Studiu comparativ intre alimentatia vegetariana si cea carnivora

Vegetarianismul este practica unei diete ce exclude toate

produsele animale, printre care mezelurile, petele,
stridiile, crustaceele i alte produse obinute prin mcel. Sunt mai
multe variante de diet, unele exclud oule i/sau alte produse
obinute de la animale, precum lactatele , icrele i mierea, pe
cnd veganismul exclude tot ce ine de produse animale. Un termen ar
fi regim pe baz de plante.
Tabelul nr. 1: Alimente n dietele vegetariene principale
Numele
dietei
Vegetarianis
m
Lacto-ovo
vegetarianis
m
Lacto
vegetarianis
m
Ovo
vegetarianis
m
Veganism

Carne,
mezeluri,
pete
Nu

Ou

Produse
lactate

Mierea

Nu

Nu

Da

Nu

Da

Da

Da

Nu

Nu

Da

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Nu

Nu

Nu

Vegetarienii rsar i se nmulesc din ce n ce mai mult, pe zi ce

trece. Numai n SUA exist, peste 14 milioane. Considerai pn nu
demult ca fanatici sau hippy ntrziai, vegetarienii sunt astazi priviti cu
tot mai mult respect. Lumea incepe sa-i considere ca fiind mai
sanatosi, iar beneficiile ecologice ale modului lor de alimentatie devin
din ce in ce mai evidente.
Alimentatia carnivora se bazeaza intr-o mai mare sau mai mica
masura pe consumul de carne (carne alba, rosie sau vanat), dar
include si consumul de vegetale si alte alimente de origine animala
(oua si lapte).

Exista numeroase controverse ce tin de aceste doua stiluri de

alimenatie (vegetariana si carnivora) pe baza carora s-au desfasurat
numeroase studii care au avut in vedere cantitatea de
nutrienti(proteine, antioxidanti, fibre, minerale, vitamine, grasimi) si
efectele asupra starii de sanatate(influentarea sistemului nervos
central, capacitatile cognitive, manifestarile comportamentale).

Tabelul nr. 2: Compozitia nutrientilor la alimentele de origine vegetala

si de origine animala (per 500 calorii energie)
Nutrientul

Colesterol (mg)
Grasimi (g)
Proteine (g)
Beta-caroten (mcg)
Fibre alimentare (g)
Vitamina C (mg)
Folat-Vitamina B9
(mcg)
Vitamina E (mg_ATE)
Fier (mg)
Magneziu (mg)
Calciu (mg)

Alimente de origine
vegetala (parti egale
de rosii, spanac,
fasole, mazare,
cartofi)
4
33
29919
31
293
1168

Alimente de origine
animala (parti egale
de carne de vita, porc,
pui, lapte integral)

11
20
548
545

0,5
2
51
252

137
36
34
17
4
19

A te alimenta cu produse de origine animala constituie o experienta cu

totul diferita de aceea de a te alimenta cu produse de origine vegetala.
Cantitatile si felurilede nutrienti din aceste doua tipuri de alimente
prezentate in tabelul nr.2, ilustreaza aceste diferente.
Dupa cum puteti vedea, alimentele de origine vegetala au in mod
substantial mai multi antioxidanti, fibre si minerale decat alimente de
origine animala. De fapt alimentele de origine animala sunt aproape
complet lipsite de mai multi din acesti nutrienti. Pe de alta parte,
alimentele de origine animala au mai mult colesterol si grasimi. Ele au

de asemenea cu putin mai multe proteine decat alimentele de origine

vegetala, si de asemenea mai multa vitamina B12 si vitamina D, desi
prezenta vitaminei se datoreaza in mare masura fortificarii artificiale a
laptelui cu aceasta vitamina. Desigur, exista anumite exceptii: unele
nuci si seminte sunt foarte bogate in grasimi si proteine (de exemplu
arahidele, semintele de susan) in timp ce unele alimente de origine
animala au in general, putine grasimi, deoarece li s-au indepartat
grasimea prin procesare artificiala (laptele smantanit sau degresat).
Dar daca cineva cerceteaza mai indeaproape grasimile si proteinle
nucilor si semintelor, sunt diferite: ele sunt mult mai sanatoase decat
cele ale alimentelor de origine animala. De asemenea, ele sunt insotite
de anumite substante antioxidante interesante. Pe de alta parte ,
alimentele de origine animala, prelucrate, cu continut scazut in
grasimi, contin totusi anumite cantitati de colesterol, multe proteine si
foarte putine sau chiar deloc substante antioxidante si fibre alimentare,
exact ca si celelalte alimente de origine animala.

Pentru a avea o imagine de ansamblu cu privire la raportarea

populatiei (din mediu urban) la aceste doua stiluri de alimentatie, am
intocmit urmatorul chestionar:
Alimentatia vegetariana vs. alimentatia carnivora
1. Sunteti vegetarian sau carnivor?
a) vegetarian;
b) carnivor.
2. Cat de des consumati carne?
a) in fiecare zi
b) de 3 ori pe saptamana
c) ocazional
3. Ce tipuri de carne consumati?
a) carne rosie (porc, vita)
b) carne alba (pui, miel, peste)
c) carne de vanat (urs, caprioara)
4. Ce fel de carne consumati mai des?
a) carne procesata (mezeluri)
b) neprocesata (de casa/vanat)

5. In ce moment al zilei consumati cea mai mare cantitate de carne?

a) dimineata
b) pranz
c) seara
6. Din ce tip de alimentatie vegetariana faceti parte?
a) vegetarianism
b) lacto-ovo vegetarianism
c) lacto vegetarianism
d) ovo vegetarianism
e) veganism
7. Ce fel de alimente consumati mai des?
a) alimente procesate (conserve)
b) alimente neproceste (proaspete, crude)
8. Cat de des consumati fructe?
a) In fiecare zi
b) de trei ori pe saptamana
c) uneori
9. Cat de des consumati legume/leguminoase?
a) In fiecare zi
b) de trei ori pe saptamana
c) uneori
10. Cat de des consumati cereale?
a) In fiecare zi
b) de trei ori pe saptamana
c) uneori
11. Cat de des consumati (lapte si produse lactate, oua)
a) In fiecare zi
b) de trei ori pe saptamana
c) uneori
d) niciodata
In urma aplicarii acestui chestionar pe un esantion de 20 de subiecti,
au reiesit urmatoarele informatii:

- Din cei 20 de subiectii 7 sunt vegetarieni in timp ce 13 sunt

carnivori.
Carnivorii au raspuns:
- Din cei 13 carnivori majoritatea consuma carne in fiecare zi.
-Cu privire la tipul de carne consumata mai des, carnea rosie si
alba sunt consumate in mod egal.
-Carnea neprocesata pierde teren in fata mezelurilor.
-Perioada din zi in care este consumata cea mai mare cantiatte de
carne, este pranzul.
Vegetarienii au raspuns:
- Din cei 7 vegetarieni, cei mai multi s-au declarat lacto-ovo
vegetarieni;
- Din cei 7 vegetarieni majoritatea prefera alimentele neprocesate
- Cu privire la fructe si legume, acestea sunt consumate de
majoritate in fiecare zi, in timp ce cerealele sunt consumate mai
frecvent de trei ori pe saptamana,
- Majoritate consuma de trei ori pe saptamana lapte, produse
lactate si oua.

Reprezentarea grafica a rezultatelor:

vegetarieni; 35%

carnivori; 65%

Grafic nr. 1 Ponderea carnivorilor si vegetarienilor

carne de vanat; 12%

carne rosie; 44%

carne alba; 44%

Graficul nr.2 Tipuri de carne consumata

14%

14%
vegetarieni

14%

lacto-ovo-vegetarieni
14%

43%

lacto-vegetarieni
ovo-vegetarieni
vegani

Graficul nr.3 Tipurile de alimentatie vegetariana

Concluzii:
In concluzie alimentatia carnivora este mai variata in comparatie cu
cea vegetariana ,deoarece prima dintre acestea presupune , pe langa
consumul de carne si consumul de alimente vegetale.
Din tabelul nr.2 ( Compozitia nutrientilor)reiese principiul ca nu exista
de fapt niciun nutrient in alimentele de origine animala care sa nu fie
furnizat si de catre alimentele vegetale.
In urma aplicarii chestionarului putem observa ca numarul persoanelor
care consuma carne este mai mare in mod considerabil fata de
vegetarieni.
Vietuirea in mediul urban influenteaza alimentatia oamenilor
favorizand consumul de alimente procesate in randul carnivorilor, pe
de o parte iar pede alta parte varietatea lugumelor si fructelor de pe
piata favorizeaza consumul acestora in forma neprocesata, in randul
vegetarienilor.