Sunteți pe pagina 1din 10

Sectiunea 1.

Categorii si variante de partide politice


Exista o mare diversitate a fenomenului si o evolutie, lucruri care fac
dificila incadrarea partidelor politice intr-o anumita clasificare, de aceea
recurgandu-se la expresia Categorii si variante.
O alta dificultate pentru realizarea unei clasificari este disparitia
ideologiilor care au stat la baza constituirii si a activitatilor partidelor intr-o
perioada anterioara, care determinau continutul scopului lor. Aceasta
disparitie a ideologiilor a avut drept cauza cresterea importantei atingerii
scopului partidelor politice, acela de instaurare a puterii in stat.
Asadar, acest scop a inlaturat si inlatura orice alte deziderate ale
partidelor.
Acest scop are si el o cauza:
realizarea interesului sau intereselor de orice fel (ale partidelor politice,
grupurilor de interese, de presiune), interese care au transpartinizat
actiunile politice.
Ca urmare, identificarea exigentelor umane ale societatii si
propunerea masurilor eficiente pentru realizarea lor nu mai este legata de
ideologiile partidelor, ideologii care nu mai au nicio importanta in aceasta
privinta, ci este legata de necesitatea de a se cuceri puterea in stat. Este
firesc ca in lupta politica sa se ignore ideologiile pentru a nu se ajunge la
rigiditate.
Din punct de vedere al ideologiei, tendinta este aceea de slabire a
barierelor ideologice, chiar de slabire a ideologiei, singura ideologie fiind
lupta pentru cucerirea puterii, conform modelului partidelor americane
nedisciplinate.
Respectarea ideologiilor se manifesta cu pregnanta in cazul
partidelor unice, unificate sau dominante, care isi desfasoara activitatea in
state totalitare, partide care nu pot sa-si permita ignorarea ideologiilor lor.
In Republica Populara Chineza si in Cuba se constata devieri ideologice
pentru a nu se ajunge la rigiditate, care ar putea avea drept rezultat
pierderea puterii in stat.
Pe de alta parte, in alte state, de dragul respectarii cu orice pret a
ideologiilor se ajunge la rigiditate si apoi la pierderea puterii in stat, ca
urmare a alegerilor sau a unor miscari revendicative.
1. Partide confesionale, partide regionale, partide nationale,
partide de clasa si partide etnice

gruparea pe criteriul apartenentei si orientarii membrilor care le


compun si a platformelor lor
este specifica perioadei aparitiei partidelor
nu toate aceste grupari sunt considerate partide politice (P.P.
Negulescu)

Partidele confesionale:

criteriu de constituire: credintele religioase (pot fi incluse cele


formate de protestanti si catolici)
P.P.Negulescu: nu intrunesc conditiile pentru a fi partide politice

Partidele regionale:

expresia unui egoism local rau inteles


reprezinta interesele locale ale diferitelor regiuni ale unui stat
unitar sau ale diferitelor parti ale unui teritoriu national neunificat
inca

Partidele nationale:

secolul XIX, odata cu afirmarea principiului nationalitatilor in viata


politica
nu sunt partide politice propriu-zise, ci sunt organe protestatare
contra structurii statelor (P.P.Negulescu)

Partidele de clasa:

exprima interesele unei clase sociale


secolul XIX; sunt nominalizate partidele socialiste, muncitoresti,
agrariene, taranesti
pot fi si cele burgheze si muncitoresti

Partidele etnice:

specifice continentului african; au coniderat ca fornarea statelor


este cel mai bun mijloc pentru a se ajunge la formarea popoarelor
si a natiunilor
exemplu: partidele politice congoleze (1958-1960)

2. Partide democrate, partide liberale, partide


conservatoare, partide social-democrate, partide de stanga,
de dreapta, de centru.

Enumerarea este exemplificativa si incompleta


Criteriul clasificarii: caile folosite pentru rezolvarea marilor
probleme ale societatii (raporturile dintre individ si societate,
dintre stat si componentele sale, dintre stat si biserica).
3. Partide de cadre si partide de mase

Criteriul clasificarii: compozitia partidelor

Partidele de cadre: - reprezentantii elitelor sociale, fiind legate de


epoca votului restrans

universul lor politic este centrul(radicalii) si dreapta


sunt descentralizate si slab organizate

Partidele de mase: - cuprind un numar mai mare de membri, fiind


legate de epoca votului universal

au o organizare interna mai riguroasa si mai rigida decat cele ale


partidelor de cadre si sunt centralizate
sunt incluse partidele socialiste, cele comuniste, majoritatea
partidelor africane si anumite partide democrat-crestine.

4. Partide suple si partide rigide

o grupare explicata de Schwartzemberg pe criteriul disciplinei


votului.

Partidul suplu permite parlamentarilor sai sa voteze potrivit


constitutiei lor.
Partidul rigid impune acestora sa voteze numai intr-un anumit sens.
5. Partide unice, partide unificate, partide
dominante(ultradominante)
Dupa perioada cuceririi independentei de catre statele africane, s-a
manifestat tendinta de unificare a partidelor.
Partidul unificat o uniune de partide sau de grupari politice care,
regrupate intr-un cadru nou, accepta un program comun.
Partidul unic un ansamblu omogen si supus unei directii unice.
Africanii au prezentat partidul unic drept ceva original.
Este efectul unor sisteme de partide necompetitive si care a avut
efecte nefaste in statele in care a existat.
Partidul dominant este cel care ocupa o pozitie dominanta in
viata politica a unui stat, unde i se recunoaste aceasta pozitie de
celelalte partide politice sau care depaseste in alegeri un anumit
prag.
Un astfel de partid poate exista doar in sistemele pluraliste, dar cu
limitarile inerente datorate unei dominari politice.

Sectiunea a 2-a. Sisteme de partide politice


Sistemele de partide politice se impart in competitive si
necompetitive.
Schwartzemberg distinge o scara de regres a concurentei, in
legatura cu sistemele competitive, din care rezulta ca sistemele de
partide se clasifica in:
unipartidism (partidul
unic), bipartidism (dualismul) si multipartidism.
Unipartidismul este sistemul cu un partid unic.
Bipartidismul presupune existenta a 2 partide si este intemeiat pe
disputa politica intre 2 partide politice principale, oferind cetatenilor

o alegere clara intre cele 2 partide. Presupune acordul in acest sens


al celor 2 partide si poate functiona numai daca este sigur ca un
partid nu va profita de perioada cat se afla la guvernare pentru a
schimba regimul politic si sistemul de partide.
Bipartidismul e clasificat in: perfect si imperfect sau in rigid si suplu.
Multipartidismul presupune un numar mai mare, de 3-7 partide
politice.
Pentru constituirea echipei
guvernamentale de regula sunt necesare coalitiile sau aliantele de
partide, reglementate de legile referitoare la partidele politice.
Totusi, deseori, multipartidismul antreneaza instabilitate
guvernamentala si politica.

CAPITOLUL III Partidele politice din Romania


Sectiunea 1. Trasaturi generale ale partidelor
politice
Legea 14/2003 reglementeaza organizare, inregistrarea si
functionarea partidelor politice.
In art.1 sunt definite: asociatii cu caracter politic ale cetatenilor
ormani cu drept de vot, care participa in mod liber la formarea si
exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica
garantata de Constitutie. Ele sunt persoane juridice de drept public.
Functiile partidelor:

promovarea valorilor si intereselor nationale,


pluralismul politic;
contributia la formarea opiniei publice,
participarea cu candidati in alegeri si la constituirea unor
autoritati publice;
stimularea participarii cetatenilor la scrutine, potrivit legii;
militarea pentru respectarea suveranitatii nationale, a
independentei si unitatii statului, a integritatii teritoriale, a
ordinii de drept si a principiilot democratiei constitutionale.

Criteriul de organizare si functionare al partidelor politice cel


administrativ-teritorial, nefiind agreat cel corporatist.
Astfel, este interzisa constituirea de structuri ale partidelor politice
dupa criteriul locului de munca si desfasurarea de activitati politice
la nivelul agentilor economici si al institutiilor publice.
Elementele de indentificare ale partidelor politice - denumire, semn
permanent propriu.

Capitolul III
Partidele politice in Romania

Sectiunea a 2-a. Organizarea partidelor politice si actele


acestora
Pot fi membrii:

doar cetatenii romani cu drept de vot ( indiferent daca au sau nu


dubla cetatenie)

Exceptii: cei carora le este interzisa asocierea poltica

Un cetatean roman nu poate face parte din doua sau mai multe
partide politice.

Cetatenii romani care apartin organizatiilor minoritatilor nationale, care


inscriu candidate in alegeri, pot face parte si dintr-un partid.
Membrii unui partid pot demisiona in orice moment, iar demisia are efect
imediat.
Dobandirea sau pierderea calitatii de membru sunt supuse jurisdictiilor
interne ale partidului.

Pentru a exista, un partid politic trebuie sa aiba un statut si un


program politic proprii.

Adunarea generala si organul executiv sunt foruri obligatorii de


conducere.
Adunarea generala = organ suprem de conducere al partidului.
Intrunirea acesteia are loc cel putin o data la 4 ani.
Pentru solutionarea diferentelor dintre membri sau dintre acestia si
conducerea organizatiilor partidului, se constiuie comisii de arbitraj.
Membrii comisiilor au un mandat de 4 ani si sunt alesi de adunarile
generale.
Partidele politice pot avea ca subdiviziuni organizatii teritoriale potrivit
organizarii administrative a tarii.
Membrii conducerii partidului si ai conducerii organizatiilor teritoriale
sunt alesi prin vot secret.
Partidele si organizatiile lor teritoriale adopta hotarari, cu votul majoritatii
prevazute de statut.

Sectiunea a 3-a. Inregistrarea, evidenta si incetarea


activitatii, precum si modificarea statutului partidelor
politice
A Procedura de inregistrare

Cererea de inregistrare se depune la Tribunalul Bucuresti, impreuna cu


lista semnaturilor sustinatorilor.
Sustinatori pot fi numai cetateni cu drept de vot.
Lista trebuie sa cuprinda cel putin 25.000 de membrii fondatori, domiciliati
in cel putin 18 judete si municipiul Bucuresti, dar nu mai putin de 700 de
persoane din fiecare dintre acestea.
Cererea in cauza se afiseaza la sediul Tribunalului Bucuresti, timp de 15
zile.
Tribunalul examineaza cererea in sedinta publica, cu participarea
obligatorie a reprezentantului Ministerului Public.
Tribunalul se pronunta prin decizie in cel mult 15 zile de la expirarea
termenului de afisare de 15 zile.
Impotriva deciziei, se poate formula o contestatie la Curtea de Apel
Bucuresti, in termen de 5 zile de la comunicarea acesteia, de catre
conducerea executiva a partidului, de cei 3 membrii fondatori care au
semnat cererea de inregistrare, de Min. Public sau de intervenienti.
Curtea de Apel examineza contestatia in cel mult 15 zile de la data
inregistrarii ei, iar decizia este definitiva si irevocabila.
Partidul dobandeste personalitate juridica de la data ramanerii definitive si
irevocabile a hotararii judecatoresti referitoare la cererea de inregistrare.
Dupa dobandirea personalitatii juridice, partidul este inscris in registrul
partidelor politice.
Acesta poate fi controlat doar de Tribunalul Bucuresti, care este singurul
care are drept sa opereze in continutul sau. Datele inscrise in registru sunt
informatii de interes public, supuse regimului juridic privind liberul acces
la informatiile de interes public.
Inregistrarea si radierea partidelor politice se publica in MO, Partea I.

B Procedura de incetare a activitatii partidelor politice

Dizolvare

Autodizolvare

Reorganizare

Dizolvarea
o poate fi efectul constatarii de CC a neconstitutionalitatii partidului
politic.

o se poate realiza si pe cale judecatoreasca printr-o decizie a


Tribunalului Buc (doar pt cauzele si in conditiile prevazute de art 46
alin. (1) art, 48 din Lege) Cererea de dizolvare trebuie adresata
Tribunalului Buc de catre Min. Public si se solutioneaza potrivit
procedurii pentru modificarea statutului
Autodizolvarea
o presupune doar depunerea, de carte partidul in cauza, a actelor
referitoare la aceasta operatiune, la Tribunalul Buc, in termen de cel
mult 10 zile in vederea radierii sale din Registrul partidelor politice

C Procedura de modificare a statutului


Modificarea statutului sau a programului politic are loc in conditiile stabilite
de statut si potrivit procedurii prevazute de Lege.
Orice modificare se comunica Tribunalului Buc, in termen de 30 de
zile de la data adoptarii ei.
Daca modificarile nu sunt comunicate sau cererea de modificare a fost
respinsa, dar partidul actioneaza in baza statutului modificat, Min. Public
trebuie sa solicite Tribunalului Bucuresti incetarea activitatii partidului in
cauza si radierea acestuia din Resgistrul partidelor politice.
Tribunalul se pronunta in termen de 15 zile de la inregistrarea cererii Min
Public. Se poate face contestatie la Curtea de Apel Buc.
Decizia pronuntata de Curte este definitiva si se publica in MO, partea IV.

Sectiunea a 4-a. Reogranizarea partidelor politice


Se pot reorganiza prin:
1 Comasare

Absorbtie

Fuziune

2 Dizivare

Totala

Partiala

1) Comasarea a doua sau mai multe partide se realizeaza prin


aprobarea protocolului de comasare de catre adunarile generale ale
fiecarui partid
Comasarea prin absorbtie

Unul dintre partide isi pastreaza personalitatea juridica si identitatea


politica, subrogandu-se in drepturile si obligatiile partidelor absorbite care
astfel isi inceteaza activitatea preluand si subventiile acestora
Partidele absorbite sunt radiate din registrul partidelor politice
Comasarea prin fuziune
Efectul este aparitia unui partid nou, care se subroga in drepturile si
obligatiile partidelor politice care au fuzionat
Toate partidele care au fuzionat dispar. Denumirea, semnele si programul
politic al noului partid pot fi noi sau preluate de la unul sau mai multe
dintre partidele care au fuzionat.
Noul partid trebuie sa urmeze procedura pentru inregistarea partidelor
politice.
2) Divizarea se aproba prin hotararea adunarii generale a partidelor
in cauza
Divizarea totala
Inpartirea intregului patrimoniu al partidului care isi inceteaza existenta si
transmiterea sa catre doua sau mai multe partide politice si care iau astfel
nastere.
Divizarea partiala
Presupune doar desprinderea unei parti din patrimoniul unui partid
existent care isi pastreaza personalitatea juridica si transmiterea ei catre
unul sau mai multe patride care exista sau care se infiinteaza.

Sectiunea a 5-a. Asocierea partidelor politice


Partidele politice se pot asocia pe baza unui protocol de asociere in aliante
politice, care pot fi electorale sau postelectorale, in coalitii pentru
asigurarea guvernarii sau in alte forme de asociere.
Aliantele politice se inregistreaza la Tribunalul Buc. Procedura de
urmat este cea prevazuta de Lege pentru inregistrarea partidelor politice.
Aliantele se inscriu in registrul aliantelor politice care este altul decat cel al
partidelor politice.
Orice modificare in componenta aliantei politice sau in protocolul de
asociere se comunica Tribunalului Buc pentru a fi inregistrate.
Partidele membre ale aliantelor plotice sau ale altor forme de ascociere isi
pastreaza personalitatea juridica si identitatea politica. In cazul in care
alianta politica se prezinta la alegeri pe liste comune, candidatii trebuie sa
fie membrii ai unui partid ploitic component al aliantei politice in cauza.

1. Finantarea activitatii partidelor politice si a


campaniilor electorale

finantarea partidelor politice se fundamenteaza pe principiul


independentei lor.

in Legea 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si


a campaniilor electorale, apare distinctia intre finantarea
activitatii partidelor politice, care poate fi publica si privata, si
finantarea campaniilor electorale, care si ea poate fi publica si
privata.

finantarea privata si publica a activitatii partidelor politice se asigura


prin cotizatii, venituri provenite din activitati proprii, subventii de
stat, donatii si alte liberalitati care sunt scutite de impozite si taxe.

finantarea privata se asigura prin cotizatii, donatii si alte


surse( din care sunt excluse subventiile).

-finantarea publica se realizeaza doar prin subventii.

finantarea privata prin primirea de donatii sau de legate de la


personae fizice sau juridice se realizeaza numai printr-un mandatar
financiar si se declara Autoritatii Electorale Permanente

Precizari privind finantarea publica prin subventii:

partidele primesc subventii anual, in functie de nr de voturi


primite in alegerile parlamentare (75%) si in functie de nr de
voturi primite in alegerile locale.

Autoritatea Electorala Permanenta poate suspenda


temporar plata subventiilor, urmand o anumita procedura.

decizia de suspendare temporara poate fi atacata cu


contestatie, in termen de 15 ziel, la instanta de contencios
admininstrativ.

Autoritatea Electorala Permanenta poate ridica suspendarea,


chiar daca s-a formulat o contestatie.

controlul privind subventiile de la buget se face de Curtea de


Conturi.

Controlul respectarii prevederilor legale privind finantarea partidelor


politice se face de catre Autoritatea Electorala Permanenta:

anual, din oficiu sau ori de cate ori Autoritatea este sesizata,

rezulatul se publica in Monitorul Oficial, partea I

in vederea efectuarii controlului, mandatarii financiari au obligatia de


a prezenta un raport detaliat al veniturilor sI cheltuielilor
electorale

dupa primirea raportului, AEP se pronunta prin hotarare asupra


corectitudinii evidentelor contabile electorale

Autoritatea Electorala Permanenta are obligatia sa publice pe


internet toate raportarile care vor fi publicate si in Monitorul Ofcial, partea
I.

privind serviciile publice de radio si de televiziune, precum si


materialele de propaganda electoral, cheltuielile legate de
organizarea si desfasurarea operatiunilor electorale se supoarta
de la bugetul de stat sau bugetele
locale sau judetene (si sunt gestionate tot de mandatarul
financiar)