Sunteți pe pagina 1din 8

Capitolul II : FUNCTIILE PARLAMENTULUI

Sectiune 1 : Clasificarea functiilor

Functiile Parlamentului trebuie sa reflecte imputernicirile pe care poporul i


le-a acordat prin vot direct, de aceea pozitia sa in cadrul statului este cea
de conducere.
Parlamentul este puterea legislativa, unicul organ legiuitor, insa doctrina
priveste acest text cu unele rezerve deoarece nu este singurul organ care
face legi, impartind aceasta functie de legiferare cu Guvernul care exercita
la randul lui functia de legiferare prin delegare sau initiativa legislativa.
Acest lucru pune problema asupra unei anumite limite ale functiei
Parlamentului.
Specificul Parlamentului este puterea de deliberare, care in opinia lui Ioan
Muraru raspunde mai bine functiilor acestuia.
S-a facut confuzie intre functia de deliberare si cea de legiferare, de aceea
unii doctrinari sustin ca deliberarea este o functie separata a
Parlamentului.
Cresterea rolului executivului in domeniile ce tin de competentele
financiare si bugetare a avut ca efect aparitia si proeminenta functiei de
reflectie a Parlamentului, alaturi de cel de adoptare a legilor.
Concluzie :
Parlamentul are printre cele mai importante functii, cele de reflectie, de
dezbatere si adoptare si de control asupra Guvernului.
Functia constituanta si functia legislativa nu se pot confunda, deoarece
Parlamentul doar legifereaza.
Functia jurisdictionala a parlamentului nu exista deoarece in ceea ce
priveste raspunderea Presedintelui sau a Guvernului, aceasta este o
raspundere strict politica, Parlamentul avand dreptul de a aplica sanctiuni
strict politice.
Functiile Parlamentului pe baza criteriului continutului pot fi clasificate in :
1 Legislativa;
2 Stabilirea directiilor pricipale ale activitatilor social-economice;
3 Alegerea, formarea,avizarea,numirea,revocarea unei autoritati;
4 Control;
5 Exercitarea conducerii politicii externe ;
6 Organizarea si functionarea proprie.

Sectiunea 2: Functia Legislativa


Reptrezinta principala functie a Parlamentului, care consta in
adoptarea unor legi, obligatorii pentru executiv.
Acceptiunile termenului lege :
1 Sens larg act juridic normativ
2 Sens restrans- act juridic al Parlamentului ( sensul folosit aici)
Executivul se implica in procesul de legiferare prin delegare sau
initiativa legislativa, aceste forme de implicare reprezentand limite
ale functiei de legiferare a Parlamentului.
O alta serie de limitari decurge din domeniul rezervat legii(in sensul
strict- act juridic al Parlamentului), astfel, Constituia prevede sfera
relatiilor sociale care necesita reglementare exclusiv prin lege.
Astfel o lista rigida de domenii de reglementare ale legii poate
impiedica forul legiuitor sa intervina in unele probleme grave pe
considerentul ca acea problema intra in sfera unor probleme care nu
cad sub incidenta legii.
Constitutia Romaniei prevede domeniul rezervat legii in articolul 73
care stabileste materiile in care Parlamentul poate adopta legi
constitutionale, organice si ordinare.

Sectiunea 3: Functia de stabilire a principalelor directii social


economice, culturale, statale si juridice

Aceasta functie este realizata prin adoptarea legilor si se exercita de


Parlament in intregul sau de una dintre camerele sale, in sistemul
bicameral.
Parlamentului ii revin o serie de atributii, dintre care le voi enumera
doar cele pe care le cred eu cele mai usor de retinut:
-

Adoptarea bugetului;

Declansarea mobilizarii partiale sau totale

Reglementarea organizarii si desfasurarii referendumului

Organizarea fortelor armate si apararrea tarii

Emitereaa de moneda

Reglementarea cetateniei

Sectiunea 4: Functia de alegere, formare,avizare,


numire/revocare a unor autoritati sau institutii publice

Aceasta functie difera in functie de sistemul constitutional.


Exprima o anumita preeminenta a Parlamentului fata de Guvern,
datorita dreptului de institutionalizarea a unor asemenea organe ale
statului.
-

Aleg/revoca sefi de state (republica parlamentara)

Aleg/revoca sefi de guverne

Aproba componenta guvernelor

Revoca guverne prin proceedele specifice

Numesc in functie inalti functionari publici

Aleg/revoca judecatori

In SUA, numirea ambasadorilor, functionarilor federali se face de


catre Presedinte cu aprobarea Senatului, candidatii prezentandu-se
in fata unei comisii de ancheta riguroasa a Parlamentului.
In ROMANIA, Parlamentul poate suspenda seful statului, acorda votul
de incredere Guvernului , numeste avocatul poporului, Senatul
numeste 3 judecatori la CCR, iar Camera Deputatilor 3.
PARLAMENTUL
FUNCTIILE PARLAMENUTULUI

Sectiunea 5: Functia de control parlamentar

Controlul parlamentar este necesar, deplic, si diferentiat.

1 Necesar deoarece trebuie sa constate direct modul in care sunt


respectate si aplicate Constitutia si legile si in care autoritatile si
institutiile publice isi realizeaza rolul pe care il au in functionarea si
organizarea mecanismului de stat.
2 Deplin deorace se intinde asupra intregii activitati controlate care
trebuie sa se desfasoare potrivit constitutiei si legilor.
3 Diferentiat atat in functie de naturaactivitatii controlate, cat si in
functie de pozitia in sistemul statal a autoritatii controlate.
Se poate exercita:
1 de catre intregul parlament
2 de catre una dintre camere
3 prin alte mijloace, forme de control (comisii parlamentare)

Constitutia prevede:
Obligatia Avoc. Pop. de a prezenta celor doua camere
rapoarte
Raspunderea politica a Guvernului
Obligatia Guv de a prezenta informatiile si
documentele cerute

Dreptul parlamentului de control = posibilitate de manifestare a


opozitiei fata de executiv
Forme si mijloace de control parlamentar:
1 Mesaje, rapoarte, programe si procedurile de realizare a acestuia
Mesajele: se prezinta doar in fata celor doua camere ale
parlamentului reunite in sedinta comuna; solicitarea se face in scris,
iar primirea mesajului se inscrie cu prioritate pe ordinea de zi/la data
solicitata de presedinte in scrisoarea sa.
Ordinea de zi se propune in sedinta si se aproba cu majoritate
absoluta.
Parlamentul va decide dupa primirea mesajului daca va fi supus sau
nu dezbaterii. Prezenta la sedinta e obligatorie. Procedura de
dezbateri se bazeaza pe reguli cutumiare(deschiderea sedintei de
presedinte, prezentarea msj, luari de cuvant, inchiderea sedintei).
Daca mesajul nu e supus dezbaterii->nu pot fi prezentate puncte de
vedere.
In ambele cazuri nu exista posibilitatea adoptarii unor hotarari.
La fel se procedeaza si cu alte cereri ale presedintelui formulate in
exercitarea atributiilor sale.

Parlamentul asculta si aproba programul Guvernului si asculta


anual raportul Curtii de Conturi.
Rapoartele: se trimit parlamentului pt a fi dezbatute si eventual
aprobate sau respinse. Data sedintei comune pt dezbatere se
stabileste de birourile permanente reunite in sedinta comuna cu
respectarea termenului de min 5 zile de la data difuzarii lor catre
parlamentari. Birourile trimit rapoartele primite comisiilor
parlamentare stabilindu le si termenul pana la care trebuie sa
depuna raportul lor comun. Acestea se difuzeaza paralmentarilor cu
min 1 zi inainte de prezentarea in sedinta comuna a celor 2 camere.
In cadrul sedintei comune rapoarte sunt dezabtute. Nu pot fi
formulate amendamente, ci doar obiectii/observatii. Rapoartele sunt
aprobate/respinse. Hotararea de adoptare a unor hotararimajoritate absoluta.
2 Prin comisiile parlamentare

De ancheta sau speciale. Nu au putere judiciara. Pot sa


citeze martori, sa dispuna efectuarea de expertize si aplicarea
de sanctiuni pt declaratii mincinoase.

3 Prin intrebari si interpelari


Reguli cuprinse in regulamentele parlamentare referitoare la: forma,
continut, timpul formularii, continutul si durata timpului de rasouns,
timpul pt replica, efectele juridice.
Intrebari: simpla cerere daca un fapt e adevarata, info e exacta. Au
un singur autor. Nu sunt admise cele care privesc un interes
personal; obtinerea unor consultatii juridice; referitoare la procesele
aflate pe rol/care pot afecta solutionarea unor cauze in curs de
judecata; cele ref la activitatea unor pers care nu indeplinesc functii
publice.
Pot fi orale sau scrise. Raspunsurile pot fi la fel. Daca parlamentarul
solicita un raspuns oral si nu se afla in sala de sedinte, raspunsul va
fi scris si se va depunde la seceretarul camerei care se afla la
prezidiu.
Daca
parlamentarul in cauza doreste sa formuleze obiectii la raspunsul
dat, poate solicita amanarea o singura data.
Cererea se depune la secretarul desemnat in acest scop si se

comunica ministrului pentru relatii cu parlamentul. Intrebarile fara


raspuns se publica in MOF p II.
Intrebarile orale: sunt prevazute zilele si orele in care pot fi
depuse.
Se exepune in max 2 min.
Raspunsul nu poate depasi 2-3min. La fel nici replica.
Precizari si comentarii max 2 min.
Raspunsul poate fi amandat o saptamana pt cazuri justificate si daca
ministrul competent nu se afla in sala. Primul-ministru va fi informat
de presedintele camerei asupra raspunsurilor amanate.
Intrebarile scrise: se depun secretaului camerei desemnat in acest
scop -> raspunsul poate fi oral, scris, oral si scris.
Secertarul le trimite membrilor guvernului si alotr autoritati si
institutii publice. Raspunsurile scrise se predau secertarului camerei
respective se transmit parlamentarului si se publica pe site.
Raspunsurile orale nu pot depasi 2-3 min. La fel si replica. Daca
timpul s-a epuizat raspunsurile pentru intrebarile scrise vor fi
reinscrise in urmatoarea ordine de zi.
Interpelari: de regula, obiectul lor se formuleaza in scris si se
depune la secretarul camerei.
Definitie: cerere prin care se solicita explicatii in problemele
importante ale activitatii interne si externe.
Guvernul si membrii sai sunt obligati sa raspunda in termenul
stabilit.
Interpelarile au o perioada rezervata in
ordinea de zi, se inscriu intr-un registru special, sunt afisate la sediul
camerei respective.
Se prezinta de autorul lor in sedinta publica in mod alternativ cu
intrebarile apoi se trimit prim-min. Durata-max 5 min.
La camera deputatilor un grup parlamentar - max o
interpelare/sedinta cu exceptia cazurilor in care se permite.
La dezbatere se da cuvanatul interpelatorului, apoi celui interpelat.
Pot urma replici. Interpelat poate fi: primul-ministru (daca intrebarea
e adresata guvernului), ministrul, secretar de stat( daca se refera la
un minister).
Interpelarea
primului-ministru poate fi amanata cu o sapt pentru motive
justificate.
Discutiile se pot incheia cu adopatarea unei motiuni simple.
Interpelarea presupune de regula un vot al parlamentului.
Dezbaterile politice: o data pe luna - la solicitarea mai multor
grupuri parlamentare/a primului-ministru cu participarea obligatorie
a acestuia pentru probleme de interes major pentru viata politica,
economica si sociala.
Grupul parlamentar - o data/sesiune. Primul-ministru - max 2
ori/sesiune.

Declaratiile politice: se fac in zile si timpul prevazut de


regulament, in numele grupului parlamentar/in nume propriu. Pot da
nastere la repici. Daca vizeaza activitatea sau politica Guv se trimite
un extras din stenograma sedintei primului-min. Ordinea luarilor de
cuvant e alternativa de la sapt la sapt, se face pe grupuri parlam.
4 Dreptul deputatilor si senatorilor de a obtine informatiile necesare
Guvernul si celelalte organe ale adm publice sunt obligate sa
prezinte informatiile cerute de camerele parlamentului sau de
comisiile parlamentare prin intermediul presedintilor acestora.
Deputatii si senatorii-documente sau informatii in copie certificata
utile pt activiatea lor. Poate fi refuzara satisfacerea cererii daca
priveste secrete de stat de o importanta deosebita.
5 Prin rezolvarea petitiilor cetatenilor
Se organizeaza de catre parlamente birou de primire a petitiilor->
parlamentele devin o tribuna publica de dezbatere permanenta intre
cetateni si guvern, opozitie si majoritate.
6 Prin Avocatul Poporului (ombudsman)
Numita de parlament(sau guvern/seful statului). Supravegheaza
administratia si (in unele state) justitia. 2 forme: competenta
generala si speciala.
Generala: primeste plangerile cetatenilor contra exceselor si
abuzurilor adm publice, face anchete si intervine pe langa guvern.
Speciala: controleaza numai anumite servicii ale adm publice
(armata->germania, suedia)
In Romania denumirea de avocatul poporului a fost preferata de
Adunarea Consituanta pt ca exprima mai clar si pe intelesul tuturor
rolul si semnificatiile juridice ale acestei insitutiii (I.M)
Menirea sa: apara drepturile si libertatile altor persoane AP nu i
poate reprezenta pe cetateni in fata instantelor judecatoresti/a altor
autoritati si instituii pbulice.
E numit de cele 2 camere pt un mandat de 5 ani. Nu poate indeplini
nicio alta functie publica/privata (Exceptie-functiile didactice din
invatamantul superior). Prezinta rapoarte Parlamentului.
Sectiunea 6: conducere in politica externa

Ratificarea si denuntarea instrumentelor internationale, declararea


starii de razboi. Suspendarea/incetarea osilitatilor militare
Sectiunea 7: organizare interna si functionare proprie
Atributii:
1 Validarea sau anularea alegerii parlamentarilor-anularea facuta de
camere nu trebuie confundata cu anularea alegerilor hot de biroul
electoral central (savarsirea unei fraude electorale).

2 Adoptarea regulamentului de organizare si functionarefundamentata pe autonomia regulementara a parlamentului si a


camerelor sale in sistemul bicameral. Deputatii si sentaoriiregulamente proprii. Se poate adopta si regulament al sedintelor
comune ale camerelor.

3 Alegerea organelor interne ale camerelor parlamentuui-se


bazeaza pe autonomie organizatorica(Admin); consta in alegerea
membrilor pt situatia in care camerele lucreaza reunite, formarea
comisiilor parlamentare.

4 Aprobarea bugetului propriu

5 Altele: retinere, aretsrae, perchezitionare-incuviintare; urmarire


penala, trimitere in judecata-fara aprobare.