Sunteți pe pagina 1din 13

5.

Presedintele Romaniei
luni, 23 martie 2015
08:27

Prerogativele Presedintelui sunt conditionate in privinta exercitarii prin diverse mecanisme. De


exemplu, prerogativa de dizolvare a Parlamentului, art. 89, CR, existand cateva conditii care trebuie
indeplinite obligatoriu inainte ca Presedintele sa poata dispuna in concret o asemenea masura.
De asemenea, in CR (art. 95) este reglementata o forma de raspundere politica a Presedintelui
Romaniei, raspundere care implica inclusiv Parlamentul. Totodata, exista o forma de raspundere
penala pentru inalta tradare (art. 96, CR), care poate fi declansata numai prin votul Parlamentului.
Presedintele Romaniei nu are drept de initiativa legislativa, cu mentiunea ca el joaca un rol in
procedura de revizuire a Constitutiei Romaniei (art. 150) - el putand avea initiativa revizuirii, la
propunerea Guvernului Romaniei.
Foarte multe atributii ale Presedintelui Romaniei in materie de aparare nationala, adica acele
masuri care se pot lua in caz de agresiune, de atac armat, sau prerogativele in materia politicii
externe sunt conditionate de acordul prealabil al Parlamentului Romaniei. Nu in ultimul rand, actele
Presedintelui Romaniei, in mare parte trebuie contrasemnate de catre prim-ministrul Romaniei,
operatiune interpretata drept un mod indirect prin care Parlamentul cenzureaza activitatea
prezidentiala prin intermediul prim-ministrului.
Concluzia este ca Presedintele Romaniei are atributii semnificative a caror exercitare, de regula, se
face sub un control indirect al Parlamentului sau la propunerea/initiativa altor autoritati publice, fie
din sfera executivului, fie din afara acestuia, de aici venind denumirea de regim semi-prezidential.

Presedintele Romaniei - Generalitati


Presedintele Romaniei este reglementat in cap. II, titlul III din Constitutia Romaniei.
Modul de alegere al Presedintelui Romaniei este prezentat in art. 81, CR, votul fiind universal, egal,
direct, secret, liber exprimat, cu alte cuvinte uninominal, in baza unui scrutin majoritar cu doua
tururi posibile.
Conditiile pentru a fi eligibil la candidatura:
Varsta de cel putin 35 de ani.
Cetatenia romana si domiciliul in Romania.
Va fi declarat castigator cel care a obtinut in primul tur de scrutin majoriatea voturilor celor inscrisi
pe listele electorale.
Daca aceasta majoritate absoluta nu se intruneste in primul tur de scrutin se va trece la al 2-lea tur
de scrutin la care vor participa primii doi candidati, in ordinea voturilor din primul tur. Va fi declarat
castigator acel candidat care obtine cel mai mare numar de voturi in cel de-al doilea tur de scrutin.
Procedura validarii rezultatului alegilor se face de catre Curtea Constitutionala. Dupa aceasta
validare se poate trece la depunerea juramantului de catre viitorul presedinte, operatiune care are
loc in fata camerelor reunite ale Parlamentului, textul juramantului fiind prevazut la art. 62 din
Constitutia Romaniei.

Din momentul depunerii juramantului incepe sa curga mandatul prezidential. Durata mandatului
este de 5 ani. O persoana poate avea doua mandate. Exista posibilitatea prelungirii mandatului in
conditii extraordinare, precum art. 83, alin. (3), CR precizeaza: prin lege organica, in caz de razboi
sau de catastrofa.
In Constitutia Romaniei este prezentata si institutia interimatului, in ipoteza in care presedintele
ales este pus in situatia de a nu-si mai putea exercita provizoiu sau chiar definitiv atributiile
prezidentiale (art. 98, 99, CR).
Constitutia Romaniei se refera la urmatoarele situatii in care intervine interimatul functiei de
Presedinte:
Situatia vacantarii functiei (demisie, demitere prin referendum, condamnare penala pentru
inalta tradare etc.).
Suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei.
Imposibilitatea temporara de exercitare a atributiilor.
Functia de interimar al functiei de Presedinte este exercitata, in ordine, de:
Presedintele Senatului Romaniei
Presedintele Camerei Deputatilor
Presedintele interimar nu poate exercita toate atributiile Presedintelui ales al Romaniei. Atributiile
de la art. 88, 89, 90, CR nu pot fi exercitate de acesta. Presedintele interimar pastreaza atributiile
tehnice ale Presedintelui, adica "de rutina", pe cand cele exceptionale nu pot fi exercitate.
Pentru Presedintele interimar, art. 99, CR precizeaza ca ii sunt aplicabile dispozitiile art. 95, CR. In
Constitutia Romaniei nu apare nimic in legatura cu raspunderea penala a interimarului.

Statutul Presedintelui Romaniei


Prin Constitutia Romaniei, Presedintelui Romaniei i se ofera un triplu rol:
Sef al statului roman
In aceasta calitate, in plan extern vom regasi atributii ale Presedintelui privind
incheierea de tratate internationale in numele statului roman, acreditarea/rechemarea
reprezentantilor diplomatici ai statului roman, reprezentarea statului la Consiliul
European etc.
Pe plan intern, vom regasi atributii precum numirea in diverse functii publice, acordarea
gratierii, acordarea unor titluri de onoare, decoratii, grade militare.

Sef al executivului (alaturi de Guvernul Romaniei)


Presedintele nu este singurul sef al executivului, este unul dintre cei doi sefi, impreuna
cu Guvernul Romaniei. In aceasta calitate de component al executivului si sef al
acestuia, Presedintele Romaniei are foarte multe atributii pe linie militara si in cazul
situatiilor de urgenta, atributii de acest gen fiind chiar de natura administrativa. Spre
exemplu, o atributie in acest sens este cea de comandant al fortelor armate.
Presedintele poate mobiliza fortele armate, poate lua masuri necesare pentru
respingerea unor agresiuni armate, respectiv sa instituie starea de asediu sau starea de
urgenta.

Exista atributii si in relatia cu Guvernul: numirea/revocarea membrilor guvernului,


participarea la sedinte, numirea in diverse functii/demnitati publice etc.

Garant al respectarii Constitutiei Romaniei, respectiv de mediator intre puterile statului,


precum si intre stat si societate. (Art. 80, alin. (2))
Aceasta mediere se poate face intr-o dubla modalitate. Medierea intre puterile statului este o
componenta politica. Mediatorul nu poate sa dea solutie obligatorie pentru partile aflate in
conflict de natura politica sau sociala. In stransa legatura cu aceasta ipostaza de mediator
avem art. 84, alin. (1), CR, care ii interzice Presedintelui Romaniei sa fie membru al unui partid
politic.

Aceste ipostaze apar in art. 80 din Constitutia Romaniei, numit "Rolul Presedintelui". Dupa
revizuirea Constitutiei Romaniei, dar si dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, mai poate fi
evocata si calitatea prevazuta la art. 148, alin. (4), CR, si anume cea de garant (alaturi de Parlament,
Guvern si Autoritatea Judecatoreasca) al aducerii la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul
aderarii Romaniei la UE.

Clasificarea atributiilor Presedintelui Romaniei

Dupa rolul sau:


o Atributii ca sef al statului
o Atributii ca sef al executivului
o Atributii ca

Din perspectiva entitatii cu care are relatii:


o Atributii in relatia cu Parlamentul
o Atributii in relatia cu Guvernul si alte autoritati ale administratiei
o Atributii in relatia cu Autoritatea Judecatoreasca
o Atributii in relatia cu alte autoritati publice
o Atributii in relatia cu poporul

3. Din perspectiva importantei atributiilor:


o Atributii uzuale
o Atributii in situatii exceptionale
4. Pe criteriul procedurii care trebuie urmata de Presedintele Romaniei:
o Atributii realizare liber, fara procedura impusa prealabil
o Atributii care trebuie precedate/urmate de anumite proceduri
5. Criteriul instrumentului folosit de Presedinte pentru a concretiza atributia:
o Atributii realizate prin acte juridice (decretele)
o Atributii realizate prin acte politice (mesajele adresate Parlamentului)
o Atributii realizare prin operatiuni si fapte materiale (prezenta la o sedinta de Guvern,
semnarea documentelor, primirea scrisorii de acreditare din partea unui ambasador
etc.)

6. Atributiile Presedintelui Romaniei


luni, 6 aprilie 2015
12:53

Atributiile Presedintelui in raport cu Parlamentul


Exista mai multe situatii in care Presedintele romaniei interactioneaza cu organul legiuitor, prin
intermediul unor acte juridice avand la baza si ratiunea pur politica.
Un exemplu de act exclusiv politic este mesajul, care poate avea ca obiect principalele probleme politice
ale natiunii. Presedintele decide care chestiune se incadreaza in aceasta categorie si se va putea adresa
Parlamentului fie in mod direct, fie poate mandata un consilier prezidential sa transmita mesajul in
numele sau, fie se mai admite ca ar fi posibila si o scrisoare adresata Parlamentului. Mesajul nu trebuie
sa fie aprobat de catre Parlament. Acesta se reuneste doar pentru a-l primi. Nu se poate angaja
raspunderea juridica a Presedintelui pentru ceea ce a transmis.
Mai exista o specie de mesaje precizata in art. 92, alin. (3), CR. Aceasta nu are aceeasi semnificatie ca
prima specia, aici fiind prezentate acele masuri luate de Presedinte in calitate de comandant al armatei,
iar aceste mesaje trebuie dezbatute si validate de catre Parlament. Declararea starii de razboi nu o
poate face Presedintele, ci Parlamentul.
Este mai mult decat un act pur politic.
O alta prerogativa este convocarea parlmanetului (art. 63, alin. 3, CR). Aceasta prerogativa presupune 2
ipostaze: Prima, referitoare la Parlamentul nou-constituit dupa alegerile parlamentare, iar a doua
referitoare la sesiunile extraordinare pe care le poate solicita Presedintele Romaniei. Aceasta ultima
convocare nu este obligatoriu sa vizeze ambele camere. Presedintele are dreptul sa ceara convocarea,
insa operatiunea in sine nu o realizeaza chiar el insusi, dupa cum dispune Constitutia Romaniei in art. 66:
Dreptul de convocare apartine Presedintilor celor 2 camere.
O alta atributie este dizolvarea parlamentului, prevazuta la art. 89, CR. Nu este un drept discretional al
Presedintelui, ci poate sa intervina doar in cazul unei crize guvernamentale, mai precis atunci cand nu se
poate forma Guvernul Romaniei, intrucat Parlamentul nu acorda votul de incredere candidatului, echipei
acestuia si programului de guvernare de cel putin 2 ori in interval de 60 de zile de la prima solicitare.
Presedintele poate sa emita un decret privind dizolvarea Parlamentului, dar numai dupa ce se consulta
cu Presedintii celor 2 camere si cu liderii grupurilor parlamentare.
Sunt si alte restrictii:
In cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data.
Nu poate fi dizlovat in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui
Nu poate fi dizolvat in timpul starii de razboi, de mobilizare, de asediu sau de urgenta.
Dizolvarea priveste ambele camere.
Alta prerogativa in raport cu Parlamentul se refera la promulgarea legiilor sau investirea cu formula
executorie a legilor acestuia. Presedintele trebuie sa promulge legea in term de 20 de zile de cand o
primeste.

El nu poate sa refuze promulgarea, insa poate sa amane intrarea legii in vigoare prin diverse
instrumente:
Primul este reexamniarea legii. Presedintele poate sa ceara o singura data reexaminarea de catre
Parlament.
Sesizarea CCR, cand observa incalcarea unor texte/principii din Constitutia Romaniei.
In aceste situatii, Pres va avea obligatia de a promulga legea in cel mult 10 zile, fie de la primirea legii
adopate in urma reexamniarii, fie de cand a primit decizia CCR prin care i s-a confirmat consti
tutionalitatea acestui act normativ.
Alta atributie este legata de referendum (Art. 90, Constitutia Romaniei). Presedintele Romaniei poate
sa ceara popultatiei sa isi expime vointa cu privire la unele probleme de interes national (Conform cu
legea 3/2000). Art. 5 prevede ca un referendum este valabil daca la acesta participa cel putin 30% din
numarul de persoane inscrise in listele permanente electorale. Fata de acesta prevedere exista o decizie
a CCR, numarul 731/2012, care a vizat referendumul pentru demiterea Presedintelui Romaniei: Pentru
aceasta situatie trebuie sa fie asigurata participarea la referendum a cel putin jumatate +1 din numarul
de persoane inscrise pe listele permanente electorale.
Referendumul este valid daca optiunile valabil exprimate reprezinta cel putin 25% din cei inscrisi in
listele electorale permanente.
Art. 90 prevede ca nu este un referendum nu este obligatoriu. Referendumul poate avea ca obiect
probleme de interes national. Presedintele Romaniei va emite un decret cu privire la tema
referendumului.
Consultarea parlamentului este obligatorie, fixandu-se un term-limita de 20 de zile in care Parlemtnul isi
poate transmite punctul de vedere. Daca se depaseste acest termen, se considera ca Parlamentul a fost
de acord, iar Presedintele Romaniei isi poate emite decretul

Atributiile Presedintelui in relatia cu puterea judecatoreasca


Atributia Presedintelui Romaniei de a numi in functie judecatorii si procurorii care au promovat
examenul de capactitate, adica definitivatul. Aceata atributie apare la art. 125 din Constitutia Romaniei
si este condtitonata de o actiune prealabila, si anume formularea unei propuneri din partea CSM.
Presedintele Romaniei nu are atributia de a numi judecatorii stagiari, in cazul acestora proregativele
apartinand CSM-ului.
Alta atributie se refera la gratiere. Gratierea este un act de iertare sau o masura de clementa si poate fi
de 2 tupuri: individuala sau colectiva.
Presedintele poate sa acorde numai gratiere individuala. Gratierea colectiva se realizeaza de catre
Parlament.
Diferenta intre cele tipuri 2 gratieri este ca la gratierea individuala se urmareste iertarea infractorului,
neexecutarea pedepsei de catre acesta (Presedintele nu trebuie sa motiveze gratierea, poate gratia pe
cine vrea), iar cea colectiva este o masura de politca penala (De exemplu, locuri insuficiente in
penitenciare: Gratierea persoanelor cu pedeapsa mica pentru infractorii condamnati pt fapte grave).

Gratierea se realizeaza printr-un decret al Presedintelui care trebuie contrasemnat de prim-ministru.


Gratierea colectiva poate fi revocata, fiind conditionata.
Din moment ce gratierea este definita generic in art. 1 din legea indicata drept "o masura de clementa
ce consta in inlaturarea in tot sau in parte a executarii pedepsei aplicata de instanta ori in comutarea
acesteia intr-una mai usoara" se pune problema ce pedepse penale pot fi gratiate si daca poate
Presedintele sa gratieze nu doar in forma scutirii de a executa pedeapsa, ci si in forma comutarii
pedepsei intr-una mai usoara.
O alta atributie se refera la participarea Presedintelui Romaniei la sedintele CSM. Presedintele poate
veni oricand la o astfel de sedinta pe care o va prezida daca doreste.
Atributiile in rap cu CCR - Presedintele se implica in formarea Curtii Constitutionale prin numirea unui
numar de 3 judecatori.
In practica apare o problema, si anume regimul decretului prezidential prin care s-a aplicat aceasta
numire.

Atributiile in legatura cu puterea executiva


Cele mai importante cele in raport cu Guvernul Romaniei.
Se pot lua in discutie 2 situatii:
1. Cazul Guvernului in curs de formare
In procedura de formare, Presedintele are urmatoarele atributii:
o Desemneaza candidatul la functia de prim-ministru, conform prevederilor art. 103
Constitutia Romaniei. Acest candidat nu trebuie sa fie neaparat un om politic sau un
membru de partid.
o Dupa votul de incredere al Parlamentului, Presedintele emite un decret de numire in functie
a membrilor Guvernului.
2. Guvernul in functiune
Raporturile dintre Presedinte si Guvern sunt de cooperare, fiind 2 sefi ai executivului.
Presedintele poate realiza:
o Remanierea Guvernului (Revocarea unor ministri si numirea altora). Aceasta atributie ii
priveste exclusiv pe Presedinte si pe Prim-ministru. Art. 25 din Constitutia Romaniei priveste
o situatie speciala de remaniere, caracterizata de efectele propunerii de remaniere care
constau intr-o schimbare a structurii Guvernului sau o schimbare a compozitiei Guvernului.
In acest caz, nu mai este suficienta propunerea Premierului agreata de Presedinte, ci se
impune sa se obtina si acordul Parlamentului.
o Revocarea ministrilor. In acest sens exista doua decizii CCR: 356/2007, 98/2008.
o Consulatarea guvernului pt probleme de imp deosebita
o Participarea la sedintele Guvernului care este neconditionata, atunci cand sunt dezbatute
probleme de interes national privind apararea nationala, ordinea publica. Presedintele
poate participa la cererea prim-ministrului.
Presedintele mai are relatii si cu alte autoritati executive: El este Presedintele CSAT.
In multe situatii Presedintele are atributii privind numirea in anumite fucntii publice din diverse
autoritatii administrative, de exemplu: la SPP directorul este numit de Presedintele Romaniei la
propunerea CSAT.

Atributiile Presedintelui in situatii exceptionale


Constitutia prevede in art. 92-93 anumite masuri in situtatii speciale.
Apararea nationala - Pres este comandant al fortelor armate, fiind si Presedintele al CSAT. O atributie se
refera la mobilizarea totala sau partiala a fortelor armate care este conditionatade o aprobare prealabila
a Parlamentului. Aceasta aprobare in situatii excep se va putea solicita si ulterior emiterii decretului, iar
in cel mult 5 zile de la adoptare, Parlamentul va putea sa invalideze decizia mobilizarii.
Luarea de masuri de respingere a agresiunii armate indreptate impotriva tarii - Se aduc la cunostinta
Parlamentului prin mesaje.
Art. 93 prevede printre atributii instituirea starii de asediu sau de urgenta - reglementarea se gaseste in
OUG 1/1999 (de unde trebuie desprinsa diferenta dintre stare de asediu si de urgenta).
Aceste stari nu se confunda cu starea de razboi care poate fi declarata doar de Presedintele Romaniei.
Ambele stari pot fi instituite de Presedinte. Exista obligatia de a supune spre validare Parmamentului
masurile dispuse spre validare in cel mult 5 zile de cand au fost dispuse. Parlamentul se poate convoca
de drept in cel mult 48 de ore de la declarare si ramane in sesiune pe toata perioada starii respective.

Atributiile Presedintelui in materia politicii externe


In acest domeniu, Presedintele Romaniei joaca un rol major.
Constitutia Romaniei prevede ca Pres inchieie tratate internationale in numele Romaniei si le supune
Parlamentului spre ratificare intr-un termen rezonabil.
De asemenea, Presedintele acrediteaza si recheama reprezentanti diplomatici ai Romaniei si acorda
gradul de ambasador acestui reprezentant diplomatic.
Atributiile sunt exercitate restrictionat, caci exista si o propunere din partea ministrului afacerilor
externe si chiar o propunere din partea Guvernului.
O alta atributie vizeaza dreptul Presedintelui Romaniei de a aproba infiintarea unei noi misiuni
diplomatice, de a desfiinta una sau de aschima rangul uneia (De exemplu, din ambasada in consulat).

7. Presedintele Romaniei (3)


luni, 6 aprilie 2015
12:53

Actele sefului de stat


Exista doua categorii de acte la care apeleaza seful statului, actele politice si actele juridice.
Actele politice sunt mesajele Presedintelui Romaniei adresate Parlamentului, reglementate la art. 88 din
Constitutia Romaniei si, in situatii speciale, la art. 92 din CR (Acele atributii privind securitatea nationala
etc.).
Actele juridice intereseaza in mod deosebit in cadrul dreptului administrativ. Pot fi identificare doua
categorii de acte juridice, in functie de cat de mult interfereaza politicul cu activitatea juridica a
presedintelui (cauzele de natura politica pot fi imbracate intr-o forma politica). Din perspectiva
contenciosului administrativ vom remarca ca exista:
Acte juridice care au un caracter tehnic-administrativ (acte standard de administratie publica, de
aplicare a legii)
Acte juridice care reprezinta o combinatie intre politic si juridic, fiind vorba despre decretele
presedintelui. Vom regasi decrete care au cauze de emitere de natura politica, care urmaresc
anumite obiective politice dincolo de efectele juridice pe care le genereaza. Acestea au un regim
special in ceea ce priveste modul in care pot fi cenzurate.
Daca pentru actele administrative tipice (apolitice) regula este cea comuna, si anume ca pot fi atacate la
instanta de contecios si pot fi anulate daca exista vicii de legalitate, pentru celalte tipuri de acte
(decrete), cele care inglobeaza si un raport politic, Constitutia prevede o exceptare. Desi raman acte
juridice ca forma, ele nu pot fi cenzurate de catre puterea judecatoreasca din cauza ratiunii politice
care le-a fundamentat. Aceasta exceptare se regaseste in Constitutia Romaniei la art. 126, alin. (6).
De regula, toate actele administrative trebuie sa fie cenzurabile pe calea instantei, insa exista doua
categorii de acte administrative exceptate: actele emise de o autoritate publica care privesc raporturile
acesteia cu Parlamentul si actele de comandament cu caracter militar [O definitie a ceea ce inseamna
act de comandament cu caracter militar se regaseste in legea contenciosului la art. 2.].
Atributiile Presedintelui romaniei in raport cu Parlamentul sunt promulgarea de legi - prin decret, poate
dizolva Parlamentul - prin decret, cerererile de reeaminare - acestea nu se finalizeaza prin decret.
Un articol important in legatura cu actele juridice ale Presedintelui Romaniei este art. 100, CR. Aici se
prevede foarte general ca prin exercitarea atributiilor sale Presedintele Romaniei emite decrete care se
publica in Monitorul Oficial. Din formularea textului rezulta ca pentru a exercita orice atributie
Presedintele trebuie sa apeleze la decrete, insa acest lucru nu este valabil intotdeauna.

Natura decretului prezidential + contrasemnarea


Acesta poate fi calificat ca un act de autoritate, adica un act de putere publica, fiind uneori discutata in
doctrina problema "ce fel de act de autoritate este?", adica daca este un act administrativ, un act prin
care se pune in aplicare legea sau daca este mai mult decat atat. In esenta, putem spune ca orice decret
al Presedintelui este un act administrativ. Acest lucru nu inseamna ca toate aceste acte pot fi atacate in
instanta.
Fiind un act de autoritate, se pune problema intrarii sale in vigoare, a opozabilitatii fata de persoanele
vizate, iar solutia se regaseste la art. 100, alin. (1), CR - publicarea decretului in Monitorul Oficial este
obligatorie, indiferent de ceea ce se impune prin decret.
O alta trasatura a regimului ce caracterizeaza decretul presedintelui este contrasemnarea. Art. 100, alin.
(2), CR, impune ca pentru anumite decrete (enumerate in mod expres in textul de lege) sa existe si
contrasemnatura prim-ministrului.
Parlamentul il controleaza pe Presedintele Romaniei prin intermediul prim-ministrului care
contrasemneaza.
S-a pus problema daca contrasemnarea este regula sau este exceptia. Contrasemnarea este exceptia
pentru ca orice enumerare are un asemenea caracter. O enumerare trebuie intotdeauna privita si
interpretata in mod restrictiv. Pentru decretele care nu apar in lista prim-ministrul nu trebuie sa le
contrasemneze si nici nu poate sa le contrasemneze.

Caracterul normativ/individual al actelor presedintelui


Exista doua opinii exprimare in doctrina. Prof. Iorgovan considera ca orice decret al Presedintelui
Romaniei are caracter individual, pe cand a doua teza merge pe ideea ca exista, in anumite situatii,
decrete cu caracter normativ (un exemplu fiind decretele emise cu privire la diversele masuri ce pot fi
luate in baza art. 92-93 privind starea de asediu, starea de urgenta, masurile pe care le poate dispune o
data cu mobilizarea totala/partiala a armatei samd.)
Atunci cand presedintele instituie starea de asediu sau starea de urgenta o va face printr-un decret in
cuprinsul caruia poate insera diverse dispozitii reglementare, abstracte, privind restrangerea unor
drepturi sau libertati pe o parte a teritoriului sau chiar pe intregul teritoriu.
Legat de controlul de legalitate al acestor decrete - ca regula, ele fiind acte administrative, sunt
atacabile in contencios, insa daca se incadreaza pe cele doua exceptii din Constitutia Romaniei, atunci
puterea judecatoreascanu se mai poate pronunta asupra lor, indiferent cat ar fi de viciate.

Exista o specie de act juridic distinct pe care il emite presedintele. Desi el este seful executivului si nu
face concret acte de administratie nu are nevoie sa aiba organe in subordine. Singura autoritate care
este in subordinea Presedintelui Romaniei este administratia prezidentiala. Exista aceste decizii
privitoare la aceasta autoritate ca specie de act distinct.

Raspunderea Presedintelui Romaniei


Aceasta este o problema foarte disputata. Intereseaza art. 72, 84 - alin. (2), 95, 96, 99 - Constitutia
Romaniei.
Art. 84, alin. (2) din Constitutia Romaniei precizeaza ca Presedintele Romaniei se bucura de imunitate.
Problema principala care se pune este "Ce se intelege prin imunitate?". Conceptul nu se rezuma doar la
imunitatea pentru imunitate politica pentru ca altfel nu ar mai fi existat art. 96.
Iresponsabilitatea sau inviolabilitatea sunt cele doua dimensiuni ale imunitatii sefului statului roman.
Inviolabilitatea inseamna ca doar in timpul mandatului Presedintele Romaniei este protejat de actiunile
judiciare impotriva lui, insa dupa ce se termina mandatul va fi cercetat.
Pentru faptele de la art. 72, CR presedintele nu va putea fi niciodata tras la raspundere juridica.
Art. 95, CR prevede ca Presedintele Romaniei, in cazul savarsirii unor fapte grave princ are incalca
prevederile Constitutiei Romaniei poate fi suspendat din functie de cele doua camere in sedinta
comuna, iar ulterior se va organiza un referendum pentru demiterea definitiva din functie a
presedintelui. Nu orice incalcare a Constitutiei atrage posibilitatea suspendarii, ci o incalcare grava.
Propunerea de suspendare se depune in camera unde sunt mai multi initiatori. Dupa depunerea la
secretariatul camerei va fi comunicata si Presedintelui Romaniei pentru ca acesta sa stie ca aceasta
procedura este declansata. Se va cere si avizul CCR, insa Parlamentul nu este obligat sa tina cont de
avizul curtii. Presedintele pastreaza imunitatea chiar cat timp este suspendat din functie. Si
presedintele interimar se bucura de imunitate.

Raspunderea penala
Sediul materiei este Constitutia, art 96, care trebuie coroborat cu dispozitiile Noului Cod Penal. In plan
juridic, Presedintele se bucura de imunitate. Art 96 reprezinta o exceptie prin care Presedintele
Romaniei in functie poate fi tras la raspundere penala. Acest articol se refera la o fapta sau fapte
denumite "inalta tradare", denumire care, pana la aparitia noului cod penal, a provocat multiple
controverse, in special in doctrina, anume ce inseamna inalta tradare, daca se refera la o infractiune
concreta sau daca este un fel de denumire generica. Codul penal actual rezolva aceasta problema,
intrucat dedica un articol chiar inaltei tradari. Inalta tradare este reglementata in art 398, cu mentiunea
ca acest text se refera la alte infractiuni, in speta faptele prevazute de la art 394 - 397 Cod Penal. Trebuie
aplicata o interpretare restrictiva.
Procedura de punere sub acuzare este una speciala. Exista doua etape ce sunt parcurse:
Etapa politica - implica, precum la suspendare, forul legiuitor. Senatul si Camera Deputatilor au
competenta de a hotari in sedinta comuna punerea sub acuzare a Presedintelui pentru inalta
tradare. Propunerea poate fi initiata de majoritatea deputatilor si senatorilor. Votul necesita o
majoritate de doua treimi din numarul parlamentarilor. O prima consecinta a punerii sub acuzare
este suspendarea din functie a Presedintelui. Aceasta punere sub acuzare echivaleaza cu ridicarea
imunitatii. Presedintele va putea fi urmarit penal de catre parchet si judecat, respectiv condamnat.

Etapa juridica - Odata pus sub acuzare, Presedintele Romaniei va fi urmarit penal de Parchetul
General de pe langa ICCJ. Parchetul nu este obligat sa-l si trimita in judecata. Daca Parchetul va
face incadrarea dupa cum a pretins Parlamentul ca este inalta tradare, atunci Parchetul va sesiza
ICCJ prin rechizitoriu, ICCJ avand competenta de a judeca pentru faptele cuprinse in rechizitoriu.

Judecata de fond este la sectia penala, iar calea de atac va fi de competenta completului de 5
judecatori. Nici instanta nu este tinuta de punerea sub acuzare. Va putea constata nevinovatia
Presedintelui. Daca va fi gasit vinovat, Presedintele va fi condamnat penal cu sanctiunea
detentiunii pe viata sau inchisoare de la 10 la 25 de ani. Din perspectiva dreptului public,
Presedintele va fi demis de drept.
Intr-o prima teorie, faptele care nu au legatura cu exercitarea atributiilor de Presedinte, pe baza
principiului ca nimeni nu este mai presus de lege, sunt sanctionate astfel incat s-ar ajunge la ipostaza de
a-l trata pe seful statului ca pe oricare alt cetatean. Intr-o a doua teorie, acceptata de majoritatea
autorilor, imunitatea in sensul de inviolabilitate il protejeaza pe Presedinte fata de orice urmarire
penala, judecata, fata de aceste fapte obisnuite.
Conform codului penal, prescriptia raspunderii penale se suspenda in timpul mandatului.

8. Guvernul Romaniei
joi, 23 aprilie 2015
00:08

Sediul materiei este Consitutia, anume capitolele 3 si 4. Dincolo de Constitutie, mai exista legea 90/2001
privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor. Aceasta lege a fost criticata de
unii autori pentru ca, teoretic, trebuia sa exista o lege separata pentru Guvern si separata pentru
ministere. De asemenea, legea 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala. Legea 91/2003.
Rolul Guvernului - exista mai multe posibilitati in care se poate contura rolul guvernului. Sunt constitutii
care indica in mod expres in ce consta exact rolul Guvernului si sunt constitutii care indica ce atributii are
acest organism, fara a mentiona exact un rol. In Romania, art. 102, intitulat rolul si structura Guvernului.
La primul alineat se retine faptul ca guvernul asigura realizarea politicilor interne si externe ale tarii si
asigura conducerea generala a administratiei publice, ambele regasindu-se in programul de guvernare
acceptat de parlament. Rezulta de aici ca avem cel putin un dublu rol, un rol politic, la care se refera
prima teza, respectiv un rol administrativ. S-a pus in discutie un eventual al treilea rol, cel de legiferare.
Alti autori nu vorbesc despre legiferare, ci despre un rol normativ al guvernului.
Se pune accentul pe programul de guvernare. Acesta este un element esential cu care viitorul premier se
prezinta in fata parlamentului pentru a primi votul de incredere. Acesta este un act exclusiv politic ce
cuprinde obiectivele majore din cadrul politicii interne si externe pe care si le asuma guvernul.

Rolul administrativ
Dincolo de faptul ca guvernul, desi face parte din puterea executiva, nu este un simplu executant, el
chiar stabileste politici, acest organ colegial are si multiple atributii pe linia administratiei publice, este
chiar conducatorul acesteia. Dupa cum am discutat, sintagma conducere generala a administratiei nu
presupune numai raporturi de subordonare. Guvernul are in subordine alte organe administrative cum
ar fi ministerele. El mai si colaboreaza cu autoritatile administratiei autonome centrale, respectiv
colaboreaza dar si tuteleaza administratia locala autonoma prin intermediul prefectului. Ideea de "sefie"
a adminsitratiei publice trebuie privita intr-un sens mai larg. Un exemplu clasic de activitate
adminsitrativa a guvernului este legat chiar de adoptarea de hotarari prin care guvernul urmareste sa

puna in aplicare o lege, mai precis sa organizeze punerea in executare a unei legi. In legea 90/2001,
dincolo de rolul dual pe care il indica articolul 102 din Constitutie, se mai regasesc functii ale guvernului.
Sectiunea 1 si sect 3 ale legii 90. Exista o legatura intre rol, functie si atributie.
Functii:
Functia de strategie, prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in aplicare a Programului
de guvernare
Functia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar
in vederea realizarii obiectivelor strategice
Functia de administrare a proprietatii statului, prin care se asigura administrarea proprietatii
publice si private a statului, precum si gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil
Functia de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului roman, reprezentarea pe plan
intern si extern
Functia de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii si respectarii
reglementarilor in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si in domeniile
economic si social si al functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in
subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

Componenta si structura Guvernului


Cel mai important text pe aceasta tema este art. 102, alin. (3) din Constitutie. Guvernul este alcatuit din
prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica. Aceasta lege este legea 90/2001 care
trateaza aceasta problema la art. 3. Alineatul 2 spune ca pot face parte viceprim-ministri, ministri de stat
si ministri delegati. In prezent, cabinetul are 22 de membri, 1 prim-ministru, 1 viceprim-ministru, 17
ministri si 3 ministri delegati. Atributiile viceprim-ministrului, ministrului de stat si ministrului delegat
sunt stabilite de primul ministru.
Poate primul ministru exercita, cu titlu interimar, functia unui ministru?
Premierul conduce guvernul, insa doar coordoneaza pe ceilalti membri si le respecta atributiile ce le
revin. Se concluzioneaza ca nu avem un guvern construit pe o scara ierarhica. Pe de alta parte, dat fiind
dublul rol pe care il joaca guvernul, pentru ca, din punct de vedere politic, primul ministru este
suprapozitionat fata de oricare alt component al guvernului. O dovada ar fi ca odata cu incetarea
mandatului de prim-ministru inceteaza si mandatul guvernului.

Investitura Guvernului
Exista mai multe etape care se parcurg:
Conform art. 103 din Constituie, candidatul la functia de prim-ministru este nominalizat de
Presedinte. Exista si o conditie, presedintele trebuie sa se consulte cu partidele reprezentate in
Parlament.
Poate presedintele sa desemneze si un om apolitic?

Intocmirea echipei guvernamentale de catre candidatul desemnat si redactarea programului de


guvernare. In acest sens, acel candidat are la dispozitie un termen de 10 zile pentru a finaliza lista
si programul si pentru a se prezenta in fata Parlamentului pentru a I se acorda votu de incredere.
Se mai poate razgandi presedintele dupa desemnarea candidatului?

Urmatoarea etapa se deruleaza in fata Parlamentului, anume prezentarea listei guvernului si a


programului de guvernare care vor fi supuse si dezbaterii parlamentare in vederea acordarii
votului de incredere. De mentionat ca, pana la votul final, se mai interpun niste etape.

Membrii guvernului trebuie audiati in comisiile de specialitate, fiind emis un aviz consultativ.
Dezbaterile concrete asupra listei guvernului si a programului de guvernare au loc in cel mult 15
zile de cand ele au fost prezentate anterior in fata celor doua camere, iar votul de incredere se
acorda cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, acesta acordandu-se cumulativ, nu individual.

Se adopta o hotarare transmita Presedintelui Romaniei pentru numirea oficiala prin decret a
Guvernului Romaniei ce va fi publicat in Monitorul Oficial.

Depunerea juramantului de credinta de catre toti componentii cabinetului in fata Presedintelui


Romaniei. De la acest moment incepe sa curga mandatul guvernului.

Durata mandtatului
Art. 110, alin. (1) din Constitutie enunta regula - Guvernul isi exercita mandatul pana la data validarii
alegerilor parlamentare generale. In mod exceptional, durata mandatului guvernului poate fi mai scurta
decat cei patru ani de zile. Avem urmatoare situatii:
Motiune de cenzura pentru demiterea guvernului
Daca inceteaza din diverse motive mandatul primulu ministru, inceteaza mandatul guvernului sau
(art.106 din Constitutie - demisie, decaderea din drepturi electorale, starea de incompatibilitate,
deces si alte cazuri).
Imposibilitatea de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile.
In momentul in care inceteaza mandatul guvernului, evintent ca exista un interval de timp care se scurge
pana cand este numit nou guvern si depun juramantul noii membri ai guvernului. In aceasta perioada
guvernarea va fi realizata de un guvern demisionar. Acesta va indeplini doar actele necesare pentru
administrarea de treburi publice.
De citit legea 90/2001, la art. 26 alin. (3) si alin. (4).

Statutul membrilor guvernului


Conditiile de ocupare - art. 16, alin. (3) din Constitutie vine cu 2 conditii de baza:
Cetatenia romana
Domiciliul in tara
Legea 90/2001:
Conditia ca membrii guvernului sa-si poata exercita drepturile electorale
Membrii sa nu fi suferit condamnari penale
Daca au fost condamnati penal si au fost reabilitati, pot ocupa functii
Sa nu se afle in stare de incompatibilitate