How to Be a Lie Detector Cum sa fii un detector de minciuni

LIE DETECTION DETECTAREA MINCIUNII

Dupa ce Prim-Ministrul Neville Chamberlain l-a intalnit pe Hitler in
1938, s-a intors cu urmatoarea impresie/concluzie: acolo este un
barbat in care se poate avea incredere, atunci cand si-a dat
cuvantul sau. (Ekman, 1992). Aceasta greseala/eroare in a deslusi
limbajul trupului avea sa aiba grave consecinte; poate chiar aceasta
eroare, in a deduce intentiile adevarate ale lui Hitler, a dus la Al
Doilea Razboi Mondial.
In ziua de astazi o putem face mai bine; putem sa nu mai repetam
aceasta greseala ? Este realizabil ?
Cercetarile moderne si tehnologiile actuale pot ajuta, iar stiinta
detectarii minciunii poate fi perfectionata.

Foto 1: Neville Chamberlain la intalnirea cu Hitler in 1938

(v. cum arata strangerea de mana si pozitia/atitudinea lor)

LIES BIG AND SMALL MINCIUNI MARI SI MICI

In medie mintim de cel putin doua-trei ori pe zi, dar putine minciuni
sunt grave. Cele mai multe sunt minciuni albe, destinate sa crute
sentimentele celorlalti o parte esentiala a etichetei sociale, a
normelor de politete si a bunului simt. (v.filmul lui Ricky Gervais, The
Man Who Invented Lying).
Minciunile cu miza foarte mare, care privesc vinovatia si implicarea
in cazurile de violenta, de crima si de terorism, urmeaza reguli
diferite, modele/tipare diferite.
Exista insa si marile minciuni care ne produc grave prejudicii, cum a
fost negarea de catre Hitler a intentiei sale de a invada
Cehoslovacia, despre aceste tipuri de minciuni trebuie sa ne
ingrijoram; aceste minciuni sunt si cel mai dificil de detectat.

Foto 2: Minciuna alba

FLOATING WITCHES PLUTIREA VRAJITOARELOR

In timpurile medievale vrajitoarele care negau
colaborarea/complotarea cu diavolul erau supuse testului plutirii
(flotation test).
Aruncate in apa, vrajitoarele erau gasite vinovate si executate in
cazul in care pluteau (se stie ca in acele timpuri foarte putine
persoane stiau sa inoate).
Daca vrajitoarele se scufundau in apa erau declarate nevinovate,
dar de cele mai multe ori aceste persoane se inecau.

Utilizarea tehnicii waterboarding (simularea inecarii) pentru

interogarea suspectilor de terorism este o reminiscenta (un atavism)
a acestei proceduri de interogare a vrajitoarelor.

Foto3: Evul Mediu sketch testul plutirii-flotation test

THE POLYGRAPH POLIGRAFUL

Cel mai cunoscut aparat detector de minciuni, poligraful, consta
in masurarea/monitorizarea mai multor trasee (polygraph) ale
raspunsurilor autonome ale organismului la factorii de stres, la
stresori, cum ar fi conductivitatea pielii, ritmurile respiratorii, rata
batailor inimii / pulsul, tensiunea arteriala puls brahial, puls distal
la un deget al mainii, miscari involuntare, tresariri, etc.
Ideea este ca acesti indici fiziologici sunt in afara controlului
constient al fiintei umane.

Desigur, o linie de baza/referinta (baseline) trebuie sa fie stabilita

utilizand intrebari unde raspunsul este cunoscut ca fiind cert
adevarat sau cert fals, inainte de a se trece la adresarea intrebarilor
critice care au legatura directa cu problematica investigata.
Chiar daca parerile sunt impartite (sunt doar pareri), rezultatele
examinarii poligraf sunt acceptate in multe tari si in multe sali de
judecata, iar in unele tari sunt luate in considerare coroborate si cu
alte mijloace de proba.
Oricum, tehica poligraf este absolut necesara in anchetele judiciare
si nu numai. De asemenea, domeniul privat utilizeaza (in tacere)
poligraful pe scara larga (fara publicitate).

Foto 4: Simularea unei Examinari poligraf (detector de minciuni)

IN VINO VERITAS ?
Diferite medicamente/substante au fost folosite/testate ca fiind un
posibil ser al adevarului, in special hipnoticele cum ar fi pentotalul
de sodiu si drogurile psihedelice, ex. LSD.
De fapt, aceste substante fac persoanele mult mai
sensibile/sugestibile in a produce prea multe informatii, cele mai
multe fiind fantezii, fantasme, inchipuiri, etc. (v. hipnotismul si
tortura)
Chiar daca aparent au un oarecare efect, utilizarea acestor
substante nu este nici etica si nici legala in majoritatea statelor
civilizate.
Cu toate acestea, se pare ca nu s-a ajuns inca la finalul acestei
chestiuni.
Se sugereaza in continuare ca oxytocina, care se stie ca ii
determina pe oameni sa fie mai increzatori in ceilalti, sa poata fi
utilizata si legal pentru a intari/spori/cataliza relationarea si efectul
de apropiere/atasament cu politistul bun, din tehnica de interogare
politistul rau politistul bun (bad cop good cop). (Brown, 2006)

Foto 5: (vintage) Benzi desenate cu serul adevarului

SPOTTING LIARS OBSERVAREA/DETECTAREA MINCINOSILOR

Sunt foarte mici variatiile/diferentele in abilitatea oamenilor de a
observa/detecta minciuna la ceilalti oameni. (Bond & DePaulo, 2008)
In general, la persoanele neantrenate (!?) rezultatele au o
precizie/acuratete in jur de 53%, ceea ce este foarte putin mai mult
decat probabilitatea/sansa medie de 50%-50% (the flip of a coin);
se pot gasi totusi aici cateva persoane care dau dovada de viclenie.
Formarea/training-ul nu imbunatateste performantele in acest
domeniu; chiar le poate diminua pentru ca-i face pe oameni supra
increzatori (overconfidence), aroganti in a crede ca pot
observa/detecta minciuna.
Capacitatea de a observa/detecta minciuna se pare ca nu are
legatura, nu relationeaza cu inteligenta sau capacitatile/abilitatile
emotionale, empatice.
Cu toate acestea, in mod sigur mincinosii experimentati tind sa fie
cu mult mai buni in a observa/detecta minciuna la ceilalti.
(it takes one to know one). (Wright et al, 2012)

Foto 6: Scena din filmul LIAR, LIAR cu Jim Carrey

(Mincinosul mincinosilor)

GOOD LIARS MINCINOSII BUNI

Exista multe diferente/variatii in abilitatile mincinosilor. Exista mult
mai multe diferente/variatii in abilitatea de a minti, decat in
abilitatea de a observa/detecta minciuna.
Mincinosii buni tind sa fie tari in machiavelism/rautate si autocontrol/monitorizare; de regula acestia sunt foarte buni actori.
Unii dintre acestia au succes/reusesc pentru ca le lipsesc emotiile,
cum ar fi vina / sentimentul de vinovatie care ar putea sa-i
indeparteze de minciuni; unii ajung chiar sa-si creada propriile
minciuni.

Psihopatii infractori au un risc foarte mare de recidiva, dar au mai

mult decat dublu sanse (si chiar primesc) decat colegii nonpsihopatii, sa fie eliberati inainte de termen, sa primeasca eliberarea
conditionata inainte de termen, doar pe baza unui interviu specific.
(Porter & ten Brinke, 2010)

Foto 7: O.J. Simson in scena cu Manusa de la vestitul sau proces

TRUSTWORTHY FACES FETE DE INCREDERE

Persoanele care au trasaturi faciale (fizionomice) feminine, cum ar fi
tenul moale/matasos, ochii mari, gura mare si o infatisare fericita
(happy look) sunt judecate/categorisite ca fiind cu mult mai de
incredere (more trustworthy) decat acele persoane care au

trasaturi/aspect de macho/barbatesti (macho looks), cum ar fi o

fata dura, sprancene stufoase/ingrosate, un maxilar
puternic/proeminent sau un aspect furios/fioros.
Aceste trasaturi afecteaza extrem de mult deciziile juratilor/juriului,
precum si deciziile, sentintele judecatorilor.
De obicei, acest lucru este nedrept, desi stereotipurile si
prejudecatile nu sunt in intregime nefondate. In anumite limite,
trasaturile masculine chiar ii fac pe oameni sa fie mai putin de
incredere (less trustworthy). (Sirrat, 2010)

Foto 8: Gordon Brown (a),

digitally altered to be more (b) and less (c) trustworthy.

ILLUSTRATORS MISCARI DEMONSTRATIVE / ILUSTRATIVE

(GESTICA)

Gesturile denumite illustrators, ilustrative, demonstrative, (cum ar

fi deschiderea mainilor pentru a descrie ceva mare), sugereaza
implicarea emotionala si intaresc ceea ce se spune prin
vorbire/limbaj, prin urmare sugereaza sinceritatea.
Mana dominanta pare sa fie mai mult folosita in ilustrarea emotiilor
pozitive (fapte bune), iar mana nedominanta pare sa fie mai mult
folosita in ilustrarea emotiilor negative (fapte rele).
Minciuna tinde sa fie asociata cu reducerea gesticii specifice de
intarire/ilustrare a spuselor, (supra-controlul limbajului trupului)
obervandu-se si fiind mult mai evident mai ales cand se compara
comportamentul gesticular normal al individului, dar atentie din
nou: aceasta regula se pare ca poate sa nu fie valabila atunci cand
miza este foarte mare. (Porter & ten Brinke, 2010)
Cand gestica mainilor este in neconcordanta/contradictie cu ceea ce
se spune verbal/oral, atunci se spune ca acest fapt/lucru este un
puternic semn de minciuna.

Foto 9: Barack Hussein Obama al II-lea

MICRO-EXPRESSIONS MICRO-EXPRESII FACIALE

Charles Darwin a observat ca mimica faciala generata de emotiile
trecatoare/rapide, uneori se arata/manifesta extrem de rapid printre
alte expresii faciale, in ciuda incercarilor de a le ascunde, pentru a
nu se devoala adevaratele emotii/intentii.
Paul Ekman (2003) a efectuat cercetari cu privire la caracteristicile
expresiilor faciale aferente unor emotii variate si modul in care
acestea pot aparea ca micro-expresii nepotrivite si astfel sa tradeze
minciuna sau adevaratele intentii.
Aceste expresii trecatoare/rapide, adesea detectabile doar la
reluarea cu incetinitorul a inregistrarii video (only by slow-motion
video), pot trada emotii pe care individul incearca sa le ascunda.
De asemenea, absenta emotiei adecvate (de ex. durerea, suferinta
la pierderea/disparitia/decesul unei persoane), pot spune acelasi
lucru (adica sa tradeze emotii pe care individul incearca sa le
ascunda).
Ekman ofera ca exemplu marturia lui Kato Kaelin in apararea lui O.J.
Simpson. Desi a incercat sa farmece/impresioneze procurorul (a se

face placut), a avut scapari (glimpses), adica micro-expresii rapide

caracteristice pentru dezgust si manie.
Impresionanta munca a Dr.Ekman sta la baza/originea personajului
principal Dr Cal Lightman, un expert in micro-expresii si in limbajul
trupului, care ajuta/asista fortele de ordine/politie, in serialul TV Lie
To Me.
Sistemul/procedura de citire a expresiilor faciale ale emotiilor a
fost dezvoltat de Dr.Ekman pe baza cercetarilor sale aprofundate;
acest sistem are o larga scara de aplicare fiind foarte bine cunoscut
si utilizat intens pe scara larga; de asemenea, acest sistem este
baza pentru Dr Cal Lightman din Lie To Me.
Acest sistem este criticat pentru lipsa de validare empirica
(stiintifica) si mai ales pentru aparatia deseori a subiectilor falsi
pozitivi (persoane sincere care sunt etichetate eronat ca fiind
nesincere/micinoase).

Foto 10: Actorul Tim Roth in rolul Dr Cal Lightman din Lie To Me.

EMOTIONAL LEAKAGE SCAPARI ALE EMOTIILOR

Porter si ten Brinke (2010) spun ca sistemul micro-expresiilor a fost
prematur acceptat ca un sistem de detectare a minciunilor, tocmai
pentru ca ii lipseste o evaluare adecvata a aparitiei falsilor-pozitivi
(insemnand ca micro-expresiile apar destul de des si in declaratiile
oficiale/penale, care sunt categoric sincere/adevarate); (chiar daca
tot ei sustin si ca uneori fata tradeaza emotiile adevarate, mai ales
atunci cand emotiile nepotrivite strapung fatada/masca sociala).
Cu toate acestea, exista suport experimental pentru acest sistem,
pentru aceasta idee/teorie a micro-expresiilor.
Hurley si Frank (2011) au aratat foarte clar ca subiectii mincinosi isi
pot controla mai putin / in mai mica masura, dinamica sprancenelor
si a zambetului, decat subiectii sinceri, decat persoanele care spun
adevarul. De asemenea, subiectiilor li s-a cerut sa spuna adevaruri
si miciuni, iar in acest timp sa isi controleze miscarile fruntii si
zambetele; astfel au demonstrat ca atunci cand spun minciuni,
subiectii sunt mai putini capabili de acest lucru, adica mincinosii isi
controleaza in mai mica masura miscarile fruntii si zambetele.
[ Este cunoscut cazul lui Kim Philby the third man care pe
parcursul declaratiilor, inregistrate audio-video, in timp ce nega cu
indarjire ca ar fi spion sovietic/rus, nu isi putea opri un ranjet a
smirk. ]
In acelasi timp Porter si Brinke (2008) au demonstrat ca persoanele
carorora li s-a cerut sa priveasca imagini cu incarcatura emotionala,

dar sa raspunda/manifeste cu expresii faciale improprii/contrare, au

afisat si micro-expresii contrare/opuse expresiilor faciale majore
(adica micro-expresiile erau in concordanta cu imaginile).
In ciuda tuturor celor descrise aici, in ciuda acestor scapari
emotionale prin aceste micro-expresii, observatorul/intervievatorul
neantrenat, se situeaza doar la 51%-52% rata de succes, ceea ce
este cu foarte putin peste sansa probabilistica de 50%-50% (the flip
of a coin), in a judeca/aprecia care expresie emotionala faciala este
corecta.

Foto 11: Tracie Andrews

si-a injunghiat logodnicul pana acesta a murit.
Apoi Tracie Andrews a fabricat/inventat/scornit o poveste despre un
atac, care ar fi avut loc asupra lor, din cauza furiei / violentei rutiere
(road rage attack). Apelul/aparitia TV arata un rol bine jucat de
durere, primejdie si suferinta, dar cu flash-uri de furie/manie care se
intrepatrund, aceste scapari oferind indicii despre capabilitatea sa
de a comite fapta/crima (de a arata de ce este in stare).

SMILES FAKED VS FELT ZAMBETE FALSE VS SINCERE

Expresiile faciale care sunt prefabricate/prefacute sunt diferite de
cele care sunt spontane, sincere si sunt simtite (pleaca de la
emotii sincere, de la simtaminte sincere, neprefacute).
De exemplu, un zambet fals/prefacut poate fi detectat pentru ca
lipseste implicarea/miscarea ochilor. (Ekman et al, 1988)
Un zambet sincer/original include/implica si contractia muschilor din
jurul ochilor producand acele riduri/cute, cunoscute sub denumirea
de laba gastii-din.rom, piciorul ciorii-din.eng. [crows feet
wrinkles].
Zambetele false este mult mai probabil sa duca la aratarea/vederea
dintilor de jos, (o gura mica/stransa), sa duca la includerea
elementelor specifice emotiilor negative, cum ar fi furia/mania sau
teama; de asemenea zambetele false sunt de cele mai multe ori
asimetrice. (Gosselin et al, 2010)
Oricare ar fi diferentele dintre aceste zambete, false sau sincere,
actorii buni/calificati (dar si alte persoane ) sunt apti/capabili de a
produce/arata zambete naturale, care evoca sentimente/emotii de
bucurie/fericire. Acestia se gandesc, se autosugestionaza, si se
inconjoara, in mintea lor, de sentimente/emotii de bucurie/fericire,
provocandu-si o stare asemanatoare cu transa hipnotica autoindusa.

Expresiile faciale inventate/nascocite sunt diferite de cele care sunt

spontane. Zambetele sincere includ ridarea din jurul ochilor si
obrajilor. Zambetele sincere genereaza mult mai multa empatie,
simpatie si incredere la persoanele cu care se intra in contact, in
relationare.

Foto 12: Actorul Charlie Sheen;

Un foarte bun actor cu un zambet pe masura talentului

EYE MOVEMENTS MISCARILE OCHILOR

Exista credinte populare care spun ca mincinosii isi ascund privirea
din cauza rusinii.

Aceasta este o concluzie, o credinta eronata, pentru ca este usor de

ocolit, de evitat; in ziua de azi, mincinosii, este mai mult decat
probabil, sa te priveasca direct in fata, ba chiar sa se holbeze direct
la tine (in mod sigur si in istoria omenirii se intampla asta).
Unii sustinatori ai programarii neurolingvistice sustin, clameaza,
ca minciunile sunt tradate/desconspirate de directia miscarilor
oculare ale unei persoane, atunci cand aceasta se
pregateste/gandeste sa raspunda la o intrebare.
Aceasta teorie sustine ca daca persoana se uita in stanga-sus este
un indiciu de sinceritate, pentru ca face apel la memoria reala,
originala, si ca daca persoana se uita in partea dreapta este un
indiciu de minciuna, pentru ca este chemata partea creatoare a
mintii pentru a fabrica o minciuna.
Din pacate pentru ei, dovezile experimentale obtinute in cercetarile
de data recenta, nu confirma aceasta teorie. (Wiseman et al, 2012)

In schimb, monitorizarea/urmarirea computerizata a miscarilor

oculare Computerised eye tracking este cu mult mai
promitatoare. Prin aceasta tehnica/procedura, de analiza
computerizata) se compara tiparele miscarilor oculare de pe timpul
intrebarile critice si ale raspunsurilor aferente, cu tiparele de baza
normale/neutre ale persoanei monitorizate. Rezultatele reportate
ale cercetarilor indica un procent de acuratete de 82% la suta !
(Bhaskaran et al, 2011). Foarte promitator !

82 % acuratete confirmata stiintific in separarea/deosebirea

persoanelor nesincere de persoanele sincere. Dar atentie ! Doar prin
compararea computerizata si prin calculul digital al tiparelor intre
linia de baza, tiparul normalitatii, si modalitatea/tipologia miscarilor
oculare la intrebarile si raspunsurile critice. Fara sabloane de genul
stanga-sus si dreapta-jos, ci creand un sistem de referinta
personalizat, specific fiecarui individ.
Avand in vedere evolutia si imbunatatirea fireasca a oricarei
tehnologii, se pare ca vom mai auzi foarte curand de aceasta
tehnica.

Foto 13: Computerised eye tracking acuratete 82% !

STRESS SIGNS SEMNE DE STRESS / DISCONFORT

Semnele stresului emotional (!?) pot fi observate chiar si fara
poligraf in semnele corpului, cum ar fi: inrosirea fetei, clipitul des,
transpiratia abundenta, uscarea gurii (sorbitul des al apei).
Aceste semne ar putea indica minciuna, dar sunt mult mai multe
alte motive pentru care o persoana resimte stresorii, anxietatea si
presiunea cand trebuie sa vorbeasca in public (prezentare, examen,
etc.) sau cand este supusa unui interviu intens de angajare, sau
cand este supusa unui interogatoriu judiciar cu miza mare, iar
aceste considerente de factori stresori si impactanti ar trebui sa fie
in primul rand luati in considerare.
Deci aceste semne, nu pot fi suficiente prin ele insele.
Acelasi lucru este valabil si pentru asa zisele semne de auto-linistire,
cum ar fi incrucisarea bratelor peste piept, sau atingerea fetei, sau
acoperirea ochilor.
Rata de clipire (a ploapelor) a fost dovedita a fi mai scazuta la multe
persoane care spun miciuni (acesta este un alt exemplu de supracontrol).
Acelasi rationament este aplicabil si in situatia, care ar fi subliniata
mai ales de catre Dr. Cal Lightman, de absenta unei atitudini
conforme/asteptate, de manifestare a durerii/suferintei in
imprejurari de disparitie/deces a unei persoane apropiate.

Foto 14: Exemplificarea semnelor descrise

(probabil de catre un actor)

LIP PRESSING BUZE STRANSE

Strangerea buzelor (micsorarea gurii) este asociata cu minciuna,
(DePaulo & Morris, 2004), probabil pentru ca reprezinta frica/teama
de a nu scapa pe gura anumite vorbe/relatari/descrieri, care ar fi de
preferat ca ceilalti sa nu le afle/auda (a se pune fermoar buzelor).
Inghitirea/sugerea buzelor la interior de obicei insoteste
preocuparea, gandurile si incertitudinea cu privire la ceva anume, de
obicei la un rezultat, la un deznodamant care se anunta nefast,
nefavorabil persoanei.

Foto 15: Un politruc buttoning the lips

THE PINOCCHIO EFFECT EFECTUL PINOCCHIOO

Similar, atingerea nasului se spune ca indica minciuna, dar in egala
masura poate insemna doar un simplu disconfort.
Hirsch & Wolf (2001) au numit acesta Efectul Pinocchio, deoarece,
dupa cum sustin ei, apare din cauza unui tesut erectil aflat/situat in
nas, iar acesta cauzeaza iritatie/disconfort si apare senzatia de
mancarime si nevoia stringenta de scarpinare.
Bill Clinton a fost observat atingandu-si nasul cu o frecventa mare,
mult mai mare decat de obicei, in timpul declaratiilor sustinerilor

prin care nega relatia sexuala cu Monica Lewinsky. Mai apoi aceste
declaratii s-au dovedit nesincere/mincinoase.
S-a observat ca acesta isi atingea nasul concomitent cu momentul
unei vorbe/sustineri nesincere/mincinoase.
Scena a devenit celebra.

Foto 16: Bill Clinton si celebrul scarpinat al nasului,

iar privirea/expresia doamnei Hillary Clinton PRICELESS !!!

VOICE STRESS ANALYSIS ANALIZA STRESULUI DIN VOCE

Stresului din voce i-a fost atribuit valoarea de semn al minciunii, de
indiciu al nesinceritatii. Astfel, multe aplicatii informatice ale
calculatoarelor, precum si ale aplicatiilor terminalelor de telefonie

mobila, pretind ca detecteaza minciuna prin analizarea unor mici

variatii/tremuraturi (micro-tremors) din vocea persoanei atunci
cand aceasta spune o minciuna, un neadevar.
Daca acest lucru ar fi dovedit/demonstrat ca fiind adevarat, ar fi
extrem de util deoarece ar putea fi aplicat in timp real in timpul unei
conversatii telefonice sau in analizarea unei inregistrari ale unor
dicutii sau raspunsuri ale intrebarilor din timpul unui interviu.
Din pacate, studiile stiintifice sugereaza ca validitatea este
slaba/mica.
De exemplu, masuratorile stresului din voce la consumatorii de
droguri, ale declaratiilor prin care neaga consumul, comparate si
validate/invalidate prin analiza probelor de urina, arata ca rata de
acuratete este in jur de 51%, ceea ce este de fapt sansa
probabilistica de 50%-50% (the flip of a coin), in
aprecierea/judecarea declaratiilor cu privire la consumul de droguri.
(Harnsberger et al 2009)
Pana la urma, in cel mai bun caz, se poate detecta stresul din voce,
emotia persoanei, nu neaparat minciuna/neadevarul.

Foto 17: Diagrama VSA micro-tremors

THERMAL IMAGING IMAGINI TERMALE / TERMICE

Imaginile termale, tehnologia termo-viziunii, a fost folosita initial
pentru a detecta persoanele cu febra din aeroporturi. Acum se fac
cercetari si experiemente pentru a folosi aceasta tehnologie ca un
ajutor in procedeele de detectia minciunii. (Warmelink, 2011)
S-a constatat de catre practicienii din aeroporturi ca atunci cand
pasagerii mint in legatura cu planurile lor de calatorie, temperatura
pielii din jurul ochilor creste semnificativ (in comparatie cu cei ce
spun adevarul, a caror temperatura a fetei ramane neschimbata).
Acum tehnica este folosita pe aeroporturi ca si detector de
minciuni.
Bazandu-se pe acestea constatari a fost posibil sa se
identifice 64% dintre cei se spun adevarul si 69% dintre cei ce spun
minciuni.
Cu toate acestea, deciziile personalului care opereaza aceste
interviuri in aceste situatii, au fost mai precise, bazate doar pe
instinctele si pe experienta acestora 72% pentru sinceri
si 77% pentru nesinceri deci informatiile de la imaginile termale
nu au adaugat nimic in plus. (Warmelink, 2011)

Prin urmare, se poate spune ca singurul avantaj al camerei de

termo-viziune este ca poate opera singura si procesul poate fi
automatizat.

Foto 18: Exemplificarea imaginii obtinute prin termo-viziune

LIES IN THE BRAIN MINCIUNILE DIN MINTEA UMANA

Din moment ce minciuna isi are originea in mintea
umana, fMRI (functional magnetic resonance imaging) a fost testata
si s-au facut experimente, pentru ca minciuna sa fie
captata/detectata la sursa (cu ajutorul fMRI).
Teoria spune ca pentru a spune adevarul se necesita doar o
activitate de memorie, in timp ce pentru a spune o minciuna
procesul este cu mult mai complicat.
Mincinosul trebuie ca mai intai sa-si suprime/elimine adevarul din
minte, iar apoi sa-si imagineze un scenariu (evident ceva nereal);
toate aceste activitati vor implica/solicita cu mult mai mult
activitatea din lobul frontal (si probabil parietal) al creierului.

Au fost facute afirmatii si sustineri ca aceasta tehnologie are o

acuratete/precizie de 80%90%.
Cu toate acestea, tehnologia este greoaie, foarte scumpa si nu se
intrevad posibilitati, deocamdata, pentru a avea o utilizare practica
cu finalitate utila pentru salile de judecata. (Spence, 2008;
Langleben & Moriarty, 2012)
De asemenea, tehnologia nu este imuna la pacalire/inselare prin
auto-stimulare la stimulii neutrii. (Ganis et al, 2011)

Foto 19: fMRI (functional magnetic resonance imaging)

PUNE POISONING PEDEPSIREA OTRAVIRII

Un caz unic in care dovezi din domeniul neurostiintelor au fost

utilizate ca probe/dovezi intrun proces de crima, a avut loc in
Mumbai (2008). In acest proces penal Aditi Sharma si
iubitul/amantul sau Pravin Khandelwal, au fost gasiti vinovati de
uciderea (conspiracy to kill) prin otravire a logodnicului ei Udit
Bharati, prin punerea de arsenic in mancarea acestuia de la
McDonalds.
Procedura EEG a potentialelor evocate (P300) a fost utilizata in
conexiune cu paradigma de cunoastere a vinovatiei.
Cu acordul ei, s-au inregistrat EEG raspunsurile sale (P300) la
declaratiile critice vs neutre, intr-o paradigma de cunoastere a
vinovatiei (guilty knowledge paradigm), care a fost inregistrata.
Judecatorul cazului a concluzionat ca acestea au furnizat/dovedit
cunoasterea/amintirea experientelor/evenimentelor incriminatoare
(experiential knowledge) si ale detaliilor infaptuirii crimei; toate
acestea coroborate cu alte dovezi/probe incriminatoare au dus la
condamnarea celor doi la detentiune pe viata.

Foto 20: Aditi Sharma

SPEECH PATTERNS TIPARE VERBALE FELUL DE A VORBI

Modelele/tiparele de vorbire/exprimare se modifica foarte mult
atunci cand persoanele spun minciuni, atunci cand mint.
De obicei apar cresteri ale repetarilor cuvintelor si ideilor,
accentuarea nejustificata/nesincronizata a unei parti din exprimare,
dar mai ales apar pauze in vorbire, sincope, nenumarate interjectii si
ezitari (, Hmmm, s.a.); se vede clar ca persoana isi
cauta vorbele.
La persoanele care spun minciuni tendinta este ca raspunsul la
intrebare sa fie dat putin mai intarziat decat ar face-o de obicei;
daca persoana este antrenata in arta miciunii nu va face asta, nu
va intarzia raspunsurile, dar ceea ce o va da de gol este faptul ca
raspunsurile sunt mult prea rapide decat de obicei, se vede clar ca
persoana are raspunsurile pregatite / are lectia invatata.
La persoanele nesincere/mincinoase ritmul exprimarii este mult mai
mic/redus, vorbirea este mai inceata, acest lucru dandu-le mai mult
timp pentru a-si gandi un raspuns si pentru a fabrica/inventa o
poveste, un scenariu.
Ei vorbesc mai putin (vocabular sarac) oferind foarte putine
detalii/amanunte, ci doar cateva chestiuni nesemnificative, dar care
sa poata fi confirmate/verificate (in special detaliile care au legatura
cu problematica investigata) in vederea disculparii.

In general au o atitudine ostila/negativa si nu sunt cooperantzi.

Foto 21: Richard Nixon

Un presedinte ganditor/ezitant in timpul declaratiilor
Afacerea scandaloasa Watergate a dus la demisia sa

LINGUISTICS LINGVISTICA
Conform lui Vrij (2008; Vrij et al, 2011), alegerea de catre suspect a
cuvintelor/vorbelor si constructia propozitiilor si a frazelor, vor
trada/desconspira vina/minciuna, mult mai bine/evident decat
limbajul trupului sau atitudinile/expresiile afisate.

Intervievatorii/examinatorii ar trebui sa se focuseze/centreze pe

ceea ce spune suspectul, cum spune suspectul, decat pe cum arata
acest suspect si ce infatisare are.
Intrebarile deschise, cum ar fi Ce ai facut mai exact in ziua de ieri,
intre orele 3 pm si 4 pm ? incurajeaza suspectul sa vorbeasca, sa
se exprime si astfel inadvertentele/necongruentele pot fi
gasite/expuse cu usurinta.
Persoanele vinovate folosesc mai ales cuvinte oblice, de deviere,
decat negari directe si cuvinte tentativa/eschiva, cum ar fi poate
sau probabil; ei spun lucruri evazive cum ar fi Am incercat sa-ti
spun adevarul (evitarea implicarii).
O.J. Simpson in timpul declaratiei din proces spunea Eu sunt
singurul care merita sa moara (confesiune).
Michael Jackson in mod repetat a negat ca vreodata ar fi ranit
copilul, dar niciodata nu a negat prin forma ca nu a molestat
copilul (hurting -vs- molesting) (evitarea cuvintelor).
Bill Clinton a negat prin forma de exprimare ca nu a avut relatii
sexuale cu femeia aceea si nu prin forma sex cu Monica
Lewinsky (that woman -vs- sex with Monica Lewinsky)
(distantarea fata de chestiunea fierbinte).
Folosirea unei variante de exprimare (Expanded contractions I did
not, rather than I didnt), pot indica/sugera minciuna.
De asemenea folosirea trecutului atunci cand se face referire la o
persoana disparuta Sotia mea era minunata, pot duce spre

supozitia unei minciuni si a unei implicari in evenimentele critice,

dar in acest caz poate indica chiar uciderea sotiei.

Foto 22: Michael Jackson

insistand ca el niciodata nu ar face rau, sau nu ar rani un copil,
evitand cuvintele sa molesteze, abuzeze, violeze

COUNTING WORD CATEGORIES SOCOTIREA CUVINTELOR

Programe informatice (software) au fost concepute pentru a
diagnostica minciuna prin numararea/socotirea frecventei anumitor
categorii de cuvinte dintr-o declaratie oficiala.
Programul/softul de analiza a textului The Linguistic Inquiry and
Word Count (Pennebaker et al, 2007) este bazat pe ideea, pe

constatarea, ca declarantii mincinosi folosesc foarte putin sau deloc

pronume personale: eu, mie -(evita responsabilitatea pentru
propriul comportament)- si termeni de excludere: dar, nici, cu
exceptia -(cuvinte care ar trebui sa descrie ce au facut si ce nu)-,
decat declarantii sinceri, si de asemenea folosesc cuvinte care
descriu emotii/sentimente negative: ura, tristete, lipsit de
valoare, netrebnic, neputincios, s.a. -(implicand auto-dezgustul,
stima de sine scazuta)-.
Acest program/soft este creditat cu o acuratete de 67%, in
comparatie cu analiza/judecata umana care are aproximativ 52%.
Analiza lingvistica a profilelor false/nereale ale persoanelor de pe
site-urile de intalniri amoroase, a avut cifre similare de 67% (Toma &
Hancock, 2012).
Este o abordare promitatoare, dar este necesar ca pe viitor sa fie
validata in conditii reale, pe baze stiintifice si metodologii
criminalistice.

Foto 23: Counting word

ELEMENTS OF TRUTHFUL TALES ELEMENTELE ALE

RELATARILOR VERIDICE
Analiza continutului relatarilor bazata pe anumite criterii [CriteriaBased Content Analysis (CBCA)] ce face de fapt ? Evalueaza
credibilitatea declaratiei prin socotirea numarului de caracteristici
ale unei relatari adevarate, care apar in declaratia analizata. Cu cat
mai multe criterii sunt atinse, cu atat mai reala este
relatarea/declaratia.
Acestea includ cantitatea de detalii, detaliile de prisos, neuzuale,
neobisnuite, superflue, puerile, incluse/incorporate in context de
timp si de loc, -conversatie descrisa prea detaliat, cuvant cu cuvant,
-sentimentele subiective, -auto-depreciere, stima de sine scazuta,
admiterea unor lapsusuri, goluri de memorie, -corectii spontane,
reamintiri instantanee.
Acest sistem este deja utilizat pe scara larga, este disponibil si pe
net in mai multe limbi principale, dar multitudinea de criterii are
nevoie de validarea separata a fiecaruia dintre acestea si exista
susceptibilitatea ca este nevoie de imbunatatire si perfectionare
pentru aceste criterii (Porter & ten Brinke, 2010).

Foto 24: Judge Judy CBS

INTERVIEWING TECHNIQUES TEHNICI DE INTERVIU

Vrij et al (2011) sustin ca a minti necesita un efort mental
suplimentar, mai mare decat daca se spune adevarul; iar aceste
eforturi si interventii care impun o sarcina cognitiva suplimentara
vor face ca minciuna sa fie evidenta.
Intrebarile neasteptate/surprinzatoare pot prinde pe picior gresit un
suspect care si-a pregatit cu grija o poveste.
I se poate cere suspectului sa-si reaminteasca si sa relateze
evenimentele in ordine inversa, iar acest lucru va mari enorm
diferenta dintre partile adevarate si cele false ale unei declaratii, ale
unei sustineri oficiale.

Un alt truc interesant este sa soliciti suspectului sa faca o schita, sa

deseneze scena faptei/crimei, incluzand pozitionarea de persoane in
aceasta descriere/relatare. Astfel, se obtin materiale suplimentare
care pot fi verificate cu usurinta.
Utilizarea strategica a probelor are de asemenea o relevanta
deosebita. Acestea se pot utiliza mai tarziu, dupa ce suspectul si-a
finalizat declaratia si povestea lui are deja parti contradictorii.
Dupa cum s-a mentionat deja, tortura si alte metode coercitive sunt
ineficiente, pe langa faptul ca sunt ne-legale si ne-etice, mai este
cunoscut si ca pentru a scapa de tortura, de durere si de suferinta,
subiectii ajung sa recunoasca orice acuzatie, oricat de
nerealista/fantezista ar fi aceasta.

Foto 25: True or false ?

SUMMARY REZUMAT -/- CONCLUZII

In concluzie, cele mai multe dintre metodele de detectare a
minciunilor (enumerare) sufera de lipsa de fiabilitate (lack
reliability); inca se mai lucreaza la asta. Dar unele tehnici,
coroborate cu alte probe/dovezi, au un efect devastator asupra
infractorilor, asupra lumii criminale.
Cele mai multe nu sunt admisibile ca probe in salile de judecata ale
statelor civilizate, cel putin nu inca si nu toate in toate.
Este adevarat si ca unele tehnici, doua-trei dintre acestea toate, au
fost extrem de utile in determinarea suspectilor de a face
marturisiri/confesiuni, care apoi au fost confirmate si validate, chiar
in timpul anchetelor/interviurilor, si au dus la gasirea si a altor
probe/dovezi.
Citirea/interpretarea limbajului trupului/corpului este de asemenea
cazuta in desuetudine, contradictorie (vexed).
Foarte multe stereotipuri populare/popularizate se dovedesc a fi
neadevarate, lipsite de fundamente stiintifice, neconfirmate de
practica si lipsite de fiabilitate.
De asemenea, publicitatea care se face in jurul acestor tehnici, da
posibilitatea mincinosilor calificati, cu abilititati si interesati in acest
domeniu, sa cunoasca si sa combata, sa previna si sa submineze
eficacitatea acestor metode de detectare a minciunilor.

Aceasta publicitate a rezultatelor cercetarilor va duce la ineficienta

metodelor (chiar daca se pot dovedi bune), pentru ca mincinosii le
vor cunoaste si vor sti, vor invata cum sa le ocoleasca, sa le
combata, sa le contracareze.
Mincinosii motivati, in anchetele/interviurile cu miza mare, adesea
vor evita sa fie agitati, sa arate neliniste, isi vor reduce si minimiza
gesturile/miscarea membrelor si ale ochilor si ale ploapelor, dar mai
ales il vor privi pe anchetator/intervievator chiar in ochi, il vor privi
in fata. Dar chiar aceste eforturi ii vor da de gol in fata unor
observatori avizati/initiati/atenti. Trebuie doar un pic de atentie si de
grija in abordare si vei abserva asta imediat.
Mincinosul este ca un actor pe scena !

Tehnicile care au ca punct de plecare o linie de baza a persoanei

(baseline), in orice metoda de detectie a minciunii, in orice
directie, vor obtine indicatori valizi si validati, vor obtine rezultate cu
mult mai bune; (doua-trei tehnici au deja aceste confirmari).

Descoperirea caracteristicilor mincinosilor nu ne face doar

mai buni in ai detecta pe acestia, dar in egala masura ne
face si pe noi toti sa fim mincinosi mai buni.

Foto 26: Adrian Prout a marturisit pana la urma ca si-a ucis sotia
( aceasta era disparuta de 4 ani )
Marturisirea a fost facuta dupa ce a picat testul poligraf
( a picat testul poligraf de trei ori in anul 2011 ! )
Testul poligraf s-a confirmat si s-a validat
prin descoperirea ramasitelor sotiei sale
insusi Adrian Prout ducandu-i pe politisti si pe jurnalisti
la locul unde a ingropat corpul sotiei sale
dupa ce a ucis-o cu cruzime

N.T.

Materialul original in limba engleza a fost realizat si prezentat public

de catre dl.Prof.Dr. Glenn D. Wilson, la un eveniment
al Gresham College din Marea Britanie, in data
de 19.februarie.2013.
Referintele/Bibliografia (References) materialului cuprind zeci de
citari, zeci de lucrari si de autori.
Notele de subsol, referintele, trimiterile la autori si la titluri, linkurile,
etc. au fost eliminate temporar din motive subiective/obiective,
pentru facilitarea parcurgerii materialului; altfel textul ar fi fost
extrem de incarcat. Nu s-a intentionat a se ascunde aceste surse.
Acestea se regasesc in varianta originala in limba engleza.
Materialul este disponibil free pe net, in limba engleza, la un click de
googleit.

Traducerea, adaptarea si prelucrarea in limba romana, a materialului

original in limba engleza, este realizata de catre un grup de tineri
studenti-masteranzi-internauti de pretudindeni, care doresc sa
ramana anonimi.

Foto 27: Prof.Dr. Glenn D. Wilson

Tot respectul si deferenta pentru munca depusa de dl.Prof.Dr.

Glenn D. Wilson pentru realizarea materialului original in limba
engleza, precum si pentru arta academica cu care a fost prezentat,
la evenimentul din 19.februarie.2013, organizat de Gresham
College.
Unii dintre noi am fost acolo. Am fost onorati.
Bucurati-va si voi de acest material !

Enjoy !