Asadar, oamenii au doua creiere, doua minti si doua feluri diferite

de inteligenta: cea rationala si cea emotionala. Intre ele exista un

echilibru: sentimentele sunt esentiale pentru gandire, iar
gandirea pentru sentimente. Cand intervine pasiunea, balanta se
inclina in favoarea mintii emotionale.
In cea de-a doua parte Goleman sustine ca persoanele care se
descurca mai bine din punct de vedere emotional, care isi cunosc
si isi stapanesc bine sentimentele si care deslusesc si abordeaza
eficient sentimentele celorlalti sunt in avantaj in orice domeniu al
vietii. In lumea reala nu exista o inteligenta mai importanta decat
cea interpersonala. Daca nu o ai, nu vei sti cu cine sa te
casatoresti, ce job sa-ti iei etc.

In ultimii ani, numerosi psihologi considera ca inteligenta

personala are la baza cinci domenii principale :
- Cunoasterea emotiilor personale- presupune identificarea i
exprimarea lor coerent, ntr-un context dat. n orice relaie
exprimm informaii, sentimente, fapte, amintiri. Uneori ns, ne
este greu s exprimm clar ceea ce vrem s spunem sau simim nu suntem coereni, iar alteori ne este greu s nelegem ceea ce
ni se spune - intenia care se ascunde n spatele cuvintelor.
Aceste situaii sunt generatoare de conflict. Pentru a le evita este
important s putem codifica i decodifica mesajele transmise la
nivelul verbal sau non-verbal, astfel nct s transmitem i s
nelegem corect sensul mesajelor.

- Gestionarea emotiilor- se refer la capacitatea noastr de a

alege modalitatea prin care ne vom exprima ntr-o anumit
situaie. Pentru a ne gestiona emoiile este important s inem
cont de:
- Ce exprimm- Cum exprimm- Cnd exprimm- Unde exprimm- Cui exprimm- Motivarea de sine- punerea emotiilor in serviciul unui scop ;
Scopul este criteriul dup care ne gestionm emoiile. Este
important s inem cont de ceea ce vrem s facem sau s
obinem, n mod concret:
- durata n timp - cnd vrem s atingem scopul
- participani - de cine avem nevoie
- strategie - ce pai trebuie urmai
- resurse - de ce avem nevoie
- Recunoasterea emotiilor in ceilalti (de ex: empatia)- contien
organizaional i o orientare ctre servicii; este capacitatea de a
intui sau de a recunoate emoiile celorlali. Empatia nu nseamn
s trim emoiile altor persoane, ci s le nelegem pornind de la
experienele noastre.
- Manevrearea relatiilor- Arta inteligenei emoionale se rezum n
cadrul acestei componente. Astfel, avem posibilitatea de a ne
crea propriile relaii folosind elementele menionate pn acum:
ne fixm scopurile, ne canalizam energia i emoiile n funcie de
scop (folosind empatia ca instrument), ne exprimam i
identificm emoiile ntr-un mod coerent. Vom fi contieni de
responsabilitatea noastr i a celorlali n relaiile interpersonale.
Acest lucru ne va ajuta s reducem conflictele i s comunicm
eficient.
Indemnul lui Socrate, Cunoaste-te pe tine insuti reprezinta
constientizarea propriilor emotii atunci cand ele apar. Pentru unii,
constientizarea emotiilor e coplesitoare, in timp ce pentru altii
abia daca exista. In general, femeile traiesc atat emotiile pozitive
cat si pe cele negative mai intens decat barbatii. Constientizarea

de sine devine piatra de temelie a stratului urmator de inteligenta

emotionala : capacitatea de a scapa de o proasta
dispozitie.Oamenii au mai multe moduri de a-si stapani emotiile :
- Autoconstientizarea-inteligenta ii ajuta sa-si stapaneasca
emotiile;
- Inchiderea in sine-au impresia ca un detin controlul asupra vietii
lor emotionale, ca au scapat emotiile de sub control.
- Acceptarea-persoanele au tendinta sa accepte cu usurinta
dispozitiile prin care trec, fara a incerca sa le schimbe.
Publicat de Diana Radauceanu la 12:13 Niciun comentariu:
Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe
FacebookTrimitei ctre Pinterest

Capacitatea de a alege

Publicat de Diana Radauceanu la 12:07 Niciun comentariu:

Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe

FacebookTrimitei ctre Pinterest

Sa ne evaluam emotiile

Publicat de Diana Radauceanu la 12:04 Niciun comentariu:

Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe

FacebookTrimitei ctre Pinterest

Sa analizam...emotiile

Publicat de Diana Radauceanu la 11:59 Niciun comentariu:

Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe

FacebookTrimitei ctre Pinterest

Emotii constructive si distructive

Publicat de Diana Radauceanu la 11:58 Niciun comentariu:

Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe

FacebookTrimitei ctre Pinterest

Emotiile si sistemul imunologic

Publicat de Diana Radauceanu la 11:55 Niciun comentariu:

Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe

FacebookTrimitei ctre Pinterest

Inteligenta emotionala este cheia

reusitei.
Conform lui Daniel Goleman inteligenta emotionala este abilitatea de a ne administra pe
noi insine si relatiile noastre intr-un mod eficient. Spre deosebire de IQ, care este in
mare masura genetic,insa abilitatile de inteligenta emotionala pot fi invatate la orice
varsta.

Inteligenta emotionala este un cocktail intre constiinta si controlul

de sine, motivatie, empatie, spirit deschis, tact si diplomatie. Este
principala virtute, apanajul castigatorilor, al oamenilor de succes
in viata personala si in cariera. Inteligenta emotionala favorizeaza
creativitatea, productivitatea, flexibilitatea intr-o perioada in care
fiecare din noi are tendinte antreprenoriale si se vrea artizan al propriei sale
vieti. Inteligenta emotionala consta in patru abilitati fundamentale: autoreflexivitatea emotionala (abilitatea de citi si intelege propriile emotii,
increderea in sine), auto-administrarea (auto-controlul, adaptabilitatea,
concentrarea pe atingerea obiectivelor, initiativa), constiinta sociala (empatie,
responsabilitate organizatorica) si abilitatea sociala (leadership vizionar,
comunicare, administrarea conflictelor, team-work).
O componenta importanta a succesului profesional este "social
awareness-ul" (constinta sociala, de grup). Aceasta se consolideaza pe
valori ca empatia (simtirea sentimentelor si perspectivei celorlarti, un interes

real fata de grijile celorlalti), "awareness" la nivelul organizatiei, orientarea

spre obiectivele organizatiei, etc.
Managementul relatiilor interpersonale presupune dezvoltarea
altora, a abilitatilor acestora, coaching, leadership inspirational,
influenta (un rol important il joaca persuasiunea, pentru
informatii), managementul conflictelor (legat de negocierea si
rezolvarea disputelor), lucrul in echipa si colaborarea (crearea de
sinergie de grup in urmarirea scopurilor grupului).

Inteligenta emotionala este cheia reusitei. Studii concrete releva faptul

ca IQ-ul nu este suficient pentru reusita personala si profesionala. EQ-ul, face
diferenta intre oamenii inteligenti si cei social si emotional inteligenti.
Publicat de Diana Radauceanu la 11:39 Niciun comentariu:
Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe
FacebookTrimitei ctre Pinterest

Ce presupune concret, inteligenta

emotionala?

Oricinepoatedevenifurios.Esimplu.Darsateinfuriipecinetrebuie,
CATtrebuie,CANDtrebuie,PENTRUCEEACEtrebuieiCUMtrebuie,
nuestedelocusor(Aristotel).Citatulexprimapescurtipeintelesultuturor
cepresupunestapanireaprininteligentaavietiinoastreemoionale.Pentrua
reusiinviata,saupentruatraiimpacaticunoiinsinesilinistitiinsuflet,
fiecaredintrenoiartrebuisainvetesisaexersezeprincipaleledimensiuni
aleinteligenteiemotionaleDavidGoleman,ziaristsipsihologamerican.

Inteligentaemotionalareprezintaaptitudineadeaidentifica,evaluasicontrola
propriileemotiidarsipecelealepersoanelordinjur.Acesttipdeinteligenta
rezultadincapacitateadeatecunoastesiintelegepetinesideaicunoastesi
intelege pe ceilalti. Inteligenta emotionala este legata de concepte
precumiubire, empatie, spiritualitate, si nu are legatura cu coeficientul de
inteligentapecareilstimcutotiiIQ.
Inteligenta emotionala se bazeaza pe anumite aptitudini potentiale
innascute:sensibilitateemotionala,memorieemotionala,

capacitatea
deprocesareemotionala si capacitatea deinvatareemotionala. Aceste
caracteristiciinnascutepotfidezvoltatesicultivatedealungulvietiisau,din
conta, pot fi degradate, acest lucru depinzand foarte mult de modul in care
suntemcrescutisieducatiincopilariesiadolescenta.
Cepresupuneconcret,inteligentaemotionala?
Inprimulrandsaneconstientizampropriileemotii.Adicasafimcapabilisa
nilerecunoastemchiardacaestevorbadesprenistefrustrari!Safimcapabilisa
nilerecunoastemdarsisalenumim.Deexemplu:da,stiucapunctulmeu
fortenuestesocializareasaustiucasuntinvidiosatuncicandcevanuimi
reusesteiaraltorada.Suntdoardouaexemple,poatenucelemairelevantedar
puteti sa va faceti oideesisava deschideti propria lista de recunoastere a
emotiilordeoricenatura.Urmatorulpasdupaceamreusitsafacemastaarfisa
leintelegemcauza.
Adouaetapaesteceaacontrolului,amanagerieriiemotiilor.Safiiinstare
satistapanestimaniasisatitolerezifrustarile!Safiiinstaresatiexprimifuria

natural, potrivit, fara agresiune si fara a face vreo criza de isterie. Oricum
aceastaesteultimamodalitateprincareveirezolvaceva!Chiarultima!
Sa fii in stare sa nu te autodistrugi, sa te respecti, sa poti sa ai sentimente
pozitivefatadetinesifataderestullumii.Satipotimanipulastresul.Saai
capacitateadeascapadesinguratatesideanxietatesociala.
Atreiaetapasereferalamotivareapersonala(exploatarea,utilizareaemotiilor
inmodproductiv).Adicasafiimairesponsabil,safiicapabilsateconcentrezi
asuprauneisarcinisisaitimentiiatentiaasupraei,safiimaiputinimpulsivsi
maiputinautocontrolat.
Penultimadimensiuneainteligenteiemotionaleesteempatiacitireaemotiilor.
Adicasafiiinstaresaprivestidinperspectivaceluilalt,sainvetisaiiascultipe
ceilalti,saitiimbunatatestiempatiasisensibilitatealasentimentelecelorlalti.
Si nu in ultimul rand,dirijarea relatiilor interpersonale: sati dezvolti
abilitatile de a analiza si intelege relatiile interpersonale; sa poti rezolva
conflictelesisanegociezineintelegerile;sasolutioneziproblemeledinrelatiile
interpersonale;safiimaideschis(asertiv,pozitiv)siabilincomunicare;safii
mai popular si deschis, prietenos si implicat in mod echilibrat; sa fii mai
implicatsiplindetact(delicat,atent,politicos);safiiprosocialsisateintegrezi
armonios in grup; sa fii mai cooperant, participant, serviabil, de nadejde,
indatoritor;safiimaidemocraticinrelatiiledeafaceri,inmoduldeatepurtacu
altii,inmoduldeaitrata.

Publicat de Diana Radauceanu la 11:26 Niciun comentariu:

Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe

FacebookTrimitei ctre Pinterest

Inteligenta emotionala vs
inteligenta rationala

Eledouatipurideinteligentamergmanainmanasisuntindispensabileuna
alteiainprocesuldearmonizareatrailorinterioaresievenimentelorexterioare.

Ingeneraloameniicarepunmarepretdoarpeafectenusuntsisuficientde
inteligentilanivelrationalincatsasinuantezeafecteleprinconceptecare
safacadinaceleafecteosursadecunoasteresideputere.
Larandullor,indiviziiexcesividerationali,carenupreaauafectesaunu
stiucumsasilemanifeste,suntdeasemeneaocategoriedeoamenicuo
puteresiostralucirelimitataprinsimplulfaptcanusidezvoltaacealatura
a personalitatii care poate face ca prezenta lor intro incapere, intro
comunitate, in mijlocul unor oameni, sa fie una vibranta si ultimativ
convingatoare.
AsadaroameniicareaudoarAFECTEsuntoamenisimpli,careseavantaprea
multpentrupreaputin,facandfurtunaintrunpaharcuapa,intimpceoamenii
careaudoarRATIUNEsuntoamenilipsitideseva,desaresipiper,carenu
vibreaza si nu fascineaza, oameni care exista doar la nivel de discurs si nu
palpitadeviata.

Inschimb,indiviziicuadevaratinteligentisistralucitorisuntaceiacareisi
bazeazaexistentapeunmelanjintreceledoua,carenufugniciunmomentde
sentimentelelor,darcarenuuitanicisaconceptualizezeceeaceconstatacase
petrece

cu

ei

si

in

jurul

lor.

Inmomentulincaresuntemafectatilaniveldesentimentdeceeacenise
intampla, nu avem voie sa nu facem apel la partea cealalta, lainteligenta
conceptuala, menita sa supuna analizei si sintezei ceea ce constatam ca se
petrecelaniveldeafect.Larandulei,aceastainteligentaconceptualanuare
voie sa nu apeleze la zona deinteligenta afectivade la care sa primeasca
informatiidesprefelulincarefiintanoastrasimtenevoiasaseraportezelao
situatiedeviatainasafelincatsaoperceapacafiindimplinitoarepentruea.
Esteunjocextremdefrumosprinfaptulcasolicitaatentie,grija,spontaneitate,

curaj, avantare si infranare, confruntare si acceptare. Si, nu in ultimul rand,

foarte multa intentie infuzata in procesul afirmarii acestor doua tipuri de
inteligenta si a relatiei dintre ele.Abilitatile de care vorbesc nu se capata
gandindunelaeledePastesideCraciun,atuncicandluamoscurtapauzade
laepiculactivitatilorzilnicecucareneumplemviatapanalarefuz.Nusecapata
privind la televizor si mergand sa facem gratare in spatele blocului, avand
eventualsicasetofonuldatlamaximincatdeabianemaiauzimgandurile.Si
niciparticipandhaoticlacursuridedezvoltarepersonalapanacandajungemsa
nu mai diferentiem imaginatia de realitate, un proces de altul, dorintele de
momentdeobiectivelevietii,schimbandrepere,abordarisiscopuridin2in4
weekenduri si repetand aceleasi ritualuri la nesfarsit. Aceasta priveliste a
oamenilorcarealeargafaraopriredupasolutiisalvatoareincercandsaevitepe
catposibilmuncaceagreacueiinsisi,estepentrumineunaspecttristvizavide
catdeneinteresantisidepueriliputemdevenicaurmareaevadarilorconstante
dinrealitatecuajutoruloricareipotentialesursededistragereaatentiei,bogata
pana la refuz in promisiuni nerealiste de autosalvare si autorealizare.
http://www.fortasigratie.ro/investigareintelegere/inteligentarationalavs
emotionala.htm

Publicat de Diana Radauceanu la 11:22 Niciun comentariu:

Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe

FacebookTrimitei ctre Pinterest

Cum alegi un workshop?

Euasalegeinfunctiedetrainer.siexistaoseriedeaspectepecareleasluain
considerare:

Practician,inaintedetoate.
de ce? creativitatea nu se invata din carti. creativitatea e o activitate. ca sa
pricepicumstatreabacucreativitatea,trebuiesafacichestiicreative.pursi
simplu. nu intelegi pe deplin un lucru, nu ajungi sa simti acel ceva in
intimitatea lui decat daca il faci tu insuti. iata de ce cineva care livreaza
programedecreativitatedobandestecredibilitatecasitrainerinacestdomeniu
doardacaelinsusiesteuncreativ.nuconteazacaevorbadeproiectede
ideatie pentru un serviciu nou, pentru crearea unui slogan de impact, de
realizareadematerialepublicitaresaudeocampaniedecomunicaremaialtfel.
conteaza sa fii INAUNTRU. iarasi intrebarea: de ce? simplu: e diferenta
dintreknowledgesiknowhow.iarcandevorbadecreativitate,untrainer
nu livreaza atat knowledge, cat mai ales knowhow. altfel, o atitudine
onestaarfisailtrimitipeparticipantsaciteascacartidesprecreativitatecate
pofteste.siincaceva:trebuiesafiicreativmaiinaintedeafitrainersau,cu
altecuvinte,trebuiesafiicreativtottimpul.esential,aszice.
Capabilsainspire.
degeabaai,dacanustiisadaruiesti.inaltecuvinte:degeabastiicumseface,
dacanustiicumsatransmiticeeacestii.sinuevorbanumaideknowhow.ba
as zice ca inainte de asta este important sa fii in stare sa transmiti altceva:
emotie. entuziasm. vibratie. BUCURIA IDEILOR. din perspectiva
participantului:diferentadintreaaflasiafitentat.da,despreastaevorba:
desprediferentadintreinformatiesitentatie.celcarealegesameargalaun
workshopdecreativitatenucautanumaisaafle,cisisafiemontatpsihicpentru
afiinstaresafoloseascacunoastereapecareodobandeste.dacaasvreasa

merglaunworkshopdecreativitate,ascautamaiintaisavaddacamacarprin
prezentaremaispitestecumvapentruidei.
Maimultcalauzadecattrainer.
candevorbadeunworkshopdecreativitate,numeledetrainerpoateinduce
ineroare.ingenere,untrainerinstruieste,iiinvatapealtiiunceva.cande
vorba de creativitate, rolul lui este destul de diferit: trainerul isi indruma
participantiisadescoperesinguri.eunfeldeSocratecareiiajutasaisipuna
intrebari.intrebari.intrebari.intrebari.nicinuartrebuisasteaaltfellucrurile,
daca te gandesti un pic la urmatoarea propozitie:creativitatea nu este un
raspuns,ciocautarecontinua.enonsenscatrainerulsaleofereraspunsuri
despreceecreativitateasicumpotfieicreativi.potiaflaastadoarfiindpursi
simplucreativ.trainerulestedoarocalauzacareiiindrumapeparticipantisa
fieeiinsisicreativisicareiiajutasainteleagacumauprocedat.atat.restule
teorie. de altfel, vorbim de workshop, nu de training. si, prin definitie,
workshop= experiment. nu stii dinainte ce o sa iasa. aprinzi fitilul si te
ingrijesticafirulosaarda.darnustiicesicumosaexplodezelacapatul
celalalt.importantesateasiguricavaexistaexplozia.
Valoareaadaugata.
multiparticipantisuntnaivi:nustiuceeaceestemaibinepentruei.asacase
multumescadeseacuuncevacompusdinexercitiisitrucuricelmaiadesea
preluate,uneoriusoradaptate,adeseafaraunconcepteducativclarsicoerent.si
din pacate, foarte multi furnizori de training chiar asa procedeaza: culeg
exercitiidindiversesurse,leaseazaintropalarie,leamestecacumaimultasau
maiputinapremeditaresiscothocuspocusunconceptdeworkshop.atatde
simplu.numaicaunworkshopdecreativitateinseamnaaltceva.unworkshop
de creativitate este el insusi un produs creativ. si cand spun asta, ma
gandesc la toate aspectele: concept, continut, mod de comunicare, mod de
livrareetc.unworkshopdecreativitatenuestedesprecreativitate.unworkshop
de creativitate esteun atelier de creativitate aplicata. un workshop de
creativitate furnizeaza participantilor un continut si o experienta de invatare
aparte.UNICA.

deaceea,unworkshopdecreativitatetrebuiesaaibaunconceptputernic,care
sa ilustreze scopul fundamental al workshopului, misiunea lui. cineva care
cautasaaleagaunprogramdecreativitateartrebuisabeneficiezedecevamai
multeinformatiidecatsimplatitulaturadeworkshopdecreativitate.cemarsa
alegidintruncosincaretoatemerelesuntaproapelafel??
simoduldecomunicarealunuiprogramspunecevadesprecatdeinteresantva
fiworkshopulpropriuzis.euunulnumasasteptasagasescpreamulteintrun
atelierdeideidacausadelaintrarearatacatoateusiledinsat.
cat privestecontinutul workshopuluiexercitiile trebuie sa fie ALTFEL.
conceputespecialcasasustinascopul/misiuneaworkshopului.dar,ceidrept,
astanuaideundesastiiinaintedeaintrainatelier.
siincaceva,legatdemoduldelivrare.creativitateanusepreda.creativitatea
inseamnaculoare,traforaj,desen,colaj,constuctie,jocetc.
https://thinkopen.wordpress.com/articole/cumalegiunworkshopde
creativitate/
Publicat de Diana Radauceanu la 03:48 Niciun comentariu:

Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe

FacebookTrimitei ctre Pinterest

Training, workshop, seminar?

Uneori se face confuzie ntre mai multe tipuri de evenimente
educaionale.

i am zis s ncercm s facem diferena dintre ele.

Training presupune transferul de cunotine, dobndirea de
abiliti i modificarea atitudinilor ntr-un anumit domeniu.
Training-ul presupune o serie de metode interactive ce au la
baz stilurile de nvare la aduli.
Seminar este un eveniment, de multe ori academic, de
scurt durat (2-4 ore)n care se dezbate un subiect dat.
Seminarul reunete un grup restrns de participani, de obicei

cu expertiz n domeniul care se abordeaz, toi cei prezeni

fiind rugai s se implice n discuii.
Workshop (Atelier) un eveniment, de data aceasta mai
degrab non-formal, cu durat medie de 4 ore, care reunete
un grup restrns de participani pentru a lucra la mpreun i a
crea ceva: un obiect, un proiect, o soluie, o strategie, un plan
etc. Un workshop este condus de un facilitator, persoan care
ajut grupul s ajung la scopul dorit, apelnd la cunotinele i
experienele participanilor.
Conferin un eveniment n care se prezint un anumit
subiect i la care, de regul, particip un grup mai larg de
persoane. Conferina are invitai experi n domeniu, persoane
care s expun un aspect relevant legat de subiectul abordat.
Participanii pot interveni cu ntrebri pentru clarificare.
Cam despre asta este vorba, foarte pe scurt i la general.
Acum, e drept c, de multe ori suntem invitai la un workshop
care este de fapt un training de 4 ore. E de la sine neles c i
la training voi lucra (work) ns, la training va exista i imput
din partea trainerului i nu se urmrete un produs finit, pe
cnd la workshop facilitatorul ar trebui s se bazeze pe
experiena noastr ca participani i s ne ghideze n crearea
unui produs finit..
Publicat de Diana Radauceanu la 03:26 Niciun comentariu:

Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe

FacebookTrimitei ctre Pinterest

Cri care Merit Citite

Top-50 Cri care Merit Citite
Ele pot fi grupate n cinci categorii:
Lucrrile 1-11: Fundamentale pentru copilrie (formarea personalitii)

Lucrrile 12-14: Fundamentale pentru dezvoltarea imaginaiei

Lucrrile 15-22: Fundamentale pentru stabilizarea i nuanarea
personalitii
Lucrrile 23-36: Fundamentale pentru minte i anvergur
intelectual/cultural (cum s nelegem corect lumea i pe noi nine)
Lucrrile 37-50: Fundamentale pentru nelepciune (cum s ne
nelegem, n mod adecvat, pe noi nine n raport cu viaa cotidian)

Topul:
1. Biblia
2. Basme (Andersen, Creang, Ispirescu, fraii Grimm)
3. Legendele Olimpului (n adaptarea lui Mitru Alexandru)
4. Homer: Iliada (la care trebuie adugate Odiseea i lucrarea lui
Vergilius: Eneida)
5. M. Ludemis: Icar
6. K. May: Winnetou (dar merit citite toate lucrrile din serie)
7. J. Verne: 20.000 de Leghe Sub Mri (dar merit citite toate lucrrile
din serie)
8. D. Defoe: Robinson Crusoe
9. M. Twain: Aventurile lui Huckleberry Finn
10.

J. London: Chemarea Strbunilor (Slbticiei, a fi spus eu)

11.

A. Dumas: Contele de Monte Cristo

12.

I. Asimov: Roboii de pe Aurora (dar i Zeii nii)

13.

J.R.R. Tolkien: The Hobbit (dar i Lord of the Rings)

14.

L. Carroll: Alice in Wonderland

15.

M. Eliade: Maitreyi

16.

U. Eco: Numele Trandafirului

17.

T. Mann: Muntele Vrjit

18.

H. Hesse: Jocul cu Mrgele de Sticl

19.

E. Hemingway: The Snows of Kilimanjaro (dar i The Old Man

and the Sea)

20.

F. Dostoievski: Fraii Karamazov

21.

L. Tolstoi: Rzboi i Pace

22.

F. Kafka: Procesul

23.

Platon: The Republic

24.

Aristotel: Politics

25.

Plutarch: Lives of the Noble Greeks and Romans

26.

I. Kant: Critica Raiunii Pure (dublat de celelalte dou Critici)

27.

F. Nietzsche: Aa Grit-a Zarathustra (dar i Omenesc, prea

Omenesc)
28.

A.N. Whitehead i B. Russell: Principia Mathematica

(Vol. 1, 2, 3)
29.

L. Wittgenstein: Tractatus Logico-Philosophicus (traducerea

Pears-McGuinness din 1961)

30.

R. Carnap: The Logical Structure of the World (dar i

Pseudoproblems in Philosophy)
31.

K. Popper: The Logic of Scientific Discovery

32.

W. Quine: From a Logical Point of View. (conine Two Dogmas

of Empiricism)
33.

T. Kuhn: Structura Revoluiilor tiinifice

34.

P. Feyerabend: Against Method

35.

C. Peirce: Collected Papers (lucrrile fundamentale despre

pragmatism; editori:Charles Hartshorne i Paul Weiss).

36.

C. Perelman: The New Rhetoric and the Humanities: Essays on

Rhetoric and its Applications

37.

Epictet: Discourses

38.

Marcus Aurelius: Meditations

39.

Sfntul Augustin: Confessions

40.

Sun Tzu: The Art of War

41.

N. Machiavelli: Principele

42.

J. Piaget: Inelepciunea i Iluziile Filozofiei

43.

C. Darwin: The Expression of the Emotions in Man and

Animals (dublat de Originea Speciilor)

44.

B.F. Skinner: Walden Two (dublat de About Behaviorism)

45.

A. Ellis i R. Harper: Ghid pentru o Via Raional

46.

P. Churchland: Matter and Consciousness

47.

D. Dennet: Consciousness Explained

48.

R. Dawkins: The Selfish Gene

49.

G. Orwell: 1984 (dar i Ferma Animaleor)

50.

S.P. Huntington: Clash of Civilizations

Not: Ordinea lucrrilor (poziia n Top) nu exprim valoarea lor, ci

perioadele de vrst i competenele pe care le vizeaz (le cer i/sau le
formeaz), corespunznd celor cinci categorii menionate n introducere (n
cadrul fiecrei categorii ordinea este n funcie de nlnuirea logic,
psihologic i/sau istoric). Cele mai multe lucrri din Top-50 sunt cri din
literatura internaional; dei lucrrile romneti nu se regsesc n numr

mare n Top-50 (suferind, din punctul meu de vedere, mai ales la

originalitate/primat al ideilor), ele se regsesc n numr mare n Top-100
personal.
Top 50 cri realizat de psihologul Daniel David

Sursa: http://blog.okian.ro/2011/05/04/top-50-carti-realizat-de-psihologuldaniel-david/
Publicat de Diana Radauceanu la 03:03 Niciun comentariu:

Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe

FacebookTrimitei ctre Pinterest

Pastila Psihologic a Fericirii

1. Reeta tiinific a Fericirii

A face frecvent comportamente care ne produc plcere

(pleasant life), dar care nu au costuri majore pe termen mediu i
lung (lista lor variaz de la un individ la altul). Iat cteva exemple
(dar fiecare om trebuie s-i stabileasc lista proprie):
A face sport, a bea moderat, a iei cu prietenii etc.
(adaptative)
A consuma droguri, a face sex neprotejat etc.
(dezadaptative-de evitat)
A avea dorinele personale i transpersonale:
Corect orientate
Dorinele personale orientate asupra (good life):
Sntii i a unui stil de via sntos
Dezvoltrii unor relaii interumane satisfctoare
Implicrii active n diverse proiecte profesionale
i/sau de via care exprim punctele tari pe care le ai ca persoan
Dorinele
transpersonale
orientate
asupra
(meaningful life):
Dezvoltrii unor relaii transcendente (ex.
Dumnezeu, fiine superioare, umanitate, univers)
Asumrii unei grile de valori explicite i
ierarhizate, active. Lista acestora variaz de la un individ la altul.
Iat cteva exemple:

1-2 cardinale (ex. excelen, cunoatere)

2-4
centrale
(ex.
altruism,
onoare,
corectitudine, inteligen)

4-6 principale (ex. tradiie, respect pentru

valoare, familie, umor, distracie)

>6 secundare (ex. protecia mediului etc.)

Corect formulate

Preferenial, acceptnd raional c s-ar putea s nu se

ndeplineasc mereu
2. Pastila Psihologic a Fericirii
1.
2.
3.
4.

F ceea ce i place, dar care nu-i face ru!

Fii implicat n proiecte personale!
Construiete-i o reea social minimal!
Construiete-i sens i semnificaie prin asumarea unor valori i a
unor relaii transpersonale!
5.
Schimb ceea ce nu i place!
6.
Accept ceea ce nu poi schimba!
7.
F diferena ntre 5 i 6!
3. Exerciii pentru Fericire

Elaborai o list de 10 comportamente care v produc plcere i

pe care le vei face n urmtoarea lun

Stabilii-v ca scopuri personale:

mbuntirea sntii ce vei face?

ntrirea/dezvoltarea
unor
reele
sociale
(inclusiv
interaciuni mai frecvente n familie) ce vei face?

Implementarea unor proiecte realiste (care pot aduce i

venituri) ce vei face?

Stabilii-v scopuri transpersonale i o gril de valori:

Dezvoltai sens i semnificaie prin religie i/sau cultur

ce vei face?

Precizai-v grila de valori i s o tii precum propriul nume

VI. Referine i conexiuni
Teme asociate n acest blog:

Cum s murim bine i frumos? Un scurt ghid de bune practici

Cnd n via pozitivul devine negativ
Cnd n via negativul devine pozitiv

https://danieldavidubb.wordpress.com/2010/11/10/cum-sa-fimfericiti-un-scurt-ghid-de-bune-practici/
Publicat de Diana Radauceanu la 02:49 Niciun comentariu:
Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe
FacebookTrimitei ctre Pinterest

Eu nu strivesc corola de minuni a

lumii
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
i nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntlnesc
n calea mea
n flori, n ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrum vraja neptrunsului ascuns
n adncimi de ntuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii tain
i-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micoreaz, ci tremurtoare
mrete i mai tare taina nopii,
aa mbogesc i eu ntunecata zare
cu largi fiori de sfnt mister
i tot ce-i neneles
se schimb-n nenelesuri i mai mari
sub ochii meicci eu iubesc
i flori i ochi i buze i morminte.
Lucian Blaga (1919)
Publicat de Diana Radauceanu la 02:29 Niciun comentariu:

Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe

FacebookTrimitei ctre Pinterest

Inainte sa faci ceva, trebuie sa

devii cevaGoethe
Alege
Alege mai bine sa zambesti decat sa te incrunti
Alege mai bine sa iubesti decat sa urasti
Alege mai bine sa zidesti decat sa darami
Alege mai bine sa perseverezi decat sa renunti
Alege mai bine sa lauzi decat sa barfesti
Alege mai bine sa vindeci decat sa ranesti
Alege mai bine sa oferi decat sa iei
Alege mai bine sa actionezi decat sa amani
Alege mai bine sa ierti decat sa te razbuni
Alege mai bine sa te rogi decat sa disperi
Gndirea sistematica este punctul de plecare n solutionarea eficienta a problemelor.
Indiferent de ceea ce faci rezultatele sunt inevitabile.
Majoritatea oamenilor sunt fericiti in masura in care hotarasc sa fie.
Publicat de Diana Radauceanu la 02:28 Niciun comentariu:

Trimitei prin e-mailPostai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe

FacebookTrimitei ctre Pinterest

Postri mai noiPostri mai vechiPagina de pornire

Abonai-v la: Postri (Atom)

Despre mine

Diana Radauceanu
Sunt o optimista convinsa. Traiesc, iubesc, iert, admir,
apreciez, ma minunez... Multumesc lui Dumnezeu pentru
viata, pentru aer, pentru soare, pentru natura, pentru pace,
pentru tot ce sunt si pentru tot ce am.
"Cea mai mare glorie nu o dobndeti atunci cnd nu eti dobort
niciodat, ci atunci cnd te ridici dup ce ai czut." Confucius
Semeni un GAND, culegi o FAPTA. Semeni o FAPTA, culegi
un OBICEI. Semeni un OBICEI, culegi un CARACTER.
Semeni un CARACTER, culegi un DESTIN.
Vizualizai profilul meu complet

Arhiv blog

2016 (18)

2015 (21)
octombrie (21)
Sa recapitulam

Capacitatea de a alege
Sa ne evaluam emotiile
Sa analizam...emotiile
Emotii constructive si distructive
Emotiile si sistemul imunologic
Inteligenta emotionala este cheia reusitei.
Ce presupune concret, inteligenta emotionala?
Inteligenta emotionala vs inteligenta rationala
Cum alegi un workshop?
Training, workshop, seminar?
Cri care Merit Citite
Pastila Psihologic a Fericirii
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Inainte sa faci ceva, trebuie sa devii cevaGo...

De meditat
Cred
De poti
Daca
De-a oamenilor vorba mi e groaza
Psihoterapia culturala
ablonul Filigran. Imagini ablon create de lobaaaato. Un produs B