Turismul se manifesta ca un fenomen cu implicaii ample in existenta umana prin

efectele directe si pozitive asupra sectoarelor sociale, economice, culturale si educative ale
societii.
n sens larg, turismul reprezint o serie de activiti, de tehnici ocazionate de
cltoriile si sejururile de agrement. Denumit in mai multe feluri, turismul de sntate,
turismul balnear reprezint de fapt deplasarea unor persoane de diferite sexe, vrste i profesii
in staiuni balneare pentru ngrijirea sntii, odihna si cure de substane balneare naturale
(ape minerale, nmoluri etc.)
Medicina balneara capt pe zi ce trece noi valene, paralel cu dezvoltarea socialeconomica si cu creterea si modernizarea bazei materiale pentru curele in staiunile balneoclimaterice.
Resursele balneoturistice reprezint componente determinante ale ofertei balneare,
caracteristicile lor cantitative si calitative, determinnd modul si nivelul de organizare si
amenajare ale structurilor necesare valorificrii lor.
Turismul balnear are numeroase valene medicale, profilactice, de recuperare dar i un
potenial economic major. Aspectul acesta reiese att din activitatea specifica de turism,
generatoare de capital, cat si ca generator de economii importante in cadrul bugetului social.
Avnd in vedere necesitatea dezvoltrii acestui segment de turism turismul de
sntate, cat si gradul avansat de uzura al societilor balneare, se impun in mod stringent si
obligatoriu, investiiile ca unic mod de redresare att din punct de vedere al bazei materiale,
cat si a tratamentului balnear.
Turismul balnear reprezint un sector major in cadrul industriei turistice romneti,
datorita particularitilor sale specifice. Este cunoscut ca aproape o treime din apele termale si
minerale de care beneficiaz Europa este concentrata in Romnia, iar efectele acestora pentru
sntate au fost atestate de-a lungul secolelor. Bogia romneasc de factori rezida n doua
elemente determinante:
complexitatea factorilor naturali, respectiv regsirea in aceeai staiune a factorilor
principali de mediu, alturi de o gama larga de substane minerale de cura, cu efecte
polifactoriale benefice;
existenta in Romnia a tuturor genurilor de substane minerale balneare care pot fi
utilizate pentru ntreaga gama a profilurilor de tratament balnear.
Turismul balnear presupune att realizarea unor tratamente complexe de recuperare in
staiunile balneoclimaterice, cat si efectuarea de excursii si calatorii in mprejurimi si odihna.

Principalii factori de cura prin care turismul balnear contribuie la ameliorarea strii de
sntate a persoanelor venite la tratament sunt: climatul, apele minerale - sulfuroase,
clorurate, uor iodurate, bromurate, sodiu, calciu, magneziene etc., nmoluri si gazele
terapeutice, lacurile cu proprieti terapeutice, ape destinate mbutelierii etc. Rolul profilactic
al curelor balneare este bine cunoscut prin creterea rezistentei generale a organismului dupa
tratament.
Funcia balneoclimaterica a turismului balnear se completeaz cu cea recreativa.
Excursiile in regiune, cu o pondere tot mai nsemnata, confer staiunilor si o funcie turistica
cu caracter specific. In acest sens pe lng fiecare staiune se contureaz o arie imediata de
interes turistic si o arie apropiata, aceasta din urma formata din celelalte staiuni si alte
obiective turistice.
Dintre toate segmentele de turism, turismul balnear este singura forma de turism care
se bazeaz pe un potenial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil si
independent de condiiile atmosferice; deci turismul balnear nu este influenat de sezonalitate.
Turismul balnear in Romania
Turismul balnear nu se adreseaz numai celor cu probleme medicale, ci i celor care
vor s se relaxeze, s-i regseasc vitalitatea i o bun condiie fizic, mental i spiritual.
Datorit acestui fapt, n ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale i economice,
turismul balnear a devenit un segment major al pieei turistice internaionale, spre care se
centreaz importante mijloace materiale i umane, cu implicare tot mai profund a tiinei i
tehnicii, a prestrii unor servicii turistice i medicale de o factur complex i de un nalt nivel
calitativ, chemate s satisfac cerinele vitale ale omului modern, determinate de evoluia
condiiilor de via i a strii de sntate a populaiei.
Turismul balnear este singura form de turism din ara noastr care se bazeaz pe un potenial
permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. Romnia se nscrie printre rile
europene cu un fond balnear remarcabil. Avem ansa ca 1/3 din apele termale i minerale de
pe continent s se gseasc n ara noastr. Aceast valoare este accentuat de complexitatea
factorilor naturali, respectiv regsirea n aceai staiune a factorilor principali de mediu,
alturi de o gam larg de substane minerale de cur, cu efecte polifactoriale benefice i de
existena n Romnia a tuturor tipurilor de substane minerale balneare care pot fi utilizate n
ntreaga gam a profilurilor de tratament balneare.

In cercurile medicale de specialitate din lume este binecunoscut faptul ca Romnia

dispune de o mare bogatie de resurse cu valoare terapeutica: ape minerale, mofete, nmoluri si
lacuri terapeutice, rspndite pe aproape ntreaga suprafaa a tarii, in diferite zone climatice.
Varietatea mare a acestor resurse se datoreaz asezarii geografice si structurii
geologice complexe a scoarei pamantului tarii noastre. Prezenta lor a permis ca acestea sa fie
folosite pentru tratament din vremuri strvechi: astfel, au fost intrebuintate in scop terapeutic
izvoarele cu ape minerale termale de la Bile Herculane. In decursul timpului si alte staiuni
balneare ca Bile Felix si Vatra Dornei si-au nscris numele alturi de Bile Herculane,
reprezentnd prin virtuile curative ale apelor lor minerale, centre de tratament cu renume in
zona central-europeana. Mai trziu, o alta statiune din Romnia, Calimanesti-Caciulata,
capata o faima internaionala, apele minerale de aici fiind recomandate in tratamentul bolii
renale.
Pe teritoriul tarii noastre exista aproape toate tipurile de ape minerale - oligominerale,
alacline, alcalino-teroase, clorurate sodice, iodurate, sulfuroase, carbogazoase, termale etc.- cu
o mare varietate in privinta compozitiei chimice, a gradului de mineralizare si a temperaturii
lor.
Namolurile terapeutice sunt de tip sapropelic, de turba sau minerale, iar mofetele emanaii naturale de gaze terapeutice - conin bioxid de carbon sau hidrogen sulfurat.
Namolurile sau peloidele ( de la grecescul pelos=mal ) sunt substante care se
formeaza in conditii naturale, sub influenta proceselor biologice si geologice, fiind foarte
folosite in scopuri terapeutice ca atare sau dupa o prealabila pregatire prin macinare, amestec
cu ape minerale sau incalzire. Terapeutic, sunt utilizate in aceleasi afectiuni ca si apele
lacurilor sarate, administrandu-se sub forma de impachetari de namol, infuzii cu turba uscata,
etc.
In conceptia actuala namolurile reprezinta amestecuri heterogene de substante
organice si minerale, in stari de agregare si forme structurale variate. Ele contin:
O faza solida, compusa din substante organice si minerale
O faza lichida, reprezentata de solutia apoasa a substantelor solubile organice si anorganice
din namol, ce ocupa interstitiile dintre particulele solide; ea provine din apa lacurilor
( namolurile lacustre ), din apa minerala ( namolurile minerale si unele turbe ) si din
precipitatii.
O faza gazoasa rezultata in urma diferitelor procese fizico-chimice si biologice, reprezentata
prin hidrogen sulfurat, dioxid de carbon, oxigen, hidrogen, etc.

Structurile specifice tratamentului balnear se constituie ca elemente definitorii ale

statiunilor balneoturistice si pot fi grupate astfel:
Dupa amplasamentul in cadrul statiunilor:
o

Structuri turistice de tratament independente, in general vechi, la care sunt

arondate vilele Govora, Baile Felix, Pavilionul 2 - Baile Herculane, Borsec, etc.
o

Structuri turistice sub acelasi acoperis ( complex hotelier balnear ), structuri

noi, atat in tara noastra cat si pe plan mondial. In randul acestora pot fi enumerate: complexul
hotelier balnear Covasna, Balvanyos, Caciulata, principala baza de tratament de la Eforie
Nord si hotelurile Steaua de Mare, Delfinul si Meduza.
Corespunzator modului in care se efectueaza tratamentul se intalnesc:
Structuri de tratament pentru cura interna, reprezentate de pavilioanele de cura ( Baile
Olanesti, Calimanesti-Caciulata, Sangeorz Bai, Slanic Moldova, Buzias ), buvete sau captari
de izvoare, realizate in sisteme constructive adecvate, unele cu valente estetice remarcabile,
cum ar fi cele de la Baile Olanesti, Calimanesti-Caciulata, Slanic Moldova.
Structuri de tratament pentru cura externa, care au o mai mare extindere, ele
intalnindu-se in aproape toate statiunile balneoturistice si sunt orientate sub specificul
substantelor minerale.
Turismul balneoclimateric si medicina balneara capata pe zi ce trece noi valente,
paralel cu dezvoltarea social-economica a tarii noastre si cu cresterea si modernizarea
structurilor de primire pentru cazare, alimentatie publica, tratament si agrement din statiuni.
Romania dispune de un fond bogat si variat de factori naturali terapeutici, varietatea
acestora datorandu-se asezarii geografice si structurii geologice complexe a scoartei
pamantului tarii noastre. Prezenta lor a permis ca acestia sa fie folositi pentru tratament inca
de pe vremea dacilor si romanilor, precum si in continuare, de-a lungul anilor dezvoltandu-se
treptat statiunile de cura.
Principalele statiuni care dispun in prezent de conditii moderne de cazare, masa si tratament
sunt: Baile Felix, Baile Herculane, Vatra Dornei, Covasna, Mangalia, etc.
Dezvoltarea statiunilor balneare a aparut in conditiile solicitarilor crescande de cura cu factori
terapeutici naturali si ale imbogatirii si innoirii continutului medicinii balneare moderne, care
isi gaseste astazi o fundamentare stiintifica pentru multe dintre metodele traditionaliste
folosite in mod empiric in trecut.
Oamenii din societatea moderna, supusi unui ritm de viata mai alert decat generatiile
precedente, sunt solicitati in activitati tot mai complexe, in conditiile industrializarii si
urbanizarii.

In asemenea conditii, vacantele de sanatate si respectiv curele balneoclimatice devin

parte integranta a sistemului de ocrotire a sanatatii, un instrument prin care se pot realiza
obiective multiple si complexe. Factorii terapeutici naturali sunt considerati, in prezent, pe deo parte remedii cu valoare deosebita, in unele statiuni fiind indispensabili, de neinlocuit in
realizarea unor efecte profilactice, terapeutice si de recuperare, iar pe de alta parte, o
alternativa a terapiei cu mijloace farmacologice medicamentoase. Interesul pentru remediile
naturale este in crestere si datorita costului destul de ridicat al metodelor farmaco-terapiei,
eficacitatii limitate a multora dintre produsele industriei farmaceutice, toxicitatii si efectelor
secundare ale altora, puse in evidenta si subliniate tot mai clar de studii controlate si initiate
de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Un argument in acest sens este preocuparea din ultimii
ani a O.M.S. pentru utilizarea si valorificarea factorilor naturali terapeutici.
Este bine cunoscut faptul ca, atat pe plan mondial cat si in tara noastra, se inregistreaza
o crestere a duratei de viata, ceea ce presupune si o solicitare crescanda a organismului, in
special in mediul urban, conducand la aparitia unor noi aspecte ale morbiditatii populatiei,
prin cresterea ponderii bolilor cu caracter de uzura ( afectiuni reumatismale, post traumatice,
cardiovasculare, metabolice si ale aparatului respirator ). Alaturi de acestea, in tabloul
morbiditati, au crescut in importanta bolile de nutritie, afectiunile determinate de tulburarile
psihovegetative generale, de solicitarea ritmurilor biologice, precum si afectiunile si starile de
reducere a capacitatii de efort, datorita reducerii volumului de miscare.

Turismul balnear in Republica Moldova

Republica Moldova este o tara mica cu diversitate mare de obiective de interes turistic,
amplasate la distante mici de principalele orase sau centre hoteliere. In Republica Moldova
sunt peste 15.000 de atractii turistice antropice si peste 300 de arii nationale importante.
Actual, baza activitatii turistice o reprezinta formele de turism care in Republica
Moldova sunt valorificate si dezvoltate neuniform. Celem mai raspandite sunt: turismul vitivinicol, de afaceri, rural, balnear, religios si de excursii.
Deficientele din Republica Moldova sunt urmatoarele: turismul este dezvoltat
neuniform, majoritatea formelor de turism sunt utilizate insuficient de catre agentii economici

si de asemenea, potentialul formelor de turism este promovat si valorificat insuficient de pe

piata turistica din Republica Moldova.
Turismul balnear in Republica Moldova este o forma specifica a turismului, practicata
de persoanele care se deplaseaza in statiunile balneo-climaterice pentru ingrijirea sanatatii sau
pentru tratarea unor boli. Aceasta forma de turism a cunoscut o mare dezvoltare, indeosebi in
ultimile decenii, o data cu cresterea numarului de boli profesionale provocate de stresul vietii
cotidiene. Turismul curativ si de tratament poate fi practicat in statiunile balneo-climaterice cu
bogatele resurse naturale de cura: ape minerale, termale, namoluri, etc, cu efecte terapeutice.
Republica Moldova dispune de un potenial bogat i variat pentru dezvoltarea
turismului de sntate i frumusee. Atat n sanatorii, cat i n staiunile de odihn exist
condiii necesare pentru turismul de sntate i frumusee.
Izvoarele cu ape minerale curative din Republica Moldova constituie, de asemenea, o
surs important pentru tratamentul balnear. Staiunile balneoclimaterice din Republica
Moldova ar putea deveni un substanial produs turistic balneoclimateric de nivel internaional
cu condiia crerii unei infrastructuri adecvate.
n Republica Moldova funcioneaz staiuni balneoclimaterice i de odihn care
ofer prestaii n cadrul turismului de sntate i frumusee. Ele snt amplasate n locuri
atractive pitoreti, oferind diferite servicii de tratament. n aceste staiuni se odihnete
populaia autohton i un numr nensemnat de clieni permaneni din strintate.
De menionat cele mai importante staiuni:
a) balneoclimaterice: "Nufrul Alb" (Cahul); "Codru" (Ungheni, Hrjauca); "BucuriaSind"; "Nistru" (Vadul lui Vod) etc.;
b) de odihn i recreere: "Victoria" (Soroca); "Albinua" (Ungheni); "Codru"
(Ungheni, Bahmut); "Dumbrava Alb" (Bli); "Albasadorf" (Taraclia, Albota) etc
Cele mai solicitate snt staiunile din perimetrul zonelor acvatice: Vadul lui Vod, Ghidighici
i Costeti, unde exist un potenial eficace de dezvoltare i a turismului internaional.
Republica Moldova deine n proprietate i un ir de staiuni balneoclimaterice i de
recreere amplasate pe teritoriul Ucrainei (Truskave, Sergheevka, Odesa, Koblevo, Zatoka
etc.).
Particularitile climaterice favorabile ale Republicii Moldova permit aplicarea n
staiunile balneoclimaterice a diferitelor metode de tratament: helioterapia, aeroterapia,
talasoterapia, terencuroterapia, ampeloterapia, peloidoterapia, balneoterapia etc.
Izvoarele cu ape minerale din Republica Moldova (peste 47), dispunnd de nalte
caliti curative, reprezint un factor determinant de dezvoltare a turismului balnear . Statiunile

balneoclimaterice au o importanta majora pentru restabilirea si mentinerea sanatatii

populatiei. Acestea ar putea deveni un substantial produs turistic balneoclimateric de nivel
international cu conditia crearii unei infrastructuri adecvate. In Republica Moldova
functioneaza 9 statiuni balneoclimaterice si 139 case de odihna care ofera perstari in cadrul
turismului de sanatate si frumusete.
Cele mai importante statiuni a) balneoclimaterice din Republica Moldova sunt:
Nufarul Alb (Cahau), Codru (Ungheni), Bucuria Sind, Nistru, etc si b) statiuni de odihna si
recreere: Victoria, Albinuta, Codru.
Sanatoriul Nufarul Alb este o statiune balneara moderna in incinta careia, anual, mii de
pacienti sosesc pentru tratament si reabilitare. Sunt incluse urmatoarele: bai curative, buvet cu
apa minerala, fizioterapie, salide terapie fizica si mecanica.
Statiunea balneoclimaterica Codru este amplasata in orasul Calarasi si dispune de 440
de locuri. Ofera urmatoarele servicii: buvet cu apa minerala, bai cu namol, cabinete de masaj,
etc.
Sanatoriul Nistru din Cameanca presupune conditii naturale, factori climaterici ce
contribuie la crearea conditiilor favorabile pentru tratament. Serviciile oferite pentru tratare
sunt: bai cu dioxit de natriu, masaj subacvatic, bali de piele, etc.
Apele minerale terapeutice sunt ape ce provin dintr-o sursa naturala izvor, lac sau
furaj si indeplinesc si indeplinesc una dintre urmatoarele conditii:
1. Mineralizare sau continut de saruri minerale dizolvate peste 1g/l.
2. Prezenta unor elemente chimice cu actiune farmacologica cunoscuta, in proportii
minime necesare;
3. Continut de gaze dizolvate cu efecte biologice in concentratii stabilite 100mg CO2/ l.
4. Temperaturi de peste 20 grade Celsius.
5. Existenta unei actiuni terapeutice recunoscuta stiintific, situatie care confera acestor
ape minerale statutul de medicament., fiind interzisa orice modificare sau prelucrare
prin extragere sau adaugare de substante in afara de dioxid de carbon.
Aspecte terapeutice: apele minerale cu gardul de mineralizare foarte ridicat ajungand
pana la 250g/l., continand si unele elemente specifice precum brom, iod, flor, rodon si pot fi
folosite in alimentatie dupa o dimineralizare partiala. Ele au o importanta foarte mare pentru
turismul curativ.
Apa ca factor terapeutic se utilizeaza cel mai frecvent in cura interna, dar si in functie
de continut, si in cura externa, pentru bai, inhalatii.

Analiza SWOT
PUNCTE FORTE: - mediul natural
-

Conditiile climaterice

Preturi accesibile

Sanatorii

sau

PUNCTE SLABE: - infrastructura slab

dezvoltata
statiuni

balneoclimaterice
-

Infrastructura slab dezvoltata

Lipsa birourilor de informare

Dotarea tehnica nu este una dintre

Standarde de calitate

cele mai moderne

OPORTUNITATI noi locuri de munca

-

Crearea unei infrastructuri adecvate

Interes pentru turismul de sanatate

TEMERI insuficienta de resurse financiare

pentru promovarea turismului balnear
-

Insuficienta

capacitatilor

umane

calificate in domeniu
-

Concurenta ( Republica Moldova este

o destinatie insuficient de atractiva ,
in comparatie cu alte tari europene)

Analiza PEST
Factori politici :

Factori economici

Instabilitate politica

Criza economica

Interesul scazut al statului in privinta Tendintele pietei

valorificarii statiunilor balneare
Fcatori sociali

Factori tehnologici

Motivatia

Tehnologiile

Educatia

Echipamentele si utilajele

Personalul si calificarea lui