MACHIAVELLI

Diego Quaglioni:

Refectia politica a lui Machiavelli e legata de relatia dintre istorie si

politica, experienta si normele vietii civile
Normele vietii civile sunt inspirate din opera lui Titus Livius (primul
conducator al reflectiei istorico politice renascentiste)
Machiavelli experienta anticilor poate fi cel mult un ghid pt umanisti
(florentini) si nu trebuie privita ca o autoritate
Istoria e mereu si exclusiv istorie politica (istorie a schimbarilor
politice si reflectie asupra legilor care le guverneaza)
Umanismul primeste din experienta anticilor impulsul unei noi viziuni
despre politica si istorie menita sa inlocuiasca viziunea augustiniana,
treptat inlocuita cu o interpretare in termeni naturalisti a
schimbarilor petrecute in comunitatile politice
S-a considerat mult timp ca machiavelli ar fi dat o noua identitate istoriei
politice, considerand ca a lasat la o parte traditia umanista, abordand un
drum care nu mai fusese parcurs pana atunci
Scrie din perspectiva politicii si stiintei politice, nu a istoriei
Interpretarea istoriei romane devine filosofie politica
Discursurile asupra decadei lui Titus Livius este o lucrare
contemporana cu Principele
Operele politice in genere presupun o ereditate politica si o ampla cultura
literara si istorica
Cultura antica a lui Machiavelli devine un fel de stiinta care se bazeaza pe
faptul ca natura umana nu se schimba odata cu trecerea timpului
Comparatia intre actiunile anticilor si viata politica din timpul vietii lui
Machiavelli presupune nu doar idea mereu reafirmata a exemplaritatii
romanilor, ci si o conceptie despre istorie si despre mecanismele ei bazata pe
idea ca practica politica trebuie sa tina cont si de experientele
anterioare
Avem mereu in fata perspectiva trecerii de la istorie la regula politica
Experienta lucrurilor antice este un mijloc important pt a intelege
politica si pt a actiona asupra ei
Imitarea ordinii antice reprezinta baza unei noi stiinte a statului care trebuie
sa se bazeze pe experienta in aceeasi masura ca si dreptul sau medicina
Machiavelli e impotriva celor care incearca sa isi conformeze
actiunile politice in exclusivitate modelelor antice care nu sunt doar
dificil de preluat, ci si imposibil de imitat

Naturalism politic:

natura inteligibila lumea politica permite deducerea unor legi si

reguli universale => Machiavelli refuza sa isi imagineze republici si isi
aplica reflectia la politica din timpul sau
Machiavelli ajunge sa inteleaga istoria altfel decat predecesorii sai
Putem vorbi despre o revolutie metodologica si conceptuala care separa
teologia politica a Evului Mediu tarziu de opera lui Machiavelli

Istoria nu e o repetare a acelorasi evenimente, ci manifestarea unor

continuturi diferitec are isi au originea in pasiunile umane invariabile
Avem posibilitatea de a domina evenimentele
Exemplul/modelul pastreaza intacta forta normativa pt ca sunt aplicate
acelorasi mecanisme ale comportamentului uman
Modelul aplicat fara atentie la detaliile politicii reale nu va putea transforma
stiinta despre stat intr-o forta politica

Paul Veyne:

Despre calificativele care i s-au aplicat lui Machiavelli

Pretuieste raul sau binele?
Este un autor cinic si demistificator, a demascat realitatea politica
sau nu?
Machiavelli ar fi inteles care era realitatea efectiva a politicii statelor din
vremea lui Veyne are rezerve fata de acest lucru
Machiavelli a considerat aceasta realitate ca fiind chipul etern al politicii
El nu a fost decat un tehnician limitat, dar a lasat impresia ca este lucid
Machiavelli isi propune sa vorbeasca despre modul in care principatele pot fi
conduse si pastrate (Principele, cap II)
Principele care vrea sa isi pastreze statul trebuie sa sties a urmeze adevarul
efectiv, sa fie intelept pt a sti sa evite infamia viciilor care l-ar face sa isi
piarda statul (cap XV)
Specia umana nu este pe deplin imblanzita, de aceea se poate revolta
Veyne principii sunt singurii agenti ai politicii
a guverna era un termen care se folosea in domeniul agricol (= a stapani)
Principii nu incheie un contract cu supusii lor si nu au drepturi/datorii fata
de ei
Principii nu se supun unor reguli morale, de aceea nu exista un conflict intre
politica si morala pt ca ea e ignorata in raport cu politica
Relatia principe-supusi nu e morala, ci tehnica
Principele nu are obligatia de a asigura binele supusilor
A guverna si a-si pastra principatul este un lucru natural si instinctiv
A guverna inseamna a-I pune pe supusi in conditia de a nu-I putea dauna
principelui si de a nu se gandi sa ii dauneze (Discursuri)
Principele trebuie sa isi pastreze regatul si nu sa ii guverneze in
sensul actual al termenului
Pt a pastra regatul va trebui ca principele sa ii multumeasca cand pe
supusi, cand pe oprimati

Trasaturi ale politicii

Caracterizeaza politica Europei intre sex XV-XVII inainte ca monarhii sa devina

monarhi constitutionali
Politica inseamna altceva la Machiavelli decat acum
Institutiile si functiile puse in joc nu sunt aceleasi cu institutiile din
democratiile de azi
Principatele erau disputate intre mai multi suverani
Statul lui Machiavelli se baza pe violenta si practicarea nedreptatii pt
a-si mentine granitele

Statul modern guverneaza si gestioneaza interesele unei anumite

populatii
Statutul acestui adevar efectiv al politicii pe care Machiavelli il surprinde nu
are un caracter etern
Este un adevar cu ajutorul caruia nu putem gandi statul modern si nici macar
o realitate pe care ne-am obisnuit sa o credem clasica
Nu incheie epoca fictiunilor, ci isi creeaza propria fictiune
Este o fictiune rece care ii da aerul luciditatii
Machiavelli nu incearca sa justifice sau sa rationalizeze puterea
rationala, iar principele gandit dupa modelul latifundiar nu are
menirea sa asigura bunastarea supusilor cu care nu a incheiat niciun
contract
Politica nu cunoaste niciun alt actor in afara principelui
Statul si politica sunt fenomene pure, naturale
Nu e nici cinic, nici lucid, ci un campion al seriozitatii care isi
transforma gandirea intr-un nou academism (Veyne)
Asa zisa luciditate e legata de practica politica din vremea sa (a
suveranilor vechiului regim)
Creeaza o fictiune cu aparente rationaliste Machiavellism
Acest rationalism nu este al unui ganditor politic, ci cel al unui
tehnician/inginer al politicii (Veyne)
Nu se intreaba in privinta limitelor, ci doar a coerentei interne a
mijloacelor
Considera imaginar tot ce nu corespunde acestei realitati
Imaginarul = realitatea celorlalti
Adevarul efectiv este o fictiune care se considera pe ea insasi mai adevarata
decat adevarul
Machiavelli crede ca descrie si slujeste un model care il configureaza in
functie de ceea ce poate face pt el
Din politica mai multor principi, Machiavelli pretinde ca desprinde un
model rational
Modelul e o abstractiune prin care politica este redusa la efortul
puterii de a se autoconserva sau de a-si pastra domeniul sau
teritoriul in care exista
Puterea exista in general dincolo de determinatiile istorice
Acest domeniul al puterii/politicii ramane acelasi indiferent de felul in care se
manifesta supusii sau cetatenii
Supunerea fata de putere e aceeasi in cetatea greaca, intr-un
principat sau in statele din sec XX
Avem o putere fara alte calificari care trebuie sa se conserve pt a nu se
autonega
Daca principele e singurul actor politic, avem de a face cu un actor politic
colectiv si statul va fi acelasi fie ca vorbim de o republica precum Atena sau
Roma, fie de un imperiu ca cel roman
Desi vorbeste despre principe, Machiavelli este, conform lui Veyne, nu un
monarhist, ci un republican convins

binele este urmarit doar in republici, experienta ne dovedeste ca popoarele

nu si-au sporit bogatia decat sub o guvernare libera
Veyne libertatea e un concept aplicabil unor colectivitati care se
autoguverneaza si nu este supusa unui stapan
Machiavelli intelege libertatea in sens antic, doar colectivitatea e libera,
nu indivizii
Chiar si o oligarhie se va numi republica daca nu e supusa unui stapan
Din perspectiva lui Machiavelli, puterea principelui este posibila in principal
datorita apolitismului supusilor
Prin relatia de supunere, cei condusi ajung chiar sa isi iubeasca stapanul
Principele trebuie sa se faca ascultat (= sa se faca temut)
Supusii il vor asculta nu datorita violentei sau persuasiunii, ci din obisnuinta
Supunerea va fi atunci o afectiune naturala (Principele)
Teama va fi asemanatoare cu iubirea
Principii sunt respectati pt virtutile lor cel putin aparente, dar oamenii sunt
sensibili in cea mai mare masura fata de forta lor
Daca principele isi va mentine statul, mijloacele prin care a facut
acest lucru vor fi considerate onorabile si vor fi laudate de fiecare
Maretia statului determina atitudinea supusilor, indiferent de ceea ce
ei gandesc
Veyne realitatea politica din timpul lui Machiavelli scotea in evidenta o
disimetrie intre principe si supusi
Principele lui Machiavelli nu se poarta nici patern, nici ca un egal, ci ca un
proprietar care are un singur scop pastrarea teritoriului
Singurul scop al puterii politice princiare e acela de a supravietui
Veyne e optica unui tehnician care se crede teoretician stie ca politica
nu e morala si stie care lucruri trebuie evitate
Machiavelli devine celebru prin antimoralism, insa nu este decat un
tehnician conformist care prezinta o politica fara fundament
La el, existenta statului si puterea principelui sunt simple fapte din care el
face niste drepturi
Nu este nici lucid, nici cinic
E doar un personaj caruia statul ii apare ca un obiect atat de sublim
incat nu e nevoie sa argumentam in favoarea lui
Machiavelli nu incearca sa justifice societatea politica, nici sa o fundamenteze
pe un contract sau pe binele comun
Se situeaza in acelasi plan cu creatorii de utopii si cu cei care au scris asa
numitele oglinzi destinate principilor
Diferenta dintre Machiavelli si contemporanii sai umanisti pt
Machiavelli, adevarul efectiv al lucrurilor este considerat cel mai
important lucru in politica
In celelalte scrieri de acest gen, autorii idealizau principii, infatisandu-e o
oglinda a tuturor virtutilor
Machiavelli vorbeste doar in termeni tehnici si isi slujeste principele fara sa il
idealizeze
Inainte de Machiavelli, cititorul oglinzilor principilor era pregatit doar sa auda
lucruri nobile pt ca asa cerea legea genurilor

Machiavelli nu afirma ceva nou, de exemplu cand argumenteaza in

Discursuri superioritatea republicilor o face in maniera conventionala ca
acestea sunt mai drepte ca principatele
Pacea si maretia statului devin scopurile principale ale politicii
Odata cu el isi face debutul absolutismul sau perioada de formare a marilor
monarhii
Opera lui va fi continuata de un autor precum Jean Bodin (1576)