ICS_91.080.40; 01,040.91 SR EN 1504-10 STANDARD ROMAN Decembrie 2004 Indice de clasificare G 47 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton controlul si evaluarea calitatii Partea 10: Aplicarea pe santier a produselor si sistemelor si controlul calitatii lucrarilor Products and systems for the protection and repair of concrete structures. Definitions. Requirements. Quality control and evaluation of conformity. Part 10: Site application of products and systems and quality control of the works Produits et systémes pour la protection et la réparation des structures en béton. Définitions, prescriptions, maitrise de la qualité et évaluation de la conformité. Partie 10: Application sur site des produits et systémes et contréle de la qualité des travaux APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 15 decembrie 2004 Standardul european EN 1504-10:2003 are statutul unui standard roman CORESPONDENTA | Acest standard este identic cu standardul european EN 1504-10:2003 This standard is identical with the European Standard EN 1504-10:2003 La presente norme est identique a la Norme europeénne EN 1504-10:2003 "ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) ‘Adresa postala: str. Mendeleev 21-25, 010362, Bucuresti Directia generald: Tel. +40 21 211 32 96, Fax +40 21 210 08 33 Diecfa StandarizareTel 64021 3104308 +4021 31043 09sau-+4021 31247 44Faxt4021 3155870 Directia Publicafi- Serv. VanzdrvAbonamente: Tel. +40 21 212 77 25, +40 21 212 79 20, +40 21 312 94 88, +40 21 312 94 89, Fax +4021 210 25 14, +40 21 212 76 20 tel: +4021 310 43 08; + 40 21 310 43 09: +4021 31247 44 Reproducrea sau ulizareairtagraé sau paral a prezenul standard in orice publi prin orice procedeu @asRo (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzis4 daca nu exist acordul scris al ASRO- Ref.: SR EN 1504-10:2004 Editia 1Preambul national 7 Acest standard reprezinta traducerea versiunii engleze a standardului european EN 1504-10:2003. Corespondenta dintre standardele europene si/sau intemationale la care se face referre si standardele romane, conform anexei nationale NA.STANDARD EUROPEAN EN 1504-10 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM Decembrie 2003 ICS 91, 080.40 ; 01.040.91 Versiunea romana Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton Definifii, conditii, controlul si evaluarea calitati Partea 10: Aplicarea pe santier a produselor $i sistemelor si controlul calitatii lucrarilor Products and systems for the Produits et systémes pour la Produkte und Systeme fir den protection and repair of concrete protection et la réparation des Schultz und die Instandsetzung von structures. Definitions. structures en béton. Définitions, Betontragwerken — Definitionen, Requirements. Quality control and —_ prescriptions, maitrise de la qualité Anforderungen, evaluation of conformity. Part 10: et évaluation de la conformité. Qualitatsiiberwachung und Site application of products and Partie 10: Application sur ste des Beuteilung der Konformitat - Teil 10: ‘systems and quality control of the —_ produits et systémes et contrdle de Anwendung von Produkten und works fa qualité des travaux ‘Systemen auf der Baustelle, Qualitatsiberwachung der Ausfihrung Acest standard reprezinta versiunea romana a standardului european EN 1504-10 :2003. Standardul a {ost tradus de ASRO, are acelasi statut ca si versiunile oficiale sia fost publicat cu permisiunea CEN. Acest standard european a fost adoptat de CEN la 28 februarie 2003. Membrii CEN sunt obligati s& respecte Regulamentul Intem CEN/CENELEC care stipuleaza conditile ‘in care prezentului standard i se atribuie statutul de standard national fara nici o modificare. Listele actualizate si referintele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute pe baz de cerere catre Secretariatul Central sau orice membru CEN. Acest standard european exista in trei versiuni oficiale (engleza, franceza, germana). © versiune in oricare alté limba, realizata prin traducere sub responsabilitatea unui membru CEN, in limba sa national si notificata Secretariatului Central, are acelasi statut ca si versiunile oficiale. Membrii CEN sunt organisme nationale de standardizare din: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franja, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Cea, Slovacia, Spania, Suedia si Ungaria CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization ‘Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee fir Normung Secretariat Central: rue de Stassart, 36 B - 1050 Bruxelles ——_—_—_——— (© 2003 CEN — Toate drepturile de exploatare sub orice forma gi tn orice mod ‘sunt rezervate membrilor CEN. Ref. : EN 1504.10 :2003R0SR EN 1504-10:2004 Cuprins Preambul Introducere....... 1 Domeniu de aplicare, 2 Referinte normative. 3 Termeni si definifi.. 4 Stabile stuctural in tinpul prepari protect! si pai 5 Conditiigenerale.. 6 —__Metode de protectie si reparare. 7 Pregitirea substratului.. 7.4 Generali 72 Pregatirea betonului 7.24 Generali 722 Curatare...... 7.2.3 Asperizare. 7.24 Indepartarea betonului 7.3 Pregatirea anmatutl 7.3.1 Generalitat. 7.3.2 Curatare 8 —_Aplicarea produselor si sistemelor. 8.4 Generalitat 8.2 Defecte in beton si rezistenta structurala. 821 Aderenta.. 8.2.2 Aplicarea manualé a mortarului si a betonului 82.3 Mortar i beton pulverizat...... 8.2.4 Mortar $ibeton tumat 825 Intarire 8.26 Fisuri si rostur, : 82.7 Acoperirea suprafetei si ate tratamente. 828 Ancorare, 82.9 Lipirea plac 83 Defecte cauzate de coroziunea armaturi 8.3.1 Acoperirea armaturit 8.3.2 Indepartare. 8.3.3 Inlocuire... 8 Controlul cali 9.4 Generalitat 02 Incere de contol de caltate si observati 10 —_Intretinere. 11 Sanatate, securitate $i mediuSR EN 1504-10:2004 ‘Anexa A (informativa) Al Preambul A2 —_ Referinfe informative. AS Definti os beers Ad —_ Stabilitate structurala in timpul pregatini, protectei si reparati AS Condit generale. = AS —_ Metode de protedtie si reparare. AT Pregatirea substratuli.. A724 Generalitat A722 Curdtare.. A723 Asperizare.... A724 Indepértarea betonul A731 Generalitat AT32 Curatare. A8 —_Aplicarea produselor si sistemelor. A841 — Generalitat A821 Aderenté A822 Aplicarea manuald a mortarului si a betonului 82.3 Beton si mortar pulverizat... A824 Mortar sau beton turnat. A825 Intarire, cose A826 Fisuri si ostur. caer A82.7 _Acoperirea suprafetelor si ate tratamente.... A829 _Lipirea placil A831 Acoperirea armaturi 48.3.2 51A.8.3.3 Indepartare $i inlocuire. Ag AA A92 Control de calitate. Generali. Incercari si observa pentru controlulcaliti . ‘Sanatate, securitate si mediu. 42 42 42 42 43 43 45 45 468 46 48 48 48 48 49 49 49 50 50 50 st 1 51 51 st 51 52 60SR EN 1504-10:2004 Preambul Acest standard (EN 1504-10:2003) a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC 104 “Beton si produse Inrudite”, al carui secretariat este detinut de DIN. ‘Acest standard european trebuie s& primeasca statutul de standard national, fie prin publicarea unui text identic, fle prin confirmare, pana cel tarziui n iunie 2004, iar standardele nationale conflictuale trebuie retrase pand cel tarziu in iunie 2004. ‘Acest standard european este unul dintr-o serie de standarde europene EN 1504 “Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton’. Celelalte parti ale standardului sunt prezentate la articolul 2 — Referinfe normative. ‘Acestui standard european trebuie sd ise acorde statutul de standard national, fle prin publicarea unui text identic, fie prin confirmare Acest standard european specifica conditile pentru executia protectiei si reparari structurilor de beton. Standardul a fost pregatit de CEN/TC 104, sub-comitetul 8 "Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton’, al cérui secretariat este detinut de AFNOR. ‘Anexa A este informativa. Conform Regulamentului Intem CENICENELEC, organismele nationale de standardizare din turmatoarele tari sunt obligate s aplice acest standard european: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franja, Germania, Grecia, Ianda, {slanda, italia, Luxemburg, Mata, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Ceha, Siovacia, Spania, Suedia si UngariaSR EN 1504-10:2004 Introducere ‘Acest standard este parte a seriei de standarde europene EN 1504, care defineste si specifica produsele si sistemele pentru protectia si repararea structunilor de beton. Acest standard defineste si specifica aplicarea pe santier a acestor produse i sisteme si controlul caliti lucrarilor. Executarea acestor lucrari este 0 Importanta parte integranté a procesului complex de protectie si reparare, si acest standard indicd cum trebule sa fie realizatd. Specifcatile din acest standard sunt pért ale definitilor utlizBrlor prevazute pentru produsele si sistemele relevante. Executja trebuie s& fie conform acestor seri de standarde, ENV 13670-1, EN 1990, ENV 1982-2-4, EN 208-1 i orice at standard european relevant si agrement tehnic european. Specificalia pentru produsele si sistemele pentru protecfia si repararea structurlor de beton este prezentaté in parjle 2...7 ale acestui standard. Aceasta poate fi indeplinita numai dacd sunt Tespectate regulamentele indicate In partea a 9a a acestui standard si in aceasta parte a standardului ‘Acest standard cuprinde o anexa A care furnizeaz& ghiduri si informaji de baza la textul normativ. Continutul anexei A este numerotat in acelasi fel ca si textul normativ pentru a facilita referinta, dar cu adéugarea prefixului “A”.SR EN 1504-10:2004 1 Domeniu de aplicare Aceasta parte @ EN 1504 stabileste conditile pentru starea substratului, inaintea si in timpul aplicatiei, inclusiv stabiltatea structurald, pastrarea, pregatirea si aplicarea produselor si sistemelor pentru protectia si repararea structurilor de beton incluzand controlul calitafi, intretinerea, sanatatea si securitatea, si mediul 2. Referinte normative Aceastd parte a acestui standard european contine prin referinte datate sau nedatate, prevederi din ate publicatii, Aceste referinte normative sunt mentionate in locul corespunzator din text, ubiicatile sunt enumerate mai jos. Pentru referinte datate, orice modificdri aduse ulterior sau revizui ale publicatilor respective se aplicA acestui standard numai cand sunt incluse prin modiffcarea sau revizuirea acestuia. Pentru referinte nedatate, se aplicé ultima edifie a publicatiei respective (inclusiv amendamentele). EN 206-1 Concrete ~Part 1: Specification, performance, production and conformity. EN 1008 Mixing water for concrete - Specification for sampling, testing and assessing the suitability of water, including water recovered from processes in the concrete industry, as mixing water for concrete. EN 1504-1 Products and systems for the protection and repair of concrete structures — Definitions, requirements, quality control and evaluation of conformity — Part 1: Definitions. PrEN 1504-2:2000-03 Products and systems for the protection and repair of concrete structures — Definitions, requirements, quality control and evaluation of conformity Part 2: Surface protection systems, PrEN 1504-3:2001-03 Products and systems for the protection and repair of concrete structures — Definitions, requirements, quality control and evaluation of conformity ~ Part 3: Structural and non structural repair. PrEN 1504-4:2000-04 Products and systems for the protection and repair of concrete structures — Definitions, requirements, quality control and evaluation of conformity — Part 4: Structural bonding, PrEN 1504-5:2002-01 Products and systems for the protection and repair of concrete structures — Definitions, requirements, quality control and evaluation of conformity ~ Part 5: Concrete injection, prEN 1504-6:2001-12 Products and systems for the protection and repair of concrete structures — Definitions, requirements, quality control and evaluation of conformity — Part 6: Grouting to anchor reinforcement orto fill external voids. prEN 1504-7" Products and systems for the protection and repair of concrete structures — Definitions, requirements, qualty control and evaluation of conformity — Part 7: Reinforcement corrosion prevention. prEN 1504-8:2000-10 Products and systems for the protection and repair of concrete structures — Definitions, requirements, quality control and evaluation of conformity ~ Part 8: Quality control and evaluation of conformity. ENV 1504-8 Products and systems for the protection and repair of concrete structures — Definitions, requirements, quality control and evaluation of conformity — Part 9: General principles for the use of products and systems. EN 1542 Products and systems for the protection and repair of concrete structures — Test methods - Measurement of bond strength by pull-of Tn curs de pregatire.EN 1766 prEN 1881:2003-06 EN 1990:2002 ENV 1992-2:1996 ENV 1992-3:1998 ENV 1992-4:2000 prEN 10080-1:1999-07 EN 12190 EN 12350-1 EN 12350-2 EN 12350-3, EN 12350-4 EN 12350-5 EN 12350-6 EN 12350-7 EN 12390-1 EN 12390-2 EN 12390-3, EN 12390-7 EN 1200-8 EN 12504-1 EN 12504-2 PrEN 12504-4:1998.07 EN 12696 EN 13305-1 ‘SR EN 1504-10:2004 Products and systems for the protection and repair of concrete structures - Test methods ~ Reference concretes for testings. Products and systems for the protection and repair of concrete structures — Test methods — Pull-out test of rebar from concrete, Eurocode — Basis of structural design. Eurocode 2: Design of concrete structures ~ Part 2: Concrete bridge. Eurocode 2: Design of concrete structures — Part 3: Concrete foundations. Eurocode 2: Design of concrete structures ~ Part 4: Liquid retaining and containment structures. ‘Stee! for reinforcement of concrete - Weldable reinforcing steel - Part 1 General requirements. Products and systems for the protection and repair of concrete structures - ‘Test methods — Determination of compressive strength of repair mortar. Testing fresh concrete ~ Part 1: Sampling, Testing fresh concrete ~ Part 2: Slump test. Testing fresh concrete — Part 3: Vebe test. Testing fresh concrete - Part 4: Degree of compactability. Testing fresh concrete ~ Part 5: Flow Table test. Testing fresh concrete ~ Part 6: Density. Testing fresh concrete — Part 7: Air Content — Pressure methods. Testing of hardened concrete - Part 1: Shape, dimensions and other requirements for specimens and moulds. Testing of hardened concrete - Part 2: Making and curing specimens for strength tests. Testing of hardened concrete - Part 3: Compressive strength of test specimens. Testing of hardened concrete ~ Part 7: Density of hardened concrete. Testing of hardened concrete ~ Part 8: Depth of penetration of water under pressure, Testing concrete in structures - Part 1: Cored specimens - Taking, examining and testing in compression. Testing concrete in structures - Part 2: Non destructive testing - Determination of rebound number. Testing concrete in structures ~ Part 4: Determination of ultrasonic pulse velocity. Cathodic protection of steel in concrete. Products and systems for the protection and repair of concrete structures ~ Test methods — Determination of workability - Part 1: Test for flow thixotropie mortars. 7EN 13395-2 EN 13395-3 EN 13395-4 ENV 13670-1 PrCEN/TS 14038-1:2000-09 prEN 14038-2" prEN 14487-1:2002-06 prEN 14487-2:2003 prEN 14629:2003-03 prEN 14630:2003-03 EN 24624 EN ISO 2409-6 EN ISO 2808 EN ISO 3274 EN ISO 4288:1997 EN ISO 4628-1:2003 EN ISO 4628-2:2003, EN ISO 4628-3:2003 EN ISO 4628-4:2003 SR EN 1504-10:2004 Products and systems for the protection and repair of concrete structures - ‘Test methods ~ Determination of workability - Part 2: Test for flow of grout or mortar. Products and systems for the protection and repair of concrete structures - Test methods — Determination of workability ~ Part 3: Test for flow of repair ‘concrete. Products and systems for the protection and repair of concrete structures ~ Test methods Determination of workability ~ Part 4: Application of repair mortar overhead. Execution of concrete structures - Part 1: Common. Electrochemical re-alkalisation of re-inforced concrete - Part 1: Re- alkalisation Electrochemical re-alkalisation and chloride extraction treatments for reinforced concrete — Part 2: Chloride extraction ‘Sprayed concrete — Part 1: Definitions, specifications and conformity. ‘Sprayed concrete — Part 2: Execution of structures. Products and systems for the protection and repair of concrete structures - Test methods — Determination of chloride content in hardened concrete. Products and systems for the protection and repair of concrete structures - Test methods ~ Determination of carbonation depth in hardened concrete by the phenolphthalein method, Paint and vanishes ~ Pull-of test (ISO 6424:1978). Method for tests for peints - Part 6: Cross Cut Test. Paint and varnishes ~ Determination of film thickness (ISO 2808:1997). Geometrical Product Specifications (GPS) - Surface texture: Profile method — Nominal characteristics of contact (stylus) instruments (ISO 3274:1996), Geometrical Product Specifications (GPS) ~ Surface texture: Profile ‘method ~ Rules and procedures of the assessment of surface texture (ISO 4288;1996), Paints and vamishes ~ Evaluation of degradation of coatings ~ Designation of quantity and size of defects, and of intensity of uniform changes in appearance - Part 1: General introduction and designation system (ISO 4628-1:2003) Paints and vamishes — Evaluation of degradation of coatings ~ Designation of quantity and size of defects, and of intensity of uniform changes in appearance — Part 2: Assessment of degree of blistering (ISO 4628-2:2003). Paints and varnishes — Evaluation of degradation of coatings ~ Designation of quantity and size of defects, and of intensity of uniform changes in appearance — Part 3: Assessment of degree of rusting (ISO 4628-3:2003). Paints and varnishes — Evaluation of degradation of coatings ~ Designation of quantity and size of defects, and of intensity of uniform changes in appearance ~ Part 4: Assessment of degree of cracking (|SO 4628-4:2003) 8prEN 1SO 4628-5:2003-04 EN ISO 4628-6 EN ISO 8801-1 EN ISO 8501-1 ENV ISO 8502-1 EN ISO 8502-2 EN ISO 8502-3, EN ISO 8502-4 180 4877-1 180 4677-2 180 7031 1s0 8047 SR EN 1504-10:2004 Paints and varnishes — methods of tests for paints, designation of intensity, quantity and size of common types of defects - Part 5: Designation of degree of flaking. Paints and vamishes ~ Evaluation of degradation of coatings - Designation of intensity, quantity and size of common types of defect - Part 6: Rating of degree of chalking by tape method (ISO 4628-6:1990). Preparation of steel substrates before application of paints or related products ~ Visual assessment of surface cleanliness ~ Part 1: Rust grades and preparation grades uncoated steel substrate and of steel substrate after overall removal of previous coatings (ISO 8501-1:1988) ‘Supplement to Part 1, Preparation of steel substrates before application of paints or related products ~ Visual assessment of surface cleanliness — Informative Supplement to Part 1: Representative photographic examples of ‘the change of appearance imparted to steel when blast-cleaned with different abrasives (ISO 8501-1:1988/Suppl:1994), Preparation of steel substrates before application of paints or related products - Tests for the assessment of surface cleanliness ~ Part 1: Field test for soluble iron corrosion products (ISO/TR 8502-1:1991). Preparation of steel substrates before application of paints or related products - Tests for the assessment of surface cleanliness ~ Part 2: Laboratory determination of chloride on cleaned surfaces (ISO 8502- 2:1982) Preparation of steel! substrates before application of paints or related products - Tests for the assessment of surface cleanliness — Part 3: Assessment of dust on steel surfaces prepared for painting (pressure- sensitive tape method) (ISO 8502-3:1992). Preparation of steel substrates before application of paints or related products - Tests for the assessment of surface cleanliness ~ Part 4: Guidance on the estimation of the probability of condensation prior to paint application (|SO 8502-4:1993). ‘Atmospheres for conditioning and testing - Determination of relative humidity - Part 1: Aspirated psychrometer method. ‘Atmospheres for conditioning and testing - Determination of relative humidity ~ Part 2: Whirled psychrometer method. Concrete hardened ~ Determination of permeability Concrete hardened — Determination of ultrasonic pulse velocity testing. 3 Termeni si definitii Pentru cerinjele acestui standard european, se aplicé termenii si definifile urmatoare in completarea Color prezentate in pairfle 1 si 9 ale acestui standard dintre care unele sunt incluse pentru a sprijini utlizatorii acestui standard. 34 Persoand potrivita proprietarul gi, daca este alté persoand, persoana care ocupa legal acest loc 3.2 lipire/aderenta aderenta la substrat a produsului sau a sistemutui aplicat 9SR EN 1504-10:2004 3.3 pasta de ciment amestec de ciment, apa si in unele cazuriaditiv 3.4 produse i sisteme de reparare pe bazi de ciment ‘mortare hidraulice sau mortare hidraulice pe baz de polimeri, betoane si paste 3.5 acoperire tratare pentru a produce un strat continuu pe suprafata betonului. Grosimea este cuprinsa intre 0,1 mm si 5,0 mm. Aplicatile particulare pot cere 0 grosime mai mare de 5,0 mm 3.6 punct de condensare temperatura la care vaporii de apa condenseaza 37 pregnare hidrofoba tratare a betonulul pentru a produce o suprafala impermeabilé la apa. Poril si capilarele nu sunt umplute, dar sunt numai acoperite cu apa. Aspectul din punct de vedere vizual ramane aproape neafectat 3.8 mortare gi betoane hidraulice (CC) moriare si betoane pe baz de lanti hidraulci care sunt amestecati cu agregate sortate gi care pot include aditivi $1 adaosuri care, atunci cand se amestecd cu mortar, fac prizd printr-o reactie de hidratare 3.9 impregnare tratare a betonului pentru a reduce porozitatea superficialé si pentru a creste rezistenta suprafetei Porii si capilarele sunt umplute partial sau total. In general, in urma tratarii se formeaza pe suprafata betonuluio pelicula subtire, discontinua, cu o grosime cuprinsa intre 10 ym si 100 ym 3.10 mortare sau betoane mortare i betoane hidraulice, polimerice si polimeric hidraulice 3.14 mortare gi betoane polimeric hidraulice de ciment (PCC) mortare si betoane hidraulice modificate prin addugare de polimen 3.12 mortare si betoane polimerice (PC) amestec de lianti polimerici cu agregate Sortate, care fac priza prinr-o reactie de polimerizare 3.13 cavitafi preformate cavitate sau crapatura formata sau taiata in beton, in care este ancoraté o armaturé sau un alt element de fixare 3.14 plan de calitate program destinat garantari c& activate legate de un proces sunt intreprinse pentru. proiectul prevazut 10SR EN 1504-10:2004 ‘ndepartare a parlor contaminate, deteriorate si/sau a partilor solide de pe substrat 3.16 rugozitate grad de neregularitate a suprafetei 3.47 asperizare ‘Indepartare a materialului de pe suprafata substratului pana la o adancime maxima de 15 mm 3.18 strat de netezire © acoperire aplicata pe o suprafaté pentru a umple golurile, fisurle $i crapaturile sau pentru a nivela o Suprafafa neregulata. Scopul este de a pregati suprafala pentru aplicarea sistemului de protectie 3.19 pulverizator de ceata particule in suspensie in aer rezultate din aplicarea betonului sau a mortarului pulverizat si care formeazé o acoperire nedorité pe substrat 3.20 mortar sau beton pulverizat ‘mortar sau beton fumizat prin tevi si care este aplicat sub presiune printr-o duza 3.21 substrat suprafata pe care se aplicd materialul de protectie sau reparare 3.22 umed pe umed aplicarea unui mortar sau beton pe baz de ciment pe suprafata unui material asemanator care a facut prizé dar nu s-a intar 4 Stabilitate structurala in timpul prepararii, protectiei repararii ‘Securitatea $i stabilitatea inaintea, in timpul si dupa reparare trebuie sa fie menfinuta conform parti ® a acestui standard, rice perioada necesara pentru a objine durabilitatea produselor si faca parte din durata de reparatie. istemelor de reparare trebuie sd 5 Condifii generale Trebuie s& se find seama de starea chimicd, electrochimica si fzicd a substratulul gi de orice element contaminant, capacitatea structurii de a accepta incarcare, migcare si vibrafii in timpul protectiei si repararii, condijile de mediu si caracteristicile materialului continut in structura produselor $i sistemelor de protectie si reparare. Trebuie sa fie respectate urmatoarele conditi = Obtinerea staci cerute a substratului in cea ce priveste curafenia, rugozitatea, fisurile, rezistenta fa tractiune si compresiune, continut de cloruri si alti contaminangi si penetrarea lor, adancimea de carbonatare, continutul de apa, temperatura si gradul de coroziune a armaturi "1‘SR EN 1504-10:2004 = Obtinerea compatibiltati betonului si a armatur infil cu produsele si sistemele de protectie si reparare si compatibilitatea intre diferite produse si sisteme, inclusiv evitarea riscului crearii conditilor care pot cauza coroziunea armaturi = Oblinerea proprietailor specificate pentru produse i sisteme la aplicare si intarre, pentru ca aceste produse si sisteme sd asigure functia lor de protectie side reparare a structui = Obfinerea conditilor de pastrare si de aplicare cerute, in cea ce priveste temperatura ambianta, umiditatea si punctul de condensare, forta vantului i precipitafile gi orice protectie temporara necesara 6 Metode de protectie si reparare Principle si metodele de protectie si reparare prezentate in ENV 1504-9 sunt descrise mai jos, excluzand acele metode specificate in alte standarde europene sau agremente tehnice europene. ‘Metodele excluse sunt indicate mai jos. Anexa A informativa fumizeaza informatii despre metodele 1.4, 1.6 gi 11.3, iar informatile referitoare la metodele 7.3 si 7.5 vor fi specificate intr-un standard in curs de elaborare $i informatie refertoare la metodele 10.1 sunt specificate in EN 12696. Informatie despre metodele 1.4, 1.6 si 11.3 sunt numai informative si nu sunt considerate cA fac parte din acest standard. Metode excluse: Metoda 1.4 Fisuri colmatate local (a se vedea anexa A informativa) Metoda 1.6 Transformarea fisurilor in rosturi (ase vedea anexa A informativa) Metoda 1.7 Montarea de panouri exterioare Metoda 1.8 Aplicarea membranelor Metoda 2.3. Protecfia sau suprainvelirea Metoda 2.4 Tratament electrochimic Metoda 3.4 Inlocuirea elementelor Metoda 4.7 Precomprimare (post tensionare) Metoda 7.3 Reaicalinizare electrochimica a betonului carbonat (A se vedea prEN 14038-1:2000-09) Metoda 7.5 Extracfia electrochimica a clorurii (A se vedea EN 14038-2") Metoda 10.1 Aplicarea potentialului electric (A se vedea EN 12696) Metoda 11.3 Aplicarea inhibitorilor in beton sau pe beton (A se vedea anexa A informativa) Pregatirea, aplicarea, controlul calitaji si intrejinerea pentru fiecare metoda trebuie sa fie conform articolelor 7, 8, 9 si 10 din partea EN 1504. Anticolele relevante sunt redate mai jos tn tabelul 1, pentru fiecare metoda impreuna cu abaterile, completaiie, precautile necesare si restricile. 12(enunuos) eb “ou op ToRIEET Tou POE OS STE RETO OR OOUN ojuoo yeseder 6 yyeberd ay Bs aingant junsy eaujieU ed yeye uored [1] erase TDRINIUT BALOdUN elojoid e nAued JojURSy Bale[dlUn UI BISUOD EpO|SUN FISESOY ‘eee'ee" ze've Jownsy eosoyduin | sb oe Sannann f eoania an ai pNCRse Caper or ce ‘PANEULOJUL Y Ip Q'V Injooe Bopan os y LVL eso} augmdeounsig | yp [web ivenuu easiuanaid nuad injnuojeq ejejedns ad snposd nun eoseoyde ul gISUOD Bpo}OW EISeOOy zeve| seevee'rel ezeyeure ayund 98) & ap earersedes pigs 6 no taayeidns eosodoay | eb od ap jnUleySIs ezeaIMIGo 15 Inuojeq gzeanjauad a1e9 epluol| osnposd 4oun easeonde U! FISUOD RPOIaU BISeADy ze'Ve eve've| ezeveu've aveubarduy | Zt ‘SqoTOIpIN TRaNdONd na jeUayeUN No elejeIdNs od op Joo wareMdgS Uud Tode ease NyyU aonpai B nes ered & nijuad snpoid inun ealeoyde UL gISUO Bpo}eW BISseaoy we're eve've| eeeven've paojoupry aseuBarduy | 1 PIBOIOIG Maw E Unio}S UMOBIT eoMuYD asMpOIT “UOGTED 9p InpxoIp wnoeid oze6 ‘apiyol| aye ‘ede njdwaxe ep "uopau Jo|UeBe WENWUI e oUAAe:d nes a1soNpaL ap inidiouUd oseUdapUL aJBo}eULIN B|apoIoW JoueniyU eALjodus atjoaio1d — | injnidiouud eamuNdapus nayued apoio | ePO.ON Tnjoone THOSE Tmooe eapan as y apenas ¥ apan as y ayee9 ap j0.109 orteondy emnp6ard ifouises 1$ axesoaeu ineseud ‘ugie|dwio> ‘vaieqe ap eujosul epoewl axeday nuquad feqeL — LMjeqeL y002:0L-pOSL Na USvb (enuguoo) S00ze-LavyT NSIS] e00ee-LaveT Naud 90-200z:1-ZevPL Naud | 90-z00z:1-LevPL Nad L-ozger Nas | 1S L-ozgel ANAS HL zeve| sze'ezereste| ‘ez ‘zene. ve Injnseyou e nes injnuoyed vosezuonind | _¢¢ “O19 ANS 8 90Z N3IS | L-OL9EL ANS IS ZL zere| szezzeresve| ‘ezezen ve. ve uoweq no wasejopowsn | ze vel zere| szezveereste| ‘ere zen ben be ve ‘9p umonais easesneysoy “eleiiul es exfouny 1S euO) B| PINFONNS UIP WaWA}9 InUN Je Injnuoyeq wasesneysoy ~ ¢ 1 ‘ede 9 rujuad injnuojeq eleyeidns ed snpoxd inun ealeode u! BsuoD BPoIaW FISeEOy Lzevzeve ZELVEL VE yojayesdns eomodosy | ZZ ‘@qosOzpIu Heudod no aeua}eW no WfeYoylodns Jood eauadooe uud ye1e.) Inuojeq UL Hluabe Jowe 1§ fede Basemyu| eonpal B nauad snpoid nun eareoyde UJ FISUCD EPO} BISeEOY Ze Lz Ve STLVTL VL gqosoupiy aseubasduy |Z Weoyjoods LoleA op INjBATOIUT Ul Uojed UIp Bde Op InIN|RUT|UOD w aFouTUaU IS orejsnle Op inidiound ossuydapul seOIPLIN aTSpOIeN JguIpIUIN njosUOD —Z ininidiouysd eastuyjdepu! NajUed eporeN TOT vapan as ¥ Injooe Injoone eepen os y pan as ¥ ap jonuoa orieonidy eaneBaid apoyaur 1 wdIoULd (erenunuos) 5 injeqe. y00Z:0L-b0SL Na YS.SL (gnuquco) Weup ep jajsed jewnu eorde es Sze bce poomy Ic) jeze z6'16| ‘szezzerze re ZEL VTL VL Jowsinsseqw! & nes JoWLNsy ‘JoIUNIOB Besejduin, ov oze “ToyRZURGSATOS PIT UN jSU00 BPOTOU EISEAOY ze've| ‘szezzerze're Zeuvenve Jominssowt e nes sojunjo6 ‘oiunsy eiiselui | sy woled 4 .., | @P Bimjonys ad seyaumjdns JeyoWw ap nes uojaq ap easidy U) EISUCD EPO}OW EISBADy Sze v7e vel ze're| ‘eve'zzeree'be| ‘sce tee ee be uojaq nes seyou ap eaeGnepy vy “UoTeG ep eIMOAAS rez | MP weUee un ad gusts) ep sFoRtd & Joven UF BaucH UL RSUOD BPOIOU EISeEDY Z6'16 eze'oze bes bel ‘eee tee en be Jopoeid easdiy ey ere 7616] ‘bee 'ezetze be SELL VL uojaq U) ayesopied nes ayeuojasd |uNgB Ul a}9 anu! audi} Jo}@Jeq BaseLe SUL zy 10°6661:1-08001 NaId 18 -ozger ANA IS ceelesezete| ize 'zer'ver fo op sojmg we “ ‘Uoleq ap BIN|OUIS UIP WeWeye Mun e SjeNVonuIS ejUeuCd MeyoedBS e aiesne\SaI Nes a1918819 ap inidound osauydapur axeoIRUUN sjapolaW lumgnas eluoisizoy - ¥ minidisuud easyuridapur nauad spo.eW 9p JOU09, jooe eapan as v anieondy Injoomre eapan as ¥ auneBard apoyaut i$ idlouIse (osenupuos) 4 mroqeL y002:0L-bOSL NA YSOL tere were Teeteete sze'ves'ece zee Teele TEL VEL TT vel CTLTTEL VTL VL 8 nquad yeyeN nUO}EG UL layesdns easuodooe = Jeyow nes uojeq ap uRoWeNsesdns —~ ‘eauesouojap donpai 8 nes juanaud 1yo soyfuaBe wemyU! easonpai WI Ne\sUOD epoyew! aISaoy tojayeidns aye uuedooe nes ugoynensesdng | 19 rojumyo sojfuebe jwenyut eeseonpey ‘ojwiyo 9812 Ud up:oUe}ep 2] Injnuojeq jafajesdns jojue ‘DROID InIMOBye Indu W eaTeIONB|ep sonpal e Nes juanaid e rujued 1ejeN jnuoTeG UP 8) 8 a19}$a19 ap nidiouud osouidapul aseorgUUN 9IaPOIa/ lopuy nqued eporen, ‘aoquys asnpoid v! plusysizoy ze'V6 Lza've ZEL VEL VL exeubesdul | 2's zee Lee'vee've See veL ye tolayesdns easuedooe gze'vzecze vee zee ‘eeevee're| ‘eee eee yen ve JeyoW nes uojed ap aseoynensedns - ino o1Zy ojua}siz@) Bas86819 U NESUCD OpojOUs e1Se0y toleyeidns aye uuedooe nes upoynenseidng | 1's “BOIUEDOU NBS OOIZi UMDBIE B] Fo|USTSIZAI B O19TSOIO OP ound os@udepu] aTeO}RLLIN ojopOIOW lopuy nawuad aporew, porzy pluesizoy ~ ¢ Those vapan as y vented 2p jonu0D aineGerd epoyour (s1enunuos) + injoqen ‘y00Z:0L-pOSL N3 USab (enunuco) IPA Wop TS VOT REUBTAAT 3ST ZL 16 V€:Z wrojuc0 selene omgen syeqo—U sKMIRUIY TeUO;CU op LopioK nes unsy RwIzeNd ore | eoWDUEPE B| gUEA eUNL rEUEdepLL ay es aIGeN UIeG Il 1e9000U 0180 go0p 1euedepul 6 eziedse ‘elgino ejngon nvotoa V6 WeNEdopUL oy ge oMgon a/ezINsed PopoIdUH 2180 UoIoa od op eossoddy Ie] (el lel vee 766 CEL TTL VEL VL 21znyip ulid JeyeUOGseD Injnuojeq BeleZIUI\e>]}e9y a ZOTe #8 60-0002, L-8¢0rL N34 | 60-0002:1-8e0r1 N3!d | 60-000z:-8cor Nd vapen 36 ¥ ‘BOON 8S V Papen as wereuoques inuorag e pojuMYson29I0 ReseZIUeDIeON | EL FEL “jeurmieqnooou ze've| szezze'rze've| ‘ezzzzZ'VZL'FZ | voreq nes seyow no yeleuoqies iminuojeq eaxMooIM UL gISUOD EpoIOW! FISEOOY wereuoqies nes yeulwewoD injnuoied eesInoo1u | ZL 7 T wolajesdns wawedooe = z6'16 zzetz ze JeUOW Nes UOjeq ep UeOyNENseidns ze're ereeee eee TL i PMT eit ‘seznised-op ap Jojfua6e # eavesyyul uaneud ® nijued taloyesdns & uvedooe joun easezuny nes juuedooe waleySe10 UI nejsUCD apo.aul aIseoy talayeadns eosyedooe nes uoieq nes Jeow ep evebngpe uud yunague wedone Balerer9 | LL ‘paised Ba1e}s b| SJoqUJOs aIS9 Nes e| ginuijuaw oyse exeuve op efeyesdns ase9 Uy edILUIY Jo4lf;puoo e azea‘o ap inidjouLid oseUNjdapu exeo}PWIN aj@poroYy AIsed aueis U! easesneyses Nes BeseAJasUOD ~ J INNIdoULId BaxUIidepu! NsUEd eporeW THooTae apenas y Injoome injosme avewye> apan as y wapan as y ep jonu0g amnpbard aporow 1$ d!uLg (exenuquos) 4 mjeqe, ‘y00Z:0L-b0S} Na US.st (enuguca) zeTs 18 96971 NB Bapen os ¥ 96921 NB BepeA es | _969Z} NB Bepen es v a12j29I8 injeriusyod Bode eg | LOL woIpoyed aff9ai01d ~ OF IninidjouLd easjuldepuy NjUed @poveNy were Teeree re SEL ee VL ‘nnujuoo ede no yeumes Ze're| ay Bs angen inuoieg BEL VeL ve toloyesdns easedoze nes aseanes ud (poreo e}) uebixo ap inmjnuyjuos ve | 16 ‘PoIpOUe ‘ailoes 0 gonpuco gs ealeivedes ale nu juMeuMe e oIpoIED IeIlUeIod ep elejesdns eueo Ul JoMIPUCO B e1Bes0 9p inidrouUd osauIdepUL exEOIRUUN e|@PoIOW, ‘1poyea josquod — 6 tninidjauud wexUNdepul nwed aporeW jayeidns aye puadoay tnjnuojeq @ eouyo9)0 foluaysizai BaseySo19 wore sezevee'Ve ZTL“VZLVL | Bunze1 a160 uud ede op injmnutjuoo Baseonpal U! gISUOD 218 EPoLOW 0 9350 BISeODY saloyesdns vasedose nes easeyen ujsd aeypIWN ap iniMynUsuOD eareWUT | Za ; 7 Sey injnuoved @ souNDa[ ralueysize: BaserSex0 ze're eze're ZTL'VTL "VL | gunzas oswo uud ede ap injmnuliuoo eaxsonpas Ul gISUOD a1e0 Epo}ell 0 9}59 EISeeOY eaojoupiy aseuBasdwi| 12 ‘SIENPIN Op TnIAIMUTTUG BaTeHILN GUT TNINUOWG & SONDaIS MEWATSIZe: © alsiSaD op idiound osaUITapul aIeOIRWIN ejOpOIOW jeunnsizes wase1S029 dioutid eesundepuy nsjued aporow injooTue injoone inoopre apan as y open os v ap jonuog atteondy a1neBaud apoyou 16 doula {erenuquos) 5 ineqen y00Z:01-POS! N3 US6L "BAHTBULIOJUT W EXOUE Uip OW INOOMIE BOpAA Ss uoyeq uy nes ad youqiyu ep wexeanidy | ELL were bee're TEL VEL EL zu ‘noyuoes ap soluenye6 woes wusiad a1eo uUadooy “¢ yosigof@ mune je JoMaIYU ap Jou no WUadooY “Z ujeoje nipew un gzeaziwiNy a1eo Uadooy “4 ze're vee're TEL VEL TL ‘y ‘epanaid a1e9 epojaus 0 a1S9 FISEBOY ange thuowbid urjuoa exes uuedose ep pimpuue od eoreonidy | LLL ‘aUIZOsOg ‘9p elfoees by einqujuco nu Jo|UMpUIe aTe IPO Nes oIpoue jellutod ap ojalayesdns a1e9 UI JoHHHIpUOD e axea1O ep InidiouUd oseUIdepul BJEOTRULIN S19POIEIN so1poyeo 16 aa1poue Jojajajeidns injonuog — Fb ininidiound easlunjdopul nayued spor THOSE wopan os v Injoome Injoonre avemiea vepan as v weapon 96 v ap 1onv0a aleoudy amneBald oud (erenuquos) imjoqes 00Z:0L-v0S1 Na YSSR EN 1504-10:2004 7 Pregatirea substratului 71 Generalitati Pregatirea substratului de beton si armaturii trebuie sa fie corespunzétoare pentru condifile solicitate ale substratului si pentru situatia structurala a structuri, astfel incat produsele si sistemele s4 poata fi aplicate corespunzator, si trebuie sd fie realizate astfel incat s4 se objind o protectie sau reparare care sa fie conforma cu aceasta parte si cu alte parti ale acestui standard. Condifile pentru pregatire sunt indicate in urmatoarele articole gi sunt asociate metodelor de reparare si protectie din tabelul 2 201058 O81 Zez]__aieiping 70S) ANS FEL] Wemeiuso = = a anpuiie wasneaid | injnucyaq x 6-v091 ANS ¥71 | eaeupdapuy x ozs aezuedsy | x x re x x e0sT ANT xX x x x FZ] Hewesuep VITIVI ‘bo'hs yy re'zs Zhe VEE ev zy ve | ‘ee we've VETEVE seers | we | amma rej — qwmyguue poet lam op areuue 6 roloyesdns | aseuBerdu, spies eamedooe . bn on apsojaseq | injnueyow Besuedooe is und aid omdu a1e> in 2o1ered | easeéngpe gondwy exo | exeuberdun | ojusojoy | Moulins | sinepon pore | SP epee | eoveesu | Hoy esaisaiee | ee eau feuoy) | 9p se201a nquad ea eesemea Jojsjoonse pore a1@10WNN TojepovaU SjSISWNN, injmensans eosng6asd — 7 InIeqeL 'y002:0L-p0S1 Na YSSR EN 1504-10:2004 7.2 Pregatirea betonului 7.2.4 Generalitati Betonul fara rezistentd, degradat si deteriorat si daca este necesar betonul solid trebuie sd fie indepartat conform principiului si a metodei alese din ENV 1504-0. Dacé este necesara curatarea, trebuie sé fie realizata dupa asperizarea sau indepartarea betonului, pentru a ficonform 7.22 in lipsa unor metodele pe baza de apa care pot face acest lucru inuti Betonul microfisurat sau desprins inclusiv acele desprinderi cauzate de tehnicile de curdjare, asperizarea $i Indepartare care reduc adeziunea sau integrtatea structurald, trebuie sa fie indepaitat sau remediat ulterior. 7.2.2 Curitare Pentru metodele care necesita curatare, trebuie sa fie respectate urmatoarele condifi: a) Substratul trebuie si fie (8rd praf, frd material desprins, fara contaminari ale suprafetei si fara materiale care reduc sau impiedicd aderenta sau absorbtia umiditatii care provine de la materialele de reparare; b) Daca curdtarea nu este realizata intr-un moment premergator aplicdri protectei si a materialelor de reparare, substratul curt trebuie sd fe protejat de alte contamina 7.2.3 Asperizare Pentru acele metode care necesita asperizare trebuie sa fle indeplinite urmatoarele condi Textura suprafetelor asperizate trebule sa fie corespunzatoare pentru produsele si sistemele aplicate si trebuie sa fie specificate. 7.2.4 indepartarea betonului Pentru acele metode care necesita indepartarea betonului, trebuie sd se indeplineasca urmatoarele conditi: a) _extinderea indepartari trebuie sd fie conform principiului $i metodei alese dintre cele indicate in ENV 1504-9; b)_ indepértarea trebuie s& continue pana la un minimum; ©) indepartarea nu trebuie s& reduca integrtatea structurald peste capacitatea structurli de a-si indeplini funotia. Poate fi necesar un suport temporar; d) adancimea de carbonatare si concentratia de clorura sau alta contaminare din beton trebuie sa fle stabilita si luata in calcul; ) extinderea indepartarii betonului trebuie s@ fie conform metodei alese si trebuie sa fie specificata Trebuie sa se ia in calcul urmatoarele: 41) rezistena betonului la patrunderea gazelor $i a lichidetor; 2) natura si concentratia contaminariiinainte si dupa reparare; 3) adancimea contaminarit; 4) adancimea carbonatari; 5) activtatea de coroziune a armaturi; 6) acoperirea armaturi; 2SR EN 1504-10:2004 7) necesitatea compactarii materialului de reparare; 8) necesitatea de aderenté la substrat; 9) necesitatea tratarii armaturi. 7.3 Pregatirea armaturii 7.3.4 Generalitati Tnaintea aplicariisistemului de protectie si reparare, armatura existenta si eventual armatura noua trebuie s& fie pregatita, pentru objinerea conditiel cerute, conform specificatei definite in funcfie de principiul si metoda aleasa din ENV 1504-9 si performantele structurale cerute. Extinderea curdtaril, acoperirl, Indepartérii sau ‘nlocuiti trebuie sa fie specificata luand in calcul posibila necesitate de prevenire a coroziunii $i necesitatea asiguréri aderentei specificate intre produsele si sistemele de reparare si armatura 7.3.2 Curdtare Pentru acele metode care necesita curatare, trebuie s& se Indeplineasea urmatoarele condi: a) rugina, crusta, mortarul, betonul, praful si alte materiale desprinse si ddundtoare care reduc aderenta sau contribuie la coroziune trebuie indepartate; b) intreaga circumferinté a armaturii expuse trebuie s& fie curdtatd uniform, exceptand acolo unde consideratile structurale o previn; ©) numai daca curatarea este realizata imediat inaintea aplicari produselor $i sistemelor de protectie, substratul curdtat trebuie sd fle protejat impotriva unei noi contamina; ) armatura trebuie sa fie curéfata fara a produce deteriorari ale acesteia sau contaminarea betonului adiacent sau a mediului; ) acolo unde armatura expusa este contaminata cu cloruré sau alte materiale care pot cauza corozinea, ‘ntreaga circumferinfa a armaturi contaminate trebuie sa fie curdjata cu jet de apa fara a depasi presiunea de 18 MPa, pentru a indepéita clorurile sau ali contaminanti utliz€ndu-se numai metode electrochimice de protectie si reparare (a se vedea A.7.3.2); f) pentru metoda 11.2 standardul de curdfare trebuie sa fle de Sa2%. Pentru metoda 11.1 si alte metode, exceptand metoda 11.2 unde armatura, acoper standardul de curafare trebuie sa fie specificat si trebuie s@ fie corespunzator pentru aplicarea acoperiri. Specificatia, metoda si alegerea tipului de ‘curdtare trebuie sa ia in considerare aglomerarea de bare, contactul intre bare, apropierea substratului de beton i alfi factori care impiedica accesul pentru curdtare (a se vedea A.7.3.2), 8 Aplicarea produselor si sistemelor 8.1 Generalitati Aplicarea produselor si sistemelor trebuie s fie adaptate la substratului si structura pe care sunt aplicate si ‘3 asigure protectia si repararea care este conform celortatte pari ale acestui standard, EN 206-1 si ENV 13670-1 Produsele trebuie sé fie depozitate inaintea utilizari, astfel incat proprietajile lor sa nu fie deteriorate. ‘Accesul pentru lucraii trebule s& fle corespunzator astfel incdt produsele si sistemele s& poata fi pregatite $i aplicate conform acestui standard. Protectia trebuie sa fle prevazuta/furnizata astfel incat prepararea, aplicarea si curatarea ulterioara sa fie realizata conform acestui standard. 23‘SR EN 1504-10:2004 Inaintea si in timpul aplicdri produselor si sistemelor, trebuie s8 fle luate in considerare temperatura $i Continutul de umiditate a substratului, caracteristcle mediului de exemplu temperatura, umiditatea relativa, punctul de condensare, viteza de variatie a continutului de umiditate sub efectul precipitafilor si a vantuli ‘Amestecarea produselor si sistemelor trebuie sa fle conform EN 208-1 si ENV 13670-1 sau trebuie sa fle specificata. Grosimea stratului produselor si sistemelor trebuie sa fie conforma cu acest standard sau trebuie s& fie specificata. Aderenta materialului de reparare la substrat si intre straturile materialului de reparare, nu trebuie sa fle inferioara rezistentei pentru aderenta specificata, 24sz WEAR oS SHUT oHnespIY areuBaidw 1S oueuBodust 18 alajeadns raed Xx x x zze| _yuadooy anisr By x 6-081 ANS. oze sSunsia x x T-OL961 ANS. see auvetU Tea woIeG x 102964 ANS. wze| nes sevow 2002-2 -2ovr) NBId 2 vezuanind 90-2002't x -Leb01 NB eze -0z9e1 AN. zee x 1-902 NB bee aa RASBeaePERE e EL Hanns earaze0 x x re ‘yutye bezs areae by secon] yeu tio Injnuoyeq RaJOIpIY neue 9p oreuue es oloyerdns | oseubosdun (v wxoue eoiadoze apiojareq | injnseyow veiedoze 6 vpowduyy o1@9 eare6nepe | eaeonde gonduy a1ea | oxeuBardun | ojuuoyoy por nnuad — | gondua avo pore ond apoven spore | apoio ‘area aporow TojapoVsw aSTOUAN a € IMjeqer Ip aijoayox usa}s1s 16 Jo|esnposd vase) auesed: 'y002'01-POSL Na US9% 70-6681 Loeoot Nad x OseLANS| eee] aanooiy zee] sepedepul | Tunjpune z eae vee | eauodooy SERS BESET iE ome d x ee eaudr ¥=EZ66l ANS Fou9e} ANA zi-L002'9 On ~v0St NB eze asesoouy twmguue sminuovea HDS! | ojoyesdns | eaojosply vecue eas word " paaeee e ein cies wai rojreq | SP 2ojeua injrueyour tuntok ssadooe — f ‘9p apoyow | woseyersuy ponduy sluses spoon naued | naued ae yee ‘2p nse001d Por, puma aporew | e129 aporow, ToRppOTeU STOUR, (uses) ¢ nreqen (gnunuos) ‘y002'01-v0SL Na USSR EN 1504-10:2004 8.2 Defecte in beton gi rezistenta structural 8.2.4 Aderenta Conditile de aderenta trebuie s& fle specificate si pentru betoanele i mortarele aplcate aderenta trebuie s& fie conform prEN 1504-4:2000-04, ‘Apa pentru umezirea substratului trebuie s& respecte conditile de puritate pentru apa de amestecare din EN 206-1 si EN 1008. 8.2.2 Aplicarea manual a mortarului si a betonului Daca produsele i sistemele pe baza de ciment sunt utiizate fara o amorsare a lipiri de substratul de beton, acesta trebuie sa fie umezit in prealabil, dar fara a ramane apa pe suprafa{é in momentul aplicarii. Conditia privind starea substratului trebuie sa fie specificata atunci cand se utlizeaza o amorsare a lpi Mortarul de reparare trebule sa fie aplicat in substratul pregatit si trebuie sa fle compactat evitand includerea pungilor de aer $i astfel incat sa se objind rezistenta ceruta si sa protejeze armaturle Impotriva coroziunii Trebuie sa se decid daca mortarul sau betonul de reparare trebule sé fie aplicat in straturi pentru a preveni deformatia sau tasarea, Grosimea stratulu, timpul dintre aplicdri suocesive i alte condi trebuie sa fle specificate. Acolo unde aplicarea straturilor este intrerupta si straturle nu pot fi aplicate umed pe umed, ‘ratarea suprafetei pentru lipiea la stratul anterior trebuie S& fle conform 7.2.2, 7.2.3 $i8.2.1 8.2.3 Mortar $i beton pulverizat Mortarul si betonul pulverizat utilizate ca materiale de reparare trebule sa fie conforme cu standardele pentru betonul pulverizat (a se vedea prEN 14487-1:2002-06&prEN 14487-2:2003). Trebuie avuta in vedere necesitatea umectéri in prealabil a substratulul. Aceasta depinde de conditile $i compozitia produselor si sistemelor utlizate. Mortarul si betonul pulverizat trebuie sa fie pus in opera evitand formarea golurilor si ricogarea pierderilor de material, astfel incat sa se obtina rezistenta ceruta si armatura sa fie protejata impotriva coroziunii Ceata de pulverizare sau material ricogat trebuie sa fie indepartat de pe suprafetele inconjurdtoare si de pe Substratul dinaintea aplicari betonului sau a mortarului pulverizat. ‘Atunci cand trebuie s& se aplice betonul sau mortarul pulverizat in mai multe straturi si straturile nu sunt aplicate umed pe umed, suprafefele intermediare trebuie sa fie conforme cu 7.2.2 $i 8.2.1 Nu trebuie s& se permité nici un tratament pe suprafata mortarului sau a betonului pulverizat decat dacd mortarul sau betonul pulverizat este nestructural pentru a se evita posibiitatea reduceri aderentei. Daca este necesar un tratament pentru betonul sau mortarul pulverizat, acesta trebuie sd fe aplicat pe stratul final care nua fost aplicat umed pe umed pe materialul structural. 8.2.4 Mortar gi beton turnat Atunci cdnd produsele si sistemele pe baz de ciment sunt utlizate fara o amorsare a lipiril, substratul de beton trebuie sai fie bine umezitinainte, dar fard apa pe suprafaté in momentul aplicdri. Starea substratului trebuie sa fie specificatd cand se utiizeazé amorsarea lpi Betonul trebuie sa fie Inlocult conform ENV 13670-1 si trebuie sa fie specificat pentru a evita segregarea si pierderea de pasta de ciment. Cofrajul trebuie s& fle conform ENV 13670-1 Coftajul trebuie s8 fie pus pe pozitie cat mai curand posibil dupa ce substratul a fost pregatit conform articolului 7 al acestui standard. Deschizaturile din cofrajtrebule sa fie protejate pentru a evita patrunderea resturilor sau a contaminatorior. 27SR EN 1504-10:2004 Betonul destinat compactarii prin vibrare trebuie sa fie compactat in jurul armaturi si in ate parti evitind includerea golurilor de aer $i astfel incat sd se obfind rezistenta ceruta si sd se protejeze armatunile impotriva ‘coroziunil ‘Atunci cand tumarea este efectuata cu un beton fluid destinat sa fie compactat prin gravitate, trebuie s& se aplice urmatoarele condifi a) substratul trebuie s4 fle conform articolului 7; b) cofrajul trebuie sa fie etans fata de betonul existent si nimic nu trebuie sa impiedice curgerea liberd a betonului. Acesta trebuie sa fle proiectat astfel incat sa permita evacuarea aerului si a apei reziduale; ©) betonul trebuie sa fle introdus in cofraj, astfel incdt sa se permit evacuarea aerului $i a apei reziduale, ‘Acesta nu trebuie sa fie vbrat 8.2.5 intarire ‘Atunci cénd sunt utilizate produsele si sistemele de reparare pe baza de ciment, este necesara intarirea care trebuie sd fie conforma cu ENV 13670-1 sitrebuie sé fie specificat. Metoda si timpul de intarire umeda trebuie si fie specificatd {inand seama de natura produselor si sistemelor, de grosimea de reparare side conditile de mediu. Produsele de intarire nu trebuie sa fie utilizate atunci cand afecteazé negativ produsele si sistemele aplicate ulterior. 8.2.6 Fisuri si rosturi Trebuie sa se tind seama de pozitia $i dimensiunea fisurllor si rosturilor, de orice miscare din substrat si de efectul asupra stabilitaii, durabiltafi si functie de structurd si riscul crea unor noi fisuri ca urmare a oricérui tratament. Tratarea fisurlor trebuie SA fie conforma cu principiul si metoda aleasé in ENV 1504-9 si condifilor urmatoare: a) fisurile trebuie sd fie curdtate conform 7.2.2; b)_fisurile care sunt tratate pentru restaurarea integritati structurale trebuie sa fie umplute cu un produs sau sistem de ©} fisurile care sunt tratate pentru a preveni patrunderea agentilor trebuie s fie umplute sau obturate; 4d) fisurile care sunt tratate pentru a impiedica transmiterea miscéii trebuie s& fle reparate astfel incat s& formeze un rost care se extinde toata grosimea materialului de reparare si acest rost trebuie sa fie astfel pozitionatd incat sa Impiedice transmiterea miscaii. Fisurile trebuie sa fie umplute sau acoperite cu un ‘material flexibil prevazut pentru acest scop. Tratarea rosturilor trebuie sa fie realizaté astfel incat rostul sa se extinda pe toata grosimea materialului de reparare, pentru mentinerea functiei imbin&ri 8.2.7 Acoperirea suprafefei sau alte tratamente Tnaintea acoperiri suprafefei, acoperirle de netezire trebuie sa fie aplicate si intérite pentru umplerea suprafelelor neregulatefinegele si a porior. Acoperirle trebuie sa fie aplicate respectand grosimea maxima si minima specificata. ‘Temperatura maxima i minima si continutul de apa al substratului, cat si temperatura si umiditatea mediutui trebuie sa fle specificate si trebuie sa fie adaptate materialului de acoperire, de impregnare sau de impregnare hidrofoba. 28SR EN 1504-10:2004 8.2.8 Ancorare Ancorarea armaturi independent de armatura existenta pentru lipirea ei de substratul de beton trebuie sa fie conform EN 1504-6:2001-12, ENV 13670-1, ENV 1992-2-4 si oricdrul alt standard european relevant sau agrement tehnic european. Ancorele nu trebuie s& fie instalate intr-un beton fisurat sau sd reduc performantele structurale sau electrochimice ale altor armatur. Textura sau curdtarea suprafetei gaurilor si crestaturilor ancorelor trebuie sa fie conforme cu 7.2.2 $i 7.2.3 $i trebuie s fie corespunzatoare materialului de ancorare. 8.2.9 Lipirea placii Lipirea placii trebuie sa fie realizata conform EN 1504-4:2000-04, EN 1992-2-4 si si orice alt standard ‘european relevant sau agrement tehnic european Suprafefele expuse ale betonului care vor primi armatura lipita la exterfor trebuie s& fie curdjate si asprite si Qolurle trebuie sd fie tratate pentru a fi conforme cu 7.2.2 si 7.2.3 ale acestul standard. Betonul fara rezisten{a, degradat si deteriorat trebuie s& fie indepartat pentru a fi conform conditilor din 7.2.4, inaintea aplicdrii armaturilipit la exterior. Starea suprafefei in momentul aplicarii agentului de lipire trebuie s& fie conform cu 7.1, 7.2.1 $i 7.22 ale acestui standard. Inlocuirea betonului indepartat si umplerea golurilor si tratarea fisurlor trebuie sa fie conform articolului 8 al acestui standard. ‘Suprafata placilor de ojel destinate sé fle lipite trebuie sa fie f€rd contaminanti si trebuie s@ fie curafate la $a2% (a se vedea ISO 8501-1). ‘Suprafata fibreior de armare sau a altor placi de lipit trebuie sa fie pregatite conform specificatiel. ‘Adezivii trebuie sa fie aplicai astfel incat sd se Indeplineascd condijile de mediu speciticate Suprafata expusa a pldcilor trebuie sé fie protejata aga cum este specificat. 8.3 Defecte cauzate de coroziunea armaturii [5 snows > 8.3.1 Acoperirea armaturii Conditile de lipire trebuie sA fie specificate si trebuie sa fie conforme EN 1504-6:2001-12. Intreaga circumtferinté expusa a suprafetei armaturii expuse trebuie sa fle acoperita uniform. Acoperirea nu trebuie s permité contaminarea betonul existent dacé este in detrimentul aderentet intre betonul existent gi produsole si sistemele de reparare. ‘Tratarea armaturil pentru prevenirea coroziunii trebuie sa fie conform EN 1504-7". 8.3.2 indepartare acd arméatura este indepartata, trebuie sd se respecte urmatoarele condifi: a) substratul de beton nu trebuie sa fie deteriorat (a se vedea A.8.3.2); b) _arméturile ramase nu trebuie sa fie deteriorate 8.3.3 intocuire Armaturile inglobate adaugate sau inlocuite trebuie sa fie conforme articolului 8.2.8 al acestui standard, ENV 13670-1, EN 10080-1:1999-07 sau altui standard european relevant sau agrement tehnic european. 29SR EN 1504-10:2004 Pentru a evita riscul creadrii de conditilor care pot cauza coroziune, armatura nu trebuie $a stabileasca un contact electrochimic cu un metal difert, Atunci cand se aplic& metode electrochimice de protectie si reparare, armatura adaugaté trebuie sa stabileasc un contact electric suficient cu armaturile existente pentru a fi conform cu principiul si metoda aleasd. 9 Controlul calitatii 9.1 Generalitati Executia lucrari trebuie sa fie realizata conform planului de calitate elaborat pentru proiect. Produsele $i sistemele utiizate pentru executia lucrari trebuie sd indeplineasca conditile de control de calitate definite in prEN 1504 de la partite de la 2 pana la 6 si partea 6. Conditile de depozitare 5i perioada de utiizare a produselor si sistemelor trebuie sa fie conform articolului 5 al acestui standard si specificatei. 9.2 incercari de control de calitate $i observatii Propretatile substratului, acceptarea produselor si sisternelor, condijile pentru aplicarea lor si caracteristicile finale ale produselor $i sistemelor intarite trebule sa fle supuse controlului de calitate care trebuie sa fie intreprins utilizand incercari si observatil indicate in tabelul 4. Referintele la/pentru metodele de incercare sunt date in standardele EN $i ISO si acolo unde nu exista standarde, referinfele sunt facute la incercarile $i observatile din anexa A informativa, care face trimitere la standarde nationale corespunzatoare. Standardele nationale pot fi specificate acolo unde nu exista standarde europene. incercarile prezentate in standardele nationale sunt informative. Parametrii maximi si minimi ct si frecventa observatior sau a incercarilor trebuie s& fie conforme cu specifcatia proiectului. Daca frecventa nu este specificata, se aplica specificatile din tabelele urmatoare. Daca parametrii maximi si minimi nu sunt specifica, ulizand indicate din anexa A informativa (A.9.2). Acolo unde sunt utiizate metode excluse, sunt necesare conditi similare pentru control calitti Statutul caracteristicilor care trebuie sa fe Incercate este dup cum urmeaza: = pentru toate utiizarile prevazute ‘+ pentru anumite utiizdri prevazute, © pentru aplicatii speciale 30te (enunuos) Jop1d ed op ofooid ap juuodooe e greosn L Joyeinuoouy mypuoyeq fe 16 sounsy we eeypwun ep runuivoy —-y yeuijod ap jajsed & Nes jUBWIO ep jeysed Bjuays! 9 ‘uoyeg ep injMeNsGns & wed eualeing -¢ erod aes soley e> 0 © nes Uoyeq ep mmensans ee z uid ut esos eseunjuoo © graiuodsip 280 nu poep luna RIEZHEUE ay Es aingen e1eoaysoUe naved Edy 'S ye ees Uns 9 Pane t ek apniqueo ez osinass wee | | osina | | . z be . sotna | 0 » WEE . . ° a eoqreut 2p paul eo1eaieou! 6 nes oungBexd 1 | _eenzn . ee fo . . . . 6 | emuuers | aieiging | z wres0o "9 . . 1 | arepuos | ooreuwerea | z E z TERRE pate Teens we WTeUT eRaNS esTES gl zl 3 e rete LTS verze ? z go ig Z zuvu | ev zy vy | us vce zee ez eE 8 & Tet gS 3 ileese eRe $3 & R850 gee yeu a| gf | £)88ae Pee joyad gs cbles | sees BER nes tefo yatayesdns | pqojospiy ag ge fs |gese glee wnguue uaydy | ap aseune e sreuferduy | 5 02) o | Ee8s gee peed epee omsdooe | Ne eg aabeit Pat eamyessut aeuBarduy 2 2) g] £8 a aued arco’ |gonduyoes | $|3| $28 Re eporow porn spon | 2p01eW EL ey) & e* tienes injosquos nqued wienssgo 16 so1yos99u jmyewNZY - y N}OGeL ‘¥002'0L-P0S1 Na US.oveoyde ed 2108 081 18 20-661 | | “rose Nae | vase na | 0 . zona | 1 s el - le 2 E/E] fez Ez ev zy. 8 5 i TE E ge 28 8 gage gee ‘syeunoyaid ge ba Be sees abe £8| ge PE) begs ERE a | 3| Sbeo ue = e/ 2) 288 A g a| a] gt! Be Pore Hg j Be (asenunuos) » injeqeL, 700Z:01-POSL NB YS lo Joee enzn . . o | eveuuies a avai L eenzn | umeuse * mepo | -bosgosi| o | eveumex3 efeinD 1 ‘aula —|— goino a 1 | eoreoreou |_owunnsizou | sp PUA ezieve sounsy . 1 | wero | eouweucs | op eau a . L et coe ooz8zert isoques ed | gino . 2 . Nad |__| exevonuess | aprnutuoo | zo 208 ooz:oeort . 2 . NaS | 1 | sereoreou | oreieuowes | ib Tes ” sanored rrimesisqns ted La 2 7 . red © | nnewowe, | eimeredwer | o1 elz| 8 lo tots 2 fad eS veer vezs tz 7 : Bes ig zuvu | ev zy vy | weve zi 3 alg) 28 ob i ge gt| =e Bae gee wipsion 8 28 2 syewoyord rninuoyeg | "eres cov | # z| 53/2] fete Eb ung ie | sopimes | jojexins | eveudosauy | 3. gil 5) S538 ip iN Imnueuow | “sojunsy, e 1s ae | F Beg he wmguse | yoga sojaieq | apiojaieq | eareayde | earajduin dooe | exeubesdu = 2| 3 gas Bg vaijadooe | eauidy | easejeisuy | eoveGngpe gonduy | gonduy | gonduy £ 3| & Bag Re goyduiy aves | naued naqued ngued reo oueo area . 3 a a * fo = apoion | epciew | epoiew | _opoion apoio | opin | _epcion Els] is epowew HARUN (azenunuon) p InjeqeL (enunuos) ‘y002:0L-b0S! Na US(gnunuos) Tae n ennoved 7 if * = = 301 8 CO | nnewouwwe, | eimerodwo, | 1Z ~ “ = EBM Tain Ur NENT eaTUaUy euNoUOS soot Na ayeade sojeenpons oy-000¢@ a -v0St NI oz as oot = -- z-oszina * ° Lyoszina ee Teonde eau | p'-zose * wep O_| OSI ANS oO eoelgind 6b squcisx0 ° + + 1 ob el F ts : eae eee Re ‘TST 3 Bi ¢ Be : B§ zune | ev zy. zee 3 a] 8 af o Be es B38 Pike sooupy | FB ga|¢| gist abe oi om) FE) bal gl gees iki eubaiduy | 38 $3 | 0] S58 zoe wo | 36 z| | “Bas PRE rojereg ‘eudoid z 2|8| B83 i eoieqeisuy ‘atu : 3| §2¢ fe naqued ‘ue = a8 Be 010 spciew | _2poiew fis] & ie poTwUT TARTAN (enunuos) HreMUTUOEY y TMTETEL ‘y00Z:0L-POSL Na YS.se (enunuoa) . tL vz i no B91e0180U] sLsecei na | || e1a6ino ap easeoreouj e-secetna | | | e196ino ap eoreoisoy eupugdse: 1 | epescwino earecieou srsezena | 1 ane eareoreou o= . {| ores ep eereoseu) wz Mumor nes * wna | soszosi_| 1 | sinose woid sp ates | couse | oz © manpord 2°p wore insinoied nnewouroy sresuepuce + = * * ed _| ‘z“t-ovosi|_o 18 nyewos614 appung | sz Ra Tea . . eojureuy, ° nnewowouy 21 pluaysizoys | pz. o = o + . . . WZ oO eIenzIA seu XS € eonde z8 i * 7 Lal J -L29p OSI o nayoworBiHy eaeypun | zz @ v a z zu ze z| 3 g. F fe “eee ev zy by ‘Zhe z g z laz e| ¢ gas : ° pacjoip 2t| 2 a u : ee yewoyeid 3h o eR] og sees >B umguse ungs ayeidns | eusosduy, ai | 98 hesi re ro usin eon | eon 83| 8 £223 eg. awedooe | eid | _sojeieq Inynepow uedose | euseidwy | ¢ =pee gs ‘potidusy | waxeyeisuy woseniide onduy | goduyy s| 8 eae Bs a1e> ngued najued eouduil a1e9 oreo a1eo 3 £ ee Pw spon | enoien | epown | apoiew | \ sporen enon | operon qo fe Jepoyous [napuIAN, 2 Tarenunues) p mnjeqeL y00Z:0L-vOS1 Na US:(enunuco) _ FRU 19 9707094 nee gue iS . o | genzneeuwers Zod | ov ZHOEEENE a 1 91801004) sveredos ane - ao fun sunjeordwoo . swo_| vooeina | 1 | eomusereneoeoy | eretuozen | oe Sieredar op innewoued meusrew oreiedas 1 no eorease0u ednp Lal ‘BIeP O -0szt NB ° eueuweXe our ve. inured ¢ cosezina_| 1 | ounyseid und enon ez rez a) | pees e zu Vo1rs'ry| ov z z 2 g,e gz va | ey | ev | ww [eegete! ove 3 fl og He obs 3| 8 z ee ge ef) & R8ag Site A ai | 32 Ete eet ae 83 |e be i ze = 8 Eee e (58 emconpe | *E ?| ¢ BRS the pore | = is pore (azenumuoS) p nTeqeL 'y00Z:0L-P0SL NA USue (enunuos) 1 jedas joluanye 402 0s! eedeej ea, . ° . =| eoserieno nod wwe o | eoseer na | riewocict Ere soezos! | pub) * troseina |_o eveuniee Ete ca qwRvedes jejueye v0-£002:9 sereeémdgo ud * =b-829r OSI ° no assodooy | og oveoen edooe * Le . sowosi_| | eowrso1y | 62 Bee a 1 eyeuansizey | St avepies ols cabrones 2 > lo t| Tl fog f | wu ‘woe g =e iu | ev | ey wn ° ae ait o BE ° Foo 8 t glee uuoyaud a g oi | 2) 83a8 n eine 3 fal oy | geez >e jumguue ngs euBoiduy z g2| S2| ges glee 7 stone a i | of |Leri ES oe eed ae ae : 5) €\"HEE| 9 TRE wordy | coma | easorrsey ToiRtn onc 2) g| 28s Be veo awed | nmued | “ewo | gonduyoo| “ows, | "ows 3| 2] gee RE 2p010H1 eporn | opoiew | porn | apoio | spon | pow El # ee Tepoyew ABW Cazenunucoy y mreqeL 002:01-v0S1 N3 NS"WexaUe Ui Gf eaiesraOU] BapaABS WUT araeter a ednp eane innuoieg = wero | sosezina | | Deriep eporent | etecresavecta |e evoset ns | —T ey aTeoSU owes aro pnd sunsorduca = edeepo | ‘i-poszt Na eielvszoy | 96 cy eleyexdns: a ( 2st NA I wear si : . seorzosina | 1 | eve uud eeveaso0u) se inane doe ud L-voszi Na rows. _| v6. £108 081 *20-8661:7 ! -voser Nas frenzh o1eujuexo * troszina | _o 18 eveio169 apmpein | ce g 2 & A zh > tl g 505 Fe Mh Le | ow | ow i | aie Be ele til = fae alts ay ca & bess BDz meus ep it ae| = bey i BS 0p sroutoray | SB 3) 2 gai ee smuedooe vorerea © i z| § e8s whe nepe sreuborduy 3 aed BES BE are sd yorcun ores i afi Bee Ha spoon epoioy ‘POF. 3 g 2 PCW TUPUIAN Terenanuesy p mPeGEL 002:01-v0S1 N3 US6 ue) gravee) ua. ase TOEMEWTE + + wine @dng 4981 NB 1 eluasepy m2 t . . o jurget izod | ov T -vosth na ° * 42109 os! * io-66.+ 3 ~vosthNa| | ep Bjuezaig 6c averedes op ou op 1 nies eyencin oxeusexe | voieg 0p sonny 120 0 o | Boveccunaes | ""ebenuoy | se z fly Roz iE z zu z Z| 3 8 7 vu | ev zy by 3 Bldg Bee lg 3 22 3| 8 gage ike fe) eile) Hit alte isio.0p eao}0%n4 a2) gees bss 383 orewse ap sieuBerduy $8 og £733 zi rojeieg e 6 ee | ¢ ree sae aieBnepe sveuBoxduy [ 2|§ Ae ss med i a\a gee a spoon a|e iS TopALSUTIMIPUNAT (enuyuos) (asenunuos) » njeqeL ‘y002'0L-b0SL NA YS* © | epnan ovoumrexa eunjeorsuioa 1_ | erense0u1 6 exeore9 L enai oveusexo -voseina|_o ” . ! o» 1 4908 081 rueoog fo oebuos iowes.y ‘ped op . Zooszi Na |_| | nooe uud easeoseouy | etuezaig | zy ° f| z ie zu aaa 2 g| Boz fe “vob cv zy vy ‘VEU j g g 3 ; g o a : Bae Be gs Pe geae airs z7| Slee Hes a ee foleridns | waovoiety 2i| a2 Ss Resa eke tie fe | sreuBesdun 2h; 83/3 E238 A jojaeqe | jnneyow ‘asuadooe 6 & | & Beg 8 iB? ‘eze6nepe ‘gonjduyy @ g| 8 gag Be naued ino 8 g| a gag Pe eno. eporen a/4 £ 2 POpOISw ARUN (arenuquos) y injeqes, 7002:0L-POSL Na YSSR EN 1504-10:2004 10 intretinere Detalille despre metoda de executie a repardrii si protectiei, rezultatele controlului calitatii si alte informati relevante menfineri uterioare a structuriitrebuie sa fie inregistrate si prezentate persoanei corespunzatoare, 11 Sandatate, securitate si mediu Executia lucraril gi produsele si sistemele utiizate trebuie sa satisfac conditile de sanatate si securitate, protectia mediului $i securitate la incendiu. 4SR EN 1504-10:2004 Anexa A (informativa) A‘ Preambul ‘Aceast anexa prevede indicafi si informatii generale asupra textului normativ. Continutul acestei anexe este numerotat in acelasi fel ca si textul normativ pentru a facilta referinta, 2 Referinte informative Informatile si referinjele din articolul 2 se aplicé referintelor indicate in anexa A informativa, EN 12350-6, Testing fresh concrete ~ Part 6: Density. 1SO 565, Test sieves metal wie, perforated metal plates, Electro formed sheet. Directiva 89/106/CEE, Construction Products Directive. Directiva 92/57/CEE, Implementation of minimum safety and health requirements for temporary or mobile construction sites. A3_ Definiti Definitile din articolul 3 se aplicd in aceasta anexé. ABA asperizare ‘indepartare a materialului de pe substratul de beton pana la o adancime maxima de 2 mm A32 asperizare abraziva asperizare utilizand abrazivi, ca aditivi aerieni A33 indepartare mecari jepartare a substratulul prin percutie sau abraziune A34 hidrodemolare neselectiva Indepartare a betonului pand la o adancime determinata utilizand tehnici cu apa la presiune inalta ABS hidrodemolare selectiva indepartare a betonului deteriorat, ldsdnd s& treacd betonul solid cu o rezistenta aleasa, utiizand tehniol tehnici cu apa la presiune falta A36 imbibare umplerea gravitationala a fisurlor de pe o fat material deasupra fisurit orizontala utiizand un bazin pentru umplerea cu ABT asperizare cu apa asperizarea utliznd apa la presiune inalta cu sau fara abrazivi ca aditivi 42SR EN 1504-10:2004 A.4 — Stabilitate structurala in timpul pregatirii, protectiei si repararii Degradarea, deteriorarea si procedeul de reparare poate antrena o reducere a capacitafi portante a structuril. Aceasta reducere trebuie luatd in considerare la proiectarea metodei de reparatie si in aplicatile ulterioare, ca si conditile privind indepartarea permanent sau temporard a greutati propri si a sarcinii mobile, prevederile pentru sustinerea suplimentara temporard sau permanenta si nota de Comanda a executieireparatiei pentru adaptare la incarcare. Desi multe reparatii nu afecteazé performanta structuralé, trebuie s& se recunoascd faptul ca reparatile succesive realizate pe aceleiasi structuri de beton, dupa 0 perioada de timp poate crea pericolul de slabire progresiva cauzata de indepértarea betonului structural in mod repetat $i Tnlocuirea acestuia cu material nou. Materialul de inlocuire poate sé nu suporte partea de incdrcare daca are proprietati diferte fajéi de rmaterialele indepartate, din cauza contracfiei sau a contractiei termice iniiale, sau din cauza tensiunii din structura in momentul reparari. A.5 Conditii generale Daca vibratile (spre exemplu cele produse in timpul operaiiei de constructie sau de trafic) sunt previzibile in timpul intariri betonului sau a mortarului de reparare, produsul sau sistemul ales trebuie 84 fie capabil s8 reziste la vibratii fara efecte nefavorabile sau vibratile trebuie reduse sau eliminate prin restrangerea cauzelor care le-a determinat pana la atat cat este necesar. A se vedea de asemenea A.7.2.1 $i 8.1 A Metode de protectie si reparare Metodele excluse sunt sau vor fi standardizate in alte standarde europene sau vor fi specifcate in agremente tehnice europene. Metodele 1.4, 1.6 si 11.3 pentru care nu exista standard european in in vigoare sau de agrement sunt descrise mai jos. Metoda 1.4 Fisuri colmatate local Metoda consté tn etangarea fisurlor din beton pentru a impiedica patrunderea agenfilor contaminant. Pregatire Asse vedea articolele 7.2.1 si 7.2.2. Aplicare Ase vedea articolele 8.1, 8.2.6 $i8.76. Miscarea libera trebuie si fie mentinuta. Adezivul nu trebuie sa fie aplicat pe latimea liber a benz. Controtul calitatit Ase vedea atticolele 9.1 si9.2. Daca nu sunt disponibile alte informafi trebuie s& se realizeze incercari prealabile pentru a determina aderenta $i etanseitatea bandajelor impotriva agentilor de patrundere. 43SR EN 1504-10:2004 Tabelul A.1 ~ Metoda 1.4 pentru controlul calitatii Caracteristicile relevante care se incearca sunt Aplicabiltatea_| Caracteristica Metoda de Frecventa | Numarul referinfet inceredrii sau incercare sau | incercar EN sau ISO observati observat observat pentru incercare i (incluzand sau numarul echipamentul Iincercari saua utilizat unde este observatiei din relevant) articolul A.9 Starea substratulul inaintea si/eau dupa pregatire 7 Curafenie Examinare vizualé | Dupa pregatire 51 2 imediat inaintea aplicari + Rezistenya ‘Smulgere 3 superficiald la EN 1542 ‘racjiune a substratulul + Vibrate ‘Aecslerometra 3 . Tatimea si Calibru mecanic, | © data inaintea 6 adancimea fisuril carotare $i aplicari examinare vizualé sau cu ultrasunete 7 Migcarea fisurior | Calibru pentru | Tn timpul aplicart 7 deformatie, pa sau placa de stiol& . Temperatura ‘Termometru Th timpul aplicarit i substratului 7 Continutul de ap&_| _Esantionare pe | Tnainte siin timpul 3 al betonuiui | santier st incercéri aplicari Inconjurdtor in laborator. Examinare vizuala sau incercare de rezistivtate, probe de umiditate ‘olativa RECEPTIA . Tdenttalea inaintea | Cerlifcat sors] Inaintea aplica 20 uid 'STAREA $1 CONDITILE INAINTEA §VSAU IN TIMPUL APLICARIT 7 Temperatura Termometru | Th timpul aplicant aA ambianta + Umiditate ambianté Higrometru Ta timpul aplicari 22 1S0 4677-1 si2 + Precipitati Examinare vizuala Zine 23 + Punct de Higrometru si Ta timpul aplicarit 25 condensare termometru__| dacdestenecesar |_1S0 48771 si2 7 ‘Aderent Smulgere. La sfargit 35 Metoda 1.6 Transformarea fisurilor in rosturi Aceasta metoda utiizeaza fisurile existente ca parti integrante ale structuri, Proiectarea rosturilor si ultlizarea materialelor trebuie s4 fie conform ENV 1992-2-4 sau altor standarde europene relevante ‘sau agrementelor tehnice europene aplicabile. Rosturile trebuie sé fie realizaté conform standardelor europene relevante. 44SR EN 1504-10:2004 Metoda 4.1. Addugarea sau inlocuirea armaturii de ofel inglobate sau externe Dacd se adauga 0 armatura noua la structurile contaminate cu cloruri se risca favorizarea reactiei electrochimice. armaturii prin adaugare de mortar sau beton de ciment sau 0 Metoda 7.1. Cresterea acoperi acoperire a suprafetei Aplicarea de acoperii ale suprafetei poate ajuta la pastrarea pasivitafi Metoda 9.1 Limitarea confinutului de oxigen (la catod) prin saturare sau acoperirea suprafetei Eficacitatea saturari pentru prevenirea transmiterea oxigenului a_armaturd depinde de impermeabilitatea obtinutd prin saturarea cu apa. Eficacitatea acoperiri suprafefei depinde de caracteristicile acoperirii de suprafata utiizate. Metoda 11.2 Aplicarea pe armatura de acoperiri de protectie Eficacitatea metodei depinde de aptitudinea acoperiri de izolare a armaturii de mediul inconjurator local, de asemenea este important ca acoperirea sa nu prezinte Intreruper Inhibitors sunt aplicati ca un tratament de suprafafa sau sunt addugati produselar si sistemelor de reparare. Tratarea suprafetei Inhibitorii se comporta ca un agent chimic care defavorizeaza formarea zonelor anodice pe armatura. Eficacitatea lor depinde de aptitudinea produselor si sistemelor de a patrunde si afecta suprataja armaturi Aplicare a se vedea articolele 7.1, 7.2.1 si 7.2.2. Pregatirea Ase vedea articolele 8.1 si 8.2.6. Controtul calitéti Ase vedea articolele 9.1 $i 9.2. A.7 Pregatirea substratului 7.2.4 Generalitati Praful si particulele fine de material rimase pe substrat dupa indepartarea betonului poate contine suficient ciment nehidratat pentru a se intari in prezenta umidtati, Cu toate cd materialul este de rezisten{& mica, odata intart poate fi foarte dificila indepartarea sa de pe suprafetele rugoase ale substratului pregatt i este important s& se indeparteze inainte de intarre. lincercdrile de smulgere pot fi utiizate pentru a masura rezistenta la tractiune superficiald a suprafejelor care au 0 planitate rezonabila Metodele de curdtare, asprire sl ndepartare includ urmatoarele 45‘SR EN 1504-10:2004 1 Curdjare ——- Mecanica, percute si abraziv Asperizare prin abraziune si cu nisip Asperizare cu apa la presiune joasd de pana la aproximativi8 MPa si cénd ‘volumul de apa este limitat sunt necesara o presiune pand la 60 MPa 2 Asperizare —_Mecanica, percutie si abraziv Asperizare prin abraziune si cu nisi Asperizare cu apd la presiune inaltd de pana la aproximativ 60 MPa 3 Indepartare — Mecanica, percutie Asperizare cu apa la presiune inalté de pana la aproximativ 60 MPa si foarte inalté de pand la 110 MPa A7.2.2 Curatare Scopul curdtérii este de a indeparta praful, materialul desprins si contaminantii astfel incat sa imbunatajeasca lipirea/aderenta intre suprafaja curdjatd a substratului si materialul aplicat. Asperizarea cu ap, curdjarea cu aer comprimat sau prin aspirare sunt metode eficiente. Atunci cdnd contaminanfi sunt prezenti pe suprafata sau au patruns dedesubtul suprafetei poate fi necesar ca acestia si se indeparteze cu ajutorul metodelor utlizate de exemplu cu solvenfi sau ‘curatarea cu vapor. Clorurile sau alti contaminanti pot fi detectat prin esantionare pe santier si analize chimice cu referinta la prEN 14629:2003-03 pentru confinutul de clor si BS 1881, partea 124 pentru atte analize chimice. Contaminanti inglobafi in suprafat& pot contine sarme, cuie si materiale lemnoase. Curatarea suprafejelor de beton fara indepartarea betonului este realizaté in mod normal cu o presiune de apd care nu depaseste 18 MPa. Asperizarea cu apd, utlizand tehnici cu apa la presiune inaltd, este utiizata pentru curdtarea sau ‘indepértarea superficialé a betonului pana la 0 adancime de 2 mm. Membranele, reziduurile de asfalt, ‘marcajele colorate si lapte de ciment sunt alte exemple de materiale care pot fi indepartate. Fisurile si rosturile pot fi curatate cu jeturi de apa, prin spalare cu o cantitate mare de apa sau cu aer comprimat, Atunci cénd se utilizeaz& aer comprimat, trebuie sd se aiba grja ca aerul sd fie curat si s4 nu contamineze substratul cu ulei. AI.2.3 Asperizare Asperizarea este utlizata pentru indepartarea betonului pana la 0 adancime de 15 mm si produce 0 Suprafajé rugoasa oferind o bund aderenta pentru tumarea unui nou invelis de beton sau mortar, aplicat sau pulverizat pe betonul orginal A.7.2.4 indepartarea betonului Extinderea indepartarii trebuie sa fina seama de factorii relevant $i orice necesitate de a furniza 0 acoperire necontaminata pe toate suprafetele armaturi Considerafile structurale pot limita amploarea Indepartari. Atunci cnd se utiizeaza metodele 7.3, 7.5 si 10.1, trebuie s& fle Indepartate betonul in forma de fagure si betonul exfoliat, acoperirea suprafetelor si reparatia anterioara cu rezistivitate specifica inacceptabil de ridicata. Fragmentele de sarme legate, cuiele si alte metale sfaramate inglobate in beton trebuie sa fie ‘indepartate pe cat posibil 46SR EN 1504-10:2004 Marginea de unde betonul este indepartat trebuie sa fie t&iata la un unghi minim de 90° pentru a evit eroziunea regresiva sila un unghi maxim de 135° pentru a reduce posibiltatea de dezlipirea suprafetei superioare a betonului solid invecinat si trebuie $8 fie suficient de rugos pentru a fumiza o fixare mecanica buna intre materialul original $i produsul de reparare. Legenda 1 Unghi minim 2 Unghi maxim Figura At - Indepartarea betonului Dacé coroziunea este prezenté pe circumferinja barelor de armare care este expusd dupa ‘indepartarea betonului deteriorat, poate fi necesara cresterea adancimii de indepartare pentru a expune intreagd bard, in functie de specificatia de reparare. Pentru a permite 0 compactare corespunzatoare, curajenia din jurul armatuni si distanta minima intre bara de armare si substratul ramas trebuie sf fie de cel pujin 15 mm sau dimensiunea maxima a agregatului materialului de reparare, plus 5 mm. Betonul contaminat cu cloruri trebuie s& fie indepartat de pe toate suprafejele armaturi pe o distant de cel putin 20 mm. Daca armatura nu prezinté nici o urma de coroziune, betonul carbonatat si/sau contaminat cu cloruri poate s ramana daca sunt utilizate metodele electrochimice sau daca betonul este suficient de uscat. La indepartarea termica sau mecanicd a betonului, pot s8 apara microfisuri in betonul rimas pe amplasament. Stratul care confine microfisuri trebuie sa fie indepaitat utlizand asperizarea cu apa cu ‘sau fra abrazivi sau trebuie sa fie tratat pentru a-i reda integritatea daca rezistenta la tracfiune superficiald nu este suficientd pentru a permite aplicarea produselor $i sistemelor, Fisurile pot fi detectate prin umezirea suprafetei si apoi uscarea acesteia. Fisurile care retin apa devin vizibile sub forma de lini intunecate. Daca se utlizeazd procese termice pentru indepartarea betonului, introducerea céldurii trebuie s@ fie controlata cu atentie pentru a preveni daunele si daca betonul este degradat, indepartarea betonului contaminat trebuie sa fie efectuata cu ajutorul altor mijloace. Hidrodemolarea este un mijjoc rapid si eficace de indepértare a betonului, menjinand indepartarea betonului sold la minimum. Nu apare nici o microfisurd si betonul deteriorat poate fi indepartat selectiv lasnd betonul solid intact. Seleciia este realizatd in jurul unei adancimi medii de indepartare. Aceasta procedura poate fi folositd daca este realizata cu echipamente de performanta cunoscutd. Conditile de respectat sunt de a realiza selectia intre betonul solid si betonul deteriorat, de a indepairta betonul fara s@ se lase urme intunecate si numai un numar mic de muchii sub armaturd si sé se realizeze lucrarea fara sé se creeze gauri, Indepdrtarea poate fi efectuata pand la o adancime minima predeterminata generala, dar in locul unde betonul este slab, adancimea de Indepartare va fi mai mare. 47SR EN 1504-10:2004 Echipamentul uilizat in mod normal pentru hidrodemolarea selectiva functioneaza cu o presiune de 60 MPa...110 MPa. La hidrodemolarea selectiva, este necesar s4 se specifice echipamentul pre- calificat pentru aceasté metoda. Rugozitatea suprafetei poate varia considerabil si este afectald de distanfa dintre varf si substrat, presiunea apei, debitul de apa, vitezd, echipament si caltatea betonu) Presiunea apei, care este in general masuratd la pompa, pote fi clasata dupa cum urmeazé: = presiune joasé Pana la 18 MPa — Utiizata pentru curatarea betonului + presiune inaita De ia 18 MPa pana la 60 MPa — Utilzata pentru curdtarea substratului de ofel si pentru indepartarea betonului presiune foarte inalta De la 60 MPa_pana la 110 MPa ~ Utiizata pentru indepartarea betonului atunci cénd este necesar un volum mic de apa. Taierea cu apa la presiune ina este definita ca o taiere realizata cu un jet de apa astfel incat s8 se formeze 0 crapaturd ingustd sau 0 gaurd micd. Metoda este utilizaté, de exemplu, pentru a taia part sau pentru a face gauri in betonul armat. Prin addugare de abrazivi in apa, este posibila taierea ofelutul A73.1 Generalitati Performanja structurala poate fi schimbata prin diminuarea sectuni transversale @ armaturi sau prin formarea de gaur in aceasta, AT3.2 Curdtare Pentru motive practice, curdtarea se realizeazi in mod normal pentru intreaga circumferinté a armaturi, Se intinde normal 50 mm sau mai mult, dincolo de portiunea corodata, in sensul lungimit barei. Consideratille structurale pot limita cantitatea de beton care poate fi indepartata si curdtarea care poate fi realizata Harta de potential poate fi un ajutor pentru detectarea coroziunii Standardul pentru curdare pentru metoda 11.1, care utiizeaza acoperiri cu pigmenti activi, este normal Sa2, ,curafare-asperzare profunda’. Pentru metoda 112, utlizarea acoperini de protectie $a2%, ,curdlare-asperizare foarte profunda’, este speciicata de obicei. Curdtarea poate fi difcilé in conditile de pe santer. ‘Atunci c&nd accesul pentru curdjare este imposibil sau dificil din cauza aglomerdiii de bare, contactul dintre bare, apropierea de substratul de beton sau de alte bare sau alfi factori trebuie sa fle specificate, metoda si standardul de curdtare. Dacd produsele de coroziune $i contaminanti nu pot fi indepartaji sau daca acoperirea nu poate fi aplicata pe toate zonele prevazute pentru tratare, performana acoperiri poate fi modificatd. Standardele Sa pentru curdare-asperizare sunt indicate in ISO 8501-1"" Se poate utiliza orice metoda de curdfare, incluzand asperizarea prin abraziune. Indepartarea clorurilor de pe suprafata ofelului sau din gaurile din ofel poate fi efectuata doar cu ajutorul apei sub presiune, la presiune joasé sub 18 MPa dar daca se cer volume mici de apa, presiunea necesard poate fide pand la 60 MPa, A.8 Aplicarea produselor si sistemelor A.B. Generalitati ‘Temperatura substratulul $i a mortarului sau a betonului de reparare nu trebuie s& prezinte diferente importante pentru a evita riscul de pierdere a aderentei sia hidratari Tratamentul de pe suprafaja betonului sau a mortarului poate cauza formarea de fisuri de contractie deoarece acest tratament poate produce un strat superficial bogat in ciment. TINROTE NATIONALA — Adoptat de CEN ca EN ISO 8501-1 48‘SR EN 1504-10:2004 A, A Aderenta Un profil rugos al suprafetei favorizeaza 0 bund aderenfé intre betonul vechi si nou si produsele si sistemele de reparare. Acest profil ruguos poate fi obtinut prin hidrodemolare sau prin mijloace mecanice. Rugozitatea produsé de hidrodemolare este considerabil mai mare decat cea produsa prin loviri mecanice, care este ea insasi mai mare decat cea produsd prin asperizare abraziva. Daca se utiizeazé hidrodemotarea, atunci se obtine in mod normal o buna aderenta intre substratul de beton si materialul de reparare si legaturile mecanice nu sunt necesare pentru transmisia efortului de forfecare sitractiune mai mici de 0,4 MPa Se poate imprima o textura rugoasa suprafefei mortarului sau betonului de reparare inainte de a se Intar, pentru a sprijni fixarea mecanicd pentru stratul urmator. Atunci cand se utilizeaza produse si sisteme de reparare pe baz de ciment sau de lianti polimerici trebuie s4 se decid daca este potrivit s4 se aplice un strat de amorsare a aderentei. Utiizarea acoperirlor pentru lipire pot reduce aderenta dac4 acoperirea pentru lipire se intareste aplicarii produselor urmatoare. Atunci c&nd se utilizeaz4 produse si sistem de reparare pe baza de ciment fard stratul de amorsare a aderentei si suprafata trebuie s fie umectatd in prealabil aga cum este specificat in 8.2.2, 8.2.3 sau 8.2.4 pentru 0 pericada minima, suprafata nu trebuie s& fle lasatd s@ se usuce inaintea aplicart produselor si sistemelor. Totusi, poril si gaurile de pe suprafafi nu trebuie s& contind apa cand materialul este amplasat sau aderenta poate fi diminuatd. Acest lucru este indicat prin aspectul suprafefei care trebuie sA fie intunecat si mat fér& sclpin. Scopul umeziri suprafetel este de a preven trecerea apei din produsul de reparare spre substrat, ceea ce afecteazé negativ hidratarea produsului de reparare. Mortarele hidraulice polimerice se pot intari forrand pe suprafata un strat neted si lucios bogat in polimeri, care este nefavorabil aderentei straturlor urmatoare sau tratamentului suprafefel ‘A.8.2.2 Aplicarea manuala a mortarului gi a betonului Prevederile trebuie sa fie realizate astfel incat sA se fina seama de diferentele intre proprietaple produselor si sistemelor pe bazd de lian polimerici si cele pe baz de ciment. In general, produsele $i sistemele pe baz de lianti polimerici au coeficienti de dilatare termicd i o rezistenta la vapori de ap ‘mai ridicate si o rezistenta la foc sau la temperaturi inalte mai mic decat cele ale produselor $i sistemelor pe bazé de ciment. Produsele si sistemele pe baz& de lianti polimerici pot fi utlizate sub apa sau acolo unde este necesard o rezistenta la abraziune ridicat, atunci cdnd sunt cerute o crestere rapida a rezistentei sau straturi subtif, sau unde este imposibil s4 se asigure Tntdrirea pentru materialele pe baz de ciment, A8.2.3 Beton si mortar pulverizat Betonul si mortarul pulverizat poate fi aplicat print-un procedeu umed sau uscat. Betonul si mortarul pulverizat trebuie sa fle aplicat ta un unghi cdt mai aproape posibil de 90 grade fala de substrat sila 0 distant inte 0,5 m si 1,0 m intre duzd si substrat Daca betonul pulverizat este aplicat la 0 grosime mai mare de 70 mm, poate fi necesar sé se incorporeze armatura in beton pentru a impledica dezvoltarea fisurior de contractie si pentru a contribui la lipirea mecanica. Se cere atentie pentru a evita formarea golurlor in spatele armaturi Pentru betonul pulverizat care s-a intart intre straturi, care nu s-a aplicat umed pe umed, suprafata trebuie s@ fie curdtata cu apa la presiune joasd sau aer comprimat. Betonul pulverizat nu necesita in mod normal aplicarea unui strat de amorsare a aderentei Se poate aplica un strat suplimentar nestructural daca suprafafa materialului de reparare necesita cerinte speciale, de exemplu o finisare cu rigla sau unelte manuale. 49SR EN 1504-10:2004 A. .4 Mortar sau beton turnat Straturile de drenare de pe suprafata cofrajelor previn formarea golurilor de pe suprafata si reduc raportul apa/ciment din stratul superficial A8.2.5 intarire ‘Atunci cAnd este important evitarea formar fisurilor cauzate de contractia plastica sau uscare, ‘ntarirea mortarului si a betonului hidraulic (cc) este realizata eficient prin alimentarea in exces a apei pe suprafata. Daca nu este practic sa se aplice apa manual pe toatd perioada necesara intarii Utiizarea tuburilor flexibile perforate pentru a alimenta cu apa un material absorbant (de exemplu 0 panza de uta) acoperit cu o foaie de plastic transparent este mai economica si foarte eficienta, chiar sin cele mai severe condifiide uscare. {in timpul procesului de hidratare si intarire a betonului este important ca gradientul de temperatura din structura sa fle cét mai micd posibil pentru evitarea unei fisurari de origine termica Produsele si sistemele care contin modificatori polimerici (pcc) au conditi speciale de intarire deoarece trebuie sa fie gasit un echilibru intre necesitatea de retinere a umiditati pentru intarirea cimentului si necesitatea de reducere a umiditagi pentru a permite polimerului component sd formeze un fim pentru cresterea rezistentei A826 uri gi rosturi Umplerea fisurilor se poate realiza prin tehnici de injectie, Imbibare sau aspirare. inaintea umpleri fisurlor, contaminant precum uleiul sau alti contaminanti trebuie sa fie indepartafi. Cantitatea acceptabild de umiditate sau apa din fisuri depinde de proprietatile materialului de umplere. Fisurile ppot fi curdlate si uscate prin metode incluzand utilizarea apei si a solventilor si a aerului comprimat. Daca fisurile sunt umplute prin inject, etangarea fisuriior este necesara de obicei pentru a se asigura A injectia poate fi completa fara intreruperi. Partile din duzé ramase in structura trebuie s@ fie din ‘materiale care nu provoacd reacti electrochimice. Trebuie s& se aiba grid ca presiunea de injectie sa ‘nu producé alte fisuri sau alte efecte negative substratulu, altor componente sau mediului. Utiizarea pastei de ciment tixotropice poate produce cresteri de presiune inalté inacceptabile. Materialul de umplere si etangare in surplus este de obicei indepartat Echipamentul pentru imbibare trebuie s& asigure o curgere adecvaté, neintrerupté a materialului de umplere a fisuni pana la incetarea absorbtiei Alte metode de umplere a fisurilor sunt bazate pe tehnici de aspirare. Daca apar variafi semnificative in latimea fisuri in timpul umpleri si a intdrini, atunci timpul de injectie trebuie sa fie ales si, daca este posibi, astfel incdt sa se permita reinjectia in locul unde latimea fisuri este maxima gi in impul de lucrabiltate a produsului. Umperea fisuri nu este potrivitd daca este posibil sa aiba loc o reactie de expansiune in structura Fisurile trebuie s& fie umplute complet pe cat posibil. Gradul de umplere poate fi stabilt prelevand si examinand carote sau incercand cu ultrasunete a se vedea incercarea nr. 33. Este dificil s se obfind o umplere completa a fisurilor mici cu 0 latime de cel putin 0,1 mm. Rasinile epoxidice cu 0 viscozitate mica si pasta de ciment fin special pot da rezultate bune. Acest lucru trebuie sa fie supuse la incercari prealabile. Etansarea fisurilor prin colmatare poate fi preferabilé daca fisurile sunt contaminate, prea mici pentru umpiere sau daca misgcarea longitudinala si/sau de forfecare sunt mai mari de 25 % din latimea fisuri Jin absenta aitor informafi, pot fi necesare incercari prealabile pentru determinarea aderentei si etangeittii colmatari Poate fi necesara transformarea in rosturi in umpluturi, daca sunt prevazute variati foarte importante ale latimiifsurilor, de exemplu, efectele termice sau miscarilor structurale. Noile rosturi trebuie s& fie 50SR EN 1504-10:2004 compatible cu rosturle existente, Daca trebuie sa fie taiata armatura, trebuie luat in considerare orice efect daunator, In ceea ce priveste capacttatea portanta gi riscul de coroziune. Proiectarea rostutlor si utlizarea materialului trebuie sa fie conform ENV 1992-2-4 sau oricdrui alt standard european relevant sau agrement tehnic european A .7 Acoperirea suprafetelor gi alte tratamente Exista pericolul aparitiel unei efforescente atunci cand sunt utilizate procedee electrochimice. Daca ele ‘Nu sunt indepartate, acestea incomodeaza aderenta intre acoperire i beton {nhibitorii aplicati pe suprafafa pot lésa un depozit superficial care poate impiedica aderenta acoperini urmatoare. Produsul de impregnare si impregnare hidrofoba poate fi aplicat manual, prin pulverizare, prin metoda cu vid sau prin intermediul unui gel. Pentru impregnarea hidrofoba utilizand un silan sau siloxan, patrunderea poate fi ameliorata prin aplicarea produsului in doud etape, umed pe ued A.8.2.9 Lipirea placii Placa de armare lipitd la exterior poate fi alcatuitd din ote! moale sau fibre compozite armate sau alt material, care oferd o capacitate si o durabiitate standardizata corespunzatoare. Este recomandata pregatirea urmatoare pentru suprafata substratului de beton: Trebuie sa se determine rezistenta la tractiune superficial deteriorat trebuie sa fie indepartat si Inlocuit.Fisurile m. material de reparare compatibil cu structura, |. Betonul de rezistenta redusa, degradat si te de 0,1 mm trebuie sa fie umplute cu un A.8.3.1 Acoperirea armaturii ‘Acoperirle pentru armaturi sunt inclase in multe sisteme de reparare. Acoperirea aplicata pe armatura ‘se poate comporta ca un strat de protectie sau poate fi utiizat pentru a impiedica zonele acoperite 58 se comporte ca un anod si astfel s4 prevind coroziunea armatuni netratate. Inhibarea poate de lasemenea sa fie realizata prin imprejmuirea armaturi cu 0 pasta de ciment alcalin cu sau faré un modificator polimeric. Daca se utlizeaza pasta de ciment, nu trebuie SA fie ldsata sd se intdreascé Inaintea aplicarii mortarului sau a betonului de ciment, deoarece acest lucru poate dauna aderentei {ntre materialul de reparare si armatura, 8.3.2 $1 A.8.3.3 Indepartare si inlocuire Armaturile suplimentare sau de inlocuire a acestora pot fi fixate utiizand legaturi mecanice, prin sudare, prin infagurare pe armatura existent sau prin ancorare in substratul de beton Accesorille de fixare a armaturii sau alte prelungitoare realizate din metale diferite inglobate in betonul armat pot provoca o coroziune locala rapid a armaturii dacd exist un contact electric direct sau indirect intre ele. © problema asemanatoare se poate crea print-un contact electric intre elementele realizate din acelasi tip de olel, daca acestea sunt amplasate in medii diferte, de exemplu, concentrati diferite de oxigen. ‘Atuncl cand tehnicile utiizate implicé un aport de caiduré pentru indepartarea sau inlocuirea armaturilor utlizate, trebuie avut grja s& nu se deterioreze armaturile gi substratul de beton. A9 Control de calitate A.9.1 Generalitati Personalul care participa a executia lucrarii de protectie si reparatie trebuie s4 alba 0 experienta corespunzatoare $i trebuie sé aiba 0 evidenta scrisa a competentei lor, daca aceasta le este disponibita 51SREN 1 }504-10:2004 ‘Asa cum este indicat la articolul 9, Incercarile pe gantier constituie 0 metodd de masurare a ccaractersticilor sia cali cerute pentru produsele si sistemele de reparare la sosirea lor pe santier, ia performantelor lor in timpul si dupa aplicarea lor. Incercarile pe santier sunt de asemenea metode de mésurare a starii structurii $i a substratului, pe care se aplicd produsele si sistemele si starea mediului in care produsele si sistemele se aplica. Metodele de incercare sunt descrise in standardele europene, dar acolo unde acestea nu exista, incercarile trebuie s@ fie realizate conform ISO sau standardelor najionale sau ca in incercarile sau observatile descrise tn A.9.2 A.9.2 incercari si observatii pentru controlul calitafii ‘Tabelul A.2 - Indicatiile parametri minimi si maximi acceptabili pentru incercari lor sunt dupa cum urmeaza Nr. Caracteristi Metoda Parametri minimi gi maximi incerearii 10 | Temperatura Toate | Depinde de material, darin general este substratului cuprinsa intre 5 °C ... 30°C 23 Precipitati Toate | De regula generalé nici un material nu trebuie aplicat pe suprafete umede sau ude, dar 24 | Rezistenfa la vant anumite materiale pot f aplicate Mai putin de 8 Mis! ‘25 | Punct de condensare Depinde de material, darn general nu se aplica la temperaturi mai mici cu 3°C deasupra Punctului de condensare 33 | Grad de umplere a fisunilor ‘80 % este acceptabil in mod normal 35 | Aderenté Mortar si beton Depinde de rezistenfa a traciiune superficial, dar nu poate fi mai mare decat acesta. Sunt aceeptabile valorle de pe santier cuprinse intre 1,2 MPa i 1,5 MPa pentru repararea structurala $i 0 valoare minima de 0,7 MPa pentru reparatia ‘estructurald. Valorile pentru performanta in laborator sunt indicate in rN 1504-3:2001-03. 35_| Aderenta ‘Acoperiri ale suprafetei Depinde de rezistenja la rachune superficialé si ‘nu poate fi mai mare decat aceasta. Valorile pentru performanta in laborator sunt indicatile in prEN 1504-2:2000-03. 36 _| Rezistenfala ‘compresiune ‘Compatiblitatea cu betonul de orgine este un factor important. Valorile pentru performanta in laborator sunt indicate in EN 1504-3:2001-03, “44 [Aderenta materialelor de umplere a fisuriior la substrat Depinde de rezistenja fa tracflune superficiala si ru poate fi mai mare decat aceasta. Valoriie pentru performanta in laborator sunt indicate in prEN 1504-5:2002-01. "ROTA NATIONALA— Conform Incereati sau observatiei nr 24, se masoarévteze vantui prin ulizarea unui ‘anemometru 52SR EN 1504-10:2004 Descrierea incercarilor de control de calitate si observatii ‘incercarea sau observatia nr. 1. Delaminare Lovirea sau sondarea suprafetei betonului se poate realiza cu un ciocan usor sau alt echipament de incercare cu ecou de impact. Scopul este de a detecta suprafejele delaminate ale structuri de beton Sau agregatele individuale libere din suprafata substratului incercarea sau observatia nr. 2. Curatenia Suprafata trebuie s& fle examinaté vizual pentru a consta eventuala prezenta de: = ciment intarit si ceaté pulverizata; + scurgeri, cum ar fi pungi cu pietris; = eflorescenta: = pulbere sau nisip; = particule libere, cum ar fi praf sau fragmente de beton (de exemplu deasupra armaturi); ~ dezvoltarea organica; = impuritati, cum ar fi ulei, grasimi sau parafina; = produse de dezlipire, produse de intarire sau reziduuri de la acoperii vechi, + desprinderi de mortar. Prezenta prafului sau a impuritatior pe suprafata substratului poate fi constatatd prin stergerea sau Zgarierea suprafejei de beton. O band adeziva aplicaté pe suprafafa indica prezenta prafului in momentul indepartari. incercarea sau observatia nr. 3. Neregularitati ale suprafetei Examinarea vizualé a suprafefei substratului permite identificarea prezentei poriior sau a gaurilor care Pot cauza 0 intrerupere a regularitaii grosimi peliculei aderente sau de acoperire. Neregularitatea substratului poate fi stabil utlizand o riglé de ofel cu muchie dreapta. Neregularitatile pot i corectate aga cum este ardtat in articolele 8.2.2, 8.26 si8.2.7. Incercarea sau observatia nr. 4. Rugozitate Rugozitatea poate fi determinata prin utiizarea unui calibru de profil sau utlizand metoda suprafefel cu nisip. Metoda suprafetei cu nisip este descrisd in EN 1766, 7.2. Metoda profilului texturat este descrisa in EN ISO 3274 gi EN ISO 4288. incercarea sau observatia nr. 5. Rezistenté la tractiune superficiald a substratului Rezistenta la tracfiune superficiald poate fi masurata pe santier prin incercarea de smulgere analoaga celei specificate in EN 1542 sau celei desorise in BS 1881 parpie 201 si 207. Se poate realiza direct Pe suprafata de incercat sau intr-un punct de pe suprafaté care a fost carotatd partial, dacd este ceruté rezistenta la o adancime specificaté. Trebule avut grija la pregatirea suprafefei ca numarul si Pozitia incercérilor sa fie alese asttel Incat acestea sé fie reprezentative. incercarea sau observatia nr. 6. Latimea sau adancimea fisurii Latimea fisuri poate fi masurata cu aparate electrice sau mecanice pe structure expuse, cele mai importante caracteristici ale fisurii (latimea si variatia 1atimil fisurlor) sunt supuse modifcarilor legate 53SR EN 1504-10:2004 de conditile climatice (a se vedea incercarea sau observalia nr. 7). Alunci cand aceste caracteristici sunt determinate, trebuie si fie inregistrate urmatoarele date suplimentare: 1) data, ora; 2) conditile climatice, adicé temperatura aerului, acoperirea cu nori/ploale (inclusiv valorile din zilele anterioare); 3) temperatura suprafefei componentului, in zonele cu fisuri relevante si in cazuri speciale si in interiorul componentutui Carotele pot fi ulizate pentru determinarea tipului si formei fisurlor, starea fisuri $i a marginilor fisurit gi eventualele masuri corective realizate. Carotele reprezinta invariabil o perturbare, si in consecinta trebuie sé fie limitate la cazurile absolut necesare. incercarile cu ultrasunete fumizeaza de asemenea informafii bune asupra caracteristiclor fisurlor. Acestea pot fi utiizate numai de un personal instruit corespunzator si experimentat Incercarea sau observatia nr. 7. Migcarea in fisura Latimea fisurilor poate fi masurata cu calibre mecanice sau electrce si masurarie trebuie sa aiba 0 ‘exacttate de cel putin 0,1 mm. Este suficent, de obicei, compararea vizuald a latimi fisuri cu 0 lnie calibraté pe o riglé gradata, Pentru utiizarea unei lupe este necesard mai muita experienf Se pot utiliza metode cu sensibiltat diferte pentru masurarea variatilor distantei asociate modificrilor {imi fisurilor, dupa cum urmeazé: 1) 0 rigid de latimea unei lini 2). pe fisura pot fi fixate plac de sticla sau extensometre (a se vedea BS 1881-206); 3). lupa de fisuri; 4) pe suprafata betonului pot f aplicate cu pensula markere de ipsos subfr. Atunci c&nd fisurile din beton se largesc, apar de asemenea fisuri in ipsos. Latimea lor poate fi determinata usor ‘cu ajutorul unei lupe. Citiri repetate, cu 0 exactitate de 0,01 mm, se pot efectua pentru rmérirea varatilor lente ale latimil fisuril,incluzénd modificarea pe termen lung. Daca este rnecesar, se pot aplica mai mutte markere de ipsos pe aceeasi fisurd, la intervale regulate. ‘Atunci cand se observa variatii in lajimea fisuri in cursul unei zile, trebuie s& se inregistreze datele relevante de cateva ori pe zi. Atunci cénd variatile in litimea fisurli sunt legate de traficul rutier, poate finecesara caracterizarea traicului pentru a permite o analiza mai eficienta a rezultatelor. Perioadele de masurare trebuie alese astfel incat rezutatele obfinute s& permita tragerea de concluzii adecvate privind variate zinice si pe termen scurt latimea fisuri la ora planificata pentru umplere, Pe superstructurile podurilor monolite si structurile similare expuse direct intemperilor, se produc variafiizilnice ale latimiifsurilor, care in anumite cazuri depind de izolatie. Variatia maxima se prevede ‘in zilele senine din lunile de vara, dar nu in zilele acoperite cu nori de inalta altitudine si temperaturi Fidicate ale aerului. Atunci cand fisurile ating o latime maxima, influenja traficului contribuie de asemenea la valorile extreme ale variafilor pe termen scurt a latimi suitor. Incercarea sau observatia nr. 8. Vibratii Atunci cdnd aplicarea produselor $i sistemelor este importanta s se observe vibratile cauzate de trafic, echipamente sau actiunea vantului. Pentru inregistrarea vibrafilor este posibilé utlizarea unui echipament de mésurare a vibratilor, de exemplu un accelerometru. Nu se justiica nici o restrict in ‘cea ce priveste cauzele vibrafilor daca valorle acestora sunt in intervalul de valori pentru incércarea dinamica acceptata de produs sau sistem in timpul aplicafel incercarea sau observatia nr. 9. Confinut de apa a substratulul sia fisuri Continutul de apa a substratului poate fi evaluat prin urmatoarele incercari sau observafi 54SR EN 1504-10:2004 1) Examinare vizuala Confinutul de apa de la suprafaté poate fi observata cu ajutorul urmatoarelor indicatil aproximative: = _ ,uscat” - Suprafata unei rupturi proaspete produse la 0 adancime de aproximativ 2 cm nu trebuie s8 devind mai clard ca urmare a uscari; = _,umed" Suprafata este mata cu aspect de umed, fara pelicula de apa; sistemul de pori al substratului nu trebuie sa fie saturat cu apa, adicd picéturle de apa aplicate pe substratul de beton trebuie sa fie absorbite, ldsénd suprafafa din nou mata, dupa scurt timp; + _ sud" — Sisternul de pori poate fi saturat cu apa; suprafafa betonului poate fi lucioasa, dar fara apa liberd. Este posibil sa se obfind o indicatie vizualé suplimentard prin acoperirea suprafetel cu o folie de poliettend timp de 24 h. Dacd nu este vizibila umiditatea, suprafafa si substratul pot fi considerate uscate; 2) cu utilizarea de sonde de umiditate relativa, 3) prin masurarea rezistivitti electrice utiizand incercéri Wenner cu sonde si_ exprimarea rezuttatelor continutului de apa absolut masurate in laborator. Exist de asemenea 0 incercare de conductivitate cu doi pini care poate fi legata de continutul de apa absolut 4) prin prelevarea de probe de pe santier si incercdri de laborator. Continutul de apa din fisuri poate fi observat prin prelevarea de probe sau carote si prin examinarea vizuala, incercarea sau observatia nr. 10. Temperatura substratului Masurarea temperaturii suprafetei de beton sau de ofel trebuie s& se realizeze cu un termometru pentru masurarea temperaturi suprafefel. Atunci c&nd este necesard efectuarea unel masurari exacte a temperaturii substratului, dupa aplicarea unui material adecvat permite asigurarea contactului termic ‘cu substratul, masurarea poate fi realizata dupa cum urmeaza. Termometrul trebuie sa fie amplasat in pozitia pentru masurare in mijlocul unui material izolant cum ar fio placa patrata de polistren cu latura de 0,5 m si grosimea de 70 mm. Masurarea trebuie sa fie realizatd cand temperatura este stabild ladicd atunei cand variatia temperaturi in timp este mal mic& de 1 °C/Smin incercarea sau observatia nr. 11. incercarea de carbonatare Vs a0 S ASRO incercarea sau observatia nr. 12. Continut de cloruri Continutul de cloruri al substratului de beton se poate determina prin obtinerea probelor de praf si prin ncercari utterioare in laborator prin metoda indicata in prEN 14629:2003-03. Aitemativ se pot utiliza sistemele de incercari pe santier. Acestea se bazeaza pe tehnologia electrochimica. incercarea sau observe fisurilor nr. 13 gi nr. 14. Patrunderea ator contaminant $i contaminarea ‘Substratul de beton si fisurile pot fi contaminate cu agenti care provoaca deteriorarea substratului gi a produselor si sistemelor de reparare $i incurajeazd coroziunea armaturi, Acesti contaminati includ dioxidul de carbon, clorurile, sulfafi si alte substante organice sau anorganice. Istorioul structuri si ‘mediul sau Inconjurator pot indica posibila contaminare. Atunci cdnd se suspecteaza o contaminare, Pot fi prelevate probe prin sondare sau carotare si incercate in laborator pentru stabilirea confinutului sia profilului 55. SR EN 1504-10:2004 incercarea sau observatia nr. 15. Rezistivitate electrica Rezistivitatea substratului sia materialului de reparare poate fi masurat printr-o metoda bazata pe metoda de incercare a rezistivtatii solului cu patru sonde Wenner, Rezistivtatea materialului de feparare trebuie sa fie masuraté pe materialul aplicat pe santier sau pe epruvete pregatite si este specificat cd trebuie s8 fie cuprind intre 50 si 200 % din cea a substratului pentru metodele electrochimice 7.3, 7.5 $i 10.1 Incercarea sau observatia nr. 16. Curatenia armaturii existente Gradul de curdjenie cerut pentru armatura de ote! depinde de metoda de reparare aleasa. Este mai bine evaluata prin compararea aspectului otelului curatat cu cel definit in ISO 8501-1" , exemplu $22% incercarea sau observatia nr. 17. Dimensiunea armaturii existente Dimensiunea armaturii trebuie sa fle masurat& mecanic pentru a stabili dimensiunea sectiunii transversale in locul in care produsele de coroziune au fost indepartate pentru a se obtine suprafata secfiunl transversale, astfel incat 8 se poata efectua calcule structurale si comparatia cu specificatia incercarea sau observatia nr. 18. Grad de coroziune a armaturii existente Micsorarea suprafetei ofelului de armare din cauza coroziunii poate fi estimata printr-o masurare mecanicd. Trebuie data o atentie speciala pentru detectarea eventualelor gau in ofel Acoperile epoxi sau alle acoperir impermeabile ale armaturi trebule sa fie examinate indeaproape pentru fisur sau defecte in straturile de acoperire care, combinate cu niveluriridicate de cloruri pot da Crester ale coroziunii pe locul afectat si diminuarea aderentei acoperini. Coroziunea se datoreaza ‘faptului c& armatura de ofel este izolata de mediul alcalin protector, prin straturile de acoperire. Coroziunea poate fi de asemenea detectatd cu ajutorul harfi de potential utiizand incercari cu jumatate de celula. incercarea sau observatia nr. 19. Curdtenia placilor de armare Placile de ofel trebuie sa fie fard calamina, rugina, grasimi si ali contaminati. Gradul de curajenie trebuie sa fie de Sa2% asa cum este definit in ISO 8501-1". Placile compozite trebule sa fie curajate aga cum este specifica, Incercarea sau observatia nr. 20, Identificare Identitatea poate fl stabilita printr-o marcare $i o etichetare conforma cu EN 1504-8:2000-10 sau printr-un certificat scris, Puritatea apei poate fi stabilté dupa cum este detaliat in EN 1008. Incercarea sau observatia nr. 21. Temperatura ambianta ‘Temperatura ambianta poate fi masurata utiiznd termometre. Exactitatea citi trebuie s fie de cel putin # 1°C. Masurdiile trebuie sa fie efectuate in imediata vecinatate a lucrarii. Senzorul de temperatura nu trebuie s& expus la radiatile solare directe. Masurarile trebuie sa fie realizate suficient de des pentru a inregistra variati de 2°C si pentru a inregistra variaile de crestere sau scadere a temperaturi Incercarea sau observatia nr. 22. Umiditate ambianta Umiditatea ambianta poate fi msurata prin metodele indicate in 10 4677, 1-2. Incercarea sau observ: nr, 23. Precipitatii Precipitatile pot fi observate vizual sau, daca este relevant, pot fi inregistrate utiiznd un aparat. Se poate include ploaia, zapada, condensarea sau evaporarea. 56‘SR EN 1504-10:2004 incercarea sau observatia nr. 24, Rezistenfa la vant Viteza vantului trebuie s4 fie masuraté prin utlizerea unui anemometru astfel incat s se poatd masura valoarea maxima in timpul aplicatei si daca este specifica, sa se suspende lucrarea, Incercarea sau observatia nr. 25. Punctul de condensare Pentru aplicarea mai muttor polimeri si a altor produse, substratul trebuie s& fie uscat si prezenta condensului trebuie sa fie evitata dacd nu este spectficat altfel. Punctul de condensare depinde direct de umiditatea atmosfericd relativa ambiant&. Acesta are loc atunci cand temperatura substratului este mai mica sau egala cu temperatura punctului de condensare, Tabelul urmator (extras din tabelul prezentat in ISO 4877, 1-2) indicd temperature punctului de condensare, in functie de temperatura mediului ambiant uscat si umiditatea almosferica relativa ambianta. Temperatura Temperaturile (°C) ale punctului de condensare pentru umi mediului ambiant intre 40 % UR si 100 % UR ambiant uscat 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% 35 19,4 23.0 26,1 28,7 31,0 33,4 35. 30 15,0 18.5 214 23,9 26,2 28,2 30 25 10,5 13.9 16,7 196 201 23,2 25 20 60 9.3 12.0 14.4 165 183 20 15 15 42 73 98 16 13.4 15 10 “3.0 of 28 48 67 85 10 5 70 47 2.0 0 19 35 5 Produsu! de reparare si protectie nu poate si fie aplicat cfnd temperatura ambiantd uscatd se situeaza la mai putin de 3 °C deasupra punctului de condensare, dar acesta depinde de material (a se vedea tabelul A.2). ‘Temperatura aerului este masuratd utilizand un termometru cu merour sau digital. Exactitatea ceruta este de +0,5°C. Pentru masurarea temperaturil suprafefei se pot utliza termometre electronice digitale. Exactitatea coruta este de + 0,5 °C, Pentru evaluarea umiditai aerului, a se vedea incercarea nr. 22. Incercarea sau observatia nr. 26. Grosimea acoperirii umede Tncercarea nr. 1 din ISO 2808 indica dou& metode de masurare a grosimii in stare umed&: calibru pentru verificarea profilelor ascutite sau rotunite. Primul, care este utiizat pentru masurarea grosimii lacurilor si vopselelor, pare mult mai simplu de utiizat pentru masurarea acoperirilor produselor de reparare. Calibrul consta dintr-un pieptene de ofel inoxidabil, ai cArui dinfi exteriori formeaza o linie de baz. Dinti interior’ sunt progresiv mai sou astfel incat s& prezinte spafil intre dint si linia de baza, iar dimensiunea fiecarui spatjului poate fi citta de pe scara calibrului. Imediat dupa aplicarea produsului, calibrul pentru verificarea profilului ascutit este amplasat ferm pe substrat astfel incat dinfi sa fle perpendicular pe planul suprafetei si calibrul sa nu alunece. Se indeparteaza calibrul si apoi se examineaza dinti pentru a determina care este cel mai scurt dinte care a atins acoperirea umeda, Se efectueazé minimum trei citi, in locuri diferte, in acelasi mod pentru a obfine rezultate reprezentative de pe toatd suprafata reparata, Se poate utiliza de asemenea un calibru de rof Incercarea sau observatia nr. 27. Consistenfa betonului ia mortarului ‘in completarea incercarilor de tasare, Vebe si cu masa de réspandire descrise in EN 12350 partile 1...5, $e poate utiliza o incercare utiizand un jgheab pentru a determina consistenta betonului 57SR EN 1504-10:2004 proaspat. Betonul, mortarul si pasta se poate incerca dupa cum este specificat in EN 13395, partie 1 ‘ncercarea sau observatia nr. 28. Confinut de aer in betonul proaspat Se utiizeaza Incercarea prezentata In EN 12350-7. incercarea sau observatia nr. 29, Grosimea acoperirii uscate Grosimea unei acoperifi de suprafata uscata poate fi masuraté, cunoscénd cantitatea de produs aplicat, ulizand ISO 2808, metoda nrumarul 2. Grosimea poate fi masurata de asemenea prin metode distructive cum ar fi ~ metoda cu profilometru, conform ISO 2808; = metoda de despicare (este disponibil un aparat special care include un de iluminat si ustensila de taiere) conform ISO 2808, metoda 5B; Scop cu dispoztive = prelevarea de esantioane carotate si masurarea grosimii pelculei (este mai distruciv gi nu exista standard). Incercarea sau observatia nr. 30. Protectia acoperirii ‘intreruperile, gaurile si defectele in acoperire pot fi detectate vizual, conform ISO 4628-1 ...6:2003-04. Incerearea sau observatia nr. 31. Pétrunderea produsului de impreganere Patrunderea produsului de impregnare depinde de porozitatea substratului si de capacitatea de penetrare a produsului. Este posibil s& se obtind o estimare a acesteia daca se cunoaste cantitatea produsului utlizat, Pentru acest lucru se poate utiliza EN ISO 2808 (metoda numérul 2: determinarea {grosimiipeticulei uscate prin calcul, pomind de la masa peliculel pe unitatea de suprafala). De asemenea este posibil sa se determine patrunderea prin examinarea de carote. Incercarea sau observatia nr. 32. Permeabilitatea la apa a acoperirii sau a materialului de reparare sau a fisurilor umplute Principiul incercdrli germane Karsten ca si al incercérilor franceze din NF P 84-402 sau NF T 30-801, constd in masurarea volumului sau a masei de apd care a patruns in beton pr unitatea de timp, prin intermediul unui tub gradat de sticl, in prealabil etansat pentru impermeabilizarea la apa, pe suprafaja de incercat. Diametrul tubului poate s& fie de 20 mm, 50 mm, 100 mm, in functie de standardul utiizat. indlimea coloanei de apa poate sa fle de 100 mm, 160 mm, 200 mm, in functie de standardul utlizat Rezuttatele obfinute sunt: = cantitatea de apa patrunsd in timpul incercaii(liniar sau nu, limitat sau nu); = conditile de temperaturd, = continutul de umigitate de pe suprafata de incercat Fisurile care sunt umplute cel putin 80 % din volum si cu o bund aderenta intre beton si materialul de etansare pot fi considerate, dupa o examinare vizuala, drept impermeabile la apa. In cazurile de dubiu, se pot preleva carote si se pot realiza incercari de penetrare dupa cum este indicat in EN 12390-8 $i ISO 7031 incercarea sau observatia nr. 33. Gradul de umplere a fisuritor Trebule s& se preleveze esantioane carotate pentru evaluarea gradului de umplere a fisurilor. Fisurile {rebuie sa fie umplute complet. Umplerea este considerata totala daca fisurle viziblle pe supratata 58SR EN 1504-10:2004 esantionului carotat sunt umplute in proportie de cet pujin 80 % din volum. De obicei, carotele cu diametre mici (50 mm sau mai putin) sunt prelevate din parti reprezentative ale fisurilor umplute, Metodele de incercare cu ultrasunete definite in prEN 12504-4:1998-07 si ISO 8047 pot furniza de asemenea informafii despre gradul de umplere. Metodele actuale disponibile/existente necesita o competenta si un echipament de incercare complex pentru a se objine de rezuttate de incredere pe santier, incercarea sau observatia nr. 4. Grosimea sau acoperirea materialului de reparare ‘Acoperirea armiturilor cu beton poate fi stabiité prin intermediul unui calibru pentru acoperiri care este un dispozitiv electromagnetic. Exactitatea asteptata in condifi obisnuite de gantier trebuie s8 fle de + 15% sau +5 mm, care dintre ele este mai mare, pentru 0 acoperire a armaturilor mai mica de 100 mm, Metodele de incercare sunt descrise in BS 1881 partea 204. ‘Acoperirea cu beton poate fi de asemenea determinata prin prelevare de carote si prin indepartarea materialului de reparare. incercarea sau observatia nr. 35. Aderenta acoperirii, a adezivului si a materialului de reparare ‘Aderenta acoperiri poate fi incercata prin incercarea de taiere transversal, specificata in EN ISO 2408-6, iar pentru aderenta materialelor de reparare, prin incercarea de smulgere specificata {n ISO 4624" si in BS 1881-201 i 207 sau analog prin Incercari de laborator descrise in EN 1542. Incercarea prin taiere transversalé poate fi utiizaté pentru straturi mai subtii de 0,6 mm grosime si incercarea de smulgere pentru straturi mai groase, incercarea sau observatia nr. 36. Rezistenta !a compresiune Rezistenta la compresiune a betonului prefabricat original si a betonului sau a mortarului de reparare intart poate fi masurata prin prelevare de carote gi supunanduse la Incercarea de compresiune conform prEN 12504-1 sau 0 incercare la ricosare conform EN 12504-2. Atunci cand se utiizeazé metoda a doua, trebule sa se aiba grijé ca instrumentul sa fie calibrat corect. Natura metodei a doua si posibila modificare a suprafefei betonului sau a mortarulu, 0 fac ula pentru indicarea unei rezistente la comparative fatd de valorile absolute Rezistenta betonului de reparare poate fi stabilita conform EN 12390, 1...3, utilzand incercarile de sfaramare a unui cub, dar pentru mortarul pe sau pce gi hee, aceasta poate fi stabilitd conform EN 12190, jincercarea sau observatia nr. 37. Densitatea mortarului sau a cimentului intarit Densitatea mortarului sau a cimentului de reparare intdrt trebuie s& fie stabilita utiizand incercarile din EN 12390-7. Daca este cerutd densitatea betonului original sau aceasta poate fi determinata prin prelevare de carote si masurarea masei si a volumului. incercarea sau observatia nr. 38, Contractie, fisurarea materialului de reparare Se pot observa vizual si se pot masura cu dispozitive de masurare. Fisurile foarte fine pot f detectate prin umezirea suprafefei si apoi Kisandu-le s& se usuce. Pe parcursul uscéii, fisurle devin vizibile deoarece acestea retin apa mai mult imp decat suprafata nefisurata. Incercarea sau observatia nr. 39. Prezenta fisurilor gi a golurilor in materialul de reparare intarit Golurile inclusiv cele cauzate de o compactare, injectie sau umplere neadecvata si fisurile pot fi detectate pe cale radiografica cu referire la BS 1881 partea 205, sau prin masurarea vitezei impuisului ultrasonic sau prin radar, cu referire la EN 12504-4:1998-07 si ISO 8047. O metoda altemativa consta ‘in prelevarea de carote si examinarea vizuala a acestora, "STNOTA NATIONALA~ Adoptat de CEN ca EN 24624 59; SR EN 1504-10:2004 incercarea sau observatia nr. 40. Pozitia armaturii Pozitia armaturl raportate la suprafata exterioara a betonului sila alte armaturi, poate fi masurata mecanic, atunci c€nd betonul a fost indepdrtat sau cu ajutorul unui calibru pentru acoperir conform BS 1881-204, atunci cdnd armatura nu este vizibil ‘incercarea sau observatia nr. 41. Aderenta armaturii Rezistenta la lipire a armaturlor din mortarul sau betonul de reparare poate fi determinata utiizand aspectele potrivte din prEN 1881:2003-08, ASTM A 944-599 sau altele echivalente, In acest fel, se pot incerca esantioane de armaturi inglobate in materialul de reparare. incercarea sau observatia nr. 42. Prezenfa golurilor intre placile lipite gi substrat Prezenta golurilor poate fi detectata prin sondare sau prin metode asemdnatoare de eoo-impact si prin utiizarea incercainlor cu ultrasunete, specificate in EN 12504-4:1998-07. incercarea sau observatia nr. 43. incercari la incarcare Incercdrile la incdrcare de pe santier pot fi necesare, dacd capacitatea portanta a unui element sau a unei structuri a fost stabilita dupa reparare sau intarire. incercarea sau observatia nr. 44. Aderenta materialului de umplere a fisurilor la substrat Nu exist incercdri pe santier de masurare a aderentei materiaiului de umplere a fisurilor. Totus, poate fi obinuta o indicatie asupra aderenfei prelevand carote $i examinandu-le, si prin incercarea carotelor la rupere utiliznd Incercarea specificata in EN 12504-1. Incercarea sau observatia nr. 45. Culoarea gi textura suprafetei finite Culoarea si textura suprafejei finite a materialului de reparare trebuie sa se potriveasca cat mai mult posibil cu cele originale, A.11 Sanatate, securitate si mediu Se recomanda s& se ia precaufile necesare atunci cand se utlizeazé substanfe periculoase sau radioactive. NOTA 1 - Directiva 92/S7/CEE defineste conditle minime de sénatate gi de securitate 1a punerea in opera pe santerele de construct temporare gi mobile gi condiile unui plan de sanatate si securtate NOTA 2— Directiva 89/106/CEE Produse pentru Construct defineste condiile pentru igien’, ‘si medi pentru a tert parte, 60SR EN 1504-10:2004 Anexa nationala NA (informativa) Corespondenta dintre standardele europene si/sau internationale cu standardele romane Corespondenta dintre standardele europene si/sau intemationale la care se face referire in text si standardele romane este umatoarea EN 206-1:2000 IDT — SREN206-1:2002 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate EN 1008:2002 IDT — SREN 1008:2003 ‘Apa de preparare pentru beton. Specificati pentru prelevare, incercare si evaluare a aptitudinii de utlizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriel de beton, ca apa de preparare pentru beton EN 1504-1:1998 IDT — SREN 1504-1:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definti, conditi, controlul cali $i evaluarea conformitai Partea 1: Definit prEN 1504-2:2000 - - prEN 1504-3:2000 - prEN 1504-3:2001 - prEN 1504-4:2000 - YEN 1504-5:2002 PrEN 1504-6:2001 S - PrEN 1504-7 prEN 1504-8:2000 PrEN 1504-9 - EN 1542:1999 IDT — SREN 1542:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Masurarea aderentei prin tractiune directa ‘SR EN 1766:2000 IDT — SREN1766:2002 Produse si sistemie pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Beton de referinta pentru incercari pr EN 1881:2003 - - EN 1990:2002 SR EN 1990:20024 Eurocod. Bazele proiectari structurilor ENV 1992-2:1996 - ENV 1992-3:1998 - 61‘SR EN 1504-10:2004 ENV 1992-2:2000 prEN 10080-1_1999 EN 12190-1998 IDT REN 12190:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton Metode de incercari. Determinarea rezistentei ia ‘compresiune a mortarului de reparati EN 12350-1:1999 IDT — SREN 12350-1:2003 Incercare pe beton proaspat. Partea 1: Esantionare EN 12350-2:1999 IDT — SREN 12350-2:2003 ‘Incercare pe beton proaspat. Partea 2: incercare de tasare EN 12350-4:1999 IDT — SREN 12350-4:2002 lncercare pe beton proaspat. Partea 4: Grad de compactare EN 12350-5:1999 IDT —_ SREN 12350-5:2002 Tncercare pe beton proaspat. Partea 5: Incercare cu masa de raspandire EN 12350-6:1999 IDT — SREN 12350-6:2002 ‘Incercare pe beton proaspat. Partea 6: Densitate EN 12350-7:2000 IDT —_ SREN 12350-7:2003 Incercare pe beton proaspat. Partea 7: Continut de aer. Metode prin presiune EN 12380-1:2000 IDT — SREN 12390-1:2002 Tncercare pe beton intart. Partea 1: Forma, dimensiuni si ate condi pentru epruvete sitipare EN 12390-2:2000 IDT SR EN 12390-2:2002 incercare pe beton intarit. Partea 2: Pregatirea si conservarea epruvetelor pentru incercari de rezistenta EN 12390-3:2001 IDT —_ SREN 12390-3:2002 incercare pe beton intart. Partea 3: Rezistenta la compresiune a epruvetelor EN 12390-7:2000 IDT —_SREN 12390-7:2002 lncercare pe beton intart, Partea 7: Densitatea betonului intarit EN 12390-8:2000 IDT — SREN 12390-8:2002 ‘Incercare pe beton intarit. Partea 8: Adancimea de patrundere a apei sub presiune EN 12504-1:2000 IDT — SREN 12504-1:2002 ‘Incercari pe beton in structuri, Partea 1: Carote. Prelevare, ‘examinare si incercair la compresiune EN 12504-2:2001 IDT — SREN 12504-2:2002 . Incercari pe beton in structuri. Partea 2: incercari nedistructive. Determinarea numarului de recul pr EN 12504-4:1998 EN 12696 - 62EN 13395-1:2002 a EN 13395-2:2002 oT EN 13395-3:2002 oT EN 13395-4:2002 oT ENV 13670-1 - prCEN/TS 14038-1:2000 - preN 14038-2 - prEN 14487-1:2002 - prEN 14487-2:2002 - prEN 14629:2003 - prEN 14630:2003 - EN 24624:1999 oT EN ISO 2409:2003 oT EN ISO 2808:1999 oT EN ISO 3274:1997 EN ISO 4288:1997 oT EN ISO 4628-1:2003, Mop SR EN 1504-10:2004 SR EN 13395-1:2003 Produse i sisteme pentru protectia si repararea structuilor de beton, Metode de incercéri, Determinarea lucrabiltati. Partea 1 ‘ncercare de curgere a mortarelor tixotropice ‘SR EN 13395-2:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea lucrabiltati. Partea 2: Incercare pentru curgerea pastei sau mortarulul SR EN 13395-3:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton, Metode de Incercéri, Determinarea lucrabiitaji, Partea 3: Incercare pentru curgerea betonului de reparare ‘SR EN 13395-4:2003 Produse i sisteme pentru protecta si repararea structurilor de beton. Metode de Incercari, Determinarea lucrabiltaji. Partea 4: Aplicarea mortarului de reparafe la planseu SREN 24626:1996 Vopsele silacu, Incercarea la tractiune SR EN ISO 2409:2003 Vopsele glacur.Incercare la caroiaj (150 2408-1982) SR EN ISO 2808:2002 Vopsele si lacuri. Detemminarea grosimii peliculei ‘SR EN ISO 3274:2001 ‘Specificatii geometrice pentru produse (GPS). Starea suprafetei. Metoda profilului. Caracteristici nominale ale aparatelor de masur& cu contact (palpator) SR EN ISO 4268:2002 ‘Specificatii geometrice pentru produse (GPS). Starea supratetei Metoda profilului. Reguli si proceduri pentru evaluarea stari suprafetei SR ISO 4628-1-03 Vopsele si lacuri, Evaluarea degradari suprafefelor vopsite, Aprecierea intensitati, numarului si dimensiuni tipurilor curente de defecte. Partea 1: Principii generale si moduri de notare 63EN ISO 4628-2:2003 EN ISO 4628.3:2003 EN ISO 4628-4:2003 prEN ISO 4828-5:2003 EN ISO 4628-6:2001 EN ISO 8501-1:2001 EN ISO 8501-1: 2001/SUPLIMENT ENV ISO 8501-2:2001 EN ISO 8502-2:1999 EN ISO 8502-2:1999 EN ISO 8502-3:1999 MoD MoD Mop Mop ‘oT ‘oT oT MoD \oT \oT ‘SR EN 1504-10:2004 SR ISO 4628-2:1993 Vopsele $i lacuri. Evaluarea degradarii suprafetelor vopsite, Aprecierea intensitati, numrului si dimensiuniitipurlor curente de defecte, Partea 2: Aprecierea gradului de basicare SR ISO 4628-3:1993 Vopsele si lacur. Evaluarea degradarii suprafetelor vopsite, Aprecierea intensitai, numarului si dimensiuniitipurlor curente de defecte. Partea 3: Aprecierea gradului de ruginire SR ISO 4628-4:1993 Vopsele si lacuri. Evaluarea degradari suprafetelor vopsite. Aprecierea intensitatii, numarului si dimensiuniitipurlor curente de defecte. Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare SR ISO 4628-5:1993 Vopsele i lacuri, Evaluarea degradérii suprafejelor vopsite. Aprecierea intensitai SR ISO 4628-6:1993 SR ISO 4628-6:1993/A99:2003 Vopsele s si lacuri. Evaluarea degradarii suprafetelor vopsite. Aprecierea intensitati, numarului si dimensiuniitipurior curente de defecte. Partea 6: Notarea gradului de cretare prin metoda benz adezive ‘SREN ISO 8501-1:2002 Pregatirea suporturilor de ofel inaintea aplicarii vopselelor si produselor similare, Evaluarea vizuala a curateniei suprafetei. Partea 1: Grade de ruginre si grade de pregatire a suporturilor de ofel neacoperite $i a suporturilor de ofel dupa indepartarea acoperiiior anterioare ‘SR EN ISO 8501-1:2002/SUPLIMENT Pregatirea suporturilor de ofel inaintea aplicari vopselelor si produselor similare. Evaluarea vizuala a curateniei suprafetei. ‘Supliment informativ Ia partea 1: Exemple de fotografi ‘eprezentative de modifcari de aspect ale suporturilor de otel decapate cu diferite materiale abrazive ‘SR EN ISO 8501-2:2002 Pregatirea suporturiior de ofel inaintea aplicari vopselelor si produselor similare. Evaluarea vizuala a curateniei suprafetei, Partea 2: Grade de pregatire a suporturilor de otel acoperite anterior, dupa indepartarea local a acoperirilor ‘SREN ISO 8502-2:2003 Pregatirea suporturilor de ofel inaintea aplicari vopselelor si produselor similare. Incercari de evaluare a curateniei suprafetei Partea 2: Determinarea clorurilor pe suprafetele curdtate SR EN ISO 8502-2:2003 Pregatirea suporturilor de ofe! inaintea aplicari vopselelor gi produselor similare. Incercri de evaluare a curafeniei suprafetei Partea 2: Determinarea clorurilor pe suprafetele curatate SR EN ISO 8502-3:2003 Pregatirea suporturilor de ofe! inaintea aplicari vopseletor gi produselor similare. Incercari de evaluare a curateniei suprafetei Partea 3: Evaluarea prafului pe suprafete de otel pregatite pentru vopsire (metoda cu banda sensibilé la apasare) 64SR EN 1504-10:2004 EN ISO 8502-4:1999 10T ‘SR EN ISO 8502-4:2003 Pregatirea suporturilor de otel inaintea aplicarii vopselelor $i produselor simlare. Inercar de evaluae a curafenei suprafete. Partea 4: ini drectoare pentru estimarea probabiitati de condensare Inainte de aplicarea vopselelor 10 565:1990 SR ISO 565:1997 Site de incercare. Tesaturi metalice, table metalice perforate si foi electroperforate. Dimensiuni nominale ale ochiurilor 180 4677-1 180 4877-2 - Iso 7031 Iso 8047 - BS 1881 partea 124 BS 1881 partea 201 BS 1881 partea 204 BS 1881 partea 205, BS 1881 partea 207 ASTM A 944-599 NF P 84-402 NF T 30-801 Pentru aplicarea acestui standard se uilizeazd standardele europene si/sau intemajionale la care se face referin(d (respectiv standardele romane identice cu acesta). ‘Simbolul gradului de echivalenta (IDT — identic, MOD - modificat), conform SR 1000-8, 65‘Standardul european EN 1504-10:2003 a fost acceptat ca standard roman de catre comitetul tehnic GT 321 -Beton si prefabricate de beton ‘Membrii comitetului de lecturd (CDL) care au verificat acest standard european EN 1504-10:2008: dl Traian ISPAS Presedinte al comitetului tehnic CT 321 -Beton si prefabricate de beton on ee ee Secretar al comitetului_ tehnic CT 321 -Beton $i prefabricate de beton dna, Ecaterina «= ARAMA Expert ASRO Versiunea romana a prezentului standard a fost elaboraté de catre dra Marinela BADIU de la PROCEMA SA. Un standard roman nu confine neapérat totalitatea prevederiior necesare pentru contractare. Utizatoni standardului sunt raspunzatori de aplicarea corecta a acestula Este important ca utiizatorii standardelor romane sa se asigure cA sunt in posesia utimei edifi $i a tuturor modificarilo. Informatie refertoare la standardele romane sunt publicate in Catalogu Standardelor Romédne si in Buletinul Standardizaril.