Teorema lui Varignon

In situatia in care asupra unui punct material actioneaza un system de n forte care admit o rezultanta R, suma
momentelor sistemului de forte fata de un punct fix este egala cu momentul rezultantei.
**
Principiile fundamentale ale staticii:
1.echilibrul la translatie

2.echilibrul la rotatie
Conditiile de echilibru:
-rezultanta sistemului de forte aplicate pe corp = 0
-momentul tuturor fortelor (al rezultantei) fata de un punct fix = 0
R=0
x=Exi=Efi x cosAlfa=0
Mr=0(fata de un punct fix) y=Eyi=Efi x sinAlfa=0
M=EMi=0
a.sisteme de forte paralele

a1=(f2/R) x a
a2=(f1/R) x a
b.cupluri de forte

F x ra +(-F) x rB= F x (rA-aB)= F x AB

Marimea momentului cuplului:
F x AB x sinAlfa= F x d
Momentul cuplului nu depinde de 0, momentul fiind un vector liber.
C .centrul fortelor paralele

Daca doua forte paralele se rotesc cu un unghi n , R sistemului se roteste deasemenea cu un unghi n.
Daca scriem echilibrul momentelor fortelor fata de pct C, obtinem:
F1 x A1C = F2 x A2C
A1C/A2C=F2/F1,
C= centru al fortelor paralele.
d.Centrul de greutate.
-daca sectiunea are un ax de simetrie ...poz cg se gaseste pe acesta
-daca sectiunea are 2 axe de simetrie.... cg la intersectia dintre ele
Echilibrul solidului rigid legat.
Axioma legaturilor:orice legatura geometrica poate fi inlocuita cu o forta denumita forta de legatura= reactiune.
Punctul material, eliberat de legaturi, actionat e forte date si de forte de legatura (reactiuni) este echivalent din
punct de vedere mecanic cu solidul rigid supus la legaturi. Solidul rigid, eliberat de legaturi, actionat de forte date
si de reactiuni este echivalent din punct de vedere mecanic cu solidul rigid supus la legaturi.
Actiune/Reactiune

Reazem simplu....impiedica deplasarea pe verticala

Reazem articulat ....impiedica deplasarea pe oriz si pe vert
Incastrarea ....impiedica depl pe oriz, vert si rotirea
Structuri static determinate
nr necunoscutelor+ nr ecuatiilor de echilibru
-3 reazeme simple
-o articulatie si un reazam simplu
-o incastrare a unui capat liber.....!?@???!@!?
Structuri static nedeterminate
Nr necunoscutelor nu este egal cu nr ecuatiilor

Controlul alcatuirii structurilor

Cconditia de fixare a solidului rigid in plan:
-3 legaturi plasate in 3 puncte obtinand 3 reazeme simple ale caror directii sa nu fie paralele sau concurente intr
un punct.
-3 legaturi plasate in 2 puncte obtinand un reazem simplu si unul articulat
-3 legaturi grupate intr un punct...incastrare
Forma critica!
- in situatia in care cele 3 articulatii se gasesc pe aceiasi dreapta; articulatia contrata are mici posibilitati de
miscare, sistemul obtinut este impropriu de folosit...SISTEM C FORMA CRITICA
- Pentru a ascocia un corp la altul sunt nevoie de 3 legaturi
Generalizand pentru c corpuri avem nevoie de l legaturi interioare
l = 3 x (c-1)
-stemul obtinut trebuie sa fie legat de baza de sprijin
-legarea in plan se poate face cu 3 leg notate cu r, reprezentand numarul de legaturi exterioare r = 3
l +r=3xc3+3=3xc
l + r = 3 x c....rezulta
d = l + r 3c
... relatia obtinuta sta la baza identificarii tipului de structura
d = 0 ...structura fixata inplan
d < 0 ...structura are posibilitatea de miscare = mecanism
d > 0 ...structura fixata in plan cu mai multe legaturi decat minim necesare= ansamblu static
nedeterminat
cazul d < 0....structura are posibilitatea de deplasare ...deplasarile ce se pot realiza se numesc deplasari
compatibile cu legaturile ...deplasarile nepermise se numesc deplasari incompatibile cu legaturile
O deplasare distincta a sistemului, compatibila cu legaturile, se numeste grad de libertate.

Lucru mecanic virtual

Considerand un ansamblu de corpuri legate (o structura)actionata de un sistem de forte in
echilibru......structura nu se misca.
Se poate imagina ca independent de actiunea fortelor exterioare se poate da sistemului o deplasare mica
compatibila cu legaturile, aceasta deplasare mutand sistemul intr o pozitie infinit vecina, deplasarea data se
numeste deplasare virtuala.
Deplasarea virtuala este o deplasare imaginara, permisa de legaturile din sistem, infinit mica, independenta de
actiunea fortelor exterioare care se gasesc in echilibru.
Formula lui Descartes: parcurgand deplasari virtuale, fortele din sistem produc un lucru mecanic elementar
care se numeste Lucru mecanic virtual.
Formula lui Bernoulli(utilizand lucru mecanic virtual): conditia necesara si suficienta pentru echilibrul unui
sistem material cu legaturi fara frecare, este aceea ca suma lucrurilor mecanice a fortelor direct aplicate sa fie
nula pentru toate sistemele de deplasari virtuale mici si compatibile cu legaturile.
EPi x sigma i + EMi x teta i = 0
Pentru ca un sistem sa fie in echilibru, este necesar si suficient ca suma lucrurilor mecanice virtuale
corespondente tuturor fortelor care actioneaza asupra sistemului sa fie nula pentru orice deplasare virtuala
compatibila cu legaturile.

Echilibrul corpurilor din punct de vedere energetic.

Energia potentiala:
conceptul de energie potentiala deriva direct din generalizarea conceptului de lucru mecanic.
F- o forta de o anume intesitatedirectie si sens variabil
A,B- puncte de aplicare
Traiectoria fortei este definita de variatia coordonatelor de aplicatie.
Masura lucrului mecanic efectuat de forta se poate obtine sumand lucrule mecanice efectuate de acesta pe
toate deplasarile tip ds in care traiectoria poate fi impartita.
Daca forta se pastreaza constanta in intensitate, directie si sens, lucrul mecanic total efectuat nu depinde de
traiectoria parcursa ci in exclusivitate de pozitia planurilor de pornire/oprire
Schimbarea starii unui corp supus la solicitari impuse este caracterizata de o variatie a energiei sale
potentiale, masurata de diferenta dintre lucruel mecanice pe care fortele le produc intre cele doua pozitii
extreme ale planurilor de referinta.
E (F x S1) E (F x S2) = E1 E2
daca E1 E2 ...pozitiv.....lucru mecanic motor
daca E1 E2 ...negativ.....lucru mecanic rezistent
Fortele aplicate pe un corp...rezulta...deformarea lui
Orice trecere a unui corp dintr o configuratie initiala, intr una def. finala corespunde unui nivel bine definit al
lucrului mecanic al fortelor aplicate variatie a energiei potentiale a corpului.
Daca acel lucru mecanic este nul, potentialul energetic trebuie sa admita o valoare minima in corespondenta
cu acea configuratie particulara care caracterizeaza clar o pozitie de echilibru stabil.

Crietriul stabilitatii echilibrului

Principiul energiei minime:

In functie de punctul de agatare echilibrul poate fi:
stabil...cand punctul de agatare e deasupra cg
instabil...cand punctul de agatare e dedesubtul cg
indiferent...cand punctul de agatare coincide cu cg
Bernoulii pozitia centrului de greutate este fundamentala in problema echilibrului.
...concluzioneaza ca pozitia de echilibru este aceea pentru care cg ale tuturor inelelor vin sa ocupe pozitiile
cele mai joase.
Lagrange (pe baza observatiilor fratilor bernoulli)....
Principiul energiei potentiale minime...
Amintind ca raportat la un anumit nivel de referinta, toate toate corpurile poseda o anumita energie de pozitie
(potentiala) datorita tendintei lor naturala de coborare, acestea incearca sa si aduca cg in pozitia cea mai joasa,
deci sa microseze la maxim energia lor potentiala.
......acest echilibru este caracterizat de o valoare minima a eng potentiale.
INCARCARI
A.Incarcari statice
Incarcarile statice sunt incarcari care se aplica lent pe structura pornind de la o valoare zero si ajungand lent la
valoarea nominala. Dupa atingerea in timp la valoarea nominala ele raman practice de neschimbat sau variaza
foarte putin
1. Incarcari permanenete

O structura contine o serie de elemente componente de tipul: fundatiilor, peretilor, stalpilor sau coloanelor,
grinzilor, arcelor, boltilor, planseelor, invelitorilor. Toate aceste componente au greutate proprieasa zisa
greutate moarta.
2. Incarcari utile
Pe langa greutatea proprie (greutatea moarta) o structura trebuie sa mai suporte si alte incarcari aduse de:
oameni mobilier utilaje produse depozitate.
Aceste incarcari nu sunt fixe avant posibilitatea de deplasare sau de disparitie de pe structura pe care o
incarca.
Pentru calculul structurilor incarcarile utile sunt stabilite in functie de cea mai defavorabila situatie de
incarcare la care ne putem astepta pe tot parcursul existentei unei constructi.
3. Incarcari din zapada
Zapada este un fenomen climatic natural ce depinde de temperature, vant etc. In timpul ninsorilor lipsite de
vant zapada se depune pe o grosime uniforma inclusive pe acoperisurile cu panta de pana la 50 de grade. Pe
acoperisurile cu panta cuprinsa intre 50 si 70 grade zapada se aseaza intr un strat mai subtire iar pe cele cu
panta mai mare de 70 grade zapada practice nu sta, aluneca. Imediat dupa depunere zapada incepe sa se
compacteze sub greutate proprie, fenomen ce duce la cresterea greutatii sale specifice.
Datorita topirii si inghetarii greutatea specifica a stratului creste si mai mult. Vantul contribuie si el la
compactarea si antrenarea zapezii.
B.Incarcari dinamice
Asupra cnstructiilor actioneaza si o serie de incarcari care isi schimba intensitatea rapid sau brusc. Efectul lor
asupra constructiilor este de regula mult mai puternic decat acelor statice. Incarcarile aplicare brusc se mai
numesc si incarcari de impact.
1. Incarcarile produse de actiunea vantului
Se cunoaste bine ca miscarea aerului este produsa de incalzirea diferentiata a diverselor zone de pe pamant.
Miscarea este generate de diferente de presiune ce apar in timp si spatiu. Aerul datorita masei si vitezei de
deplasare poseda energie cinetica, energie care se transforma partial sa total in energie potentiala de presiune,
energie ce se exercita pe diverse obstacole intalnite in cale.
Daca in miscarea sa aerul nu intalneste nici un obstacol, la o anumita inaltime deplasarea sa se face cu aceiasi
viteza in straturi paralele, la contactul cu terenul, datorita frecarii cu acesta miscarea aerului este incetinita.
Viteza de deplasare a vantului variaza in functie de: inaltime, rugozitatea terenului, timp.
2. Incarcari produse de actiunea cutremurelor
Sunt cele mai devastatoare incarcari. In ultimi 50 de ani cunostintele accumulate in privinta cutremurelor si
efectele acestora, au dus la perfectionarea proiectarii antiseismice a constructiilor.

C. Incarcari indirecte (ascunse)

1. Incarcari produse de variatiile de temperatura
Pot duce la aparitia unor eforturi deosebite in elementele de structura
Fenomenul de dilatare terminca poate fi controlat prin realizarea unor sisteme de racier sau incalzire a
elementelor expuse. Aceste sisteme utilizeaza apa rece sau calda, care circula in interiorul stalpilor exteriori si
care regleaza temperature acestora incat san u se creze diferente intre interior si exterior.
2. Incarcari produse de tasarea terenului de fundare
Tasarile terenului sunt favorizate de: diferenta de omogenitate a acestuia, infiltratii locale produse de
defectarea instalatiilor, lucrari realizate in zona vecina ca: realizarea unor sapaturi pentru introducerea de
tuburi pentru canale mari, demolarea sau realizarea unor constructi noi I vecinatate, realizarea unor
epiuismente in zona vecina- epuismente ce duc la scoaterea odata cu apa a particolelor fine de teren de
fundare.
Tasarile induc in structurile de rezistenta stari de tensiune majore, ce pot duce la aparitia unor prabusiri locale.

Eforturi sectionale !!(cartof) 8.1

echilibrul, se obtine raportand fortele exterioare si de legatura la axul elementului

**
conform axiomei legaturilor
**
-prin sectionare fiecarei parte poate fi considerata incastrata in cealalta.
-pe fiecare fata apar fortele specifice incastrarii
-fortele de legatura sunt egale si de semne contrarii cu cele de pe fata opusa
Relatii diferentiale intre incarcari si eforturi sectionale:
-cazul unei incarcari verticale uniform distribuite....
**
-proiectie pe orizontala -N + N = 0.....N constant
-proiectie pe verticala T p x dx T dT = 0 .... dT/dx = -p
-momente (f stanga) M + p x dx x dx/2 + T x dx + dT x dx M dM = 0......dM / dT = T
-cazul unei incarcari concentrate pe element....
**
T2 T1 = -P
...in dreptul unei sarcini concentrate in diagrama T apare un salt egal cu sarcina, salt indreptat in directia
acesteia
...deoarece in aceasta sectiune forta taietoare variaza brusc in diagrama M apare un varf, in aceasta diagrama
inclinarea tangentei variaza brusc.
....cazul unui moment aplicat direct pe element....
**
M2 M1 = M
...in dreptul punctului de aplicare al momentului exterior, in diagrama M apare un salt egal cu marimea
momentului, salt indreptat in sensul de actiune al acestuia...
Comentarii!
>in situatia in care pe zona studiata incarcarea p = 0 (pe zona respectiva nu avem incarcare) F taietoare sete
constanta iar momentul incovoietor variaza linear.
>in situatia in care incarcarea p = constanta (incarcarea uniform distribuita) F variaza linear iar momentul
incovoietor variaza parabolic
>in situatia in care pe zona studiata p reprezinta o functie de grad n, forta taietoare este o functie de grad n + 1
iar momentul incovoietor este marginit de o functie de grad n + 2

TIPURI DE ARCE
Arc in plin cintru
Arc plat
Arc frant (ogival)
Arc polycentric
Arc elliptic
Arc rampant
Arc schiop

ARC IN PLIN CINTRU

ARC BUTANT

FORME STRUCTURARE AVAND LA BAZA ARCUL

Bolta cilindrica.
Bolta cu muchii intrande(bolta Calugareasca)
Bolta cu muchii iesinde
Cupola ...pe pandantivi asociata cu bolti cilindrice
...pe pandantivi asociata cu semicalote
...cu pandantivi

sisteme de stabilizare a structurilor pe cabluri

A.stabilizarea prin greutate
Prin agatarea elementelor grele(grinzi elemenete de acoperire)
Actiunea vantului nu reuseste sa ridice aceste sisteme, producand doar o diminuare a starii de intindere din
cabluri.
Asezarea sistemului de acoperire deasupra cablurilor
-prin pozitionarea elementelor grele deasupra sistemului portant de cabluri; actiunea vantului este anulata de
greutatea proprie a acestora.
**
Distribuirea greutatii in lungul cablurilor
-cablul este dotat cu calitati de rigiditate , lucrand in planul sau asemanator unui arc rasturnat
...acest efect se poate obtine prin intermediul unei placi indeformabile de beton armat asezata peste cablurile
portante si asociata la acestea...un ansamblu indeformabil.
**
....cablurile laterale nu sunt obligatorii ...ele pot lipsi in situatia in care solicitarile aduse de sistemul de
acoperire pot fi preluate de elemente puternice verticale.
**
Distribuirea greutatii ...sisteme de acoperire in lungul cablurilor.
Cabluri paralele.
Prin asocierea cablurilor paralele cu legaturi transversale se obtine un mecanism bidirectional de transmitere
al incarcarilor, sistem care neutralizeaza eventualele incarcari nesimetrice
Acoperirea lucreaza asemenea unei bolti cilindrice
Pentru a obtine un sistem stabil avantajos care garanteaza stabilitatea unui sistem de cabluri paralele,
asocierea cablurilor longitudinale cu grinzi rigide transversale legate la capete cu elemente de contravantuire
ancorate in teren.
**
Stabilizarea prin asociere de cabluri
1**
In cazul incarcarilor verticale de sus in jos cablul A este intins
In cazul incarcarilor aerodinamice de jos in sus cablul B este intins
In ambele cazuri montantii sunt comprimati.
2**
Roata de bicicleta.
3**
In cazul incarcarilor verticale de sus in jos...cablul A este intins
In cazul incarcarilor aerodinamice de jos in sus ...cablul B este intins
4**
Incarcari verticale de sus in jos....cablul A este intins
Incarcari verticale de jo in sus ....cablul B este intins
Montantii sunt intinsi sau comprimati in functie de zona si de sensul actiunii verticale.

Suprafete obtinute prin cutare-comportare sub incarcari

-perpendicular pe directia de rezemare, suprafetele delimitate de liniile de pliere sunt solicitate asemanator unei
placi inclinate
-pe directia de rezemare, suprafetele cuprinse intre dolii si coamne se comporta asemanator unei grinzi simplu
rezemate
- incarcarile se concentreaza pe cutele rigide
-in lungul deschiderii suprafetele lamelare lucreaza ca niste grinzi care descarca in pct A si B

Suprafete spatiale subtiri

Suprafete obt prin rotire sau transaltie-bolti cu muchii intrande
-cupole fatetate
-asocieri de cilindri cu dubla curbura
Suprafete subtiri-shed
-paraboloizi hiperbolici
Modul de comportare a emisferei-comportare de arc
-modul de deformare sub incarcare defineste zonele din emisfera supuse la
compresiune si intndere
Unghiul la centru ce delimiteaza zona comprimata de cea intinsa e 51 49
-eforturile in sensul medianelor sunt tangente in zona de reazem la aceasta si
perfect verticale,suprafata subtire nu sezvolta in acest caz impingeri orizontale in rezemare