Sunteți pe pagina 1din 96

AAddiinnaa NNaannuu

EEdduuccaaþþiiee aarrttiissttiiccãã

MMaannuuaall ppeennttrruu ccllaassaa aa XXII-a-aaa FFiilliieerraa tteeoorreettiiccãã

Editura CD Press

Editor: COSTIN DIACONESCU

Redactorºef: Carmen BIRTA Tehnoredactare: Adriana BRÃESCU Corecturã: Anca SAPOVICI, Luciana PUIU

Referenþi:

Prof. univ. dr. arhitect Mariana Stoian, Universitatea Spiru Haret, Bucureºti Prof.univ. dr. Dan Mohanu, Universitatea Naþionalã de Arte, Bucureºti

Editura CD Press Bucureti, Str. Ienãchiþã Vãcãrescu nr. 18, sector 4 Cod 040157 Tel.: (021) 337.37.17, 337.37.27, 337.37.37 Fax: (021) 337.37.57 e-mail: office@cdpress.ro

©Copyright CD Press, 2006

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a Rom niei Nanu, Adina Educa ie artisticª, Manual pentru filiera teoreticª: clasa a XI-a / Adina Nanu, Bucure”ti, CD Press, 2006

ISBN (10) 973-7989-60-0; ISBN (13) 978-973-7989-60-4

7(075.35)

Manualul a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Educaþiei ºi Cercetãrii nr. 4742/21.07.2006, în urma evaluãrii organizate de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, este realizat în conformitate cu programa analiticã aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaþiei ºi Cercetãrii nr. 3252/13.02.2006.

C U P R I N S

Cuvânt înainte

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.5

Sugestii pentru întocmirea proiectului de cercetare

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

7

Ce înseamnã patrimoniu naþional?

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

8

Ce este un stil?

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.10

II

PPAATTRRIIMMOONNIIUULL

IIMMOOBBIILL

 

AAAA MMMMOOOONNNNUUUUMMMMEEEENNNNTTTTUUUULLLL AAAARRRRHHHHIIIITTTTEEEECCCCTTTTUUUURRRRAAAALLLL

Câte ceva despre arhitecturã

.

.

.

.

.

.

.

.

.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.11

. De la totalitarism la postmodernism

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.16

Fiºe de monument arhitectural cu componentele sale

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.18

ªcoala - ªcoala Centralã din Bucureºti

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.19

. Palatul Brâncovenesc de la Mogoºoaia

Locuinþa - Casa din sat

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.22

.24

Palatul de la Mogoºoaia, exemplu de stil brâncovenesc

Poezia ruinelor

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.26

.28

. Ce trebuie sã ºtim despre arheologie

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.30

Biserica ortodoxã - mânãstirea Stavropoleos

Catedrala catolicã Sf. Iosif

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.32

36

. Biserica evanghelicã luteranã

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.39

Sinagoga - Templul coral de rit mozaic

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

41

Geamia musulmanã

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.43

Casa memorialã - muzeul Theodor Aman

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.44

Sala de spectacol - Ateneul Român

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.48

Reºedinþa boiereascã - Palatul Cantacuzino

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.53

Primãria Sectorului 1 Bucureºti

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

57

Vila sculptoriþei Miliþa Petraºcu

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.59

. Piaþa din centru - Piaþa Universitãþii

Parcul - Grãdina Ciºmigiu

.

.

.

.

.

.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.60

.62

BBBB MMMMOOOONNNNUUUUMMMMEEEENNNNTTTTUUUULLLL SSSSCCCCUUUULLLLPPPPTTTTUUUURRRRAAAALLLL

Ce este un monument sculptural?

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.66

. Câte ceva despre monumentele sculptate din România

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

70

Fiºa unui monument sculptural

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.74

Monumentul ºi politica

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.75

3

IIII

PPAATTRRIIMMOONNIIUULL

 

MMOOBBIILL

 

Câte ceva despre colecþii ºi muzee

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

76

Muzee de artã decorativã

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.78

Fiºa unui obiect de artã mobil

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.80

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.82

Icoanele pe sticlã Costumele populare

. Colecþia mea de costume

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.84

.88

Marketingul cultural

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

92

. Bibliografie selectivã

Turismul cultural

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

94

.96

 

4

CCCCUUUUVVVVÂÂÂÂNNNNTTTT ÎÎÎÎNNNNAAAAIIIINNNNTTTTEEEE

Cartea de faþã, departe de modelul unui manual obiºnuit, nu cuprinde nimic de învãþat pe de rost, ci este mai de grabã un îndemn de a privi în jur cu uimire, un îndrumar între un ghid de cãlãtorie ºi unul de muzeu, cu deosebirea cã partea cea mai importantã ºi mai interesantã va trebui sã fie scrisã de voi. Noua preocupare cãtre care vrem sã vã atragem este cãutarea în preajma voastrã a valorilor artistice, mai mari sau mai mici, pe lângã care trecem zilnic, în grabã, aproape fãrã sã le mai vedem, pentru cã ne-am obiºnuit sã le consi- derãm simple repere ale drumului nostru. Unele statui sau edificii sunt bine cunoscute ca monumente de culturã ºi artã. Dacã vã aflaþi în preajma unor biserici ca Voroneþul, a unor castele ca palatul Huniazilor sau în apropierea ansam-

blului sculptural al lui Brâncuºi de la Târgu Jiu, va

fi o plãcere ºi o datorie sã le cercetaþi în toate

amãnuntele ºi sã colaboraþi la publicitatea pe care

o meritã din plin. În afara acestor monumente celebre - dintre ele multe fac parte din patrimoniul naþional sau european - în þara noastrã se gãsesc, la tot pasul, creaþii de arhitecturã ºi artã cultã sau popularã care nu sunt îndeajuns cunoscute, dar care meritã sã fie cercetate, apreciate ºi ocrotite. Unii dintre voi au privilegiul de a învãþa într-o ºcoalã cu veche tradiþie, cum sunt de pildã în Bucureºti Colegiul Sfântul Sava, liceul Lazãr sau ªcoala Centralã, edificii de patrimoniu naþional, alþii au parte de clãdiri noi, cu aspect modern ºi dotãri de ultimã orã. În toate cazurile e firesc sã ne întrebãm de cine au fost întemeiate, de unde le vine numele, când au fost clãdite, în ce stil ºi de care arhitect etc. De asemenea, e bine sã privim în jur cu ochi critic, sã ne lãmurim ce ne place ºi ce nu ºi sã ne strãduim sã ne dãm seama ºi de ce. În fiecare localitate, cât de mãruntã, existã mãcar o bisericã (ortodoxã sau de diverse alte rituri) ºi fiecare are povestea ei, care deseori se întinde pe mai multe secole, principalele etape de viaþã lãsând urme vizibile în formele construcþiei, pe pereþii pictaþi sau pe icoane. Documentarea istoricã, rezultatã din cercetãrile în arhive sau biblioteci, e menitã sã confirme ºi sã susþinã recunoaºterea directã, vizualã, a stilurilor caracteristice fiecãrei epoci.

Aproape în fiecare sat din þara noastrã s-a ridicat, dupã primul rãzboi mondial, câte un monument, cât de mic, în memoria eroilor care s-au jertfit pentru întregirea patriei. Despre majoritatea lor nu a scris nici un critic de artã, aºa cã veþi avea ocazia de a fi primii care sã le priveascã din alt punct de vedere decât cel istoric, punându-vã în joc toate cunoºtinþele dobândite pânã acum la lecþiile de educaþie vizualã. Cine e autorul? Ce alte lucrãri a mai fãcut? Cum se înscrie statuia de faþã în ºirul creaþiilor lui? Care e valoarea ei, apreciatã în urma unei analize aprofundate? Muzee de diverse feluri se gãsesc mai peste tot, ca ºi case memoriale ºi colecþii care au implicit aspecte artistice ºi la ale cãror activitãþi ºcoala este invitatã sã colaboreze. Voi le puteþi face cunoscute, învãþând în acelaºi timp sã redactaþi o paginã literarã atractivã, pe care sã o ºi traduceþi într-o limbã strãinã pentru folosul turiºtilor. Chiar ºi unele locuinþe de pe strada ºcolii sau din apropiere pãstreazã amprenta vremii în care au fost ridicate, a stilului în care se înscriu. V-aþi întrebat vreodatã de ce o casã vã încântã ºi alta nu, independent de mãrimea ei sau de pretenþiile sociale? Scopul acestei extinderi a activitãþii în afara sãlii de clasã este, în primul rând, de a aplica cre- ativ cunoºtinþele deprinse pânã acum unor obiecti- ve noi, care nu au fost prezentate în manuale. Ele- vilor ºi profesorilor li se cere, de aceea, pe de o parte un efort individual, independent, care sã ducã la afirmarea unor pãreri personale ºi, pe de altã parte, o muncã de echipã, nu numai de com- parare a analizelor diferiþilor elevi pentru a trage o concluzie cuprinzãtoare, dar ºi prin împãrþirea pe grupe de elevi a domeniilor de cercetare în cazul unor monumente complexe, (cum ar fi, de pildã, localul unei primãrii în care au loc servicii diverse, care are ca anexã o salã de expoziþii ºi care este, în acelaºi timp, un centru urbanistic, aºezat într-un parc etc). Exemplele cuprinse în carte, alese în majo- ritate din capitalã, sunt menite doar a ilustra mo- dul de aplicare a setului de întrebãri destinat fie- cãrei categorii mari de monumente, alcãtuind în acelaºi timp termeni de comparaþie. Proiectele de cercetare vor trebui sã fie întocmite de fiecare

5

clasã a XI-a, potrivit obiectivelor existente în preaj- ma ºcolii, în cartierul sau localitatea respectivã. Cartea de faþã nu îºi propune astfel sã furnizeze informaþii, care pot fi gãsite în biblioteci

sau pe Internet, ci sã formeze capacitatea elevilor de a vedea cu proprii lor ochi ºi de a trãi intens întâlnirea cu arta. Ca în pilda biblicã, nu vrem sã vã oferim peºti, ci sã vã deprindem sã pescuiþi.

CCaasstteelluull BBrraann
CCaasstteelluull BBrraann

6

SSUUGGEESSTTIIII PPEENNTTRRUU ÎÎNNTTOOCCMMIIRREEAA PPRROOIIEECCTTUULLUUII DDEE CCEERRCCEETTAARREE

În cazul nostru, acþiunea va semãna cu o expediþie de cucerire a unor vârfuri de munte, pe care ne-am obiºnuit sã le vedem, dar pe care nu ne-am gândit sã le escaladãm. Pentru planificarea drumului pe care îl vom urma avem nevoie de o hartã a localitãþii, cu împrejurimile ºcolii, pe o razã mai mare sau mai micã, în funcþie de numãrul obiectivelor artistice existente. Punctul de plecare ºi primul þel pe care ni-l propunem este chiar ºcoala, asupra cãreia ne vom începe experienþele, ne vom încerca instrumentele de lucru ºi ne vom testa capacitãþile de analizã ºi înþelegere. Urmãtoarele obiective vor fi alese în funcþie de importanþa lor dar ºi de apropierea de ºcoalã, pentru a nu se pierde timp cu deplasarea. Desigur, la început Lista va fi mai lungã, modifi- cându-se pe parcurs, în funcþie de timpul necesar pentru epuizarea primelor þeluri propuse. Sã nu uitãm cã scopul proiectului nostru nu este elabo- rarea unor sinteze de amploare ci numai efectu- area unor exerciþii de comunicare artisticã, menite sã reprezinte pentru elevi exemple valabile pentru întâlnirile lor viitoare cu monumente ºi muzee. Pregãtirea expediþiei începe în toate cazu- rile printr-o apropiere teoreticã: pornind de la da- tele sumare pe care le ºtie toatã lumea, sã cãutãm toate sursele de documentare posibile. Cele scrise, furnizând date istorice sau comentarii de istoria artei, vor trebui cercetate în arhive ºi biblioteci sau pe internet, unde vom gãsi de pildã listele patrimoniului naþional cultural ºi artistic, grupate pe judeþe ºi localitãþi. Pentru adunarea informaþiilor orale, va trebui sã gãsim martori, de obicei vârstnici, sã le punem întrebãri aºa cum fac reporterii ziarelor sau ai posturilor TV, sã le ascultãm cu rãbdare amintirile, reþinând ce ne intereseazã. Desigur cã un reportofon sau o camerã de filmat pot realiza documentarele cele mai convingãtoare. Datele aflate de la alþii nu constituie însã decât drumul de apropiere de munte, iar suiºul de abia acum începe. Bucuria descoperirii unor noi priveliºti, ce se deschid treptat, trebuie trãitã de fiecare personal ºi consemnatã în felul sãu propriu, potrivit tipului de sensibilitate ºi aptitu- dinilor particulare. Contactul direct cu imaginea este de neînlocuit. Comunicarea dintre autorul ei,

artistul creator, ºi privitor cere, dupã cum bine ºtim, concentrarea atenþiei celui care primeºte darul, pe de o parte asupra operei de artã, pentru a-I desluºi toate detaliile, dar în acelaºi timp ºi în- lãuntrul propriului suflet, pentru a–ºi conºtientiza trãirile, amplificându-le intensitatea. Urmãrirea drumului compoziþional, care se face lesne în faþa unui desen sau a unei picturi de ºevalet, cere deplasarea în jurul unui monument statuar ºi parcurgerea încãperilor unei clãdiri. Sã nu uitãm nici unul dintre unghiurile de vedere din care poate fi vãzutã o lucrare. Pictorul Holbein, de pildã, în tabloul sãu, Ambasadorii (1533, Londra, National Gallery ), a reprezentat pe cei doi bãrbaþi frontal, într-o poziþie obiºnuitã, dar ºi-a figurat iscãlitura sub forma unui craniu (Hohlbein=os gol în limba germanã), alungit atât de puternic încât aratã ca un peºte. Doar când spectatorul se plaseazã într-o parte, foarte aproape de picturã, craniul poate fi vãzut nedeformat. Comunicarea cu o operã de artã de realã valoare este cu atât mai intensã ºi mai completã cu cât ajungi la un nivel mai adânc de concentrare sufleteascã, ceea ce cere un timp mai îndelungat. Pentru a uºura efortul, am alcãtuit pentru fiecare tip de monument imobil (sculptural sau arhitectural), sau mobil (opere de artã plasticã sau decorativã) câte o listã amãnunþitã de întrebãri la care trebuie gãsite rãspunsuri.

de întrebãri la care trebuie gãsite rãspunsuri. 7 M M â â n n ã ã

7

MMâânnããssttiirreeaa HHoorreezzuu

CCaasstteelluull PPeelleeºº
CCaasstteelluull PPeelleeºº

CCCCEEEE ÎÎÎÎNNNNSSSSEEEEAAAAMMMMNNNNÃÃÃÃ PPPPAAAATTTTRRRRIIIIMMMMOOOONNNNIIIIUUUU NNNNAAAAÞÞÞÞIIIIOOOONNNNAAAALLLL????

Majoritatea operelor de artã valoroase, care ne reprezintã ºi cu care ne mândrim, sunt înscrise pe listele Oficiului Naþional al Patrimoniului ºi sunt ocrotite prin lege, care interzice orice intervenþie asupra lor, doar specialiºtii având voie sã le întreþinã ºi sã le repare, pe baza unor proiecte aprobate de foruri competente (Legea nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, actualizatã ºi completatã în anii care au urmat). Aceastã lege precizeazã:

Bunuri

imobile, construcþii ºi terenuri (…) semnificative pentru istoria, cultura ºi civilizaþia naþionalã ºi universalã (art.1), împreunã cu componentele artistice, elementele de mobilare interioarã sau exterioarã (…) semnificative din punct de vedere cultural, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social ºtiinþific sau tehnic. Un ansamblu

de construcþii trebuie sã aibã ºi valoare urbanisticã, iar un sit (o aºezare întreagã) sã fie semnificativ ca peisaj cultural. Pe noi, în proiectele noastre, ne interesea- zã, desigur, doar valoarea artisticã, lãsând toate celelalte aspecte în seama disciplinelor respective.

Ce

sunt

monumentele

istorice?

8

Legea specificã douã niveluri de clasare, în grupa A, monumente cu valoare naþionalã ºi uni- versalã, ºi în grupa B, monumente reprezentative pentru patrimoniul cultural local.

Care sunt criteriile de clasare? Primele în-

suºiri luate în considerare sunt valoarea arhitectu- ralã ºi artisticã ºi vechimea arheologicã ºi istoricã. Dacã timpul în care a fost creat monumentul poate fi stabilit obiectiv pe baza documentelor sau a altor dovezi materiale, aprecierea valorii este mult mai greu de fãcut ºi de argumentat. „Îmi place“ nu e, desigur, suficient, gustul individual depinzând de culturã, de modã etc. De aceea nu trebuie sã se mizeze pe „succesul la public“ (concesie ducând la scãderea calitãþii multor emisiuni TV în România, care þin seama de „rating“ din motive comerciale, în loc sã ofere modele de artã autenticã). Doar o analizã plasticã aprofundatã, cântã- rind originalitatea ºi amploarea mesajului artistic, rod al trãirii totale a creatorului, precum ºi capaci- tatea largã de comunicare, ne pot asigura asupra prezenþei benefice a unui monument în viaþa oa- menilor, determinând obligaþia noastrã de a-l proteja ºi transmite urmaºilor.

Cine are datoria de a clasa (adicã de a înscrie) un monument sau o operã de artã pe listele patrimoniului naþional? Procedura de clasare se declanºeazã de cãtre direcþiile pentru culturã, culte ºi patrimoniu cultural naþional, judeþene sau cea a municipiului Bucureºti, din oficiu sau la cererea proprietarului, a primarului etc., dupã care specialiºtii întocmesc un dosar amãnunþit al obiectului, care este analizat ºi avizat, aprobat de Ministrul Culturii ºi Cultelor ºi hotãrârea e publicatã în Monitorul Oficial. Listele se revãd la fiecare 5 ani. În mod excepþional se poate propune clasarea de urgenþã. Calitatea de monument istoric este marcatã printr-un însemn. Trebuie cerut avizul Ministerului Culturii ºi Cultelor pentru orice intervenþie asupra unui monument istoric, pentru orice lucrãri de cercetare, consolidare, conservare, restaurare, reparaþii de întreþinere ºi iluminare, amplasare de firme sau panouri publicitare etc. (art. 22 din lege). Desfiinþarea, distrugerea, profanarea ºi degrada- rea se sancþioneazã conform legii (art. 10/2). Progresele civilizaþiei materiale trebuie, de aceea, adoptate cu grijã. Multe clãdiri de epocã ºi

de aceea, adoptate cu grijã. Multe clãdiri de epocã ºi B B i i s s

BBiisseerriiccaa SSff NNiiccoollaaee -- DDoommnneesscc,, CCuurrtteeaa ddee AA