Lanul carpatic s-a nscut din acelai aliniament de rift cu Balcanii, un rift secundar

fa de Tethys, despicat n marginea labil a Plcii Est-Europene continuat n sud cu

Microplaca Moesic. n faa riftului s-a desprins o Subplac TransilvanoPanono-Rhodopp,
subdivizat ulterior. Dup o perioad de expansiune a riftului, au loc nchiderea, dar i
restrngerea lungimii sale prin curburi, formate n raport de unele microplci, precum cea
Moesic i cea Transilvan.
n felul acesta, aliniamentul riftogen s-a mprit n sectoare cu condiii regionale diverse.
Rezultatul orogenezelor carpatice a fost nu un lan linear i unitar, ci sectoare montane cu
structuri i orientri diferite, n funcie de modul i locul de coliziune al microplcilor din faa
Plcii Est-Europene, dar asociate ntre ele ntr-un cerc (fig. 11).

Carpaii Orientali au rezultat prin coliziunea Plcii Est-Europene, pe un aliniament nord-vest

sud-est, cu Microplaca Transilvan (iar cei Nordici, cu Microplaca Panonic). Coliziunea a
nceput cu fazele orogene austric i laramic, prin subducerea Plcii Est-Europene sub prile
cristaline labile rupte din Microplaca Transilvan, apoi prin nclecarea cristalinului peste
fliul intern, iar mai trziu prin cutarea fliului extern i, n final, a molasei din avanfosa

carpatic. n aceast ultim parte (ntre tortonian-pliocen), fruntea subdus a Plcii Moldave,
ajuns la adncimi de circa 135-165 km, ncepe s se topeasc i expulzeaz lave acide pe
aliniamentul ruptural iniial din spatele cristalinului oriental, formnd irul vulcanic.
S-a nscut astfel un segment muntos destul de lat, compus din fii structuralpetrografice
paralele, dar diferite ca vrst, litologie i structur. Fia masivelor cristaline este cea mai
veche; urmeaz apoi aliniamentele de tip culmi-obcine din fli cretacic, cele din fli paleogen
i, n fine, Subcarpaii, iar n vest lanul vulcanic. Structura aceasta liniar-paralel sufer o
mic deplasare spre est pe falia Someului Mare (fig. 8 i 12) i se menine ca atare pn la
Trotu i Depresiunea Braovului.

De aici, chiar ceva mai de la nord (pe linia neurilor din nordul munilor PeraniBaraoltBodoc-Nemira i Berzun - fig. 13, falia G7), direcia fiilor amintite se curbeaz
ctre sud, sud-vest i chiar vest, putnd fi urmrite pn la Valea Dmboviei. ntre Trotu i
Dmbovia se schimb, deci, direcia de aliniere a structurilor, chiar i structurile n sine i
mai ales structura geomorfologic.