Sunteți pe pagina 1din 10
- _ {ntrebari pentru copii: Care sunt personajele acestei povesti? Ce poti spune despre Oachi? Dar despre Mickey? Ce se intémplase cu broscufa festoasa? Care erau motivele pentru care Oachi hotrdse si nu mai iasi din carapace? Era bine pentru broscuti si stea inchisé in carapacea sa? De cenuerabine? Care erau motivele pentru care merita ca Oachi si iasé din carapace? Ce putea si facd ea pentru ase simti mai putemica? Aiesit Oachi din carapace ? Care era solufia pentru ochii ei sensibili? i Ce s-a intimplat cu Oachi dupa ce a iesit din carapace? Ce i-a transmis ea prin e-mail lui | | Mickey? ise fntdmpli gi tie st te simtiranit(a) sau trist(@) uneori? Cand? De ce? Tuce faci atunci? . | __ Care sunt motivele pentru care merita: s&imergem mai departe, sa ne continuam viata? aa. Confectioneazi-ti si tu o BRATARA A PUTERIL Pune in ea toate puterile lumesti pe care le pofi avea. Poart-o apoi la mani. Poveste pentru parinti Timiditatea ‘Atunci cfind vorbim despre timiditate ne referim la o gam larg de comportamente care pot fi ite de factori diferiti si care pot exprima, de asemenea, problematici diverse. Timiditatea i uncori adaptativa, alteori dezadaptativa, in functie si de variafia manifestirii. Atunci cindne laun copil care este timid putem intelege fie ci el este sfios, fie ca este rusinos, anxios, lipsit ein sine sau de indrazneala. Timiditatea poate fi, dup cum am specificat deja, intr-o oarecare masuri adaptativa. Pentru ca ‘nu s-a familiarizat cu cei din jur sau pentru ca se afl’ intr-o nowt situatie social, un copil poate fi zzervat. Niciun copil ins& nu va fi in a doua lund de scoala la fel cum a fost in prima zi. Astfel, ‘tea poate reprezenta rispunsul copilului lao situatie pe care nu o infelege in totalitate, de care nevoie si se distanteze putin pentru ao observa, pentru ca mai apoi sa i se trezeasci dorinfa de a parte din aceasta. ‘© anumiti doza de timiditate este fireasca; este normal si astepfi st intelegi regulile jocului, a putea apoi sil joci. Timiditatea poate fine si de caracteristicile individuale ale fiecdrei persoane. In functie de samentul sau (jar caracteristicile temperamentale sunt innascute), fiul sau fica dumneavoastr’ reactiona diferit in diverse situafii. Un copil sangvinic se va raporta altfel la situatii sociale noi, ‘de unul melancolic sau flegmatic. Daca sangvinicul va avea de la inceput o usurint mai mare de ili contacte sociale, nu acelasi lucru se va intampla cu melancolicul, care va prefera sa se joace i degraba singur, s& fie retras. In aceeasi msurd, este evident ca in aceeasi familie doi copii, i de aceiasi pairinti se pot raporta diferit la situafii sociale variate, in functie de trasaturile lor fividuale (unul poate fi foarte sociabil, in timp ce fratele sau sora dimpotriva, foarte timid(®)). Dificultitile apar in cazul in care timiditatea se cronicizeaza si degenereaza in comportament evitare (copilul nu mai doreste s% meargi la scoalA, s& se joace in parc cu alti copii, va refuza ‘te activitati), manifestari anxioase (se va ingrijora excesiv cu privire la separarea de parinfi sau i nelinistit in situatii sociale noi), somatizri (copilul va acuza dureri abdominale, great, diaree ‘anumite situafi, fara un fond medical corespunzator) sau va fi expresia unei lipse de incredere in Cu siguranta, aceste comportamente sunt disfunctionale, dezadaptative si se intervine pentru edierea lor. Un element foarte important de precizat este cd multe dintre acestea sunt dobandite deosebire de trisaturile temperamentale care sunt innscute). Asadar, pirintii trebuie si escopere daca exist vreun comportament prin care ei intrefin acele manifestiri ale copiilor. ‘Trebuie si subliniem acest aspect pentru ca de cele mai multe oti, in familiile copiilor care manifesta {fobii, anxictate de separare, stiri de panicd, exist cel putin o persoand in familie (parinte, bunic, ‘miitus4) care petrece mult timp impreund cu copilul si al cirei (al carui) comportament este imprumutat” de copil. Atunci cAnd copilul surprinde modul de reactie al persoanei respective in Situatii sociale, el ,,infelege” c& asa trebuie s& facd. Astfel, dac& adultul care se ingrijeste de copil {intra cu ugurinfa in panicd atunci cand se iveste o situafie noua, copilul va copia acest comportament. Dac’ adulfii vor evita situatiile sociale (sau anumite persoane), copilul va invaita si evite la randul lui situatiile sociale, contactele care vor veni cu un aport crescut desstres, anxietate. 19 Strategiile folosite in ajutarea copilului pentru a face fafa situatiilor sociale vizeazB: expunerea sa treptatd, asistata Ia situatiile sociale anxiogene, invatarea de noi abilititi sociale, insusirea comuniciriiasertiv Adaptarea copilului la situatiile sociale anxiogene necesité punerea copilului in situafiile care vin cu aport de stres, urmarind astfel desensibilizarea acestuia. Practic, atunci cnd o persoani este expusd in mod regulat unei serii de stimuli, se realizeazi reglarea, adaptarea organismului la stimuli respectivi. Daci de pe plaja intram in apa mirii, aceasta ni se va plea foarte rece si ne va crea 0 senzatie de disconfort. Cu cat ins vom rimne mai mult in apa mari, inainténd putin cate putin, cu att senzatia va deveni mai plicut&. Un alt aspect de refinut este acela c& un copil poate si se sit inconfortabil in anumite situafii. Acesta este felul in care se va familiariza cu lumea, acestea sunt situafile in care el va creste, se va dezvolta, Tendinfa parintilor de a feri copilul de disconfort poate deveni foarte nociva pentru copil, cdci astfel i se va refuza posibilitatea de a cunoaste lumea, viata gi dea se adapta. invatarea de abilitati sociale este esentiala pentru cd stiind ce are de facut in anumite situatii, copilul nu va mai fi speriat de contactul cu lumea. Tocmai de aceea, incepand de la varsta gradinifei, micuful trebuie s& stie cum poate si isi facd prieteni, cum si solicite ajutor, cum si primeasci si si i ofere, la randul su complimente, cum si fie generos, cum si rezolve un conflict ete. Aceste abilititi ‘ilvor face s& se simt& pregatit pentru situafiile sociale Asertivitatea, pe de alti parte, reprezinté un stil de comunicare si o atitudine care implica exprimarea intr-un mod ferm, spontan, sincer si direct a sentimentelor, nevoilor, convingerilor, respectand in acelasi timp drepturile celorlalti. Prin asertivitate ne cunoastem drepturile si ni le cerem iri a fi agresivi sau pasivi. A fi asertiv presupune gia sti s& spui ,.Nu!” sau Nu stiu!”, atunci cand este nevoie. De asemenea, a fi asertiv inseamna a vorbi in nume propriu, respectind convingerile si valorile celorlalfi, Asertivitatea poate fi invatati, educata si di cele mai bune rezultate atunci cand este exersati prin jocuri de rol Vom prezenta in continuare citeva recomandiri in vederea sustinerii copilului pentru a face fat timidititii 1. Susfineti copilul sa-si exprime emotiile, fie c& sunt de bucurie, fie de tristete, teama, furie, frustrare fara a-l judeca. Aceasta il va ajuta si fie in contact cu propriile emoti, si invefe si le controleze, si invefe sa trdiascd impreund cu acestea. 2. Sustinefi-va propria anxietate si constituifi-va intr-un model de urmat pentru copil. Adesea ] plirinfii anxiosi sau timizi au pretentia ca proprii lor copii sa stie sa se raporteze la situatiile noi de viata, in conditiile in care modelul de comportament pe care il transmit nu este unul adaptativ. Astfel, salutati persoanele cunoscute atunci cdnd le vedeti, facefi si primiti complimente, oferifi ajutor persoanelor in nevoie sau solicitafi la randul dumneavoastra ajutor, fiti generosi, comunicativi, dezvoltati relatii sociale productive. 3. Discutafi impreund cu copilul posibilele schimbari care apar in viafa dumneavoastra Pregatifi-l pentru situatiile noi in care va fi pus. Puteti chiar s& jucati roluri, cerdindu-i sd se imagineze in respectivele situafii (fie cA este vorba despre prima zi de scoala sau de mersul la medic, de 0 situafie de divor}) - 4. invatati-va copilul si giseasca solutii multiple la posibilele situatii de viata in care se afl. ti s& cfutafi solutii impreund —de la unele amuzante, la altele care chiar pot fi puse in practicd. '5, Evitafi comportamentele supraprotective. Acestea descurajeazi copilul si il inhiba in ‘area propriilor solufii. Acesta nu se va simti pregatit pentrua face fatd vietii, pentruase dezvolta. ii rezolvati dumneavoastra conflictele si nu ii preluati sarcinile! in felul acesta mesajul pe care il i transmite este cd fiul sau fiica dumneavoastra nu este in stare si se descurce singur/3. 6. incurajati-va copilul s& incerce lucruri noi, sa se implice in activitati noi si discutati despre vantajele pe care orice activitate noua le poate aduce. 7. incurajati-va copilul s comunice si sa interactioneze cu alti copii de varste apropiate. ‘Puteticrea chiar dumneavoastra situatii de acest tip, invitand alti copii acasd sau in parc. 8. Laudati copilul atunci céind socializeaz, Nuil criticati in public. Aceasta ii va scadea stima va reste anxietatea in situafii sociale. Mai mult, evitati si folosifi timiditatea sa ca pe o 9, invatati copilul abilitatile sociale utile in interactiunile cu cei din jur — cum sa initieze 0 ‘conversafie, cum si il asculte pe cel care i se adreseazA, sf fie generos, sd stie cum si primeasca si st ‘ofere complimente, cum si coopereze, cum s& ceara ajutor daca are nevoie, cum si respecte regulile jJocului de grup. 10. imbratisati-va. copilul, atingeti-1 pe umar atunci cnd vine sau pleacd de acas& pentru a-i oferi sentimentul c& este protejat, c& este in siguranfl si pentru a-l familiariza cu contactul uman. Pee ame Leia U — pentru pirinti: Gandifi-va ce fel de model gseste copilul in dumneavoastra? Sunteti o persoani timid’? Cum reactionati in situafii sociale? Notafi pe o foaie de hartie ce comportamente avefi, pe care, daca le-ar prelua copilul, I-arajuta s& se raporteze mai bine la situatiile sociale. Faceti-va prieteni noi. Incercati o activitate noua. — pentru par Implicafi-va impreund cu copilul dumneavoastra intr-o activitate nou’. Organizati o petrecere (fie acasti sau in parc) la care sa invitati si alti copii ‘Asezati-va cu mic, cu mare in cerc. Pe rand, fiecare membru al familiei va expune o dificultate. Ceilaltimembri vor cduta solutii creative. Exersafi pe roluri diferite situatii de viata pe care le gisitidificile. Citigi povestea urmatoare si solicitati micutului sa va raspunda la intrebarile de la sfarsit. = # Poveste pentru copii Rila Urechile AL. odata, intr-o padure, un iepuras pe care il chema Rila. lepurasu! nostru era foarte vesel zglobiu si domnic sa isi faca o gramada de prieteni. Ar fi vrut si se imprieteneasc& cu veverifele, cu bursucii, cu pasarelele, cu toate celelalte animale din padure, insé avea o dificultate. De fiecare dat& cand se intalnea cu cineva pe poteca, animalul respectiv incepea s3 fi spund: = Ce faci, mai, Urechila? Mi-am dat seama c& de tine aveam si dau, cd fi-am vazut urechile de la doi kilometri distanta... Alteori spuneau: —Salut, Ril8, frate! Nu degeaba fi s-a dus vorba de Urechil8, c& ti se vd urechile si din avion... De cele mai multe ori: — Mai, urecheatule, ia asculta aici ce vreau s&-tizic. Azi asa, maine tot asa, iepurasul nostru ajunsese sa se simt& atat de trist, atat de speriat € atat de iritat de vorbele celorlalti, incat nici ca = mai venea sa iasa din culcusul lui, de teama sa nu e~ cumva sd mai intalneasca pe cineva care sa fi spuna ce urechi mari are, de parc nu si le vedea si el in oglinda... Mai mult decat atat, atunci cand stitea la geam, ‘si finea urechile cu l&bujeley @e teama sinu ise vada din avion... La un moment dat, ins, pe cand iepurasul se juca singur prin gradina, atent ca nu cumva sail sc cineva i ascunzandu-i ingrijorat urechile, trecu pe acolo ofeti}a, care prinsea spune: = Ce iepuras drigilas!.. Ce pufos esti, ce bl8nija curaté ai! Dar, ma fntreb, unde-ti sunt “chile... Tile ascunzi cumva sau poate ma insel eu situ esti de fapt porcusor de Guinea? — Mile ascund... Nu sunt un iepuras dragiilas cu blanita pufoasa, nu sunt... cum mai zici tu, ci mai degraba un hidos... cu niste urechi de... elefant! spuse iepuragulirtat de faprul ca feigaT scoperise in ascunzaitoarea sa. Fetifa nu putea infelege de unde ideea cu urechile de elefant. Ei ise parea normal ca iepurasi ib’ urechile mai lungi, tocmai in asta le statea si farmecul... La fel crezuse si iepurasul la inceput, doar c&, dupa ce toate animalele |-aui batjocorit in fel si ip, nici nu mai stia ce si mai cread8... iar singurul mod in care reusise 3 fac fafa situayiei fusese Sela dea nu a mai iesi din casa, doar pentru anu mai da cu ochii de celelalte animale. ~ Crezi cA ai putea s& reactionezi si altfel, atunci cénd ceilalf ji vorbesc asa? intreba fetita, pric’ si-| ajute s& gaseasca o solutie la situatia in care se afla. =Da, cred ca ag putea si le zic sieu vreo dous... SA zic vulpii c& ea eo mincinoasd si cd toata lumea stie asta, s& ma iau de veverita si si 0 batjocoresc c& are ditamai coada, sa jl fac pe greier lenes $i tot asa, s& primeasc’fiecare ce merit’, zise amarat iepurasul. Fetita ins nu gsi aceasta solutie ca fiind cea mai potrivit’. Cu siguranga asta nu |-arfi ajutat sa fie prieten cu acele animale, ci dimpotrivs... nici lor nu le-ar fi picat bine astfel de vorbe. Si nu acesta era scopul iepurasului! E important sa stim ce ne dorim si s8 avem grija cum ajungem acolo! Elsi dorea prieteni... Fetija ii recomanda atunci iepurasului o solufie prin care putea sa-si faca si prieteniy dar in acelasi timp s& isi ceara si dreptul de a fi respectat pentru tot cea ce este un iepuras... cu urechi cu fol Autfel, ntunci cand ceilalfi aveau si-I batjocoreasca pentru felul in care arata, pentru urechile sale, iepurasul n-avea deca s& spund fiecdruia dintre ei: , Ma deranjeaza cand imi adresezi astfel de cuvinte. Atata timp cat vei continua sd te porti astfel cu mine, eu nu iti voi mai fi prieten.” Mai ales CA prietenil se poart& bine unii cu ceilaly..Altfel, mai putem vorbi despre prietenie?... Ay Mai mult, fetita i-a explicat iepurasului cat de important era pozitia corpului in momentul in care el transmite mesajul celuilalt animal. Astfel, el trebuia sa stea drept, cu capul sus si privirea spre animalul cu care vorbea. Sa ‘si sustina punctul de vedere, cAci pana la urma era vorba de dreptul su de iepuras de a fi iepuras lepurasul parea sa aiba indoieli.. Nu mai ficuse asta niciodata... Cum avea sd reuseasca? Fetija avea insd cate un réspuns pentru toate: — Cred si eu c& iti va fi greu la inceput, doar e sposibil si schimbi ceva facut pan’ acum zi de zi cu mul... peste noapte! Important este, insi, cd dupa Jungate exercifii, fi se va parea normal s4 te porti lepurasul infelese atunci ca prima data ti va fi cel j greu, a doua oara putin mai usor, dupa care din Sein ce mai usor... ins miza era mare —avea sé fie espectat in p&dure sitratat ca atare. Fetija Ti mai dadu o idee. Pentru a fi egitit pentru intalnirea cu vreun animal, jtea exersa inainte acasa. Se putea uita chiar Mn oglind’ pentru a observa cum Feacjioneaz3, pentru a-si putea corecta zitia corpului sau mesajul. Sau si-ar putea Jmagina la fel de bine c& se intalneste, de spune cum se ‘exemplu, cu veverija, c& simte cand il batjocoreste, ca isi cere dreptuy VANS 2 lepurasul era foarte fericit. Topaia incoace si-ncolo etalandu-si mandru urechile. La {inceput, nu-si imaginase ci va exista o altd solusie la dificultatea sa, alta decat sa se ascunds... Si cu toate astea, aflase o multime de lucruri care aveau sa-| ajute in situatiile dificile. in timp Ce fopaia, repeta mesajul pentru sine: ,£u sunt iepuras si este dreptul meu sd am urechi lungi... Eu sunt iepuras si este dreptul meu s& am urechi lungi si sa flu respectat de ceilalti asa cum sunt...” Fetita plecd. O auzise pe mama sastrigand-o la masa. lepurasul avea acum de indeplinit ‘omisiune, misiunea de a spune lucrurilor pe nume, de a se face respectat aga cum era, cu urechi lungi cu tot. Lainceput nu i-a fost foarte usor si le spuné celorlalti acest lucru, ins pot s& va spun ca a ajuns foarte respectat in padure. Animalele nu-I mai ironizeaza. Atimai auzit voi pe cineva ca batjocoreste iepurasii pentru cA au urechile lungi? intrebiri pentru copii: Cum se purtau animalele pidurii cu Rila? Cum se simjea iepuragul? Cefficea el inacea situatie? Decennuera solutia gisiti de iepuras cea mai potrivita pentru a depai situatia dificila? Ce solutie i-arecomandat fetita iepuragului? Care erau mesajele pe care iepurasul le avea de transmis animalelor pidurii? Cum putea iepurasul s& se pregiiteasca mai bine pentru a face fata intalnirii cu animalele pidurii? A depisit iepurasul situafia dificild in care se afla? I-a fost usor? Esti situ uneori inta cuvintelor urate ale colegilor tii? Ce poti face pentrua depasi o astfel de situatic? Set Imagineazii-fi cd unul dintre colegii cu care ai conflicte la scoald se afld chiar in fata ta. Spune-icum te simi (ca sicum ar fi jn fafa ta) atunci cAnd te batjocoreste, explici-i ce te deranjeazi la comportamentul lui si eX iti doresti si fii respectat, in caz contrar alegiind si stai numaiin preajma colegilor care se poarta frumoscu tine. Imagineazi-tisice ti-ar putea rispunde el. Comporti-te astfel atunci cAnd te intalnesti cu o asemenea situatie.

S-ar putea să vă placă și