Infiintarea si intretinerea unei plantatii pomicole de 10 ha cu 6 ha piersic si 4 ha

cu trandafir de dulcea in satul Coneti, com.Coneti, judetul Dmbovia

1. MEMORIU DESCRIPTIV
Obiectiv: nfiinarea unei plantaii pomicole de 10 ha cu 6 ha piersic, din care 2 ha piersic
pentru consum proaspt si 4 ha piersici pentru industrializare, si 4 ha trandafir de dulcea .
1.1.STUDIU PEDOCLIMATIC AL ZONEI
Comuna Conteti este situata in sud - estul judeului Dmbovia, la o
distanta de aproximativ 9 km de oraul Titu si 34 km de oraul Targoviste.
Suprafaa totala a comunei Conteti este de 25,08 km2. Coordonatele sunt
Latitudine- 44.67; Longitudine- 25.63.
Relieful
Campia Romana este subdivizata in 6 sectoare, carora li se adauga Lunca
Dunrii. Fiecare sector este alcatuit din mai multe cmpuri sau cmpii.Teritoriul
este amplasat pe cuprinsul unei subdiviziuni, respectiv subdiviziunea numita
Campia Bucuretilor, mai precis Campia de subsidenta a Titului (Comuna
Conteti). Din punct de vedere tectonic acesta face parte din platforma
Moesica. Soclul platformei este de origine hercinica, iar sedimentele superioare
sunt de origine carpatica. Sedimentele dateaza din mezozoic si din pleistocen.
In lunci, acestea sunt foarte recente datand din holocen.
Campia de subsidenta a Titului este formata din cmpuri interfluviale
inguste, separate de vai cu albii instabile, cu zone de inmlastinare si cu
numeroase albii prsite. Caracterul esenial este dat de faptul ca luncile au o
latime foarte mare.
Cmpiile de subsidenta se formeaza datorita coborrii lente a suprafeei
topografice si genereaza cursuri meandrate, bltiri, inmlastinari, iar rurile au
un caracter divagat. Cmpia Titu este o cmpie joas i monoton, cu pnza
freatic aproape de suprafaa.
Din punct de vedere seismic, teritoriul se incadreaza in zona cu intensitate
macroseismica de gradul VII.
Reeaua hidrografica
Din punct de vedere hidrologic, comuna se incadreaza intre bazinele
rurilor Dambovita si Ilfov. Teritoriul este strbtut de apele rului Dmbovita,
care are curs puternic meandrat pe direcia NV - SE.
In aceasta zona, apele freatice au condiii foarte bune de inmagazinare,
pietriurile i nisipurile stratelor de Frteti. Adancimea apei freatice este de 5
-10 m pe majoritatea teritoriului sub cmpie si 2 - 3 m pe fundul vilor
Clima predominant
Teritoriul judeului Dambovita aparine in proporie de cca. 80 % sectorului
cu clim continental (50% tinutului climatic al Cmpiei Romane i 30 %

tinutului climatic al Subcarpatilor) i in proporie de cca. 20 % sectorului cu

clim continental- moderat (tinuturilor climatice ale munilor mijlocii i inalti).
Teritoriul satului Coneti se integreaza in specificul sectorului cu clima
continentala.
inutul cu clima de cmpie se caracterizeaz prin veri foarte calde, cu
precipitaii moderate i ierni nu prea reci, cu viscole rare i intervale de
inclzire frecvente, care duc la topirea stratului de zpad
In aceasta regiune sunt inregistrate urmatoarele valori:
temperaturile medii anuale depasesc 10C;
mediile lunii celei mai calde (iulie) depasesc 21 C;
mediile lunii celei mai reci (ianuarie) in jur de -2,9 C;
temperatura maxima absoluta este de 41,1 C;
temperatura minima absoluta este de -30 0 C.
Precipitaiile scad substantial odata cu altitudinea. Se inregistreaza
urmatoarele valori:
cantitatiile medii anuale totalizeaza in jur de 500mm.;
cantitatiile medii lunare cele mai mari se inregistreaza in iunie si
depasesc 80mm.
cantitatiie medii lunare cele mai mici cad in februarie si depasesc
30mm ;
cele mai mici cantitati in luna februarie, de 31,5 mm/m.p.
Clima se caracterizeaza prin dominarea maselor de aer din estul
continentului, mase ce aduc gerurile din timpul iernii si caldurile toride din
timpul verii. Masele vestice din Marea Mediterana sau Oceanul Atlantic ajung
destul de frecvent si in aceasta zona.
Primul inghet se produce in aceasta zona dupa 21 octombrie, iar ultimul
intre 11 aprilie si 1 mai.
Stratul de zpad prezint o discontinuitate accentuat in partea joas a
judeului, fata de cea inalta, unde exista o mai mare stabilitate. Durata medie
anual este mai mic de 50 zile la cmpie. Grosimile medii decadale ating in
lunile ianuarie i februarie valori de pan la 1 0 -1 5 cm.
Regimul eolian este caracterizat prin dominanta frecventa si intensitate a
vnturilor din sectorul estic si nord estic (crivul), cu frecventa cea mai mare
in timpul iernii, urmate de vnturile din sectorul vestic (austrul).
Precipitaiile sub forma de ninsoare acopera solul timp de peste 50 de zile,
iar grosimea stratului de zapada, uneori viscolit, depete 40 cm.
Principalele tipuri de sol
Zona de cmpie din aceasta regiune se deosebeste de celelalte forme de
relief care alcatuiesc judeul Dambovita (muni - 9%; dealuri - 41%), prin
alcaiuirea geologica, tectonica si morfologica.
Pe cuprinsul teritoriului predomin cernoziomul. De-a lungul rurilor
solurile sunt de lunc. Din forajele existente se constata prezenta unei
cuverturi de pietriuri de grosimi variabile peste care stau depozite loeosoiae
sau de lunca.
Prin interaciunea factorilor pedoclimatici specifici zonei, pe teritoriul s-au
format soluri ca: solul brun rocat, solui brun argilo-iluvial, solul brun rocat

luvic, solul brun luvic, luvisolul albie, solul brun eumezobazic, solul pseudogleic,
solul aluvial.
Vegetaia si fauna
Vegetatia acestei zone este cea specifica zonei de cmpie si anume:
silvostepa. Ea este reprezentata de numeroase specii de plante, determinate
de aezarea geografica a comunei. Fiind o zona de cmpie, terenurile acoperite
de pduri ocupa o suprafaa mult mai restransa dect cea destinata culturilor
agricole. O parte din vegetatie a fost inlocuita de terenuri agricole, pentru
cultura plantelor cerealiere. Elementele faunistice sunt specifice silvostepei.
Resurse naturale
Principala resurs natural a teritoriului este terenul agricol fertil, care
permite practicarea unei agriculturi profitabile.
Economia local
La nivelul Comunei Conteti 52% din populaia activa este concentrata
sectorul agricol, urmat de 13% n industria prelucrtoare i 10%
transporturi. Cea mai mica pondere, de 1%, revine sectoarelor pot
telecomunicaii, servicii colective, gospodrii personale, silvicultur
alimentaie public.

in
n
i
i

Speciile alese a fi plantate sunt: trandafirul de dulcea, piersicul pentru consum in

stare proaspt i piersic pentru industrializare.
Conform Anexei 10 la Ghidul Solicitantului pentru Msura 121 Modernizarea
exploataiilor agricole, n aceast zona piersicul are potential ridicat, cu o produc ie estimate
de 18 tone/ha.
Trandafirul de dulcea are condiii optime de cultur, n rosariul existent n acest
moment pe o suprafa de 2000 mp, producia estimat de petale este de cca 10,5 to/ha.

2. MEMORIU JUSTIFICATIV
2.1 ALEGEREA SI STABILIREA SOIURILOR SI A PORTALTOILOR
Plantatia ce urmeaza a fi infiintata cuprinde:
- 6 ha piersic, din care 2 hectare piersic pentru consum n stare proaspt i 4 hectare piersici pentru
industrializare (pavii)
- 4 ha trandafir de dulcea
SOIURI DE PIERSICI:
1. Pentru consum n stare prospt: Springold, Cardinal, Redhaven
2. Pentru industrializare: Babygold 5, Vivian
Portaltoiul folosit este piersicul franc.
SOIURI DE TRANDAFIR DE DULCEA:
- Rose de Resht
Portaltoiul folosit este mce.

2.2 SCURTA DESCRIERE A SOIURILOR

PIERSIC g. Persica Mill., fam. Rosaceae, subfam. Prunoideae
Piersicul este o specie apreciata pentru potentialul productiv mare si pentru gustul foarte placut al
fructelor.
Este foarte precoce, intr pe rod din anul 2-3 de la plantare, are o fertilitate mare, diferen iaz foarte
bine. Prin sortimentul foarte variat, se pot produce i consuma fructe proaspete o perioad lunga de
timp, se la sfritul lunii iunie pna la sfritul lunii octombrie.

Au o compoziie foarte complexa, fiind folosite att ca fructe de desert ct i pentru ameliorarea
unor stri de disfuncionalitate a organismului uman.
Fructele sunt apreciate de consumatori att n stare proaspt ct i prelucrate, sub form de
compot, dulcea, gem, sucuri, nectaruri, deshidratate etc.
Potentialul productiv, n funcie de soi, agrotehnic i condiiile pedoclimatice este ntre 10-25 t/ha.
Longevitatea plantatiilor este de circa 12-15 ani.
PORTALTOIUL folosit pentru piersic este piersicul franc. Formeaz un sistem radicular
puternic, imprim vigoare mare i longevitate mijlocie pomilor.
Springold

Sursa:http://www.pepinieraistrita.ro/specii-si-soiuri/piersic/view/springold
Origine: a fost obtinut in SUA
Pomul de vigoare mare, productiv, autofertil.
Fructul este mijlociu, aproape sferic, simetric, cu pubescen slab, bine colorat n rou pe circa 7580% din suprafa. Pulpa este galben, aderent la smbure, fin, suculent, rezistent la transport,
cu gust foarte plcut.
Maturitatea de recoltare: primele zile ale lunii iulie.
Cardinal

Sursa: http://www.fructegalati.ro/?fruct=piersici-cardinal
Origine: a fost obtinut in SUA
Pomul este de vigoare mijlocie, foarte productiv
Fructele este sferic, asimetric, rou cu dungi i pete de culoare mai nchis. Pulpa este galben
portocalie, aderent la smbure, potrivit de consistent, slab aromat i gust plcut.
Maturitatea de recoltare: mijlocul lunii iulie.

Redhaven

Sursa:http://www.fructegalati.ro/?fruct=piersici-redheaven
Origine: din SUA
Pomul este vigoare mijlocie, are plasticitate ecologic mare, este foarte productiv.
Fructele sunt mijlocii, sferice, uneori cu conturul uor neregulat, galben-portocaliu, dungat cu roudeschis. Pulpa este galben, cu slabe infiltraii de rou, fin, suculent, dulce i fin aromat,
considerat cel mai bun soi de mas.
Maturitatea de recoltare: nceputul lunii august.
Babygold 5

Sursa: www.aiudplant.com
Pomul este viguros i productiv, precoce i cu bun plasticitate ecologic.
Fructele sunt mijlocii, sferice, galben rumenit pe partea nsorit. Pulpa este galben, potrivit de
suculent, gust plcut i arom slab.
Maturitatea de recoltare: a doua jumtate a lunii august.

Vivian
Pomul este de vigoare mijlocie, este precoce, productiv i cu mare plasticitate ecologic.
Fructele sunt mijlocii, galben portocaliu, rumenit cu rou oranj pe partea nsorit. Pulpa este
galben, ferm, potrivit de suculent, rezistent la transport i manipulare.
Maturitatea de recoltare: sfritul lunii august.

TRANDAFIRUL DE DULCEA - fam Rosaceae, subfam.Rosoideae, genul Rosa

Trandafirul de dulcea este o specie apreciata pentru potentialul productiv mare, parfumul
florilor.
Trandafirul este cunoscut ca simbol al dragostei i al biruinei, semn al nobleii i al
rafinamentului. Are multiple ntrebuinri: Rol decorativ parcuri, grdini, localiti, containere;
Rol de protecie garduri vii; Industria alimentar - petalele de trandafir sunt folosite la
prepararea de dulceuri, erbeturi, siropuri, creme pentru torturi, oet, iar din pulpa fructelor se fac
marmelade, peltele, vin; Cosmetic - din petalele soiurilor de trandafir parfumai, care conin uleiuri
volatile, se extrage renumitul ulei de trandafir pentru parfumuri i alte produse cosmetice (ap de
trandafir, spun, oet de trandafiri etc); Medicin - ceaiul i maceratul de trandafir se pot utiliza
pentru tratarea unor afeciuni micoze bucale, stri gripale, anemii, guturai. Au fost confirmate

urmtoarele aciuni: afrodisiac, antiseptic, astringent, decongestiv, dezinfectant, emenagog,

hemostatic, laxativ, uor sedativ i, relativ recent, anticancerigen.
Petalele recoltate au o durat relative scurt de pstrare n stare proaspt, n spa ii protejate,
dar se pot congela i durata de pstrare crete cu 2-3 luni.
Potentialul productiv 10 -15t/ha.
Longevitatea plantatiilor este de circa 15-20 de ani.

Rose de Resht

Sursa: rosariu propriu

Origine: provine din Persia (actualul Iran), dinainte de anul 1880. Face parte din grupa damascene
(trandafirul de Damasc).
Plantele sunt destul de viguroase, ajung chiar i la nlimea de 120 cm; ramurile cu muli ghimpi;
cretere erect i compact. Frunzele sunt verde-nchis i mate.
Florile sunt mijlocii, apar n grupe de 3-5, imediat deasupra frunzelor, cu multe petale de culoarea
rou-liliachiu, care trec apoi n mov. nflorire remontant, din luna mai pn cade prima brum.
Parfumul este intens, de damascene, cu o not de iute-astringent.
Fructul trandafirului, este un fruct multiplu uscat indehiscent numit poliachen, format din mai
multe achene galbene i proase, nchise n receptacul, care la maturitate este rou, bogat n
vitamine. Poate fi glabru sau cu periori fini.
Cerine culturale, recomandri: cere tieri lungi, este rezistent la ger, nu trebuie protejat pentru
iarn. Se poate folosi ca plant solitar sau plantate n garduri vii.
Maturitatea de recoltare: luna mai sfritul lunii octombrie.

2.3 PLAN DE PLANTARE

Nord

zona de intoarcere
piersic industrializare
(P2)

trandafir dulcea
(P1)
3,70
274 m

3,70
zona de intoarcere
2
274 m
690 m

5m
piersic
consum(P3)

135
m

1,86
5m
2

138 m

2.4 ORGANIZAREA TERENULUI

Distantele de plantare la speciile ce urmeaza a fi folosite pentru infiintarea plantatiei au fost stabilite
in functie de vigoarea soiului ales si de portaltoi.
Piersic - D x d = 5 x 4 m
Trandafir de dulcea - D x d = 1 x 0,5 m

Parcela 1 trandafir de dulcea

Parcela 2 piersic pentru industrializare
Parcela 3 piersic pentru consum proaspt
Rndurile sunt aliniate Nord Sud. (perpendicular pe lungime parcele)
Piersicul este autofertil nu are nevoie de polenizator.
Parcela 1:
-

Lime= 135 m = 270 butai trandafir pe rnd

Lungime = 274 m = 274 rnduri butai trandafir dulcea

Suprafata P1 = 3,70 ha

Parcela 2
-

Lime= 135 m = 34 pomi pe rnd

Lungime = 274 m = 55 rnduri pomi n parcela

Suprafata P2 = 3,70 ha
Din care:

27 rnduri piersici Babygold 5

14
5
m

28 rnduri piersici Vivian

Parcela 3
-

Lime = 135 m = 34 pomi pe rnd

Lungime = 138 m = 28 rnduri cu pomi n parcel

Din care:

9 rnduri piersici Springold

9 rnduri piersici Cardinal

10 rnduri piersici Redhaven

Suprafata parcela 3 = 1,86 ha
Total suprafa plantat = 9,26 ha
Suprafaa drumuri = 0,74 ha

3. MEMORIU TEHNIC

3.1. PLAN PLANTARE

Nr.
Parcel
a

Supraf.
(ha)

3,70

Soi/portaltoi

%
participar
e soi

Rose de
100
Resht/Mce
TOTAL TRANDAFIR DE DULCEA
II
3,70
Babygold
50
5/franc
Vivian/franc
50
TOTAL PIERSIC INDUSTRIALIZARE
III
1,86
Springold/franc
33
Cardinal/franc
33
Red Haven/franc 34
TOTAL PIERSIC CONSUM PROASPT
TOTAL PIERSIC

Supr
afata
soi
(ha)
3,70

Distanta de
plantare(m)
Intre
Pe
randur ran
i
d
1
0,5

Nr.pomi/trandafi
ri
La ha
In
parcel
a
20000
74000

Rezerv
a 3%

Total
pomi/tra
ndafiri

2220

76220

1,85

500

74000
925

2220
28

76220
953

1,85

500

925
1850
305
305
320
930
2780

28
56
9
9
10
28
84

953
1906
314
314
330
958
2864

0,61
0,61
0,64

5
5
5

4
4
4

500
500
500

3.2 DEVIZ CADRU PT PREGATIREA TERENULUI

Nr

Denumirea lucrarii

UM

10

material manopera Utilaj

transport

Crt
1. Defrisat vegetatie existenta
10 ha x ct 3,5 = 35
2. Scos buturugi, cioate 10ha x ct 3,5 =
35
3. Scarificat
10 ha x ct 5= 50
4. Nivelarea de exploatare
10 ha x 4,5ct = 45
5. Fertilizare ingraminte organice
10 ha x 4,5=45 ha.a.n
6. Necesar gunoi de grajd
30 t/ha x 10 ha =300
7. Transport gunoi de grajd
300 to x 5 km =1500 t/km
8. Incarcat, descarcat gunoi de grajd
300 t x 0,05 x 2=30
Necesar ingrasaminte chimice
9.
10 ha x 200 kg/ha P=2000
10 ha x 350 kg/ha K=3500
10.Necesar pesticide pentru dezinfectia
solului 10 ha x 80 kg/ha = 800
Incarcat+ descarcat ingrasaminte
11.
chimice si pesticide (pct 9) si 10 x 2x
4,5 ct
12.Transport ingr chimice si erbicide
Cantitate x distanta 6,3 x 5 km
13.Feritilizare cu P
10 ha x 4,5 ct = 45 ha.a.n
14.Fertilizare cu K + pesticid
10 ha x ct 4,5= 45
15.Aratura de incorporare
10 ha x 1 =10 ha.a.n
16.Discuit aratura 2 ori
10 ha x 0,4 x 2 =8 ha.a.n
17.Parcelarea terenului
10:5ha/zi/om =2 ZO
18.Semanat alei si DS
4 ha x ct 4,5 =
19.Total deviz*

Ha

35

ha

35

ha

50

ha

45
45

300
1500
30

3,5
0,8

t
t

56,7
31,5

ha

45

ha

45

ha

10

ha

ha

ha

18
20

404,7

1531,5

- se va calcula in zile on sau haan (hectare aratura normala)

Lista de materiale / pregatire teren

Nr.crt
1

Denumirea materialului
Gunoi de grajd

Um
To

11

Cantitate
300

2
3
4

Ingr.chimice K
Ingr. chimice P
Pesticide

To
To
To

3,5
2
0,8

3.3.DEVIZ CADRU PT PLANTARE TRANDAFIR DE DULCEA

Nr
Crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18

Denumirea lucrarii

UM

material Manopera utilaj

Necesar picheti 50% nr trandafiri

76220x50%
Confectionat si ascutit picheti,
lungimea 0,5 m si diam.1-3cm
38,11x0,36= ZO
Pichetat 2 ha/om/zi
3,70ha x 0,66=2,64 ZO
Transport picheti (cod 3384) 9,53 t x
0,370=3,53
Necesar trandafiri
Transport mat sad 10 km : 76220 x
0,2=15244 kg = 15,24 t x
10km=152,4t/km
Sapat sant pt stratificare
100 tr/ml, 76220 tr=762,20 ml x
0,05=38,11 ZO
Stratificat si scos de la stratificat
2000 buc/om 76,22x 1,81=130 ZO
Mranita 2kg/groapa x
74000=148000kg=148t
Incarcat mranita in remorca si
descarcat, dist de transport pana la 2
km(cod 3223) 148tx0,18=26,64 ZO
Fasonat sistem radicular 1000
buc/om 74000 x 1=74,000 ZO
Mocirlit 74000 buc
74x 0,52 =38,48
Repartizat mat sad la groapa 1000
buc 74 x 3,13=231,62 ZO
Sapat gropi in teren desfundat cu
burghiu cu diam. de 60cm 74000x
0,008=592 ha.a.n
Plantat lucrare complete 112buc/om
74000x0,01=740 ZO
Transportat apa in butoaie pe dist de
pana la 2 km 74x0,09 =
Necesar ap udare 5l/plant : 370 to
Udarea dupa plantare cu cate 3 l apa
74000x0,01=740

Buc

38110

Mii Buc

13,72

Ha

2,44

transport

3,53

Buc
T/km

76220
152,4

Ml

38,11

Mii buc

137,96

148

26,64

Mii buc

74

Mii buc

38,48

Mii buc

231,62

Buc
Buc

592
740

To

6,67

to
370
Nr.pomi

12

740

Total deviz*
2042,97
- se va calcula in zile on sau haan (hectare aratura normala)
Plantarea se face primvara
Rezerva de trandafiri este adusa si stratificata

592

162,6

Lista de materiale / plantare trandafir de dulcea

Nr.crt
1
2
3
4

Denumirea materialului
Gunoi de grajd/mrani
Material saditor trandafiri de
dulcea
Picheti
Apa pentru udat

Um
To
buc

Cantitate
148
76220

buc
to

38110
370

3.4.DEVIZ CADRU PT PLANTARE PIERSIC

Nr
Crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13

Denumirea lucrarii
Necesar picheti 50% nr pomi
2864x50%
Confectionat si ascutit picheti,
lungimea 1m si diam.2-3cm
1,432x0,67=0,96 ZO
Pichetat 2 ha/om/zi
5,56 hax 0,66=3,67 ZO
Transport picheti (cod 3384) 0,72 t x
0,370=0,27
Necesar pomi
Transport mat sad 10 km
2864 x 0,5=1432kg = 1,43 t x
10km=14,3t/km
Sapat sant pt stratificare
50 pomi/ml 2864pomi=57,28ml x
0,05=2,86 ZO
Stratificat si scos de la stratificat
2000 buc/om 2,864x 1,81=5,18 ZO
Mranita 5kg/groapa x
2780=13900kg=13,9 t
Incarcat mranita in remorca si
descarcat, dist de transport pana la 2
km(cod 3223) 13,9 t x 0,18=2,50ZO
Fasonat sistem radicular 1000
buc/om 2,780 x 1=2,78 ZO
Mocirlit 2,780x 0,52 =1,45 ZO
Repartizat mat sad la groapa 2,78 x
3,13= 8,70 ZO

Um
Buc

material manopera

utilaj

transport

1432

Mii Buc

0,96

Ha

3,67

0,27

Buc
T/km

2864
14,3

Ml

2,86

Mii buc

5,18

13,9

2,50

Mii buc

2,78

Mii buc
Mii buc

1,45
8,70

13

Sapat gropi in teren desfundat cu

Buc
burghiu cu diam. de 60cm 2780 x
0,008=22,24 ha.a.n
Plantat lucrare completa 56 buc/om Buc
2780x0,02=55,6ZO
Transportat apa in butoaie pe dist de T
pana la 2 km 2780x10 l=27800
l=27,8t x 0,3
Necesar ap udare
t
27,8
Udarea dupa plantare cu cate 10 l
Nr.pomi
apa 2780x0,01=27,8
Total deviz*
*rezerva de pomi este adusa si stratificata

14
15
16
17
18

22,24
55,6
8,34

27,8
111,5

22,24

22,91

Lista de materiale / plantare piersic

Nr.crt
1
2
3
4

Denumirea materialului
Gunoi de grajd/mrani
Material saditor piersici
Picheti
Apa pentru udat

Um
To
Buc
Buc
To

Cantitate
13,9
2864
1432
27,8

3.5. DEVIZ CADRU PT INTRETINEREA PLANTATIEI ANUL I- TRANDAFIR DE

DULCEA
Nr
Crt
1
2
3
4
5
6

Denumirea lucrarii
Necesar apa pentru tratament in
repaus 74000 x 0,5 l=37000 l
Zeama bordeleza2%; 0,51
sol/buta= 37000 litri zeama
bordeleza diluata=740 kg
Pregatirea solutiei 37 x 0,1= 3,7
Tratament fitosanitar in timpul
repausului 74 x 0,09
Taiere de primvar 74 x
2,08=153,92
Fasonat sistem radicular trandafiri
inlocuit goluri
2,22x1=2,22
7 Mocirlit 2,22x0,52=1,15
Repartizat mat sad la groapa
8
2,22x3,13=6,95
Sapat gropi trandafiri
10 Plantat lucrare complete
11 Necesar ingrasamint foliar Kelpak

um

material manopera Utilaj

Mii l

37

kg

740

Mii l
Mii l

3,7
6,67

Mii buc

153,92

Mii buc

2,22

Mii buc
Mii buc

1,15
6,95

buc
buc
l

17,76
44,4

14

7,4

transport

12

13

14
15
16
17
18
19

2l/ha
Irigare 3 luni x2 = 6 - norma de
Ha
19,92
lucru 6x3,32=13,28
Necesar tratamente
l
111
In medie 0,75 litri sol/trandafir=
55500 l solutie
Altosan Cu 1% = 1l/ha = 3,70 l
Kelpak = 2 l/ha=7,40 l
Altin Neem = 2l/ha = 7,40 l
Total pesticide=18,5l * 6
Necesar apa pentru prepararea
Mii l
333
solutiilor
74000x6trat*0,75=333000litri=333
Pregatit solutie Nr trandaf x nr trat Mii l
333
x 0,75 litri 74*6x0,75=
Stropit in livada cu atomizor de 20 Mii l
92,5
l 74x1,25=92,5
Lucrari manuale pe rand 4 ori
MII MP
6,24
4x1,56=6,24ZO
Lucrari mecanice pe interval x2 ori Ha
2,6
pe timpul vegetatiei 3,7
hax0,35=1,3 ha.a.an x 2=2,6
Muuroire trandafiri 74000*0,02
14,80
Total deviz*
703,23
2,6
0
- se va calcula in zile on sau haan (hectare aratura normala)
Am considerat rezerva de trandafir de dulcea adusa in livada din momentul recoltrii
Am considerat sursa de ap local

Lista de materiale / intreinere anul I trandafir de dulcea

Nr.crt
1
2
3
4

Denumirea materialului
Zeama bordeleza
Ingrasamant foliar Kelpak
Solutii tratamente
Apa pentru tratamente

Um
Kg
L
L
Mii l

Cantitate
740
7,4
111
370

3.6. DEVIZ CADRU PT INTRETINEREA PLANTATIEI ANUL I- PIERSIC

Nr
Crt
1
2
3
4

Denumirea lucrarii

um

material manopera utilaj

Necesar apa pentru tratament in

repaus 2780 x 1 l=2780=2,78
Oleoekalux 1,5%; 1 l sol/pom 41,7
litri oleoekalux
Pregatirea solutiei 2,78 x 0,1= 0,28
Tratament fitosanitar in timpul

Mii l

2,78

41,7

Mii l
Mii l

15

0,28
11,56

transport

5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

15

16
17
18
19
20
21
22

repausului 2,78 x 4,16 = 11,56 ZO

Taiere de proiectare a coroanei 2,78 Zo
5,78
x 2,08=5,78
Taieri in verde 2 ori
Mii buc
11,45
2,78x2,06x2=11,45
Necesar pomi pt goluri
buc
84
Fasonat sistem radicular
Mii buc
0,084
0,084x1=0,084
Mocirlit 0,084x0,52=0,043
Mii buc
0,043
Repartizat mat sad la groapa
Mii buc
0,261
0,084x3,13=0,261
Sapat gropi pomi
buc
0,672
Plantat lucrare complete
buc
1,68
Necesar ingrasaminte 2780 x 30g
kg
83,4
Irigare 3 ori Supraf x 2 / norma de
ha
55,38
lucru 5,56x3,32x3=55,38
Necesar pesticide
kg
34,23
1 litru sol/pom = 2780 l solutie
Primavara
Captadin 0,25% - 6,95 kg
Talstar 0,041% - 1,14 kg
Vara(2 tratamente)
Metoben 0,07% 1,95kgx2=3,9
Carbetox 0,3%8,34kgx2=16,68 kg
Dupa caderea frunzelor
Turdacupral 0,2%5,56kg
Total pesticide=34,23kg
Necesar apa pentru prepararea
Mii l
11,12
solutiilor
2780x4trat=11120litri=11,12
Pregatit solutie
Mii l
11,12
a)Nr pomi x nr trat x 1 litru
6,3x0,1=0,63
Stropit in livada cu atomizor de 20 l Mii l
13,9
11,12x1,25=13,9
Lucrari manuale pe rand 4 ori
Mii mp
6,24
4x1,56=6,24ZO
Lucrari mecanice pe interval x2 ori
Ha
3,9
pe timpul vegetatiei 5,56
hax0,35=1,95 ha.a.an x 2=3,9
Protectia antiroztoare
M
695
2780 pomi x 0,25 mp sarma
Instalat protectie antirozatoare 695m
125,1
x 0,18=125,1 ZO
Total deviz*
243,55
3,9
- se va calcula in zile on sau haan (hectare aratura normala)
Am considerat rezerva de pomi adusa in livada din momentul recoltrii
Am considerat sursa de ap local

16

Lista de materiale / intreinere anul I piersic

Nr.crt
1
2
3
4
5
6

Denumirea materialului
Material saditor completari goluri
Ingrasaminte
Pesticide
Plasa sarma
Apa pentru tratamente
Oleoekalux

Um
Buc
Kg
Kg
Mp
Mii l
L

Cantitate
84
83,4
34,23
695
13,90
41,7

3.7 DEVIZ CADRU PT INTRETINEREA PLANTATIEI ANUL II TRANDAFIR DE

DULCEA
Nr
Crt
1
2
3
4
5
6
7
8

9
10
11
12
13

Denumirea lucrarii

Um

Material manopera utilaj

Necesar apa pentru tratament in

repaus 74000 x 0,5 l=37000 l
Zeama bordeleza2%; 0,51
sol/buta= 37000 litri zeama
bordeleza diluata=740 kg
Pregatirea solutiei 37 x 0,1= 3,7
Tratament fitosanitar in timpul
repausului 74 x 0,09
Taiere de primvar 74 x
2,08=153,92
Necesar ingrasamint foliar Kelpak
2l/ha
Irigare 3 luni x2 = 6 - norma de
lucru 6x3,32=13,28
Necesar tratamente
In medie 0,75 litri sol/trandafir=
55500 l solutie
Altosan Cu 1% = 1l/ha = 3,70 l
Kelpak = 2 l/ha=7,40 l
Altin Neem = 2l/ha = 7,40 l
Total pesticide=18,5l * 6
Necesar apa pentru prepararea
solutiilor
74000x6trat*0,75=333000litri=333
Pregatit solutie Nr trandaf x nr trat
x 0,75 litri 74*6x0,75=
Stropit in livada cu atomizor de 20
l 74x1,25=92,5
Lucrari manuale pe rand 4 ori
4x1,56=6,24ZO
Lucrari mecanice pe interval x2 ori

Mii l

37

kg

740

Mii l
Mii l

3,7
6,67

Mii buc

153,92

7,4

Ha

19,92

111

Mii l

333

Mii l

333

Mii l

92,5

MII MP

6,24

Ha

17

2,6

transport

pe timpul vegetatiei 3,7

hax0,35=1,3 ha.a.an x 2=2,6
Dezmusuroire si Muuroire
ZO
29,6
trandafiri 74000*0,02*2
Total deviz*
645,55
- se va calcula in zile on sau haan (hectare aratura normala)
Am considerat c n anul 2 nu este necesar umplerea golurilor
Am considerat sursa de ap local

Lista de materiale / intreinere anul II trandafir de dulcea

14

Nr.crt
1
2
3
4

Denumirea materialului
Zeama bordeleza
Ingrasamant foliar Kelpak
Solutii tratamente
Apa pentru tratamente

Um
Kg
L
L
Mii l

2,6

Cantitate
740
7,4
111
370

3.8. DEVIZ CADRU PT INTRETINEREA PLANTATIEI ANUL II- PIERSIC

Nr.Crt
Denumirea lucrarii
1
Necesar apa pentru tratament in
repaus 2780 x 1 l=2780=2,78
2
Oleoekalux 1,5%; 1 l sol/pom
41,7 litri oleoekalux
3
Pregatirea solutiei 2,78 x 0,1=
0,28
4
Tratament fitosanitar in timpul
repausului 2,78 x 4,16 = 11,56
ZO
5
Taieri de formare anul II 2,78 x
2,22 = 6,17 Z.O.
6
Strangerea in gramezi a ramurilor
taiate (de 2 ori) 5,56 ha x 1,25 =
6,95 Z.O.
7
Incarcat ramuri taiate din
gramezi, in remorca si descarcat
la 1 km
3 t x 1,275 = 3,82 Z.O.
8
Irigare 3 ori Supraf x 2 / norma de
lucru 5,56x3,32x3=55,38
9
Necesar pesticide si ingrasamant
foliar
1 litru sol/pom = 2780 l solutie
Primavara

Um
Mii l

Material Manopera
2,78

41,7

Mii l

0,28

Mii l

11,56

Mii
buc
Ha

6,17

3,82

ha

55,38

kg

6,95

50,91

18

utilaj

transport

10
11
12
13
14

Captadin 0,25% - 6,95 kg

Talstar 0,041% - 1,14 kg
Ingrasamant foliar 0,3% = 8,34 kg
Vara(2 tratamente)
Metoben 0,07% 1,95kgx2=3,9
Carbetox 0,3%8,34kgx2=16,68
kg
Ingrasamant foliar 0,3% = 8,34 kg
Dupa caderea frunzelor
Turdacupral 0,2%5,56kg
Total pesticide=50,91kg
Necesar apa pentru prepararea
Mii l
11,12
solutiilor
2780x4trat=11120litri=11,12
Pregatit solutie
Mii l
11,12
a)Nr pomi x nr trat x 1 litru
6,3x0,1=0,63
Stropit in livada cu atomizor de
Mii l
13,9
20 l
11,12x1,25=13,9
Lucrari manuale pe rand 4 ori
Mii
6,24
4x1,56=6,24ZO
mp
Lucrari mecanice pe interval x2
Ha
3,9
ori pe timpul vegetatiei 5,56
hax0,35=1,95 ha.a.an x 2=3,9
Total deviz*
115,42
3,9
0
- se va calcula in zile on sau haan (hectare aratura normala)
Am considerat ca nu mai sunt necesare completare pomi, si datorita specificului radacinilor
piersicului

Lista de materiale / intreinere anul II piersic

Nr.crt
1
2
3

Denumirea materialului
Pesticide si ingrasaminte
Apa pentru tratamente
Oleoekalux

Um
Kg
Mii l
L

Cantitate
50,91
13,90
41,7

3.9 DEVIZ CENTRALIZATOR

Nr Devizul
Crt
1.
Pregatirea terenului
Plantare trandafir de
2.
dulcea
3.
Plantare piersic

Manopera(ZO) Utilaj
ha.a,n.
20
404,7
2042,97
592

Transport Total
t/km
1531,5
1956,2
162,6
2797,57

111,5

22,91

22,24

19

156,65

4.
5.
6.
7.

Intreinere trandafir de
dulcea an I
Intretinere piersic an I
Intretinere trandafir de
dulcea an II
Intreinere piersic an II
Total

703,23

2,6

705,83

243,55
645,55

3,9
2,6

0
0

247,45
648,15

115,42
3882,22

3,9
0
1031,94 1717,01

119,32
6631,17

4. BIBLIOGRAFIE
1.Hoza Dorel, Pomologie, Bucureti, 2013
2. Hoza D., Chira Lenuta Indrumator pentru intocmirea proiectului de an privind infiintarea si
intretinerea unei plantatii pomicole superintensive, Bucuresti, 2002
3. Asanica A., Hoza D. Pomologie, Editura Ceres, 2013
4. Chira Lenuta Cultura arbustilor fructiferi, Editura M.A.S.T. Bucuresti, 2000
5. Wagner t., Trandafiri cu parfum, Editura Napoca Star, Cluj Napoca, 2010
*** Note de curs pomologie
http://www.pepinieraistrita.ro/specii-si-soiuri/piersic/view/springold
http://www.fructegalati.ro/?fruct=piersici-cardinal
http://www.aiudplant.com

20

21