Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MATERIALE CONDUCTOARE
Cuprul ( Cu)
In industria electrotehnica se utilizeaza exclusiv cuprul electrolitic (rafinat pe cale
electrolitica) avand o puritate de 99,60-99,90 %
Caracteristicile specific cuprului electrolitic:
-densitatea, = 8,9 kg/
-temperatura de topire, = 1 083 C
-conductivitatea electrica, = 58 (la 20 C)
-rezistivitatea electrica, = 0,01724 (la 20 C)
-conductivitatea termica, = 0,938
Ca material conductor, cuprul prezinta mare conductivitate electrica si termica, ocupand
locul al doilea printre celelalte metale (dupa argint).
Cuprul este atacat de sulf, clor, hidrogen, care ii provoaca fragilitate, si se dizolva in
acid sulfuric si acid azotic. Cuprul este foarte ductile si maleabil, se lipeste si se sudeaza
cu usurinta si are rezistenta satisfacatoare la coroziune.
Datorita acestor proprietati, cuprul are aplicatii multiple in electrotehnica si electronica :
pt conductoare de bobinaj cu diametrul incepand de la sutimi de milimetru, benzi si
table de diferite dimensiuni, bare, tevi, piese de contact, lamele de colector la masini
electrice, linii de transport a energiei electrice, circuite imprimate etc.
Aliajele cuprului:
Alama- este un aliaj al cuprului cu zincul, avand continutul de cupru intre 50-60%.
Cand continutul de cupru in alama este mai mare de 80%, aliajul se numeste
tombac.Tombacul are culoare mai roscata decat alama si o conductivitate electrica mai
buna. Pe langa alamele obisnuite din cupru si zinc se folosesc si alame special, care
contin pe langa zinc si alte elemente, ca: inangan, fier, aluminiu, plumb, siliciu, nichel,
fosfor, etc.
Caracteristicile electrice, mecanice si termice ale alamelor sunt in functie de continutul
alamelor componente:
-aluminiul din alamele special mareste duritatea rezistenta la tractiune si rezistenta la
coroziune.
-siliciul mareste rezistenta la coroziune, iar in alamele turnate favorizeaza mentinerea
suprafetelor curate.
-staniul mareste rezistenta alamelor la coroziune in special in apa de mare.
-fierul imbunatateste caracteristicile mecanice , introducandu-se in alame pana la 1,5%.
Peste 1,5% Fe coroziunea aliajului creste simitor.
-manganul imbunatateste, de asemenea, caracteristicile mecanice, mareste rezistenta la
temperature ridicate, precum si rezistenta la coroziune.
-nichelul, introdus in detrimetrul continutului de cupru, imbunatateste caracteristicile
mecanice, rezistenta la coroziune si la temperature ridicate.
Seleniul are numarul atomic Z= 34, densitatea in stare cristalina 4,46 kg/ si temperature
de topire 170 C. Este unul dintre primele semiconductoare folosite la realizarea
redresoarelor si celiulelor fotoelectrice. Seleniul este foarte sensibil in aer si nu
reactioneaza cu apa, in schimb reactioneaza usor cu clorul si fluorul, iar la cald
reactioneaza cu oxigenul. Cu metalele formeaza seleniuri.
COMPUSI SEMICONDUCTORI
Pe langa elemente semiconductoare, in tehnica sunt folosite si combinatii
semiconductoare ca: sulfura de zinc, sulfura de cadmiu, carbora de siliciu,
cuproxidul,amestecuri de oxizi etc.
Sulfurile sunt substante fluorescente, adica prezinta proprietatea de a emite o
radiatie luminoasa un anumit timp dup ace au primit o radiatie de excitatie (razeX,
ultraviolet, catodice, fascicule de particule nucleare etc.). Datorita acestei proprietati
materialele fluorescente sunt utilizate in iluminatul modern prin descarcari in gaze,
pentru fabricarea ecranelor osciloscoapelor, televizoarelor etc.
Carbura de siliciu isi micsoreaza mult rezistivitatea cu cresterea tensiunii.
Carbura de siliciu este folosita pentru realizarea varistoarelor folosite pentru protectia
liniilor electrice impotriva supratensiunilor.
Oxizii isi micsoreaza rezistivitatea cu cresterea temperaturii si sunt folositi la
fabricarea termistoarelor, utilizate la masurari de temperaturi, limitarea curentului intrun circuit electric, ca de exemplu limitarea curentului la pornirea motoarelor electrice.
MATERIALE ELECTROIZOLANTE
Materialele electroizolante numite si dielectrice sunt caracterizate de o
rezistivitate electrica deosebit de mare. Ele servesc pe de o parte la izolarea electrica
intre elementele conductoare de current electric, care se gasesc la potentiale electrice
diferite, si a elemetelor conductoare fata de pamant, iar de alta parte ca dielectric in
condensatoarele elctrice.
I.MATERIALE ELECTROIZOLANTE GAZOASE
Principalele gaze electroizolante sunt: aerul, azotul, hidrogenul, neonul,
argonul, criptonul si gazele electronegative.
a. Aerul la presiune normala este prezent in toate dispozitivele si instalatiile
electrotehnice, iar in unele dintre acestea si la presiuni ridicate sau foarte scazute.
Rigiditatea dielectrica a aerului in camp uniform si in conditii normale de temperatura si
presiune este de 32 kV/cm.
b. Azotul are aproximativ aceleasi caracteristici ca si aerul, insa fara sa
favorizeze oxidarea uleiurilor si a materialelor electroizolante. El se utilizeaza impreuna
cu un gaz inert la umplerea baloanelor lampilor cu incandescent, ca dielectric in
condensatoarele de inalta tensiune, precum si la transformatoare cu ulei .
c. Hidrogenul este cel mai usor gaz.Conductivitatea termica a hidrogenului
este aproximativ sapte ori mai mare decat cea a aerului si capacitatea de racire de 1,5 ori
mai mare; rigiditatea dielectrica este 0,6-0,7 din cea a aerului. Hidrogenul se utilizeaza
ca mediu de racire in special la masinile electrice cu turatie mare (la turbogeneratoare).
d. Gazele electronegative se numesc astfel datorita tendintei lor de a absorbi
electronii liberi cu care vin in contact, micsorand astfel sansele de formare a arcului
electric dintre 2 electrozi sau ajutand la stingerea sa, daca s-a format. Exempe de gaze
electronegative: hexaflorura de sulf, perfluorocarbonil, Frigen 12, Genetron 12.
Materiale electroizolante gazoase
a. Uleiul de transformator serveste ca izolant in transformator si racirea
transformatorului. El izoleaza infasurarile (intre ele si fata de miezul ferromagnetic) si
evacueaza pierderile din transformator in timpul functionarii, contribuind la racirea lui.
b. Uleiul de cablu se utilizeaza fie pentru impregnarea hartiei la cablurile izolante cu
hartie, fie la cabluri cu circulatie de ulei. Uleiul folosit pentru impregnarea hartiei este
vascos la temperature de exploatare (1060 C) si fluid la temperatura de 130 C.
c. Uleiul de condensator se utilizeaza pentru impregnarea hartiei de izolatie a
condensatoarelor. Acest ului, avand permitivitatea relative mica, condensatoarele in care
se folosesc ca dielectric au dimensiuni mari, motiv pentru care ele este inlocuit cu
uleiuri sintetice.
d. Uleiuri vegetale numite si uleiuri sicatie sunt utilizate la fabricarea lacurilor
electroizolante.
e. Uleiuri sintetice clorurate prezinta mai multe avantaje fata de uleiurile minerale: nu
sunt inflamabile, nu se oxideaza sub actiunea arcului electric, nu dau gaze inflamabile.
In schimb dezavantajele: conductibilitate termica mai mica si actiune corosiva mai
puternica asupra materialelor electroizolante cu care vin in contact, este mai scump
decat uleiurile minerale.
II. MATERIALE ELECTROIZOLANTE SOLIDE, ORGANICE
1. Rasini
A. Rasini naturale
a. Selacul este substanta termorigida. Se dizolva in alcol, acid acetic, acid formic, etc.
Are bune proprietati de incleiere. Se utilizeaza in special la fabricarea lacurilor de lipit,
de impregnare si ca liant la fabricarea materialelor plastic.
b. Colofoniul (sacazul) se obtine din rasina unor conifer.
c. Copalurile sunt rasini fosile, sunt foarte nehigroscopice si se utilizeaza la fabricarea
unor lacuri care dau pelicule dure nehigroscopice.
B. Rasini sintetice
a. Polistirenul este o rasina transparent, termoplasta si nepolara. El are proprietati
electrice foarte bune, este nehigroscopic are temperature de inmuiere sczuta si rezilienta
mica, este inflamabil. Polistirenul se utilizeaza in special in domaneiul frecventelor
inalte sub forma de piese, placi tuburi, folii, fire, precum si ca baza in lacurile
electroizolante. Din polistiren se realizeaza carcase de bobine, socluri du tuburi
electronice, capace, bacuri de acumulare si inlocuieste chilimbarul in aparatele de
masurat.
b. Polietilena polietilena este nepolara, nehigroscopica, cu foarte bune proprietati
electice, dar este ca si polistirenul, inflamabila. Polietilena se utilizeaza pentru izolarea
cablurilor submarine, a cablurilor telefonice si a cablurilor utilizate in medii chimice
agresive, ca izolatie a conductoarelor de bobinaj pentru motoarele electrice care
functioneaza sub apa si pentru cabluri de inalta frecventa, izolatia realizandu-se prin
extrudare.
c. Policlorura de vinil este un material polar, cu proprietati electrice mult mai slabe
decat ale polistirenului si polietilenei, poprietati care se inrautatesc si mai mult daca
contin plastifiant.
2. Materiale pe baza de celuloza
a. Hartia pentru cabluri electrice- are grosime intre 0,08 si 0,12 mm, densitate mica
pentru a fi usor impregnata, rigiditate dielectrica mare, tangent unghiului de pierderi
mica si rezistenta mare la sfasiere.
b. Hartia pentru condensatoare- servind ca dielectric in condensator, trebuie sa fie foarte
subtire (0,06-0,034 mm), sa aiba permitivitatea relative mare (4-5), sa aiba rigiditate
dielectrica mare (2000- 3000 kV/cm) si tangenta unghiului de pierderi mica (25x)
c. Hartia de impregnare si rulare- serveste la fabricarea stratificatelor sub forma de placi
(hartia de impregnare) si a tuburilor si cilindrilor bachelizati (hartia de rulare).
d. Hartia de tole- serveste la izolarea tolelor, miezurilor magnetice si are densitate
redusa si grosimi de 0,03 mm.
e. Hartia de telefonie- serveste la izolarea cablurilor telefonice si a conductoarelor de
bobinaj, are grosimea de 0,05 mm si mare rezistenta la rasucire.
f. Hartia support pentru produse de mica are grosimi cuprinse intre 0,0025 si 0,03 mm.
Este deosebit de poroasa pentru a permite evaporarea solventului din lacul cu care se
lipesc foitele de mica pe hartia support.
g. Prespanul este format din numeroase straturi de hartie fina, presate in stare umeda,
rezultand grosimi intre 0,25 si 7 mm. Prespanul se utilizeaza in constructia masinilor
electrice, transformatoarelor si condensatoarelor.
3. Lacuri electroizolante
a.Lacurile de impregnare sunt folosite la impregnarea infasurarilor si la impregnarea
tesaturilor si hartiilor.
b. Lacurile de acoperire au rolul de a proteja suplimentar infasurarile impregnate,
impotriva umezelii si agentilor chimici.
c. Lacurile de lipire sunt utilizate in special pentru fabricarea produselor pe baza de
mica. Ele au ca baza rasini natural (selacul) sau rasini sintetice (epoxidice, gliptalice,
siliconice).
d. Lacurile de emailare servesc la izolarea conductoarelor de cupru obtinandu-se o
izolatie mult mai subtire (0,5-5 m), fata de izolatia de bumbac, matase sau hartie.