Sunteți pe pagina 1din 46

Comunicare interpersonala

Kory Floyd

Disciplina Comunicare interpersonala


Profesor Gradinaru Alexandru
Anul III
Semestru I

~1~

Comunicare interpersonala
Capitolul 1 De ce comunicam

5 necesitati pe care le satisfice comunicarea


1.
2.
3.
4.

Necesitati fizice - comunicarea ne ajuta sa ne mentinem sanatatea fizica si mentala


Necesitati relationale - comunicarea ne ajuta sa formam relatii sociale si personale
Necesitati identitare comunicarea ne ajuta sa decidem cine suntem si cine vrem sa fim
Necesitati spirituale comunicarea ne ajuta sa impartasim convingerile si valorile cu

ceilalti
5. Necesitati instrumentale comunicarea ne ajuta sa ne achitam de multe sarcini
cotidiene.
Stigmat Caractersitica ce discrediteaza o persoana, facand-o sa fie considearata anormala sau
indezirabila.

3 modele ale comunicarii umane


Model descriere formala a unui proces
1. Comunicarea ca actiune comunicarea este considerata ca un proces unidirectional.
Sursa originea unui gand sau a unei idei
Mesaj elemente verbale si nonverbale ale comunicarii, carora oamenii le confera

semnificatii
Canal cale de transmitere a mesajelor
Receptor partea ce interpreteaza un mesaj
A decoda a interpreta sau a conferi semnificatie unui mesaj
Zgomot orice interfereaza cu codarea sau decodarea unui mesaj. Acestea pot fi de
natura fizica, psihologica si fiziologica.

2. Comunicarea ca interactiune priveste comunicarea ca un process bilateral si adauga


alte doua elemente:

~2~

Feedbackul raspunsuri verbale si nonverbale la mesaje


Contextul mediul fizic (cadrul in care interactionam fizic cu ceilalti) sau psihologic (implica
factori care influienteaza starea de spirit) in care survine comunicarea
3. Comunicarea ca tranzactie sugereaza ca ambele persoane implicate intr-o conversatie
sunt simultan surse si receptori. Acesta sugereaza ca ca modul in care comunicam este
influientat nu numai de mediul fizic si fizilogic, ci si de cultura noastra, de experienta, de
gen si de clasa sociala.

6 caracteristici ale comunicarii


1. Comunicarea se bazeaza pe canale multiple gesturile si tonul vocii ii ajuta pe ceilalti
sa interpreteze mesajele, atingerea poate semnala sentimente precum afectiunea si
agresiunea, chiar si imbracamintea si aspectul fizic le comunica celorlalti mesaje despre
persoana respectiva => Context cu multe canale context comunicational care implica
mai multe canale simultan. Context cu putine canale context comunicational care
implica putine canale simultan. => trimiterea unui mesaj text, nu putem trai experienta
vocii sau a gesturilor.
2. Comunicarea trece prin filtre perceptuale ceea ce spune o persoana nu este acelasi
lucru cu ceea ce aude alta persoana
3. Oamenii dau sens comunicarii un cuvant este un simbol sau reprezentarea unei
idei,dar cuvantul in sine nu constituie ideea sau semnificatia. Semnificatia cuvintelor- si a
multor alte forme de comunicare provine de la oamenii si grupurile care le utilizeaza.
Cuvantul mouse poate fi inteles ca soarece sau ca un dispozitiv de indicare cu ajutorul
caruia se poate naviga pe ecranul unui calculator. Robot poate desemna pentru americani
o masinarie care imita un om si care efectueaza treburi mecanice, pentru cei din Africa de
Sud, insa, cuvantul robot deemneaza un semafor.
4. Comunicarea are semnificatii literale si implicatii relationale Dimensiunea
continutului consta in informatii literale comunicae cu privire la subiectul mesajului.
Dimensiune relationala - semnale cu privire la relatia in care este comunicat un mesaj.
Metacomunicare comunicarea despre comunicare.
5. Comunicarea transmite un mesaj, fie acesta intentionat (comunicarea verbala) sau
neintentionat (comunicarea non-verbala)

~3~

6. Comunicarea este guvernata de reguli unele reguli de comunicare sunt explicite.


Regula explicita o regula privind comportamentul care a fost exprimat clar- Nu manca
cu gura plina !
Regula implicita o regula despre omportament care nu a fost clar formulata, dar este
totusi subinteleasa. Nu va bagati in fata altcuiva.
Mituri privind comunicarea
1. Toti oamenii sunt experti in comunicare
2. Comunicarea poate rezolva orice problema
3. Comunicarea se poate intrerupe
4. Comunicarea este buna in sine
5. Cu cat comunicam mai mult cu atat mai bine.
Caracteristicile comunicarii interpersonale
Comunicarea interpersonala este comunicarea ce survine intre doua persoane, in contextul
relatiei lor si care, pe masura ce evolueaza, le ajuta sa-si negocieze si sa-si defineasca relatia.
1.

Comunicarea interpesonala survine intre doi oameni.


Comunicarea intrapersonala este comunicarea cu sine.
Comunicarea de masa comunicare dinspre o sursa catre un public larg
Comunicare intr-un grup mic 3 sau mai multi oameni
Diada doi oameni.

2.
3.
4.
5.

Comunicarea interpersonala are loc in cadrul unei relatii (colegi, prieteni, familie etc)
Comunicarea impersonala - comandarea unei cafele.
Comunicarea interpersonala evolueaza in cadrul relatiilor
Comunicarea interpresonala negociaza si defineste relatiile

De ce este importanta comunicarea interpersonala?


1. Comunicarea interpersonala este omniprezenta face parte din viata cotidiana.
2. Comunicarea interpersonala ne poate imbunatati relatiile. Lipsa comunicarii eficiente
este motivul pentru care relatiile inclusiv casatoriile iau sfarsit.

~4~

3. Comunicarea interpersonala ne poate imbunatati sanatatea. Persoanele casatorite au


vieti mai lungi, mai sanatoase si mai satisfacatoare decat persoanele singure, divortate sau
vaduve.

Ce presupune comunicarea competenta?


Competenta de comunicare inseamana a comunica in moduri eficiente si adecvate
intr-o anumita situatie.
1. Comunicarea eficienta eficienta descrie cat de bine ne atingem obiectivele
comunicarii. Daca dorim sa convingem vecinul sa doneze bani pentru un adapost
pentru animale ii putem explica cat de mult are nevoie de bani adapostul respectiv si
putem preciza cate servicii le ofera acesta animalelor care au nevoie de acest lucru.
2. Comunicarea adecvata Comunicarea trebuie sa respecte regulile si expectantele
care se aplica intr-o situatie sociala. Daca cineva ne intreaba Ce mai faci ? este
adecvat sa spunem Bine, multumesc , nu sa ii spunem detaliat ce am facut in ziua
respectiva.

Caracteristicile celor care comunica competent

1. Monitorizarea

sinelui

persoanele

care

comunica

bine

isi

constientizeaza

comportamentul si afectul acestuia asupra celorlalti, se mai numeste si automonitotizarea


emotiilor. Persoanele care se automonitorizeaza acorda atentie felului in care arata,
vorbesc si se comporta in situatii sociale.
2. Adaptabilitatea capacitatea de a va adapata comportamentele conform cerintelor
situatiei. O persoana care comunica competent se va adresa diferit unui grup de manageri
decat unui grup de angajati noi, intrucat ceea ce da rezultate cu un anumit public probabil
nu ar da rezultate cu alt public.
3. Empatia capacitatea de a se orienta catre ceilalti si a intelege gandurile si sentimentele
altor persoane.

~5~

4. Complexitatea cognitiva capacitatea de a intelege o situatie data in mai multe moduri.


Este o aptitudine valoroasa care ne impiedica sa tragem concluzii gresite si sa reactionam
inadecvat.
5. Etica reprezinta tratamentul just al celorlalti, comunicarea onesta si evitarea
comportamentului imoral sau lipsit de etica.

Capitolul 2 - Cultura si gen

Cultura sistem de simboluri, limba, valori si norme invatate si comune prin care un grup de
oameni se diferentiaza de altul.
Societate - un grup de oameni care au in comun aceleasi simboluri, limba, valori si norme.
In-group grup de oameni cu care se identifica o persoana.
Out-grup grup de oameni cu care cineva nu se identifica.
Etnocentrism preferinta sistematica pentru caracteristicile cultuii proprii. Aceasta tendinta
poate face extrem de dificile pentru o persoana locuitul si munca intr-un loc unde este considerat
o minoritate.

~6~

Inculturatie - cultura este mai degraba invatata.


Etnicitate modul in care isi percepe o persoana predecesorii sau mostenirea culturala.
Nationalitate statutul unei persoane de cetatean al unei tari.
Cultura este determinata de cine ne-a crescut, de locul unde am crescut si de simbolurile,
limbajul, valorile si normele locului respectiv. De exemplu, un cetatean cambodgian crescut in
SUA, va adopta probabil limbajul si practicile comune locului unde a crescut. Va avea etnie si
cetatenie cambodgiana, dar cultura sa va fi cea americana.

Componentele culturii
1. Simbolurile un simbol este ceva ce reprezinta o idee. Fiecare cultura are propriile sale
simboluri, ce reprezinta idei vitale pentru cultura respectiva. Ex : bata de baseball si
placinta cu mere simboluri ale vietii americane.
2. Limbajul faciliteaza comunicarea scrisa si vorbita si garanteaza transmitearea
culturilor si ideilor de la o generatie la alta. Limbile chineza, spaniola si engleza sunt cele
mai vorbite limbi din lume in prezent.
3. Valorile constituie standardele folosite pentru a evalua cat de bun, de dezirabil sau de
frumos este un anumit lucru. SUA valorizeaza idealuri precum oportunitatile egale,
confortul material, spiritul practic si eficienta, realizarea, democratia, initiativa libera si
alegerea individului.
4. Normele sunt reguli sau asteptari care ghideaza comportamentul oamenilor in cadrul
unei culturi. Ex : normele de salut difera in anumite culturi.

Subculturile
Subculturile sunt grupuri de oamnei care au valori, obiceiuri si norme comune asociate cu
interesele sau caracteristicile lor comune, pe langa cetatenia nationala. Subcultura persoanelor
cu deficiente de auz cuprinde persoane care comunica folosind doar limbajul semnelor.

~7~

Oamenii din culturi si subculturi diverse difera intre ei nu numai sub aspectul modului in care
gandesc si se comporta; adesea ei nu sunt constienti de felul in care se deosebesc.
Presupunerea similaritatii presupunem ca majoritatea oamenilor gandesc la fel ca noi, fara sa
ne intrebam daca acest lucru este adevarat.

Individualism si colectivism

Cultura individualista o cultura care pune accent pe individualitate si responsabilitate


fata de sine. Copiii din culturile individualiste sunt crescuti auzind mesaje de tipul Fii tu

insuti ! ex :Statele Unite, Canada, Marea Britanie si Australia


Cultura colectivista o cultura care pune accent pe loialitatea fata de familie, locul de
munca su comunitate, mai degraba decat pe necesitatile individului. Persoanele din
culturile colectiviste acorda importanta mare datoriei si loialitatii si nu se considera unice
sau deosebite, ci doar componenta a grupului de care apartin. Ex : Coreea, Japonia si
multe tari din Africa si America Latina.

Culturi slab contextuale si culturi puternic contextuale

Cultura slab contextuala se asteapta ca oamenii sa fie directi, sa spuna ce anume


intentioneaza sa spuna si sa nu bata campii. Culturile slab contextuale apreciaza
autoexprimarea, comunicarea opiniilor personale si incercarea de a-i convinge pe altii sa
vada lucrurile intr-un anumit fel. De ex Canada, Israel si majoritatea tarilor din nordul

Europei.
Cultura puternic contextuala in aceste culturi oamn eii sunt invatati sa vorbeasca mai
putin direct, mentinerea armoniei si evitarea jignirii oamenilor sunt mai importante decat
exprimarea opiniilor reale. Oamenii vorbesc intr-o maniera mai putin directa, mai
ambigua, si transmit mult mai multe dintre semnificatii prin comportamente subtile si
indici contextuali, ca, de exemplu, expresiile faciale si tonalitatea vocii.

~8~

Culturi cu distanta ierarhica mica si culturi cu distanta ierarhica mare

Cultura cu distanta ierarhica mica o cultura in care puterea nu este strict concentrata
in mainile anumitor grupuri de oameni. Statele Unite, Canada si Israel, Noua Zeelanda,
Danemarca si Austria. Persoanele din culturile cu distanta ierarhica mica sunt crescute sa
creada ca desi unele persoane se nasc cu mai multe avantaje (sunt bogate), nimeni nu este

inerent mai bun decat altcineva.


Cultura cu distanta ierarhica mare - o cultura in care cea mai mare parte a puterii este
concentrata in mainile catorva oameni ca, de exemplu, monarhia sau partidul politic aflat
la conducere. Persoanele din astfel de culturi sunt invatate ca anumiti oameni sau anumite
grupuri merita sa aiba mai multa putere decat altii si ca respectarea puterii este mai
importanta decat respectarea egalitatii. Mexic, India, Brazilia, Singapore si Filipine.

Culturi masculine si culturi feminine

Cultura masculina intr-o astfel de cultura oamenii tind sa pretuiasca valori masculine
traditionale, ca, de exemplu, ambitia, realizarea si achizitia de bunuri materiale. De
asemenea ei valorizeaza rolurile specifice sexelor, barbati si femei, preferand ca barbatii
sa se ocupe cu castigatul salariilor si cu luarea deciziilor, in timp ce femeile ocupa pozitii

de ingrijire a familiei, de exemplu, casnica. Austria, Japonia, Mexic.


Cultura feminina - oamenii tind sa pretuiasca oferirea dragostei, calitatea vietii si
serviciile aduse altora, toate fiind calitati feminine stereotipe. Deasemenea, ei tind sa
creada ca rolurile barbatilor si ale femeilor nu ar trebuie sa fie diferite. Nu ar fi neobisnuit
ca un barbat sa-si ingrijeasca copilul sau ca o femeie sa fie principala sursa de venit in
casa. Suedia, Chile si Olanda.

~9~

Culturi monocronice si culturi policronice

Monocronic concept care trateaza timpul drept un bun finit care poate fi castigat,
economisit, cheltuit si irosit. Elvetienii, germanii si majoritatea americanilor privesc
timpul drept o marfa. Timpul inseamna bani. Drept urmare intalnirile si cursurile

incep la timp.
Policronic concept care trateaza timpul drept o sursa infinita, mai degraba decat un bun
finit. In culturile policronice orarele sunt mai fluide si mai flexibile. Banca nu se deschide
la ora fixa Pakistan.

Evitarea incertitudinii gradul in care oamenii incearca sa evite situatile nestructurate, neclare
sau imprevizibile. Persoanele din culturile cu un grad ridicat de evitare a incertitudinii sunt
atrase de oameni si situatii familiare si tind sa nu isi asume riscuri, de teama esecului. Argentina,
Portugalia, Uruguay.
Persoanele din culturile care accepta incertitudinea sunt mai deschise spre situatii noi si sustin
oamenii si ideile care nu concorda cu ei insisi. Hong Kong, Jamaica si Noua Zeelanda.

Coduri de comunicare culturala


Coduri de comunicare comportamente verbale si nonverbale, ca , de exemplu idiomuri si
gesturi, care caracterizeaza o cultura si o diferentiaza de alte culturi.

Idiomurile un idiom este o sintagma al carei sens este pur figurativ. Ex : Se gaseste pe

toate drumurile, a da din coate


Jargonul limbaj al carui sens tehnic este inteles de persoanele din subcultura
respectiva, dar nu neaparat de cei din afara ei. De exemplu, medicii folosesc o

terminologie medicala.
Gesturile miscari de obicei ale mainii sau ale bratului ce exprima idei.

Rolurile de gen si comunicarea

~ 10 ~

Rol de gen un ansamblu de asteptari privind comportamentul adecvat, pe care o cultura il


atribuie de obicei unui om, in baza sexului sau biologic.

Masculinitatea un rol de gen atribuit in mod tipic barbatilor, care pune accent pe

dominare, competitie si gandire logica.


Feminatate un rol de gen atribuit in mod tipic femeilor, care pune accent pe

comportamentul expresiv, axat pe ingrijire.


Androgenie - rol de gen care se distinge printr-o combinatie de caracteristici masculine
si feminine. O femeie poate sa iubesca copiii, dar sa fie foarte decisa, logica si lipsita de
emotivitate in domeniul in care profeseaza.

Orientarea sexuala si comunicarea


Orientarea sexuala Trasatura care determina sexul sau sexele de care este atrasa sexual o
persoana.
1.
2.
3.
4.

Heterosexualitatea - interes sexual fata de membrii sexului opus.


Homosexualitatea interes sexual fata de membrii propriului sex. Gay si lesbiene.
Bisexualitatea interes sexual atat fata de femei cat si fata de barbati.
Asexualitate - absenta generala a intereselor sexuale.

Vorbirea expresiva comunicarea verbala al carei scop este exprimarea emotiilor si

construirea relatiilor.
Vorbirea instrumentala comunicare verbala al carei scop este rezolvarea prolemelor si
indeplinirea sarcinilor.

Comportamente de afiliere demonstreaza sentimente de apropiere sau atasament fata de


altcineva, contact vizual, incuviintarile din cap, expresiile faciale placute si tonurile vocii calde.
Comunicarea afectuoasa include comportamente pe care le utilizam pentru a ne exprima
dragostea si aprecierea pentru persoanele la care tinem.

~ 11 ~

Capitilul 3 Comunicarea si sinele

Conceptia despre sine ansamblu de idei stabile pe care le are o persoana cu privire la cine este
el sau ea ; numita si identitate.

Zona deschisa caracteristici cunoscute atat de sine, cat si de ceilalti.


Zona ascunsa caracteristici pe care vi le cunoasteti, dar pe care alegeti sa nu le

dezvaluiti altora.
Zona oarba altii ne pot considera nerbdator si instabil, desi noi nu de identificam
Zona necunoscuta aspecte alte conceptiei de sine pe care nu le cunoasteti nici dvs, nici
ceilalti. Nici noi si nici altii nu vor sti ce fel de parinte vom fi pana nu vom deveni parinti.

~ 12 ~

Conceptia despre sine are mai multe fatete, este partial subiectiva si persistenta, dar se poate
modifica.
Personalitatea tiparul de comportamente si moduri de gandire care caracterizeaza o persoana.

Constientizarea si managementul conceptiei despre sine

Automonitorizare constientizarea de catre o persoana a felului in care arata si vorbeste


sau a modului in care comportamentul sau ii afecteaza pe ceilalti.
Persoanele care au o capacitate de automonitorizare scazuta consuma mai putin timp si
energie gandindu-se la infatisare si comportament, asa ca in multe situatii sunt probabil
mai relaxate decat persoanele care au o capacitate ridicata de automonitorizare.
Comunica mai direct, pot fi considerate mai sincere, mai demne de incredere.
Persoanene care au capacitate de automonitorizare ridicata, sunt in permanenta
constiente de sine si de ceilalti, le poate fi dificil sa se relaxeze si sa traiasca clipa.

Predictia care se autoadevereste asteptari ce includ comportamente care cauzeaza implinirea


asteptarilor. Atunci cand credem ca vom avea o zi proasta, atunci chiar vom avea o zi proasta.
Stima de sine - evaluare subiectiva a unei persoane asupra propriei valori.
Teoria necesitatilor interpersonale sustine ca stima de sine interactioneaza cu trei necesitati
interpesonale importante, influientandu-ne comunicarea cu ceilalti.
1. Nevoia de control - necesitatea unei persoane de a dispune de o doza de control intr-o
relatie.
2. Nevoia de includere nevoia de a apartine unui gruo social si de a fi inclus in activitatile
altora.
3. Nevoia de afectiune nevoia de a oferi si de a primi dovezi de dragoste si apreciere.

Managementul necesitatilor legate de fata curata


Fata imagine pubica pe care si-o doreste o persoana

~ 13 ~

Figurare comportamente utilizate de o persoana pentru a-si proiecta imaginea publica


dorita.
Necesitatile fetei curate componente ale imaginii publice dorite de individ.

Necesitati legate de camaraderie necesitatea de a ne simti placuti si acceptati de altii


Necesitati legate de autonomie necesitatea de a evita constrangerile din partea altora
Necesitati legate de competenta necesitatea de a fi respectat si considerat competent si
inteligent.

Act amenintator la adresa fetei Orice comportament care ameninta una sau mai multe
necesitati legate de fata. Respingerea candidaturii dvs. este un act amenintator la adresa fetei,
deoarece nu reuseste sa va satisfaca una sau mai multe necesitati asociate acestuia.

Comunicarea sinelui autodezvaluirea


Autodezvaluirea act de a le oferi altora informatii despre sine pe care le consideram ca ceilalti
nu le stiu inca.

Autodezvaluirea este intentionata si sincera pentru ca un act de comunicare sa poata

fi considerat o autodezvaluire, trebuie sa satisfaca doua conditii :


1. Trebuie sa comunicam in mod deliberat informatii despre noi insine
2. Trebuie sa consideram ca acele informatii sunt adevarate.
Scapare verbala a comunica unei alte persoane in mod neintentionat ceva despre dvs.

Autodezvaluirea variaza sb aspectul amplorii si profunzimii

Teoria penetrarii sociale teorie care anticipeaza ca, odata cu dezvolarea relatiilor,

comunicarea devine mai ampla si mai profunda.


Amploare diversitatea subiectelor despre care o persoana ii face dezvaluiri reale

~ 14 ~

Profunzime intimitatea subiectelor pe care o persoana le dezvaluie alteia.


Autodezvaluirea variaza de la o relatie la alta unele relatii implica dezvaluiri profunde, dar
foarte putin ample, de ex. relatia cu contabilul.
Autodezvaluirea este un proces gradual apropierea se realizeaza in timp, pe masura ce doua
persoana ajung sa se cunoasca si sa dezvaluie tot mai multe informatii despre ele.
Autodezvaluirea online respecta un tipar diferit oamenii se dezvaluie mult mai mult la
inceputul unei relatii online decta fata in fata.
Autodezvaluirea este de obicei reciproca - Norma de reciprocitate o asteptare sociala cu
privire la faptul ca resursele si favorurile oferite unei persoane intr-o relatie ar trebui sa fie
acordate si de cealalta persoana.

Autodezvaluirea poate servi multor scopuri


Autodezvaluirea este influientata de rolurile culturale si de gen femeile se dezvaluie mai
mult decat barbatii.
Avantajele autodezvaluirii
1.
2.
3.
4.

Consolidarea relatiilor si a increderii


Reciprocitatea
Descarcarea emotionala
Sprijinul pentru altii

Riscurile autodezvaluirii
1.
2.
3.
4.

Respingerea
Posibilitatea de a-i obliga pe altii sa faca dezvaluiri despre sine
Ranirea altora
Incalcarea intimitatii unei persoane.

~ 15 ~

Barfa comunicarea unor informatii personale despre cineva unei terte parti, fara
consimtamantul primei persoane.
Unele dintre riscurile autodezvaluirii sunt mai mari in cazul in care autodezvaluirea survine in
mediul online.

Capitolul 4 Perceptia interpersonala

Procesul perceptiei - perceptia interpersonala


Perceptia procesul de extragere a semnificatiilor lucrurilor pe care le traim in mediul
nostru.
Perceptia interpesonala procesul de extragere a semnificatiilor legate de persoanele din
mediul nostru si de relatiile noastre cu acestea.

Cele 3 etape ale procesului perceptiei


1. Selectarea procesul prin care se acorda atentie unui stimul
2. Organizarea procesul clasificarii informatiilor selectate pentru a li se acorda atentie.
Tipuri de scheme dupa Peter Anderson pentru a clasifica informatiile pe care le
observam in legatura cu alti oameni

~ 16 ~

Constructe fizice are in vedere infatisarea oamenilor, determinandu-ne sa observam


caracteristici obiective precum inaltimea, varsta, etnia si forma corpului, dar si

caracteristici subiective cum ar fi atractia fizica.


Constructele de rol evidentiaza pozitia sociala si profesionala a oamenilor, asa ca

observam daca o persoana este profesor, contabil, tata, lider al unei companii.
Constructele de interactiune evidentiaza comportamentul unei persoane, asa ca

observam daca o persoana este sociabila, agresiva, timida, sarcastica sau atenta.
Consructele psihologice evidentiaza gandurile si sentimentele oamenilor,
determinandu-ne sa percepem daca o persoana este manioasa, sigura pe sine,

nesigura, invidioasa sau ingrijorata.


3. Interpretarea procesul de atribuire a semnificatiilor unor informatii selectate pentru a
li se acorda atentie si pentru a fi organizate. Exista 3 factori pentru a interpreta
comportamentul :
Experienta personala ne ajuta sa atribuim semnificatii comportamentului ei
Ceea ce unoasteti despre ea
Gradul de intimitate a relatiei
Influiente asupra acuratetei perceptuale
1. Starile si trasaturile fiziollogice
Starile fiziologice sunt situatii temporare. Starea fizica de oboseala ne modifica

perceptia timpului si ne poate face anxiosi.


Trasaturile fiziologice sunt aspecte care ne influienteaza permanent. Perceptia se
bazeaza in foarte mare masura pe simturie noastre, pe capacitatea de a vedea, simti,
atinge, gusta si mirosi. O alta trasatura fiziologica este ritmul biologic sau ciclul

modificarilor zilnice ale temperaturii corporale, atentiei si dispozitiei.


2. Cultura si subcultura - cultura influienteaza perceptiile

si

interpretarile

comportamentelor altor oameni. Comportamentele asociate subculturilor pot, de


asemenea, influienta perceptiile. Adolescentii pot percepe sfaturile parintilor ca fiind
depasite si irelevante, in timp ce parintii pot percepe indiferenta adolescentilor cu privire
la sfaturile lor drept naiva.
3. Rolurile sociale - un rol social este un ansamblu de comportamente asteptate de la o
persoana intr-o anumita situatie sociala. Genul si sexul biologic influienteaza o
diversitatea de comportamente comunicationale, asa ca influienteaza si perceptia pe care
ne-o formam cu privire la altii.

~ 17 ~

Stereotipizarea se bazeaza pe generalizare


Stereotipuri generalizari cu privire la grupuri de persoane, aplicate membrilor
individuali ai culturii respective.
O modalitate mai productiva de gestionare a stereotipurilor implica doua elemente :

Constientizarea perceptiilor pe care le aveti. Constientizati si trageti concluzii pornind


de la stereotipuri, dar incercati sa tineti minte ca este posibil ca perceptiile voastre sa nu

fie juste.
Comunicarea prin intermediul comunicarii interpersonale, puteti incepe sa descoperiti
in ce masura alti oameni se incadreaza sau nu in perceptiile stereotipe pe care vi le-ati
format despre ei.

Efectul informatiei primare influienteaza primele impresii

Efectul informatiei primare

- tendinta de

a acorda prioritate primelor impresii,

comparativ cu impresiile ulterioare, in procesul formarii perceptiilor.


Efectul informatiei recente influienteaza perceptia

Efectul informatiie recente impresia cea mai recenta pe care o avem despre cineva
este mai intensa decat impresiile noastre anterioare.

Ansamblul perceptual - predispozitia de a percepe doar ce vrem sau sau ce ne asteapta sa


percepem. Oamenii foarte religiosi pot percepe vindecarea unui bolnav drept un miracol sau un
raspuns la rugaciuni, in timp ce altii o pot considera reactia normala la medicatie.
Egocentric - persoana incapabila sa adopte perspectiva altei persoane. Egocentrismul este o
etapa normala a dezvoltarii copiilor cu varsta cuprinsa intre 2 si 6 ani. Un copil nu intelege ca va
impiedica sa vedeti televizorul deoarece presupune ca vedeti ceea ce vede si el.
Alocentric este opusul egocentrismului axat pe perspectiva alte persoane, in loc de cea
proprie.

Biasurile pozitive si negative

~ 18 ~

Bias pozitiv tendinta de concentrare intensa asupra atributelor pozitive ale unei
persoane, in procesul formarii unei perceptii. O forma de bias pozitiv o reprezinta
tendinta persoanelor indragostite de a-si vedea partenerul prin ochelari cu lentile roz ,
supraestimand trasaturile pozitive ale acestuia si subestimandu-i sau ignorandu-i

concomitent defectele sau neajunsurile.


Bias negativ tendinta de a acorda mai multa importanta informatiilor cu caracter
negativ decat celor pozitive. Chiar si o singura informatie negativa va poate afecta
perceptia cu privire la cineva pe care altfel l-ati fi simpatizat.

Explicarea comportamentului prin atribuiri


Atribuire o explicatie pentru un comportament observat. Cand suntem martorii unui
comportament pe are nu il intelegem imediat, de obicei incercam sa ii gasim logica. Facem acest
lucru formuland o atribuire, raspunsul la intrebarea de ce ? De ce ati picat examenul de la
istorie ?

Atribuirea comportamentelor variaza de-a lungul a trei dimensiuni importante :


Locusul desemneaza unde anume este localizata cauza unui comportament, fie in noi, fie
in afara noastra. Unele comportamente ale noastre au cauze interne, adica sunt generate de o
caracteristica proprie. Alte comportamente au cauze externe, aduca sunt determinate de ceva din
exteriorul nostru. Sa presupunem ca seful dvs. Intarzie la o intalnirea programata la pranz si
incercati sa va dati seama de ce anume. Atribuire interna nu si-a dat seama cat e ora.
Atribuire externa- traficul este foarte aglomerat.
Stabilitatea o cauza a unui comportament este stabila sau instabila. O cauza stabila este
una permanenta, semipermanenta sau cel putin nu se schimba usor. Traficul la o ora de varf ar
putea fi cauza stabila a intarzierii. In schimb, un accident rutier ar fi o cauza instabila a
intarzierii, deoarece accidentele survin doar din cand in cand, in locuri imprevizibile.
Controlabilitatea cauzele comportamentelor variaza si sub aspectul gradului de
controlabilitate asupra lor. Daca gasiti o atribuire controlabila pentru comportamentul cuiva,

~ 19 ~

atunci considerati ca respectiva persoana putea controla cauza comportamentului. In schimb, o


atribuire incontrolabila identifica o cauza pe care persoana respectiva nu o putea controla.
Eroarea atribuirii instrumentale se refera la tendinta noastra de a ne atribui succesele unor
cause stabile, interne si de a ne atribui esecurile unor cauze instabile, externe. Daca ati primit
nota 10 la test, acest lucru s-a intamplat pentru ca sunteti destept, dar daca ati luat 4, motivul este
ca testul a fost injust.
Eroare fundamentala de atribuire tendinta de atribui comportamentele altor oameni mai
degraba unor cauze interne decat externe. Casierul v-a dat restul gresit pentru ca nu stie sa
numere, nu pentru ca un anunt la difuzor i-a distras atentia.
Supraatribuirea evidentiem una sau doua caracteristici ale unei persoane si apoi atribuim ce
face aceasta caracteristicilor respective. Daca femeile au o atitudine critica, barbatii explicau
acest comportament ca fiind tipic feminin. Cu alte cuvinte, se axau pe un singur aspect al unei
persoane este femeie ca fiind cauza comportamentului ei deoarece este femeie, ii place sa
critice .

Verificarea perceptiilor
Separati interpretarile de fapte
Descrierea a ceea ce am vazut sau am auzit
Interpretarea interpretarile pe care le atribuim realitatilor respective
Elaborati perceptii alternative
Practica elaborarii unor perceptii alternative este importanta din dou motive:
1. Va impune sa analizati informatiile despre situatie care nu se incadreaza in perceptia dvs.
Initiala
2. Generarea unor perceptii alternative va incurajeaza sa va intrebati ce informatii relevante
va lipesesc.
Daca sunteti capabil sa generati perceptii alternative, nu inseamna neaparat ca perceptia dvs.
initiala a fost gresita sau ca ar trebui sa renuntati la ea. Analizarea alternativelor va va convinge
uneori si mai mult ca prima perceptie era justa.

~ 20 ~

Verificarea directa a perceptiilor presupune a-i intreba pur si simplu pe alti oameni daca
perceptiile dvs. privind o anumita situatie sunt juste.
Verificarea indirecta a perceptiilor - implica ascultarea si observarea, pentru a afla informatii
suplimentare

despre

situatie.

Observarea

expresiilor

faciale,

limbajul

trupului

etc.

comportamente nonverbale.

Capitolul 8 - Emotia

Emotia in comunicarea interpersonala


Ce este emotia ?
Emotia reactie multidimensionala a corpului la orice eveniment care amplifica sau
inhiba obiectivele unei persoane. De exemplu, simti anxietate inainte de un examen final,
deoarece posibilitatea de a-l pierde intereaza cu obiectivul dvs. de a-l trece.

Emotia difera de dispozitie


Dispozitiile si emotiile sunt experiente diferite. Daca emotia este o reactie la un anumit
eveniment, dispozitia este un sentiment care nu are o cauza anume, identificabila. Daca puteti
identifica motivul pentru care va simtiti bine sau va simtiti prost, atunci probabil ca simtiti o
emotie, mai degraba decat dispozitie. Dispozitiile sunt mai persistente, dureaza adesea zile sau
saptamani la rand, in schimb majoritatea emotiilor au o durata relativ scurta.

Emotiile au diverse forme :


1. Emotii de bucurie si fericire
2. Emotii ostile
3. Emotii de tristete si anxietate

Emotii de bucurie/afectuoase :

Fericirea stare de multumire, bucurie si veselie


Iubirea emotie care consta in a simti atractie fata de cineva, a fi atasat si profund
devotat fata de o anumita persoana

~ 21 ~

Pasiunea Emotie secundara care consta in bucurie si surpriza, plus experientele de


entuziasm si atractie fata de o alta persoana. Oameni simt adesea pasiune in primele etape
ale unei relatii de cuplu sau sexuale, cand componentele precum sarutul, tinutul de mana,
imbratisarea si interactiunile sexuale constitue o noutate. Pe masura ce partenerii ajung sa

se cunoasca mai bine, pasiunea se estompeaza.


Simpatia evaluare generala pozitiva a altei persoane. Cand simtiti simpatie fata de alte
persoane, ne manifestam adesea aceasta emotie prin comportamente foarte intime,
precum zambetul, atingerile si statul aproape de ei.

Emotii de ostilitate :

Mania reactie emotionala la perceperea faptului ca ati fost nedreptatiti intr-un anumit

fel
Dispretul sentiment de superioritate si de lipsa de respect fata de altii. Oamenii isi
exprima dispretul insultandu-i pe altii sau natandu-si joc de ei, jignindu-i, ridiculizandu-i

si lasand sa se inteleaga ca o alta persoana este netoata si incompetenta.


Dezgustul sentiment de repulsie ca reactie la ceva ofensator
Gelozia perceptie ca existenta sau calitatea unei relatii imortante este amenintata de o

terta parte
Invidia dorinta de a avea ceva ce poseda alta persoana

Emotii de tristete/anxietate :

Tristete emotie care implica sentimentul de nefericire, regret si descurajare, de obicei

drept consecinta a unui anumit tip de piedere.


Depresie afectiune fizica ce implica oboseala excesiva, insomnie, modificari ale
greutatii corporale, sentimente de inutilitate si/sau ganduri legate de sinucidere sau

moarte
Suferinta - proces emotional prin care facem fata unei pierderi teribile.
Teama reactive a mintii si a corpului la perceperea unui pericol. Corp amigdalian un

grup de neuroni din creier care controleaza in mare masura reactia corpului la teama.
Anxietate sociala teama de a nu face o impresie buna asupra celorlalti. De exemplu,
daca va intalniti pentru prima data cu familia partenerului si va faceti griji ca nu va vor
placea.

~ 22 ~

Componentele emotiei :

Fiziologica emotia cauzeaza modificari ale starilor fiziologice, ca, de exemplu

presiunea sanguina, ritmul respiratiei si nivelul hormonilor


Cognitiva la nivel cognitiv, etichetam consecintele fiziologice ale emotiei, pentru a o

identifica o anumita stare emotionala


Comportamentala emotiile au tendinte de actiune care ne determina sa ne comportam

in anumite moduri
Sociala si culturala emotiile pe care le traim si le exprimam sunt cauzate in parte de
mesajele si practicile sociale si culturale pe care le-am invatat.

Emotiile variaza sub aspectul valentei si intensitatii


Valenta caracter pozitiv sau negativ al unei emotii. Multe emotii precum bucuria, iubirea si
recunostinta au o valenta pozitiva, in consecinta ne face placere sa le simtim. Alte emotii
mania, teama si dispretul au o valenta negativa.

Emotiile se manifesta sub forme primare si secundare

Emotii primare experiente emotionale distincte, care nu constau din combinatii de alte

emotii. Oamenii le simt si le exprima fundamental la fel, in diverse culturi.


Emotii secundare emotii compuse din cominatii de emotii primare. Gelozia este o
combinatie de trei emotii primare : manie, teama si tristete.

Unele emotii sunt metaemotii


Metaemotie o emotie legata de o alta emotie. Daca va simtiti stanjeniti din cauza geloziei,
atunci stanjeneala, incitarea si vinovatia sunt toate metaemotii.
Reguli de manifestare :

Intensificare exagerearea emotiei, ca sa para ca o simtiti mai intens decat in realitate

~ 23 ~

Diminuare minimizarea unei emotii, pentru a crae impresia ca o simtiti mai putin

intens decat in realitate


Simulare adoptarea unui comportament care arata ca simtiti o emotie pe care de fapt nu

o traiti
Inhibare va comportati ca si cum ati fi lipsit de emotii, cand de fapt simtiti o emotie
Deghizare exprimarea unei emotii, cand de fapt simtiti o emotie complet diferita

Tehnologiile comunicationale influienteaza modul in care simtim si ne exprimam emotiile.


Contagiune emotionala tendinta de a imita experientele si manifestarile altor persoane.
Daca cineva din grupul nostru este trist, si noi , la randul ostru simtim tristete.
Inteligenta emotionala capacitatea de a percepe si de a intelege emotii, de a folosi
emotiile pentru a facilita gandirea si a gestiona emotiile in mod constructiv.
Reevaluarea emotionala proces de modificare a unei situatii care a generat o emotie
negativa, astfel incat efectul emotiei este diminuat.
Majoritatea emotiilor ne motiveaza sa actionam intr-un anumit mod. Totusi, a simti o emotie nu
inseamna neaparat sa trebuie sa si actionam sub impulsul ei.

~ 24 ~

Capitolul 9 - Comunicarea interpersonala in prietenii si relatii profesionale

Stabilim relatii pentru ca simtim nevoia de apartenenta


Teoria nevoii de apartenenta sustine ca fiecare dintre noi se naste cu necesitatea de a
cauta, crea, mentine si si proteja relatii sociale puternice.
Relatiile sociale aduc beneficii emotionale - prietenii de aduc cel putin doua tipuri de beneficii
emotionale. Unul dintre acestea este sprijinul emotional sau incurajarea in momente de
nefericire emotionala. Al doilea beneficiu datorat prietenilor este fericirea. Ne face placere sa
interactionam cu prietenii pentru ca este distractiv si relaxant si pentru ca prietenii ne amuza.
Relatiile sociale ne aduc beneficii materiale ele ne ajuta sa satisfacem necesitati materiale,
ca, de exemplu, nevoia de bani, de adapost si de transport. Avem tendinta de a imparti acest tip
de resurse cu persoanele de care ne simtim apropiati.
Relatiile sociale aduc beneficii sub aspectul sanatatii exista cel putin doua motive pentru
care prietenii buni ne pot ajuta sa ne mentinem sanatosi. Un motiv este faptul ca fericirea si
relaxarea oferite de prieteniile apropiate de ajuta sa alungam efectele negative ale stresului. Un al
doilea motiv este ca prietenii pot avea grija de siguranta si bunastarea noastra. Prieteniile ne pot
incuraja sa avem comportamente sanatoase, de exemplu, sa purtam centura de siguranta si sa nu
conducem in stare de ebrietate.
Relatiile sociale presupun costuri si beneficii costurile care apar in relatiile sociale : trebuie
sa petreceti impreuna cu un prieten un interval de timp pe care a-ti prefera sa-l folositi facand de
unul singur altceva ce va satisface, trebuie sa faceti o investitie emotionala, mai ales atunci cand
prietenul dvs. are nevoie de sprijin. Pot exista si costuri materiale asociate cu a face anumite
lucruri impreuna, precum calatoriile impreuna sau mersul la restaurant. O mare parte tin timp,
decidem ca beneficiile prietenilor merita costurile. Investim energie si resurse in prietenii
deoarece ei ne aduc beneficii. Ne cheltuim bani si timp cu prietenii pentru ca ne aduc fericire si
ne distreaza.

~ 25 ~

Teoria atractiei
Atractie interpersonala orice forta care ii atrage pe oameni unul spre celalalt, pentru a
forma o relatie.
Atractie fizica atractie fata de infatisarea cuiva.
Atractie sociala atratie fata de personalitatea cuiva. Puteti simpatiza noul coleg de
birou datorita atitudinii sale pozitive.
Atractia fata de sarcini se mai numeste si atractie fata de capacitatile unei persoane si
fata de faptul ca va puteti baza pe ea. Puteti avea o atiitudine pozitiva fata de noul coleg
cu care folositi in comun masina de serviciu deoarece vine la timp in fiecare zi, indiferent
ca este vreme buna sau rea.
Suntem atrasi de aspectul fizic cand consideram ca o persoana este atragatoare din punct de
vedere fizic, adesea suntem motivati sa o cunoastem mai bine. Un motiv ar fi ca valorizam si
apreciem atractivitatea fizica, prin urmare dorim sa ne aflam langa persoana atragatoare. Un alt
motiv este ca, de-a lungul istoriei, oamenii au cautat alte persoane atragatoare drept parteneri.
Suntem atrasi de proximitate se refera la cat de aproape locuiesc sau muncesc oamenii si la
cat de des interactioneaza. Avem tendinta de a intemeia si mentine relatii cu persoanele pe care le
vedem des, mai degraba decat cu cei pe care nu-i intalnim frecvent.
Suntem atrasi de asemanari cand cunoastemomenii cu un fond, experiente, convingeri si
interese asemanatoare cu ale noastre, acestia ne dau senzatia de confort si familiaritate, uneori ni
se pare ca ii cunoastem dj. Similaritatea ni se pare atragatoare. Studiile arata ca avem tendinta
de a intemeia relatii sociale cu persoanele cu care ne asemanam, mai degraba decat cu cele care
sunt diferite de noi insine.
Consideram similaritatea atractiva in cel putin doua motive :
1. Adesea identificam o validare sociala in persoanele similar noua. Simpatizand
persoanele care ne seaman este intr-un fel o forma de autosimpatie.
2. Interesele noastre genetice ne dicteaza acest lucru. Pentru stramosii nostri primitivi,
similaritatea mai ales a infatisarii si a comportamentului constituia unul dintre modurile
adecvate de diferentiere a rudelor de persoanele neinrudite.

~ 26 ~

Suntem atrasi de complementaritate - desi suntem atrasi de asemanari, putem fi atrasi de


persoane care difera de noi insine, daca le consideram diferentele ca fiind complementare adica
benefice pentru noi, pentru ca ne ofera o calitate care ne lipseste. O persoana timida poate fi
atrasa de o persoana mai extrovertita, pentru ca prietenul respectiv o poate ajuta sa devina mai
sociabila.
Teoria diminuarii incertitudinii sugereaza ca incertitudinea ni se pare neplacuta, deci
vom fi motivati sa o diminuam, folosind comportamente comunicationale pentru a-l
cunoaste. Aceasta teorie sugereaza ca, cu cat sunteti mai putin nesigur, cu atat mai mult
veti simpatiza persoana respectiva. Deoarece nu ne place incertitudinea referitoare la altii,
veti simpatiza mai mult oamenii pe masura ce incertitudinea in privinta lors cade.
Teoria valorii rezultatului anticipat intemeiem relatii atunci cand credem ca acestea
merita efortul investit.
Comportamente de apropiere comportamente comunicationale care semnaleaza interesul
cuiva de a cunoaste o persoana. Declaratii verbale,, a face cunostinta si a pune intrebari despre
sine, atuni nonverbale, zambetul si mentinerea contactului vizual cu persoana respectiva.
Comportamente de evitare comportamente comunicationale care semaneleaza absenta
interesului de a cunoaste pe cineva. Afirmatia Te rog sa ma lasi in pace
Teoria schimbului social teoria conform careia oamenii cauta sa intemeieze si sa
mentina relatii in care beneficiile depasesc costurile.
Nivel de comparatie asteptarile realiste ale unei persoane privind ceea ce persoana respectiva
vrea si crede ca merita de la o relatie.
Nivel de comparatie pentru alternative acest concept se refera la convingerile dvs. legate de
cat de buna sau de rea este relatia actuala, in comparatie cu optiunele pe care le percepeti.
Surplus de beneficii - starea in care beneficiile relationale depasesc costurile relationale.
Deficit de beneficii stare in care costurile relationale depasesc beneficiile relationale.

~ 27 ~

Teoria echitatii teorie care anticipeaza ca o relatie buna cand raportul dintre costurile
si beneficiile unei persoane este egal cu cei dintre costurile si beneficiile partenerului sau.
Comportamente de mentinere a relatiei comportamente folosite pentru a mentine si
consolida relatiile personale. De exemplu :

Atitudine pozitiva ii determina pe ceilalti a se simta confortabil alaturi de noi. Printre


comportamentele cu o atitudine pozitiva se numara a fi prietenos si vesel, a da dovada de
respect si a ne abtine sa-i criticam pe altii. Oamenii care adopta comportamente cu o
atitudine pozitiva zambesc frecvent, isi exprima afectiunea si aprecierea pentru ceilalti si

nu se plang.
Deschiderea deschiderea semnifica dorinta unei persoane de a discuta cu prietenul sau
partenerul sau relational despre relatia lor. Persoanele care folosesc aceasta strategie de
mentinere a relatiei tind sa-si dezvaluie gandurile si sentimentele, isi intreaba prietenul ce

simte despre relatie si ii fac confidente.


Asigurarile comportamente verbale si nonverbale folosite de oameni pentru a-si ilustra

devotamentul si fidelitatea fata de altii. Sigur te ajut, esti cel mai bun prieten al meu
Retelele sociale toate prieteniile si relatiile familiale ale unei persoane
Impartirea sarcinilor inseamna efectuarea sarcinilor care va revin in mod echitabil
intr- prietenie. Daca prietenul dvs va ajuta cu o problema este echitabil sa il ajutati cand
va avea nevoie.

Costurile se pot transforma in beneficii, de ex. putem considera convingerile politice ale unui
prieten un cost daca sunt radical diferite fata de ale dvs., pentru ca va simtiti iritat si pus in
defensiva atunci cand si le exprima. In timp va puteti da seama ca ideile lui v-au largit orizontul
de gandire si v-a ajutat sa intelegeti anumite aspecte politice.

Caracteristicile prieteniilor :

~ 28 ~

Prieteniile sunt voluntare noi ne alegem prietenii, iar ei ne aleg pe noi si nu trebuie sa

fim prieteni cu nici o persoana cu care nu vrea sa fim prieteni.


Prieteniile se leaga intre egali un egal este o persoana cu o putere sau un statut

similare cu cele proprii.


Prieteniile sunt guvernate de reguli va sustineti prietenii si nu ii criticati in public, sa
aveti incredere in ei si sa nu fiti gelos pe ceilalti prieteni ai lor, luati apararea prietenului

in absenta sa, oferiti-i ajutorul, pastrati secretele acestuia, respectati-i intimitatea.


Prieteniile difera in functie de sex prieteniile dintre femei pun accent mai mare pe
expresivitate conversationala si emotionala, iar cele dintre barbati pun accent pe activitati
si interese emotionale.
Barbatii considera ca prietenii de sex opus sunt mai loiali si mai saritori decat prietenii de
acelasi sex. La fel, prieteniile dintre persoane de sex opus le permit femeilor si barbatilor
sa se bucurure de acele aspecte ale prieteniei lor care sunt valorizate cel mai mult de
sexul opus.

Majoritatea prieteniilor traverseaza un ciclu existential alcatuit din sase etape :

Interactiune limitata de roluri


Relatii amicale
Progrese spre prietenie
Prietenie in formare
Prietenie stabila
Prietenie care se stinge

Relatiile sociale la locul de munca

Relatiile sociale pozitive cu colegii de serviciu amplifica satisfactia profesionala.


Relatiile sociale dintre superiori si subordonati pot fi foarte pozitive, dar sunt totodata

complicate, din cauza diferentei inerente sub aspectul puterii dintre acestia.
Relatiile pozitive cu clientii pot aduce satisfactii mari, atat in plan profesional cat si
personal.

Capitolul 10 Comunicarea interpersonala in relatiile de cuplu si familiale

1. Specificul relatiilor apropiate

~ 29 ~

Apropierea intimitate emotionala semnificativa traita intr-o relatie, fie aceasta de cuplu
sau nu.
Relatiile apropiate necesita o dedicare profunda
Dedicare dorinta de a ramane intr-o relatie indiferent ce se intampla. Cand oamenii
sunt dedicati unul celuilalalt, ei presupun ca au un viitor impreuna.
Dedicare emotionala sentiment de responsabilitate pentru senstimenetele si
bunastarea

emotionala a celuilalt. De exemplu, dedicarea emotionala fata de

partenerul dvs. de cuplu va determina sa-i ascultati problemele, desi par banale.
Dedicare sociala ne determina sa petrecem timp impreuna, sa facem
compromisuri, sa fim generosi cu laudele si sa evitam conflictele marunte.
Dedicari legale si financiare obligatii reciproce ale oamenilor. Parintii au
obligatia de a oferi adapost, hrana, imbracaminte, ingrijiri medicale si educatie
copiilor minori.
Relatiile apropiate induc interdependenta
Interdependenta stare in care comportamentul fiecarei persoane ii influienteaza pe toti
ceilalti implicati in relatie. Ceea ce se intampla unei persoane le influienteaza pe toate
celelalte persoane implicate in relatie. Modul in care parintii isi folosesc timpul si banii
depinde nu numai de ei, ci si de necesitatile copiilor.
Relatiile apropiate se deosebesc prin gradul lor de interdependenta. Va puteti simti foarte
apropiat de cel mai bun prieten al dvs, dar nu v-ati vinde casa si nu v-ati muta daca si-ar
schimba locul de munca. Relatiile de cuplu si cele familiale este nivelul cel mai ridicat de
interdependenta.
Relatiile apropiate necesita investitii continue
Investitie dedicarea energiilor si a altor resurse relatiilor respective, indeosebi a
unor resurse precum timpul, banii si atentia. Cele mai satisfacatoare relatii
apropiate par sa fie cele in care ambii parteneri investesc in mod egal.

~ 30 ~

Relatiile apropiate genereaza tensiuni dialectice


Tensiuni dialectice- conflicte dintre doua nevoi sau dorinte importante, dar opuse.
Autonome VS conexiune. Cand copii ajung la adolescenta e normal sa manifeste o
autonomie mai mare.
Autonomie sentimentul de a dori sa ne apartinem noi insine
Conexiune dorinta de a fi aprobati de ceilalti
Deschidere VS inchidere
Deschidere dorinta de destainuire si sinceritate
Inchidere- dorinta de a pastra anumite lucruri, ganduri sau idei pentru sine.
Predictibilitate VS noutate
Predictibilitate dorinta de consecventa si stabilitate
Noutate dorinta de experinte inedite, noi
2. Comunicarea in relatiile de cuplu
Relatiile de cuplu si exclusivitatea
Monogamia inseamna a fi intr-o singura relatie de cuplu la un moment dat evitarea
implicarii afective sau sexuale cu persoane din afara relatiei. Exclusivitatea reprezinta o
modalitate de exprimare a dedicarii si fidelitatii pe care le manifesta partenerii si pe care
au incredere unul in celalalt ca le manifesta.
Infidelitatea relationala inseamna a avea interactiuni afective si sexuale cu o persoana
din afara relatiei de cuplu.
Relatiile de cuplu si caracterul lor voluntar relatiile de cuplu sunt voluntare, oamenii
isi aleg ei insisi daca vor sa se implice, iar daca decid acest lucru, sa isi aleaga ei insisi
partenerul de cuplu, nu sa i-l aleaga altii. O relatie este stabila si satisfacatoare daca ambii
parteneri su ales de bunavoie sa participe la ea.

~ 31 ~

Conform lui Denisse Previti si Paulo Armato, cercetatorii specializati in relatii, cele mai
comune motive pentru care oamenii raman fara voia lor intr-o relatie sunt :

Vor sa le ofere stabilitate copiilor lor


Convingerile lor religioase interzic despartirea sau divortul.
Ii ingrijoreaza implicatiile financiare ale despartirii.
Nu vad nici o alternativa pozitiva la relatia actuala.

Relatiile romantice si dragostea


Intr-o mare parte din tarile occidentale, oamenii concep casatoria si alte relatii de
cuplu ca fiind bazate pe dragoste. Unii se implica in relatii de cuplu din alte
motive : in vederea stabilitatii financiare, pentru a-si consolida puterea sau a-si
proteja-o,.
Relatiile de cuplu si sexualitatea
Atat partenerii de sex opus cat si partenerii de acelasi sex valorizeaza intimitatea si
egalitatea dintre parteneri.

Relatiile de cuplu si permanenta


Oamenii concep adesea casatoria si alte relatii de cuplu pe termen lung drept
permanente
Implicarea : formarea relatiilor de cuplu
Initierea are loc atunci cand oamenii se intalnesc si interactioneaza pentru prima
oara. Cum te cheama ?, De unde esti ?
Experimentarea etapa de dezvoltare a relatiei in care oamenii poarta conversatii
ca sa afle mai multe unul despre celalalt. Ce filme iti plac ?, Cum anume te
ditrezi ?

~ 32 ~

Intensificarea oamenii trec de la statutul de cunostinte la cel de prieteni


apropiati, Petrec mai mult timp si pot incepe sa-i intalneasca pe prietenii celuilalt
partener.
Integrarea are loc atunci cand s-a fundamentat o dedicare profunda, iar
partenerii au sentimentul profund ca relatia lor are o identitate proprie. Ei incep sa
se considere o pereche, folosind termenul de noi.
Stabilirea legaturilor partenerii isi fac publica dedicarea reciproca. Aceasta
poate implica impreuna logodna, sau casatoria.
Tipuri relationale diferite la cupluri
Cuplurile traditionale au o abordare conventionala a casatoriei. Cred in
diviziunile tipice ale muncii pe criteriul genului, conform careia femeile sunt
responsabile cu treburile casnice si cu cresterea copiilor, iar sotii sunt responsabili
cu reparatiile gospodaresti si intretinerea automobilului. Canda par conflicte, sotii
din cuplurile traditionale le dau curs mai degraba decat le evita.
Cuplurile separate se aseamana cu cuplurile din casatoriile traditionale, cu
exceptia faptului ca partenerii unt mai degraba autonomi decat interdependenti.
Deseori au interese si relatii sociale proprii si se considera indivizi separati, mai
degraba decat un cuplu. Datorita absentei interdependentei, sotii din cupluri
separate nu se implica in conflicte, in general. Chiar si cand nu sunt de acord, tind
sa ignore conflictul, in loc sa ii dea curs in mod direct.
Cuplurile independente considera ca nu depind de asteptarile sociale privind
casatoria. Nu cred neaparat in rolurile convenetionale ale genurilor sau in
diviziunea muncii, asa ca este posibil ca sotia sa sustina financiar familia, in timp
ce sotul sta acasa cu copiii. Desi aceste cupluri se considera independente de
normele culturale, sunt extrem de interdependente. In consecinta, dau curs
conflictelor, cand acestea apar.
Comunicarea interpersonala in relatiile de cuplu

~ 33 ~

Cuplurile validante discuta despre dezacordurile lor in mod deschis si


cooperant. Sotii comunica respect fata de opiniile celuilalt, chiar si atunci cand nu
sunt de acord cu partenerul. Raman calmi chiar si atunci cand discuta subiecte
extrem de controversate. Folosesc umorul si manifestari de emotie pozitiva pentru
a disipa tensiunea ce poate fi indusa de conflict.
Cuplurile volatile discuta la randul lor deschis despre dezacorduri, dar intr-un
mod mai degraba competitiv decat cooperant. Fiecare sot incearca sa il convinga
pe celalalt sa-i adopte punctul de vedere. Conflictele acestui tip de cuplu tind sa fie
marcate de manifestari ale emotiilor negative, mai degraba decat pozitive. Totusi,
aceste conflicte sunt urmate adesea de periode intense de afectiune si impacarea.
Cuplurile care evita conflictul gestioneaza dezacordurile in mod direct, mai
degraba decat deschis. Pentru a evita disconfortul determinat de implicarea in
conflict, aceste cupluri incearca sa risipeasca emotiile negative sis a se concentreze
asupra asemanarilor dintre ele. Au impresia ca nu au mult de castigat daca dau
curs conflictului in mod direct si cred ca majoritatea problemelor se vor rezolva de
la sine.
Cuplurile ostile manifesta conflicte frecvente si ostile. Pe parcursul episoadelor
conflictuale, cuplurile ostile utilizeaza manifestari ale emotiilor negative, de
exemplu, tonalitati dure ale vocii si expresii faciale care indica mania sau
frustrarea. Folosesc insulte, sarcasm, apelative. Invinuiri si tipuri de critica.
Relatiile de cuplu variaza sub aspectul managementului intimitatii
Teoria managementului intimitatii comunicarii teorie care explica felul in
care oamenii gestioneaza tensiunea dintre intimitate si dezvaluire. Unii dintre noi
sunt ca o carte deschisa, adica nu au inhibitii legate de dezvaluirea informatiilor
private altor persoane. Altii sunt discreti, comunica informatiile private doar
catorva persoane bine alese.

~ 34 ~

Relatiile de cuplu variaza sub aspectul gestionarii comunicarii emotionale comunicarea emotioanala constituie o componenta importanta a majoritatii relatiilor de
cuplu.
Relatiile de cuplu variaza sub aspectul gestionarii comunicarii instrumentale
comunicarea instrumentala variaza sarcinile cotidiene necesare cu care se confrunta un
cuplu, este una dintre cele mai frecvente forme de comunicare dintre parteneri. Modul in
care partenerii isi impart sarcinile banale ca, de exemplu, ingrijirea copiilor reflecta
adesea echilibrul puterii in relatia lor.

Despartirea : disolutia relatiilor de cuplu


Etapa diferentierii etapa disolutiei unei relatii in care partenerii incep sa-si
considere diferentele ca fiind indezirabile si enervante.
Etapa circumscrierii diminuarea calitatii s volumului comunicarii dintre
parteneri. Scopul lor este sa evite gestionarea conflictelor.
Etapa stagnarii moment in care relatia de cuplu inceteaza sa mai progreseze, iar
partenerii au impresia ca pur si simplu continua. Partenerii evita sa comunice
despre orice lucru important, deoarece se tem ca nu vor face decat sa ajunga la un
conflict. Multe relatii raman timp indelungat in etapa stagnarii.
Etapa evitarii partenerii decid ca nu mai sunt dispusi sa traiasca intr-o relatie
stagnanta, intra in etapa evitarii in timpul careia se creeaza o distanta fizica si
emotionala intre ei. De ex. se muta din locuinta unde locuiesc.
Etapa incheierii moment in care relatia este evaluata in mod oficial drept
incheiata. De ex. divortul.

~ 35 ~

Comunicarea in familii
Familia are urmatoarele caracteristici :
Legaturile genetice
Obligatii legale
Comportamente de rol
Tipuri de familie
Familia de origine familia in care creste o persoana, alcatuita adesea din parinti
si frati.
Familia de procreare familia initiata de o persoana ca adult, alcatuita adesea
din partenerul conjugal si copii.
Familia mixta alcatuita din doi parteneri adulti, cresc copii care nu sunt
neaparat copii biologici ai ambilor parteneri.
Familia monoparentala un adult creste unul sau mai multi copii, acestia pot fi
biologici, adoptati sau vitregi.
Familia extinsa include rude precum bunicii, verii, matusile si unchii si alte
persoane considerate membre ale familiei.
Probleme de comunicare in familii
Rolurile familiale reprezinta functiile pe care le au oamenii in sistemul familial.
Rolul acuzatorului da vina pe altii pentru orice merge prost, dar nu accepta ca
are vreo responsabilitate in ceea ce priveste propriile sale comportamente.
Rolul pacificatorului impaciuitorul care face orice pentru a diminua conflictul.
Aceasta persoana poate fi de acord pur si simplu cu orice spune oricine, pentru a
nu-i face pe altii sa se enerveze.
Rolul rationalului incearca sa foloseasca logica si ratiunea, mai degraba decat
emotiile, pentru a detensiona situatia.
Rolul perturbatorului face comentarii aleatorii, irelevante, pentru ca restul
familiei sa uite de conflict.

~ 36 ~

Ritualuri familiale multe familii au traditiile lor importante. O traditie de familie ar


putea fi o calatorie cu masina munte la fiecare capat de saptamana.
Relatarile familiale au doua caracteristici : sunt spuse si repetate adesea de-a lungul
unor perioade mari de timp, in plus relatirile familiale comunica un mesaj fundamental cu
privire la familie, de ex. Suntem mandri, Am invins obstacolele
Secretele familiale detalii privind practici religioase, chetiuni legate de sanatate,
aspecte juridice, conflicte familiale sau informatii financiare.
Climat comunicational tonul emotional al unei relatii, reflecta ceea ce simti fata de
relatia in care sunteti implicat.
Folosirea mesajelor de confirmare si minimizarea mesajelor de infirmare
Mesaje de confirmare comportamente care arata cat de mult valorizam o alta
persoana.
Recunoastere a recunoaste faptul ca o alta persoana exista si ca merita atentia
dvs.
Confirmarea recunoasterea sentimentelor si gandirilor altei persoane. Efectuati
acte de confirmare atunci cand solicitati opinia cuiva, ideile sale sau cand puneti
intrebari privind sentimentele altei persoane. Solicitarea informatiilor si ascultarea
atenta a ceea ce spune persoana respectiva.
Sustinerea semnaleaza faptul ca sunteti de acord cu spusele celeilalte persoane.

Mesaje de infirmare comportamente care implica desconsiderarea altei persoane.


Adesea scapam mesaje de infirmare atunci cand suntem obositi, morocanosi sau bolnavi.
Reactia de indiferenta Nu-mi pasa de tine
Abuzul verbal Mereu te crezi bolnav !
Nemultumirile generalizate Nu te gandesti decat la tine !

~ 37 ~

Raspunsul irelevant Trebuie sa plec acasa in weekend. Raspuns: Sa nu uiti ca


sambata e ziua mamei!
Raspuns impersonal Sunt disperata cu privrea la despartirea de partenerul meu.
Ei bine, viata e grea. Traim vremuri grele.
Atitudine defensiva preocupare excesiva de a se apara de amenintarea criticilor.
Oamenii au adesea o atitudine defensiva cand cineva ii critica referitor la greutata,
varsta, orientare sexuala.
Atitudine increzatoare sentimentul de incredere legat de faptul ca oamenii din
jur tin la persoana respectiva si o vor proteja.
Furnizarea feedbackului eficient
Feedback nonevaluativ un raspuns care se abtine de la a evlaua ceea ce a spus
sau a facut vorbitorul. Cuprinde 3 tehnici :
Sondati - inseamana a pune intrebari prin care veti obtine mai multe informatii
cu privire la ceea ce simte o persoana. Ce ti-au spus parintii cu privire la
despartire ?
Parafrazati repetarea spuselor unei persoane, cu cuvintele dvs. constituie o
modalitate eficienta de feedback. Se pare ca esti cu adevarat stresata in privinta
examenului, dar profesorul a spus ca nu va fi greu.
Oferiti sprijin include a comunica impresiileprivind situatia si a confirma
validitatea problemei. Inteleg cu siguranta cat de dificil este pentru tine sa treci
peste despartire. Nu-mi dau seama ce as face in locul tau, dar ai sprijinul meu,
orice vei decide sa faci.
Feedback evaluativ raspuns care ofera o evaluare a ceea ce a spus sau a facut
vorbitorul. Este util deoarece consolideaza comportamentele dezirabile si modifica sau
inhiba comportamentele nedezirabile.
Exprimati laude observarea elementelor pozitive. Ai facut o alegere buna
Criticati constructiv inseamna sa evidentiezi ceea ce poate fi imbunatatit si a
oferi idei sau ameliorari.

~ 38 ~

Capitolul 11 Conflictul interpersonal

1. Specificul conflictului interpesonal


Conflict interpersonal o disputa manifestata intre doua parti independente care
percem scopuri incompatibile, resurse insuficiente si interferente reciproce.
Conflctul este o disputa manifestata - conflictul este comunicat adesea
verbal, dar poate fi manifestat si prin comportamente nonverbale care exprima
manie, ingrijorare sau dezamagire.
Conflictul survine intre parti interdependente conflictele din relatiile de
cuplu, dintre parinti, copii etc.
Conflictele vizeaza obiective pe care partile le considera incompatibile
Vreti sa cheltuiti banii pe cumpararea unui nou televizor, dar sotia doreste sa
mearga in vacanta cu acei bani.
Conflictul survine din cauza perceptiei ca resursele sunt insuficiente
conflicte referitoare la bani.
Conflictele includ interferente - daca va plangeti de faptul ca partenerul dvs.
fumeaza, acest lucru ii poate diminua placerea pe care i-o creaza fumatul. Daca
ii ascundeti tigarile sau i le aruncati, ii va fi ma greu sa fumeze.Afectati
capacitatea partenerului de a-si atinge scopul.

~ 39 ~

Oamenii conceptualizeaza adesea conflictele folosind o diversitate de metafore


precum un proces, un joc, un razboi si o gradina.

2. Conflictul in relatiile personale

Conflictul este natural. Are dimeniuni de continut, relationale si procedurale si poate fi


direct sau indirect. Conflictul poate fi daunator, de asemenea, dar poate fi si benefic.
Dimensiuni relationale implicatiile pe care le are conflictul asupra relatiei.
Dimensiuni de continut ale conflictului subiecte specifice pe baza carora s-a
iscat conflictul
Dimensiuni procedurale regulile sau asteptarile oamenilor privind modul in
care se implica in conflict.

Metaconflict conflict cu privire la un conflict.


Oamenii au conflicte cu privire la o varietate de subiecte. Unele subiecte de exemplu,
criticile personale, banii si treburile gospodaresti sunt deosebit de comune in relatiile
interpersonale.
Conflictul este influientat de orientarile rolurilor specifice genurilor si sexelor, barbatii
sunt incurajati sa fie competitivi, iar femeile sa fie tolerante.
Agresivitate pasiva model de comportament caracterizat printr-un comportament
razbunator, negand totodata existenta sentimentelor agresive.
Tipar comportamental de solicitare-retragere model prin care o persoana emite
solicitari, iar cealalta persoana se retrage din conversatie.

~ 40 ~

Modul in care oamenii gestioneaza conflictele este influientat de caracterul individualist


sau colectivist al culturii lor si contextualitatea inalta sau slaba a culturii din care face
parte.
Culturile individuliste ii invata pe oameni sa-si sustina pozitia proprie in eventualitatea
unui conflict. In shimb, in culturile colectiviste oamenii sunt invatati sa mentina
armonia, evitand conflictul.
Conflictele sunt foarte frecvente in mediul online, din cauza efectului de dezinhibare.
Efect de dezinhibare tendinta de a spune sau de a face lucruri intr-un anumit
mediu (online) pe care o persoana nu le-ar spune sau face in majoritatea celorlalte
medii.
3. Puterea si conflictul

Putere capacitatea de a manipula, influienta sau controla alti oameni sau evenimente.
Puterea are specific contextual medicul nu ar putea sava dea sfaturi despre cum sa va
chestuiti salariul
Puterea este omniprezenta
Relatie simetrica o relatie dintre doua parti care au acelasi nivel de putere.
Relatie complementara o relatie dintre parti care au niveluri diferite de putere.
Puterea influienteaza comunicarea
Mesaj dominator mesaj verbal prin care vorbitorul incearca sa exercite
dominare sau sa obtina control asupra ascultatorului. Spala vasele !
Mesaj submisiv mesaj verbal care reflecta accepatrea puterii altei persoane sau
supunerea. Unde ti-ar placea sa luam cina ?
Mesaj neutru un mesaj verbal care consta sa neutralizeze controlul si puterea
relationala. Tata are nevoie de o masina noua.

~ 41 ~

Puterea poate fi pozitiva sa negativa


Puterea si conflictul se influienteaza reciproc
Tipuri de putere
Puterea recompensatoare - seful are putere asupra dvs. deoarece va plateste si
va poate promova daca faceti ceea ce spune.
Puterea coercitiva putere bazata pe capacitatea de a pedepsi. Se exercita asupra
copiilor, angajatilor etc.
Putere referentiala puterea care deriva din atractia sau admiratia fata de alta
persoana.
Puterea legitima putere bazata pe statutul sau pozitia legitima a cuiva.
Puterea de expert putere care deriva din expertiza, talentul, pregatirea,
informatiile de specialitate sau experienta cuiva.
4. Gestionarea conflictului interpersonal
Criticile exprimarea nemultumirilor cu privire la celalalt. Criticile nu sunt
intotdeauna rele, dar pot deveni negative cand se axeaza pe personalitatea cuiva.
Afirmatii precum Intotdeauna trebuie sa ai tu dreptate si Niciodata nu ma
asculti se axeaza pe atacarea persoanei si atribuirea vinovatiei.
Dispretul exprimarea insultelor si atacurilor la adresa valorii cuiva. Prostule
Atitudinea defensiva inseamna a te considera victima si a nega
responsabilitatea pentru propriile comportamente.
Blocarea retragerea dintr-o conversatie sau dintr-o interactiune. Parasirea
camerei pentru a pune punct conflictului.

Strategii de gestionare cu succes a conflictelor

~ 42 ~

Competitia dezvaluie o preocupare intensa pentru propriile dvs. nevoi si dorinte


si o preocupare redusa pentru nevoile si dorintele celeilalte parti implicate. Scopul
dvs este sa catigati conflictul, iar cealalta persoana sa-l piarda.
Evitarea implica o preocupare redusa atat pentru sine, cat si pentru ceilalti.
Ignorarea conflictului si speranta ca va disparea de la sine.
Tolerarea implica demonstrarea unei preocupari profunde pentru cealalta parte,
dar o preocupare redusa pentru sine. Va sacrificati astfel incat cealalta parte sa
castige.
Compromisul implica o preocupare moderata pentru nevoile si dorintele
celorlalti. Ambele parti renunta la ceva, cu scopul de a obtine ceva, cu scopul de a
depasi conflictul.
Colaborarea preocupare sporita atat pentru necesitatile partenerului, cat si
pentru cele proprii. Scopul este sa se ajunga la o situatie care sa le aduca
amandurora avantaje.

Capitolul 12 Comunicarea inselatoare

~ 43 ~

Inselare cunoasterea si transmiterea intentionata a informatiilor in scopul inducerii unei


convingeri false ascultatorului.
Act de simulare tip de distorsionare a adevarului care implica iventarea unor informatii
sau extragerea faptelor, cu scopul de a-I induce pe altii in eroare.
Falsificare o forma de distorsionare a adevarului care implica prezentarea unor
informatii false, inventate, ca si cum ar fi adevarate.
Exagerare tip de distorsionare a adevarului carepresupune amplificarea realitatilor sau
insistarea prea mare asupra lor.
Act de disimulare forma de inselare care presupune omiterea anumitor detalii care ar
schimba caracterul povestirii daca ar fi cunoscute.
Omisiune un tip de distorsionare a adevarului care implica excluderea unor detalii
importante dintr-o relatare.
Echivoc un tip de distorsionare care implica a da raspunsuri vagi, ambigue, lao
intrebare, pentru a crea impresia falsa ca s-a dat raspunsul.
Nu este o minciuna daca credeti ca ceea ce spuneti este adevarat
Nu este o minciuna daca nu aveti intentia ca altii sa creada ceea ce spuneti
Mi-e atat de foame ca as manca un cal.
Nu ne putem minti pe noi insine.
Denaturarea adevarului este o componenta des intalnita a politetii Mi-ar
placea sa merg la cina cu tine , dar nu vreti asta cu adevarat.
Denaturarea adevarului este suficient de frecventa in comunicarea online
deoarece acest tip de comunicare nu implica un contact fata in fata, comunicatorii
isi pot ascunde identitatile.
Motive pentru care oamenii distorsioneaza adevarul :
Unele avantaje sunt in folosul ascultatorului Iti sta foarte bine coafura!, dar
in realitate nu o apreciati

~ 44 ~

Unele minciuni va protejeaza intimitatea Ma simt bine


Unele minciuni contribuie la evitarea pedepsei Nu am stiut ca limita de
viteza este de 60 km
Unele minciuni va pot ajuta sa va protejati in situatii deranjante Evitati sa
mergeti la o petrecere unde nu va simtiti confortabil, cautand scuze
Unele minciuni va ajuta sa va razbunati pe cineva Raspanditi zvonuri false
despre o anumita persoana
Unele minciuni va ajuta sa faceti rau cuiva fara motiv Inventati un zvon
despre un prieten si il postati pe un grup de facebook
Unele minciuni va protejeaza pe dvs. sau mijloacele de subzistenta pe care va
bazati. Negati faptul ca suferiti de o afectiune psihica cand sunteti la un interviu
cu angajatorul
Unele minciuni va amuza Spuneti povesti complet inventate despre dvs.
Biasul adevarului tendinta de a crede ce spune cineva, in absenta unui motiv de a nu-i
crede spusele.
Informatiile false sunt adesea inconsecvente Sunati colega de facultate sa-i
spuneti ca nu puteti ajunge la un curs din cauza ca sunteti in alt oras, si altcineva
va vede in apropierea universitatii.
Mincinosii comit adeseori erori de discurs pauze excesiv de lungi in mijlocul
unei conversatii, folosirea a numeroase sunete precum
Mintitul amplifica de obicei tonalitatea vocii deoarece oamenii tind sa fie
strestai si nervosi denatureaza adevarul, tonalitatea lor se amplifica.
Doua comportamente ale privirii sunt asociate cu mintitul Clipitul si
dilatarea pupilelor
Mincinosii folosesc adesea zambete false zambete nesincere
Mincinosii folosesc miscari corporale minime misca picioarele de mai putine
ori, fac mai putine gesture, efectueaza putine miscari din maini si degete.
In general, oamenii se pricep mai bine sa detecteze minciunile strainilor decat pe cele ale
prietenilor.

~ 45 ~

Adesea, persoanele expresive mint cu mai mult succes decat cele inexpresive.
Diferentele culturale par sa conteze numai cand ascultatorul are acces limitat la ceea ce
spune vorbitorul.
Motivatia de a minti cu succes nu este intotdeauna utila, iar in cazul miciunilor cu
miza mare poate chiar sa afecteze capacitatea unei persoane de a reusi sa minta
abil.
Efectul de afectare a motivatiei ipoteza conform careia motivatia de a minti cu succes
afecteaza performantele verbale ale celui care minte, astfel incat mincuna are mai putine
sanse sa fie crezuta.
Context interactiv context al comunicarii in care participantii se pot vedea si/sau
auziunul pe celalalt si pot reactiona in timp real conversatiile fata in fata.
Context noninteractiv context al comunicarii in care participantii nu pot interactiona
unul cu celalalt in timp real e-mail.

~ 46 ~