PRINCIPII MORALE SI METODE MORAL-CIVICE

Sarcinile educatiei morale se realizeaza printr-un ansamblu de

metode si procedeea care integrate intr-un tot, constituie strategia
moralei in spiritul moralei, care conduce la construirea constienta
a personalitatii moral-civice in concordanta cu imperativele
societatii democratice.
Educatia moral-civica este o componenta extrem de complexa a
educatiei, pede o parte efectele sale se repercuteaza asupra intregului
comportament alde o parte efectele sale se repercuteaza asupra intregului
comportament alindividului, iar, pe de alta parte, comportamentul individului
subordoneaza toateindividului, iar, pe de alta parte, comportamentul
individului subordoneaza toatecelelalte valori (stiintifice, culturale,
profesionale, estetice, fizice, ecologice,celelalte valori (stiintifice, culturale,
profesionale, estetice, fizice, ecologice,etc.).

Principiile educatiei moral-civice

principiul caracterului experiential al realizarii educatiei morale
principiul imbinarii exigentei fata de copii cu indulgenta si respectulprincipiul imbinarii
exigentei fata de copii cu indulgenta si respectulfata de acestiafata de acestia
principiul organizarii morale a colectivului de eleviprincipiul organizarii morale a
colectivului de elevi
principiul sprijinirii pe elemente pozitive ale personalitatii elevilor principiul sprijinirii pe
elemente pozitive ale personalitatii elevilor
principiul sugestiei pozitiveprincipiul sugestiei pozitive
principiul favorizarii interventiei intaritoare a claseiprincipiul favorizarii interventiei
intaritoare a clasei
principiul continuitatii educatiei moraleprincipiul continuitatii educatiei morale
principiul realizarii diferentiate a educatiei moraleprincipiul realizarii diferentiate a
educatiei moral

Bibliografie: Adina Glava, Ctlin Glava- Introducere n pedagogia precolar, Editura Dacia
Educaional, Cluj-Napoca, 2002;
Curs pedagogie; cap.4

Metode si procedee de educatiemoral-civicamoral-civica

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

povestirea morala
explicatia morala
convorbirea etica
exemplul
analiza de caz
exercitiul moral
metode de apreciere a cunostintelor si conduitei moral-civice

Explicaia moral. Cu ajutorul explicaiei morale dezvluim coninutul unei

cerine, al unei norme i reguli morale. Dac n clasele mai mici se insist pe explicarea
modului n care trebuie respectat o cerin moral, pe parcurs se pune accent pe
motivaia i necesitatea ndeplinirii ei, pe formarea criteriilor obiective de apreciere a
faptelor din viaa individului i a colectivului. Explicaia ndeplinete dou funcii: una
informativ i alta stimulativ.

Convorbirea etic. Este un dialog ntre profesor i elevi prin care se urmrete
clarificarea cunotinelor morale i declanarea de stri afective corespunztoare.
Avantajul dialogului const n antrenarea elevilor la analiza (dezbaterea) faptelor morale,
n valorificarea experienei de via a acestora. Dialogul are rolul de a-i lmuri pe elevi
asupra motivaiei n comportamentul corect sau greit, de a stimula preocuprile lor
pentru aprecierea obiectiv a comportamentului celor din jur i a propriilor convingeri i
fapte.
Convorbirea etic ndeplinete multiple funcii: de informare, de sensibilizare,
de ntrire i de corectare.
Povestirea moral. Const n relatarea, prezentarea ntr-o form atractiv a unor
ntmplri i fapte reale sau imaginare cu semnificaii morale, cu scopul de a-i ajuta pe
copii s desprind concluzii, nvminte cu privire la propria lor comportare. Se
folosete cu precdere la clasele mici. Pentru a fi eficient, coninutul trebuie s fie viu,
emoionant, prezentat ntr-un limbaj plastic, s se utilizeze diverse procedee artistice,
retorice, dramatice.
Exemplul se bazeaz pe intuirea (sau imaginarea) unor modele ce ntruchipeaz
fapte sau aciuni morale. Prin caracterul su viu i concret exemplul se adreseaz
deopotriv simurilor, gndirii i sentimentelor, avnd a mare putere de influenare i de
convingere.

Analiza de caz. Caracteristica acestei metode const n aceea c se permite

elevilor (studenilor) o confruntare direct cu o situaie real, luat drept exemplu tipic,

reprezentativ pentru o stare de lucruri mai general, pe care acetia urmeaz s o

analizeze sub toate aspectele pentru a ajunge la nelegerea ct mai complex a problemei
date.

Exerciiul moral. Exerciiul const n executarea sistematic i repetat a unor

fapte i aciuni, n condiii relativ identice, cu scopul formrii de-prinderilor i
obinuinelor de comportare moral, al constituirii i fixrii trsturilor volitive i de
caracter, a conduitei morale, a relaiilor morale practice.
Metode de apreciere a cunotinelor i conduitei moral-civice. n
procesul educaiei morale aprecierea se realizeaz mai ales prin aprobare i dezaprobare.
Aceste modaliti de apreciere se folosesc nu numai la sfritul activitii, ci i naintea
nceperii i pe parcursul desfurrii ei. Ele reprezint un gen de asisten continu i
reglatoare, avnd rol de convingere, ncurajare, temperare, prevenire.
" Educaia nu l creeaz pe om, ea l ajut s se creeze ". Debesse
Bibliografie:
Elena Joia, V. Ilie, M. Vlad, E. Frsineanu- Pedagogie i elemente de psihologie colar, Editura
Arves, Craiova, 2003;
Adina Glava, Ctlin Glava- Introducere n pedagogia precolar, Editura Dacia Educaional,
Cluj-Napoca, 2002;
Alexandra Mateia- Pedagogie pentru nvmntul precolar, Editura Didactic i Pedagogic,
0R.A., Bucureti, 2003.
Curs pedagogie;cap.4

1. Educatia moral civica, activitate obligatorie in gradinita

In Planul de Invatamant (nivelul prescolar) Educatia pentru Societate apare si ca
activitate comuna obligatorie.
Obiectivele cadru ale Educatiei pentru societate, care vin sa justifice pe deplin necesitatea
unei asemenea activitati in gradinite, sunt:
I.

Cunoasterea si respectarea normelor de comportare in

societate;educarea abilitatii de a intra in relatie cu ceilalti.

II.

Educarea trasaturilor pozitive de vointa si caracter si formarea

unei atitudini pozitive fata de ceilalti.

III.

Cunoasterea unor elemente de istorie, geografie, religie care

definesc portretul spiritual al poporului roman.

I.Cunoasterea si respectarea normelor de comportare in societate; educarea abilitatii de
a intra in relatie cu ceilalti.

Obiective de referinta:
Copilul sa poata:
sa cunoasca si sa respecte normele necesare integrarii in viata sociala, precum si
regulile de securitate personala.
sa-si adapteze comportamentul propriu la cerintele grupului in care traieste
II.Educarea trasaturilor pozitive de vointa si caracter si formarea unei atitudini
pozitive fata de de ceilalti.

Obiective de referinta:
Copilul sa poata:
sa aprecieze in situatii concrete unele comportamente si atitudini in raport cu norme
prestabilite si cunoscute.
sa traiasca in relatiile cu cei din jur stari afective pozitive , sa manifeste prietenie,
toleranta, armonie, concomitent cu invatarea autocontrolului.
III.Cunoasterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul
spiritual al poporului roman.

Obiective de referinta:

Copilul sa poata:
sa descrie si sa identifice elementele locale specifice tarii noastre si zonei in care
locuieste(elementele de relief, asezare geografica, obiectivele socio-culturale, istorice,
religioase, etnice).
Educatia moral-civica corespunde necesitatii de a le forma copiilor o conduita
bazata pe cunoasterea cotidiana a regulilor vietii sociale, democratice intr-un stat de
drept.Educatia moral-civica urmareste initierea copiilor in practicarea unui comportament
activ si responsabil, capabil de toleranta si respect fata de sine si de ceilalti, constient de
drepturi si de datorii, liber si deschis spre alte culturi.
Prin morala se intelege, in mod curent, un ansamblu de norme, reguli si precepte,
deprinderi si obiceiuri, mentalitati, sentimente si trairi, valori, idealuri si scopuri care
calauzesc omul in viata personala si sociala.Ea se prezinta ca un sistem de deprinderi,
sentimente si convingeri de comportare, sedimentate prin traditie in norme si precepte de
conduita ale comunitatii si ale individului.1[1]
Educatia morala urmareste sa formeze si sa dezvolte calitati si insusiri pentru ca pe
baza lor individul sa se poata integra in grupul social si sa poata duce o viata sociala
normala.In general, prin educatia morala se urmareste formarea individului pentru a face bine
si a-l promova, realizarea echilibrului sau interior, generat si consolidat de respectarea
cotidiana a normelor si principiilor morale.
Etica este stiinta despre morala, reprezinta stiinta vietii morale.Ca forma a constiintei
sociale, morala cuprinde urmatoarele trei elemente:
a)

valori morale reprezentand comportamente, actiuni, fapte carora li se

ofera, pe plan social, o apreciere pozitiva, in sensul ca ele coincid cu
conceptiile provenite din societatea respectiva, cu privire la ce este bine,
echitabil, folositor societatii.

b)

norme, precepte si reguli morale.Ele s-au impus sub forma de coduri

morale.

c) afectivitatea morala sau sensibilitatea morala (disponibilitate).

Intre moralitate si civism exista atat asemenari, cat si deosebiri.Educatia civica este
mai mult circumscrisa unei anumite societati, unui anumit grup social determinat
istoric si geografic; educatia morala vizeaza aspecte mai generale, universale.
Metodele de educatie morala si civica sunt aceleasi.Ele presupun cultivarea
unor virtuti comune, ca: harnicia, cumpatarea, altruismul, intr-ajutorare, cinste etc.
Atat educatia morala, cat si cea civica , urmaresc sa realizeze o disciplina libera sau o
libertate disciplinara, dar nu poate fi admisa libertatea fara respectul unor norme la
care s-a aderat in mod constient.
Atat in educatia civica, cat si in cea morala trebuie armonizate doua cerinte:a
disciplinei si a adeziunii la ordinea necesara bunei convietuiri si a dorintei de libertate
a individului.
Exista insa si deosebiri intre educatia morala si educatia civica.
Daca morala este raportata la norme si principii nescrise, dar inradacinate in traditia
oamenilor, civismul se raporteaza la norme si reguli, de obicei, scrise.De exemplu,
ajutorul dat cuiva este o fapta morala, dar civic nu este reglementata ( a-ti ajuta
aproapele la nevoie).
Fondul pe care se realizeaza educatia civica este unul moral.Un om cu fermitate
morala nu incalca nici normele morale si nici pe cele civice.
Prin moralitate intelegem acordul intre comportament si normele, principiile morale,
iar prin civism, acordul intre normele si reglementarile de convietuire cetateneasca ,
in grup sau individual
In scopul formarii comportamentului copiilor conform normelor societatii civile,
democratice, al integrarii lor firesti in viata sociala, copiii vor fi sensibilizati,
ajutati sa inteleaga necesitatea respectarii acestor norme sociale, a unor norme
elementare de conduita, contribuind, astfel, la formarea propriilor valente ale Eului.In acest sens, prin activitatile de educatie moral-civica, copiii sunt indrumati si
ajutati:
sa inteleaga sensul semnificatiei normelor si a valorilor morale

sa sesizeze semnificatia, necesitatea respectarii regulilor si normelor

Sa analizeze fapte si impliniri de viata, posibile si reale, in spiritul normelor si
valorilor morale, acceptate in societate
Sa aprecieze, in mod obiectiv, conduita proprie si a celorlalti, potrivit unei imperative
morale
Sa accepte norme, valori, principii etice si sa respecte regulile elementare de
convietuire sociala
Sa inteleaga notele esentiale ale unor trasaturi de vointa necesare in activitatea lor,
cum ar fi: perseverenta, consecventa, initiativa, curajul, responsabilitatea etc.
Sa aprobe fapte, actiuni proprii si ale colegilor care sunt in concordanta cu normele
morale si civice
Sa doreasca sa urmeze modele pozitive percepute in grupul de copii,in familie, in
literatura
Sa manifeste atitudine de respingere si dezaprobare fata de fapte si comportamente ce
dovedesc necinste, agresivitate, lipsa de respect fata de cei din jur etc.
Sa dovedeasca atitudini de colegialitate, sentimente de prietenie
Sa-si adapteze comportamentul fata de sine, fata de altii (copii, adulti), fata de mediu
(social, natural), in imprejurari si locuri variate.
Sa tina seama de opiniile celor din jur
Pentru realizarea acestor obiective, si nu numai a acestora, continutul educatiei moral
civice ar putea fi axat pe trei dominante:
cunoasterea de sine si constientizarea identitatii moral-civice a copilului;
modelarea raporturilor interumane;
modelarea raportului copil-educatie-mediu;

2.. EDUCATIA MORAL-CIVICA, OPTIONAL IN INVATAMANTUL

PRESCOLAR
Se afirma din ce in ce mai des ca in vremurile pe care le traim au inceput sa se
altereze tot mai mult valorile traditionale.Bunul simt, buna cuviinta si comportamentul corect

in societate nu pot fi separate de moralitate, caci o conduita frumoasa este morala, iar ceea ce
este moral este frumos. Intre ele, politetea se constituie intr-un imperativ al convietuirii
sociale, atitudinea pe care o presupune ramanand un indemn pentru respectarea regulilor de
convietuire sociala.
In acest semn, propunerea in oferta educationala a unui astfel de optional pentru
grupele mari sau grupele pregatitoare, se poate declansa si interesul parintilor de realizare a
unui asemenea optional, constientizand valoarea si importanta finalitatii sale.O astfel de
activitate optionala se poate concepe cu desfasurarea interdisciplinara, avand punct de
plecare in categoriile de activitatiEducatie pentru societate, Activitati practice si elemente
de activitate casnica.Ca forme de realizare, activitatile acestui optional pot fi sub forma de
joc, ca o combinatie de activitati si dezbateri libere, concursuri, jocuri de rol,impletite cu
activitati practice menite a trezi curiozitatea si dorinta copiilor de participare.

Si noi, copiii, avem drepturi

Educatia moral-civica este un proces complex, ce implica responsabilitate profesionala,
fapt pentru care aceasta activitate se poate interfera si completa cu urmatoarele categorii de
activitati:
educarea limbajului
cunoasterea mediului
educatie muzicala
educatie religioasa
jocuri si activitati liber-creative etc.
Printr-o paleta larga de activitati, respectiv: jocuri, povestiri,convorbiri, studii de caz,
poezii, cantece, desene, dramatizari, vizite, excursii, intalniri cu diferite personalitati,
copiii pot fi initiati in drepturile si indatoririle lor, pot impartasi altora experienta lor de
viata.
In acest scop, se poate ajunge la o cooperare cu parteneri educationali:
permanenti, cum sunt familia, scoala, inspectoratul scolar, primarie

ocazionali, precum mass-media, biserica, politia, Directia de Sanatate Publica,

muzicieni, actori, poeti etc.
Obiective generale :
Cunoasterea si respectarea drepturilor si indatoririlor copilului, a normelor de
comportare in societate
Dezvoltarea si manifestarea unor atitudini favorabile luarii deciziilor si exprimarii
opiniilor in diferite situatii
Educarea trasaturilor pozitive de vointa si caracter, formarea unei atitudini
pozitive fata de sine si fata de ceilalti
Cunoasterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul
spiritual al poporului roman.

Nu putem sa ne bucuram de drepturile noastre, incalcand drepturile

celorlalti!
Iata un principiu ce ar putea strabate prin aceasta activitate de educatie moral-civica,
ce tine de respectul fata de sine insusi si fata de celalalt.A-ti exercita drepturile tale, nu
inseamna a le incalca pe ale celuilalt(celorlalti).
Conventia privind Drepturile Copilului incorporeaza, mai mult decat orice alt
document, intregul spectru al drepturilor omului: pe cele civile, economice, sociale,
culturale, prevazand o dezvoltare completa a potentialului copilului intr-o atmosfera de
libertate, demnitate si justitie.
Bibliografie :
Stancu, Ilie, Copilul si cartea
Kay, Ellen, Secolul copilului, Ed.did.si Ped., 1972
Revista Invatamantului prescolar, Nr.3-4 / 1997