Rezumat: - Postcombustia este utilizata pentru a accelera aeronava in timpul

decolarii sau zborului transonic, atunci cand o cretere temporar de traciune

este necesara. De asemenea, este folosit pentru a crete capacitatile de
manevr ale aeronavelor militare. Prezenta montantilor, a inelelor de injectie de
combustibil, a stabilizatorilor de flacara fac curgerea in postcombustie mai
complexa. Este nevoie de studiul detaliat pentru evaluarea de proiectare i
executare a sistemul de postcombustie. n aceast lucrare, analiza unui sistem
practic de postcombustie a fost fcut i a fost studiat curgerea gazelor de
ardere. Analiza curentului a fost realizat utiliznd modul compresibil, vscos i
turbulent al software-ului comercial CFD Star-CD. Turbulena este modelat cu
ajutorul modelului standard K . Rezultatele numerice au fost comparate cu
datele experimentale provenite din teste ale sistemului de postcombustie.
Rezultatele numerice sunt satisfctore cu valorile experimentale. Acest lucru va
fi de ajutor pentru evaluarea designului i performantei de postcombustiei.

1. INTRODUCERE

Analiza tridimensionala a curentului rece a fost facuta pentru postcombustia

practica. Gazele de ardere fierbinti ies din turbina si intra in camera de
postcombustie. Gazele sunt directionate n difuzor pentru a-i incetini viteza.
Dup reducerea vitezei, combustibilul este injectat de inele de injecie de
carburant i ars, stabilizarea flacarii este realizata printr-un set de inele radiale.
Recircularea curentului este necesara n spatele stabilizatorilor de flacara pentru
a obine arderea stabilizata i completa. Gazele sunt trimise prin ajutajele
convergent-divergente crescndu-i viteza dupa cresterea temperaturii totale a
postcombustiei. Componentele majore ale postcombustiei si anume difuzorul,
inelele de injectie ale combustibilului, stabilizatorii de flacara ,contribuie
substantial la blocarea curentului si prin urmare cauzeaza pierderea totala de
presiune in timpul functionarii uscate si umede. Gazele care ies din turbina sunt
ntotdeauna ntr-o curgere turbulent. Avand in vedere ca vartejul in curent
cauzeaza creterea presiunii totale i performana redus a postcombustie.
deturbionarea gazelor este esentiala. Montantii utilizati in geometria
postcombustiei sunt folositi pentru a sparge curentul. De aceea studiul detaliat al
curentului turbulent tridemensional pe suprafata difuzorului in spatele
stabilizatorilor de flacara este necesar pentru proiectarea, dezvoltarea si
performanta in evaluarea postcombustiei la motoarele cu reactie.

2. Descrierea Geometriei

Figura 1 reprezint o schema a camerei de postcombustie luata in considerare

pentru analiza. Gazele fierbinti din turbina de joasa presiune intra in spatiul
inelar al difuzorului de evacuare avand noua montanti la intrare si patru
colectoare si un ansamblu complexa de rampe-V cu dousprezece brae
exterioare, ase brae interioare si un inel circular. Figura 2 arata geometria
rampei-V. Aerul rece intra prin conducta de by-pass si se amesteca cu, curentul
de baza fierbinte prin ramp si gaurile de racire situate de-a lungul liniei separa

curentul de baza si de by-pass. Fluxul de by-pass ramas intra in regiunea de baza

la intrarea ajutajului CD si paraseste ajutajul cu viteza mare. De asemenea,
exist cinci rigidizri n linie.

Figura 1. Camera de Postcombustie cu ajutaj de evacuare CD (ConvergentDivergent)

Figura 2. Geometria rampelor-V

3. Descrierea analizei CFD

3.1.
Sector Model

Datorita simetriei in geometrie este suficient pentru a modela un sector de 120

, care include 4 rampe-V exterioare si doua rampe-V interioare. Un ansamblu de

2 jumti de montant i doi montanti completi sunt inclusi in prezentul sector de

120. Pentru a aplica starea corespunzatoare la iesire, domeniul de calcul se
prelungeste dedesubtul ajutajului la o distanta de trei ori din diametrul ajutajului
de iesire in directia axiala si de doua ori in directia radiala.

3.2.

Generarea de retea

Grila pentru prezenta geometrie este generata folosind utilizarea functiilor de

discretizare ale software-ului STAR-CD [2]. Retelele tridimensionale montate pe
corp si structurate pe un mesh cu un milion de puncte sunt utilizate pentru
analiza de fata. Numerelele retelelor sunt selectate pe baza experientei
anterioare de analiza a unei postcombustii intr-un sector de 60 grade in care
studiile retelei independente si compararea cu experimente a fost efectuata.
Fig.3 prezinta o vedere meridionala a grilei i Fig.4 prezinta vederea 3-D
completa a retelei. Fig.5 prezinta modelul montatilor n difuzorul de evacuare si
Fig.6 arata rampa-V. Fig.7 arata grila aproape de suprafaa difuzorului de
evacuare si rampa-V. Fig.8 prezinta o vedere meridionala a montantului si a
rampei-V.

Figura 3. Vederea meridionala a grilei

Figura 4. Vederea 3D completa a retelei

Figura 5. Modelul montantilor in difuzor

Figura 6. Rampele V

Figura 7. Suprafata grila a montantilor, rampa-V si zona de by-pass

Figura 8. Vedere meridionala a montantului si a rampei-V

Figura 9. Grila in apropierea montantilor

Figura 10. Grila in apropierea inelelor

3.3.
Conditii limita
3.3.1. Admisie

La presiunea totala de intrare, temperatura totala si variatia unghiului de

turbionare sunt specificate in ambele regiuni de baza si de by-pass. Conditiile de
intrare folosite pentru nucleu sunt date in Tabelul 1. In regiunea nucleului,
profilul presiunii totale, variatiile de temperatura i cele ale unghiului turbionar
sunt specificate n direcia radiala i sunt distribuite uniform pe direcia
circumferinei. Valorile uniforme sunt furnizate in direcie radiala i
circumfereniala pentru regiunea bypass. Tabelul 2 arata conditiile utilizate
pentru regiunea de by-pass.

Raza
(m)
0.22
95
0.24
3
0.26
95
0.29
6
0.32
25
0.34
9
0.35
6

Presiune
Totala
(bar)
1.83

Temperatura
Totala
(K)
820.7

Unghi
Siaj
(deg,)
-20.67

1.999

860.9

-20.67

2.162

892.7

-20.39

2.257

938.7

-18.47

2.280

953.2

-13.25

2.272

925.7

-4.21

2.287

910

-2.1

Tabel 1. Regiunea nucleului

Raza
(m)
0.3560.405

Presiune
Totala
(bar)
2.45

Temperatura
Totala
(K)
457.5

Unghi
Siaj
(deg,)
0

Tabelul 2. Regiunea by-pass

3.3.2. Debit
Presiunea mediului ambient de 0.91009 bar se impune la ieire.
3.3.3. Perete solid
Nici o conditie de alunecare nu este folosita pe intreg peretele solid.
3.3.4. Planul de simetrie
Axa de 120 - modelul de sector a fost stabilit in conditii de simetrie.
3.3.5. Ciclic
Conditiile limita ciclice sunt aplicate la sectorul de 0 si 120 grade.

3.4.

Codul CFD

Software-ul STAR-CD este folosit pentru a rezolva ecuatiile 3D Navier-Stokes,

impreun cu conditiile ecuatiilor limita. Pentru prezenta abordare, modelul de
turbulenta k- cu functia de abordare perete (poate s fie funcia de analiz a
curgerii la perete) este folosit pentru a simula turbulenta i un sistem precis
MARS de ordinul doi este utilizat.

3.5.

Platforma de calcul i de convergena

Calculele au fost efectuate pe maini paralele cu dispersie (Pentium-IV) (2 GB

RAM), cu patru procesoare. Convergenta a fost atinsa in aproximativ 10930
iteraii, care au avut aproximativ 190 de ore analiza a configuratiei actuale.

3.6.

Ecuatii reglementate

Fluxul n postcombustie a fost asumat ca de echilibru, 3D i turbulent. Fluxul este

reglementat de ecuaiile de conservare a masei, impulsului i energiei, energia
cinetic turbulenta i rata de disipare. Forma generala a acestor ecuatii de
conservare poate fi scrisa ca:

ur
div ( V grad ) S
Unde:

= orice variabila conservata

ur
V

= densitate
= vector de viteza

= coeficient de schimb pentru

= coeficientul termen sursa

Diversele ecuaii pot fi modelate prin formularea potrivita a coeficientului de

difuzie
i a termenului sursa
. Variabila dependent
sta pentru elementele
vitezei U, V, W entalpie H, energia cinetica turbulenta K si rata de disipare.
Turbulena a fost modelat de un model de turbulenta standard k- n care
vascozitatea turbulenta este calculata ca:

t f

c k 2

Ecuaiile de conservare au fost rezolvate prin codul STAR-CD, care foloseste

metoda volumului finit i o simpla ecuaie algoritm de conducere.

Figura 11. Schema

4. REZULTATE EXPERIMENTALE

Schema aparaturei ajutajului cu reactie este prezentata n Fig 12. Ajutajul de

reactie frontal este instrumentat cu 3 sonde de presiune total si 4 sonde de
temperature totala cu 8 puncte fiecare. Aceasta are 2 si 5 orificii statice de
presiune de perete pe carcasa tevii jetului (fluxul de by-pass) si respectiv a
invelisului (deformarea continua a nucleului) (Fig.12). Planul de evacuare al
ajutajului de reactie (ajutajul de admisie) este instrumentat cu 3 sonde de
presiune total si 4 sonde de temperature totala cu 9 i 10 puncte fiecare. Acesta
are 2 i 3 orificii de presiune statice de perete , pe linie i, respectiv, carcasa
ajutajului cu reactie (Fig 13). Exist 9 orificii de presiune static de perete, pe
ajutajul CD n postcombustie aa cum se arat n Fig.14. Fig.17 arata vectorii de
viteza din duza CD si domeniu extins. Se poate observa ca magnitudinea de
viteza este scazuta in domeniul extins indicand gradul de adecvare a domeniului
extins pe direcie verticala. Un comportament similar in flux este vazut in alte
planuri in directie circumferentiala.
Fluxul ajutajului CD este prezentat n fig.18, unde creterea vitezei este vazuta
de la intrarea ajutajului CD la planul de ieire. Distribuia numarului Mach din
ajutajul CD in trei planuri este prezentata in fig 19 pana la fig. 21. In aceste
figuri accelerarea fluxului din sonic la baza pentru supersonic in poriunea de
divergenta poate fi observat.
Distribuia siajului la intrarea ajutajului de reactie, admisia i
evacuarea
ajutajului CD este prezentata n fig 22, 23 i 24. Siajul reduce substanial din
distributia de admisie a (-21 , 0 ) la (-10 , 0 ) la orificiul de admisie in ajutaj
CD. Se reduce i mai mult la (-3.5deg, 0deg) la iesirea din ajutajul CD.

Figura 12. Schema instrumentaiei ajutajului reactiv

Figura 13. Schema de evacuare a ajutajului reactiv

Figura 14. Schema ajutajului convergent divergent

5. REZULTATE SI DISCUTII

In cele ce urmeaza, rezultatele obtinute din analiza CFD in diferite zone sunt
reprezentate si discutate. Fig. 15 prezinta o vedere circumferentiala atat cu bare
si rampe-V n diferite locatii unde fluxul este ilustrat in figurile urmatoare. Terenul

00

vectorului de viteza intr-un plan axial (

) este prezentat in fig.16 de la
intrarea in ajutaj pana la evacuarea din domeniul extins. Curentul difuzeaza din
intrarea la iesire a difuzorului si accelereaza in ajutajul CD.

Figura 15. Vedere circumferentiala

Figura 16. Viteza la un plan de 0 grade fata de admisie pana la iesirea din
domeniu extins

Figura 17. Viteza la un plan de 0 grade in ajutajul CD si domeniul extins

Figura 18. . Viteza la un plan de 0 grade in ajutajul CD

Figura 19. Curbele numarului Mach la un plan de 0 grade in ajutajul CD

Figura 20. Curbele numarului Mach la un plan de 30 grade in ajutajul CD

Figura 21. Curbele numarului Mach la 60 grade

6. VALIDARI EXPERIMENTALE

Masuratorile de presiune totala si temperatura totala luate la planul frontal al

ajutajului reactiv si la iesirea din ajutajul de reacie, sunt prezentate in figura 11.
In figurile 25 pana la 28 sunt prezentate rezultatele experimentale i CFD
presiunilor totale si temperaturilor totale. Se observa ca exista o potrivire stransa
intre experimente si CFD. Rezultatele CFD ale distributiei presiunii statice
impreuna cu masuratorile pe peretele ajutajului CD sunt prezentate in figura 29.
O potrivire apropriata este vazuta pana la baza, dupa care o deviere poate fi
vazuta intre rezultatele CFD i cele obinute experimental.

Figura 25. Variatia de presiune totala in planul frontal al ajutajului de reactie

Figura 26. Variatia de temperatura totala in planul frontal al ajutajului de reactie

Figura 27. Vriatia totala de presiune a planului la iesire din ajutajul de reactie

Figura 28. Variatia temperaturii totale n planul de iesire din ajutajul reactiv

Figura 29. Presiunea static la perete in ajutajul CD

7. CONCLUZII

Analiza fluxului rece tridimensional a fost realizat cu succes pentru un sistem

practic de postcombustie. Campul de debit arata ca jeturile dorite se formeaza in
spatele stabilizatorilor de flacara. Viteza creste in ajutajul CD de-a lungul lungimii
sale i atinge valoarea sa maxim n planul de ieire al ajutajului. Curentul este
turbulent la planul de ieire al ajutajului. Presiunea totala calculata, temperatura
totala n planurile de fata si de la evacuarea postcombustiei, presiunea statica la
perete in ajutajul CD au fost comparate cu rezultatele experimentale. Rezultatele
numerice au fost satisfacatoare, fiind n acord cu valorile experimentale obinute.