Sunteți pe pagina 1din 2

Raffaello Sanzio

(1483-1520)

Rafael a fost pictor i arhitect, numit print al artelor si pictorul madonelor,fiind unul
dintre cei mai admirati artisti italieni. Din tineree, acesta a crescut n bogata atmosfer a
culturii umaniste a Renaterii. Daca numele lui Rafael, ramane legat de cel al lui Leonardo
da Vinci sau al lui Michelangelo, acest lucru se datoreaza mai putin influentei pe care
acestia au execrcitat-o asupra tanarului.
Madonele sale sun tinere, gratioase, adevarate simboluri materne. Ele vor influenta
intregul secol si vor deschide rafinamentului manierist. Rafael perfectioneaza descoperirile
renasterii timpurii in ceea ce priveste culoarea si compozitia creeaza adevarate modele ale
reprezentarii fecioarei si pruncului sfant si realizeaza portrete admirabile ale contemporanilor.
(Madona Sixtina) n centul picturii se afl imaginea maiestuas a Fecioarei cu Pruncul,
singura reprezentare a acesteia n picioare, aproape n marime natural. n stnga, Sfntul
Sixtus privete cu admiraie spre Fecioar, iar n partea dreapt apare Sfnta Barbara
ngenuncheat, cu privirea ndreptat spre cei doi ngerai, care se sprijin de un obiect de
lemn ce face referire la cociugul papei.
Una din cele mai reprezentative opere este Scoala din Atena realizata in 1509,care
decoreaza pentru acesta camerele apartamentului pontifical (numite "stanze"). Aceasta
fresca este cel mai frumos imn inchinat vreodata de cineva ratiunii si culturii.
in cadrul acestei compozitii monumentale, Rafael prezinta un numar mare de filozofi antici in
diferite ipostaze. Fresca are ca subiect armonia dintre filosofia platonica si cea aristotelica. in
centrul acesteia sunt doua personaje: Platon, care tine in mana cartea sa Timaios- ce
vorbeste despre legile armoniei cosmice - si Aristotel, care tine in mana Etica - marca a
legilor comportamentului moral.

Michelangelo Buonarroti
(1475-1564)

Arhitect,sculptor, pictor, poet si muzician, Michelangelo s a impus inca din timpul vietii ca
principalul artist al Renasterii Italiene. Tehnica a operelor sale, ale caror forme prefigureaza
manierismul, fascinatia exervitata de personaj, toate contribuind la modelarea unei legende
care i a precedat moartea: fata de contemporanii, si deseori rivalii sai, Leonardo da Vinci si
Rafael.
Isi manifesta geniul prin excelenta al renasterii, renoieste iconografia crestina traditionala
de pilda : Sfanta Familie sau frescele de pe bolta Capelei Sixtine.
Sfanta Familie- In centrul compozitiei, se afla Iosif care ii da Fecioarei Pruncul. In fundal
apar niste tineri a caror semnificatie e neclara. Probabil reprezinta paganismul, in opozitie cu
crestinismul. Ei se apleaca peste un grup de stanci, forma acestora putand fi o referire la
luna care apare pe blazonul sotiei lui Agnolo Doni.
Sfanta Familie e separata de tinerii pagani printr-o bordura. Gradina imprejmuita e un simbol
frecvent al virginitatii Fecioarei. Langa bordura, in partea dreapta, este reprezentata o floare,
care poate fi o aluzie la profetia despre Iisus din Vechiul Testament, Isaia 53:2, "El a crescut
inaintea Lui ca o odrasla slaba, ca un Lastar care iese dintr-un pamant uscat".
Frescele de pe bolta Capelei Sixtine-Picturile de pe pereii laterali au fost
executate de cei mai mari artiti ai timpului. Subiectele picturilor reprezint teme de istorie

religioas, selecionate dup conceptul medieval de mprire a istoriei lumii n trei epoci:
prima de
Pictarea plafonului, care iniial reprezenta un cer albastru cu stele aurii. Executarea
acestei lucrri a durat patru ani, artistul depune un efort istovitor, lucreaz mai mult singur,
stnd ore n ir pe schele. Michelangelo ar fi trebuit s picteze figurile celor 12 apostoli, cnd
lucrarea a fost desvrit cuprindea peste 3.000 de figuri pe o suprafa de aproape 500 de
metri ptrai la Facerea lumii la darea Celor zece porunci, a doua de la Moise pn la
naterea lui Isus Cristos, a treia fiind epoca cretinismului.
Pictarea peretelui de deasupra altarului la cererea Papei Paul al III-lea, cu tema Judecata
de Apoi, o termin dup ase ani, n 1541. Tema capt dimensiuni uriae, fresca
nfieaz figuri i scene pline de groaz, reflectnd propria reprezentare a artistului, care
trecea pe atunci printr-o dureroas criz de credin.

Andrea del Sarto


(1486-1531)

Andrea del Sarto i exprim n picturile sale timpurii idealurile Renasterii cu aproape la fel
de multa claritate i distincie de Rafael.
Madonna Harpii al artistului prezinta stnd maiestuos pe un altar la baza decorate cu
sfincsi. Compoziia se bazeaz pe o figura impuntoare a piramidei, calitile statice care
sunt ameliorate prin ipostazele contrapost opuse ale sfinilor care flancheaz.
Arta renasterii nu se incheie brusc, o data cu aparitia manierismului. La jumatatea
veacului al XVIlea, intr-o epoca in care arta manierista era la moda, infloreste faza finala a
renasterii. Renasterea tarzie este influentata nu numai de renasterea clasica, de la care
mosteneste calmul si claritatea compozitiei, ci si de manierism de la care preia sensibilitatea
fata de mediul inconjurator.
Ideile Renaterii nu pot fi ns nbuite, ele sunt aprate de oameni curajoi ca Erasmus
din Rotterdam, Francis Bacon sau Ren Descartes (1596-1650), filosoful olandez Baruch
Spinoza (1632-1677), care i propun ca obiectiv fundamental transmiterea unui mesaj
eliberator i purttor de bucuria pe care o d cunoaterea iar secolul al XVIII-lea va relua
spiritul Renaterii sub forma iluminismului francez.