, un mare pericol amenin sigurana vieii locale.

(6) Aplicarea soluiilor propuse n studiul de fa asigur, potrivit dispoziiilor Legii nr. 462/2001,
regimul corespunztor pentru conservarea biodiversitii n primul rnd prin constituirea zonei de
rezervaii tiinifice i de conservare special pentru:
a) cele mai reprezentative habitate naturale ale spaiului biogeografic naional, cu diversitatea
biologic floristic i faunistic specific, incluznd zone montane i subalpine, zone umede i zone de
ecoton, cursuri de ap cu zone de lunc, asigurndu-se protecia i conservarea patrimoniului natural
floristic i faunistic, de resurse genetice vegetale i animale i meninerea echilibrului ecologic;
b) habitatele terestre i acvatice n care triesc permanent sau temporar specii de plante i
animale slbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare, specii de plante i animale slbatice aflate
sub regim special de ocrotire, specii cu valoare tiinific i ecologic deosebit;
c) zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, tiinific,
educional, sanogen i recreativ;
e) tipurile de habitate naturale, precum i pentru speciile de plante i animale de interes
comunitar, prevzute n anexele nr. 2 - 5 la prezenta ordonan de urgen.

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS., in
calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma,
fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

87

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

(7) Prin comunicrile tiinifice, deja prezentate comunitii tiinifice naionale (Stoiculescu,
2000)

, acestea au atras atenia asupra valoarei i importanei remarcabile a acestui eantion al

patrimoniului natural romnesc. Totodat, s-a deschis posibilitatea generalizrii noii metodologii
adoptate, aprofundarea colaborrii tiinifice multidisciplinare ntre instituii i cercettori la nivel
naional i european, dar i ntre acetia i uniti teritoriale reprezentative ale Regiei Naionale a
Pdurilor - Romsilva, precum Direciiile Silvice Ploieti, Braov i ICAS Bucureti, cu rezultate pozitive
n aciunea de reintegrare european a Romaniei.
(8) In mod surprinztor i neplcut, se constat c, cu una sau dou excepii, toate speciile
endemice de flor i faun, emblematice pentru cadrul biogeografic romnesc, continu s nu fie
protejate. La fel, n Directiva Flor-Faun-Habitate a UE, habitatele specifice spaiului naional continu
s nu figureze. Pentru curmarea acestei stri penibile, imputabile autoritilor abilitate, se prezin Lista
speciiloir endemice din situl Ciuca 47 taxoni animali i 38 vegetali (Anexa V) i Lista roie a unor
specii de insecte i gasteropode endemice i foarte rare din acelai teritoriu propuse spre protejare (Anexa
X), n vederea ndeplinirii formalitilor de oficializare a statutului lor de specii protejate la nivel naional
i internaional.
Ca o concluzie final, putem spune c Masivul Ciuca, prin biodiversitatea i starea puin, sau
nealterat a biotopului, merit depunerea de eforturi considerabile, pentru protejarea sa. Trebuie, realizat
totodat , contientizarea populaiei, n legtur cu binefacerile p strrii unui mediu curat, intact, i
sntos, pentru a ne putea baza pe viitor, pe o gestionare durabil i rezonabil a resurselor mediului,
creendu-se astfel un echilibru ntre activitiile antropice tradiionale, i pstrarea unui cadru natural
nealterat.

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS., in
calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma,
fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

88

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

BIBLIOGRAFIE

Blnic T., 1955: Meteorologie i climatologie forestier. Manualul Inginerului Forestier. Vol.
80, Edit. Tehnic, Bucureti.

Bncil I., 1958: Geologia Carpailor orientali. Editura tiinific, Bucureti.

Chiri, C., Ptrcoiu, N., Vlad I., Purcelean t.,1970: Extras din sistematica unitilor de baz
ale tipologiei forestiere. Ministerul Agriculturii i Silviculturii, Iistitutul de Cercetri Studii i
Proiectri Silvice Bucureti. 80 pp.

Ciuc, Maria, 1969: Observaii asupra florei Munilor Ciuca. Analele Universitii Bucureti.
Vol. XVIII.

Ciuc Maria, Beldie, Al.,1989: FloraMunilor Ciuca. Editura Academiei Romne. Bucureti.

Lazr G., 2004: Amenajamentul Ocolului silvic Teliu. Studiu general. Manuscris ICAS, Bucureti.

Lazr G., 2004: Amenajamentul Ocolului silvic Teliu. UP IV. Manuscris ICAS, Bucureti.

Lazr G., 2004: Amenajamentul Ocolului silvic Teliu. UP V. Manuscris ICAS, Bucureti.

Mihai Elena, Teodoreanu Elena, 1983: Topoclimatele de munte. Geografia Romniei. Vol. I
Geografia fizic. Editura Academiei R.S.Romnia, Bucureti: 286 -287.

Niculescu, Gh., . Dragomirescu, 1987. Munii Teleajenului i Doftanei. Geografia Romniei. Vol.
III. Ed. Academiei R.S.Romnia. Bucureti.

Niculescu, Gh., 1982. Modelarea reliefului n Masivul Ciuca. Buletinul Societii de tiine
geografice. Vol. VI. Bucureti .

Nicolescu, N.V., Silvicultur,Editura Universitii Transilvania din Braov, 2003.

Niculescu, Rodica, 1986. Masivul Ciuca. Ed. Sport -Turism. Bucureti.

Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mihilescu Simona: 1994.
Lista Roie a plantelor superioare din Romnia. Studii, sinteze, documentaii de ecologie,
Institutul de biologie al Academiei Romne.

Purcelean, t. 1967: Tipurile naturale de pdure din Bazinul superior al Teleajenului. Centrul de
Documentare Tehnic pentru Economia Forestier. Bucureti.

Simion D., 1999:Amenajamentul Ocolului silvic Mneciu. UP V. Manuscris ICAS, Bucureti.

Simion D., 1999:Amenajamentul Ocolului silvic Mneciu. UP VI. Manuscris ICAS, Bucureti.

Simion D., 1999:Amenajamentul Ocolului silvic Mneciu. UP VII. Manuscris ICAS, Bucureti..

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS., in
calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma,
fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

89

PLAN DE MANAGEMENT
SITUL ROSCI 0038 Ciuca

Simion D., 1999:Amenajamentul Ocolului silvic Mneciu. UP IX. Manuscris ICAS, Bucureti.

Stoenescu, St., M., 1960: Clima. Monografia geografic a R.P.R. Vol. I, Geografia fizic. Editura
Academiei R.P.R., Bucureti.

Stoiculescu, Cr. D., 1989: Lista parcurilor naionale, rezervaiilor naturale i monumentelor
naturii constituite i propuse n fondul forestier (elaborat n cadrul temei nr. 6.e.(S)/1989
Cercetri privind starea actual i perspectiva dezvoltrii reelei de rezervaii naturale n fondul
forestier). Manuscris ICAS Bucureti.

Stoiculescu Cr. D. 1999-c. Pduri virgine i cvasivirgine romneti, un patrimoniu natural


european de excepie. Revista pdurilor. Anul 114 (2): 14-22.

Stoiculescu, Cr. D., 2000-a: Cercetri asupra biodiversitii n ecosisteme de pdure cu structuri
particulare. Manuscris ICAS Bucureti.

Stoiculescu, Cr. D., 2000-b: State Forest Territory of the Ciuca Mountains, a Future National
Park. Acta Horti Botanici Bucurestiensis 1999 (28). Editura Alo. Bucureti.

Stoiculescu, Cr. D., 2004: Din contribuia i rolul ICAS la conservarea biodiversitii prin arii
naturale protejate. Revista pdurilor Bucureti, an. 119, nr. 2: 31-35 (I), an. 119, nr. 4: 24-30 (II),
nr. 6: 20-29.

ofletea,N., Curtu L., Dendrologie, editura Pentru Via, 2007.

Tara D., 1994: Amenajamentul Ocolului silvic Scele. UP IV. Manuscris ICAS, Bucureti.

Tara D., 1994: Amenajamentul Ocolului silvic Scele. UP V. Manuscris ICAS, Bucureti.

Toma, N., 1997: Cercetri taxonomice asupra lichenilor din Munii Ciuca. Acta Bot. Horti
Bucurestiensis 1995-1996: 205 228.

***Formularul standard natura 2000, pentru situl Ciuca

***Legea nr. 462/2001

***Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 1964/2007.

***Norme tehnice pentru amenajarea pdurilor. Ministerul Silviculturii, 1986, vol. 5, Anexa 1

*** 2005: Planul urbanistic general. Comuna Mneciu, jud. Prahova Reactualizare.Proiect nr.
4/13.415 A. Documentaie tehnic pentru obinerea avizului Agenia de Protecia Mediului
Prahova. Text computerizat. Consproiect S.A. Ploieti

***Regulamentul sitului de importan comunitar ROSCI0038 Ciuca, ICAS Braov, 2008

***1999: Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil.Guvernul Romniei, Bucureti.

Drept de autor. Toate drepturile asupra acestei lucrari apartin in exclusivitate celor doua instituii, Fundaia Carpai i ICAS., in
calitate de autor. Nici o alta persoana fizica sau juridica nu are dreptul sa utilizeze sau sa exploateze aceasta lucrare sub nici o forma,
fara aprobarea scrisa a autorului, conform legii nr.8/1996.

90