DESPRE CATARAMELEDE TIP "pAPA" SI

, UNELE
PROBLEME ALE SECOLULUI AL VII-LEA
de ALEXANDRU

MADGEARU

In anul 1977, doamna Maria Coj,~publica 1 un morrnnt de nhumatie

descoperit la 4 km V de cetatea romano-bizantina de la Capul Dolojman
(Argamum), n punctul "La Zirnbru".Monnntul
era sapat deasupra
unui cuptor de ceramica roman trziu si era orientat E- V (cu capul la E).
S-a pastrat numai" partea inferioara a scheletului. Inventarul recuperat
era compus din urmatoarele obiecte: un cutit de fier, un vrf de sageata
cu trei aripioare, o cata~ama de fier rotunda, precum si o catarama de bronz
decorata cu protome de pasari pe inel. Autoarea cercetarilor data morm,ntulla sfrsitul sec. VI ,sau la nceputul celui de-~l VII-lea, tocmai pe baza
acestei din urma catarame, careia-i grtsea, pe drept cuvnt, o buna analogie

la Histria.

Catarama de la Histria s-a descoperit n 1958, ntr-un complex de

ncaperi din sectorul "Templu", n cam.era L. 2Mentionam ca n camerele
B si H ~le aceluiasi edificiu s-au g{tsit monede din vremea lui Heraklios,
datate n 612-613 si 613-6143, iar n C~HneraE a aparut un vas lucrat
cu mna, de caracter slav. 4 Toate aceste piese, inclusiv eataram...'1>cu protome de pasari,

apartin

nivelului

I(

V B), da1at n primele decenii ale

sec. VII 5.
Cele doua catarame - de la Capul Dolojman si Histria - fac parte
din asa-numitul tip "Papa", stabilit de Syna Uenze 6. Ca sicatarameledin
tipul Salona- Histria, ele au un apendicc n formr1de T (a carui latura transversala este uneori ornamentata cu cl'cstaturi). Cataramele de tip "Papa"
se 'disting nsa prin existenta pe inel a unei perechi de capete stilizate de
pasari (vulturi, eventual), care au ochii redati prin cercule,te imprimate si
punctate. Uneori, decorul cerculetelor pUIlctate apare si pe partea care
face legatura ntre inel si apendice. Toate exemplarele pe carele cunoastem
sunt lucrate din bronz si, n general, sunt execuhtte destul de rudimentar n comparatie cu alte catarame din sec. VI-VII.
Dupa publicarea repertoriului intocmit de Syna Uenze, au mai fost
semnalate si ,alte piese. Deoarece raspndirea lor nu este lipsita de semnificatii, vom enumera n continuare toate exemplarele pe care le cunoastem,
1

M.Coja,

Peucc, 6, 1977, pl. IX. Mormntul este descris acum si de U. Fiedler, Shzdien zu

GriJlJerfeldemdes 6 bis 9 Jahrhunderis an da unierenDonau, 1, Bonn, 1992,p. 58 -59.

2 D. M. Pippidi s.a., Materiale, 7, 1961, p. 233. fig. 5/2.
3.:(:. Preda, H. Nubar, Hisiria, III. Descoperirile moneiare 1914-1970, Bucuresti, 1973,
p. 227 (nr. 2041 si 2042).
4 D. M. Pippidis.a., op. cit., p. 232, fig. 4/1,2.
5 A., Petre, Dacia, N. S., 7, 1963, p. 324-325;
AL Suceveanu, C. Scorj:>an, Pontica, 4,
1971, p. 157 -159: Al. Suceveanu, Risiria, VI. Les ihermes romains, Bucuresti, 1982, p. 92 ;
Al. Barnea, Dacia, N.S., 34,1990, p. 289..
.
6 S, Uenze, Bayerisch~ Vorgeschichts-Blatter,
31, 1966, 1 -2, p. 149 -152 si flg. 5.

se]'

V A, 'tomul 44, ni', 2, Eucm'osU, npl'lllo...,iunle'1998,p, 171,--183

..1"'M1

-"- --

_.. -- 1\"'~IIIIIII'11RTJmN.!'llIl1

_..,

,_._~

nlOnpon~lrHl ]llI ~(ml'j, 111IpJ'(~J\11'rI,l'il(\{li'f\t'lH,\)'iJ,n ]01'. (;<a,tarame]e

"P{tPll"
!llmb, totuH,i , dOi'\tlll d(J .I'lliJ'e6lll".

".,-

de tip

II

1). Iiesz/hcly (eomitatul Vcszprem, Ungaria). Din cimitirul de epoca avara timpurie (fara context cunoscut) 7.
2.) Ungaria (loc. necunoscuta). Din Muzeul Kaposv~lr 8.
3). Papa (comitatul Vcszprem, Ungaria). Din mormntul1, orientat N -,S. Asociata cu o aplica
in forma de pseudo-catarama
si cu piese de centura presate, iri forma de scut si dccorate
cu ove 9.
: ,
4). l{unszen/marton (com. Sz\,lnok, Ungaria). Dintr-tIn 111ormnt (nr. 1) de mestesugar, orientat
E -V. Asociata cu numeroase tipare pel}tru piese de centurll presate, din epoca avara tim,

purie

1.

"

"

"

5). Sarata Monteom (jud. Buzau, Romnia), Din mormntul 1/1943, de incineratie in groapa
ovala. Asociata cu un eutit 11. ,
6). Histria (jud. Constanta, Romnia). Din calneraL a complexnlui de locuire datat in sec.'VII,
sectorul

7).
8).
9).
10).

"Templu"

12.

'

"

I ,

Bratei(jud. Sibiu, l)oml1ia). Din necropola nr. 3, de inhumatie 13.

LOIi. necunoscuta. Bin colectia Kofler-Trunil1ger (Lucerna), inv. l1r. K 8065 y14.
Loc. necuilOscuta. Din colectia Diergardt (KOln) 15.
l{ornye (comitatul Veszprem, Ungaria). Din mormntul 66 (orientat V -E). Asociata ,cu
piese de centura cu incrustatii de argint (Tall~chierun{J), cu vrfuri de sageti si cu un umbo

de scut 16.

V't I
I

jl

:1

\I' . ,.1

.""

1.1). Aromat (raionul Bakcisarai, Crimeca, Hcraina). Dintr-un grup dc morminte n catacombe,
data,tein sec. VII -VIII. Asociatq cu catarame de tip Syracusa 17. .
.
12). Gy6d (comitatlll Baranya,. Ungaria). Din lTIorll1ntui 3.4 al unui cimitir avar timpuriu. Asociata cu un vrf de lance, un amnar si o alt!! catarama, de bronz. n alte morminte,
Se afla
catarame de tip Gater si Corinth, dar si piese de centurli!:u gl'lfoni 1f.
., .
13). Pees- R6ztemetij (comitatul Baranya, Ungaria). Din"l1:lOrmfll1tul54 al unui cimitir din.epoca
avara timpurie. Mormnt triplu (barbat,
femeie si copil). Asociata cu 6 vIrfuri de sageti,!<u
trei aripioare. n alte morminte, se gasesc alte catarame de tip bizantin si un cerceI stelat lucrat prin presare 19.
14)., Capul Dolojman (jud. Tulcea, Romnia). Dintr-lmclmorml1t orientat E -V. Asociata 'cu un
vrf de sageata cu trei aripioare 2.
'

.' .

. ..,..
....
4>
"C
...
o
'Oi
'\,'
',"

'

.....

.g I

,"C

COJlstatamc~principala zona de raspndire a acestor catarame o (:\on-

,li

stituie Pannonia. In acelasi timp, remarcam absenta lor n Peninsula.Balcanica, n teritoriul care pna la nceputul sec. VII apartinuse Imperiului
romano-bizantin (cu exceptia celor doua e,vemplare din Dobrogea). La rndul
et, catarama din Crimeea este cu totul izolata n aceasta regiune, unde alte

' .
,..;

".
'iZ

9 bis Dupa incheierea redactarii acestui articol, am luat cunostinta de studiul si repertoriul
d-lui D, Gh. Teodor, ArhMold, 14,1991, p. 128, 136 si fig. 5/7, 9 -11.
.'
7 W. Lipp, Die Graber{ClderlJonl{eszthely, BUdapesta, 1885, p. 43 si p. 102, fig. 142.
8

N. Fettich, ArchErt, 40, 1923-19:;)6, p. 160 -161, pI. 3/1.

9L. Jank6, ArchErt,

44,1930, p. 124 -141,286

-287, fig. 87/12.

"n

D. Csallany, Goldschmiedegrabaus der Awarenzeit lJon Runszentmal'ton (Ungarn),

Szcntes, 1933, p. 53 -54 si pl. III/5, IV/3.
11 1. Nestor, SCIV, 4, 1953, 1-2, p. 85, fig. 17.
19

12 Vezi nI'. 2.

13 Vezi S. Uenze, op. eit., p. 179, nI'. 34; R. Florescu, 1.Miclea, Stramosii romnilor. Vestlgii milcnal'ede eultura si arta. Daco-romanii, II, Bucuresti, 1980, p. 213, 11r.829.
.
14 S. Uenze, op. cit., p. 179, nI'. 37.
15 Ibidem, p. 180, nI'. 40.
,
16 A. Salomon, 1.Erdelyi, Das lJolkerwanderun{Jszeilliehe
Gl'aberfe/dvon Rarnye, Budapesta,
1071, p. 49, PI. 9/6.
.
17

E
-,,'
8N

J t<f:'
c./

Q
5!

1.1. Loboda, SA, 1976, 2, p. 139, fig. 4/8.

A. Klss, Avar Cemetel'ies in County Baranya, Budapesta, 1977, p. 39, PI. VI/34 -2.
10 Ibidem, p. 98, pl. XL/54 -2.
a9 Vezi nI'. 1 : D. Gh. Teodor, op. ,cit."p. 136 si fig. 5/11.

II

,.,

18

,"
"

C"'h""

"

"

('I~bnn~,mo
rle tip pizantin abunda,. Astfel, raspndirea cataramelor de tip
".P{\,p.""eHoiic
radio al deosebita de cea a altor tipuri contemporane.(Salona] Ii~Ll'i11,Syracusa, Corinth).
Jl,'ultimr~ instanta, cataramele de tip "Ppa" sltnt de origine bizan1Jna..Jme deriva din tipul Salona-Histria, care se dateaza n ultima treime
n H(~e.VT si la nceputul sec. VII 21.De fapt, tipul "Ppa" este doar unul
dintre tip'urile de catarame cu chinga (Riemenschlaufe), ornamentate cu
)Jl'otome de animale (n acest caz, cu capete,g.e paf;ari). SYlla Ue:p.zele-a
inclus pe toate acestea ntr-o asa-numita categorie "rasariteana" de cataJ'I"lilUe
eu chinga, derivate, toate, din tipul Salona-Histria, dar raspndite
munai intre Pannonia (n special) si bazinul Niprului (n111aimica masura).

}!'aptdemn de relevat, majoritatea acestorcatarame cu decor animalier s-au

p:!\sitin complexe arheologice cu caracte:t' barbar (spre deosebire de prototipuri - cataramele de tip Salona-Histria)22. Autoarea citata dateaza
('ataramele de tip "Ppa" n prima jumatate a sec. VII 23.Totusi, n lite.ra1iurade specialitate mai circula si ideea datarii lor doar dupa mijlocul sec.
VII (si pna pe la 680 )24.
Acest din urma punct de vedere porneste chiar de la articolul n care
a fost publicata catarama eponima (datorat:i'lui Janko L{tszI6). Autorul
respectiv data ntregul grup de trei morminte de la Ppa n a doua jumatate
a BO.C.
VII, pe baza cercelultd (lin Jl1;325. Este vorba de un cerceI cu pandan1;iv globular oval, format din doua emisfere goale, si 'cu un grup de trei
granulatii ntre pandantiv si veriga. Dar, astazi se.stie.c~, asemenea ee.rcei
(tipul 1 B n clasificarea Zlatei Oilinska) sunt specifici ),1primul rnd pentru
prima parte a sec. VII, unii autori considernd chiar ca, ei au dispamt
dUl)a, ltLiHocul secolului

26.

OI', alte motive pentru a data cataramele

de tip

"Papa" n a doua jumatate a sec. VII mi exista. ~tuuci cnd le estecu.no~cut, contextul lor arlleologic este reprezentat de obiecte specifice pentru
epoca avara t!mpurie. Astfel, pentm a 1;icepecu asa-numitele "pseudocHitarame", invocate de Geza Bak6 n sprijinul datarii trzii, acestea apar
in cOItlplexe din prima juma,tate alsljc. VII 2i. Foarte semnificativa este si
situatia cataramei de la Kornye, citata si ea ?e G. Bako. Sectorul de NV al
acestetnccropole, unde se afla morm:iitul eu 'catarama de tip "Ppa", se
caracterizeaza prin concentrarea tuturor vaseloI' gepidice cu decor sta,mpiJat, care sunt, desigur, unele dintre ..obiectelemai vechi ale a!=\estuicimitir.
Precizam ca datarea cea mai probabila a necropolei este a doua jumatate., a
~ec. VI $i pl'ima jumatate a sec. VII 28.Asadar, este posibil ca si M. 66, n
fJAirea aparut catarama, sa se numere printre mormintele ceva mai veehi
~1 S. Uenze, op. cit., p. 146; U. FicdJe:r, op. cit., p. 58 considera cataramele
drept UI1pr(l)dus bizantin.
Ea S. UCI1ZC,Op.fii., p. 165 -166.
23 Jbide171,p. 152.

de tip "Pf.pa"

3d"A.Petre, SCIV,16, 1965, 1, p'. 75; G. Bal{(), SCIV, 24,'1973, 4, p. 645.

3&

L. ,1ank6,op.cit.,p. 287.

28 VeziZ. Cilinska, SIovArcb, 25, 1975,1, p. 64 -66.

27

J. WcmCf,

/'1'/1%('1/1171
mi/llercll

Der Scl1al2fund von Vrap il! Albanicl!. 13cilrage mI' Archiiologie

Donauraum,

Viena,

1986;'p.

61 -62.,

der A'wa-

.\

U VI';!!fl\I:Cl)z!a,lui R. H~rboiu )arnol)ografi",resptctiv~, diJ. scns:; 23, 1~72, 3,p.

411Rlloa j (~:Hnk6, op. cU.,p. '645 -648 ; H: BoU; Boh:nerJlftbucher, 176, 1976, p. 201 -280 .

il

I )1'~pl'U~'I~I'I\IIH'h~

tiu II~"

~\"

~I 1111(111'
111'0111111111.1
ull' NI'(', \' II

17/\

din acest cimitir (ad~ugam 011in M. 100 se afla" () cUlt111'f1m11lo

doMp Hf1Ilcllm.

E:istria, care, in nici un caz, JlUeste posterioara mijlocului I'Il30.

V,IT)wo.

La rndul ei, catarama de la Kunszentrnrton

estea~och1t1\, (lU l.Hod(11"
pentru piese de centura presate, tipice pentru prim~t jum~tl'\Jte f\llI'lOO.VI r.
Deci, nu exista motive pentru ar mpinge datarea accRiJor c!'I,tu.l'amo lImi
trziu de mijlocul sec. VII.
Haritatea
cataramelor
de tip "Ppa",
relativa 101' stereouipio, ~1,
n acelasi timp, caracterul destul de bine delimitat al ariei lor dera8p(\,lldil'p,
sunt toate niste mofive care ne ndeanma sa vedem n aceste obiect(! ()
'parianta locala a cataramelor de tip Salona- Histria, cl'ervbantl\"'un.I1umi'\,J;,
mic ~de ateliere, sau poate chiar ntr-un singur atelier. Altfel, H,l'fi fOl1!udo
asteptat caele sa fi fost descoperite n ntregul spaviu cultural bizf1Jlii II. 111
timp ce cataramele de tip Sucidava sau Syracusanu
au varian1l:e rog-iOlll\J1u
n lumea bizantina si de influenta biz~'mtina, cataramele cu chingi\" (1diemen8chlaufe) --'iintl'C:l,care se lYumara si cele de tip "Ppar"
ftU uist1e l:IJJ'ii

deraspndire destul de bine delimitate. Deci, ele n-au fost creati3 n Jlisuo
ateliel.'e mari, mai "centrale", care puteau acoperi o piata foarte h~l'g';",
ca n czul catranielbr SucidavasaiI Syracusa 3.
.,Toate cataratnele de tip "Ppa" au aparut doar la periferia spatiului,
culimral bizantin, si anume cu precadere n Pannol1ia. De aceea, prmmpUlHlIn
ca ere au fost create n atelierele din vechile centre romane din Panllonin :
Keszthely, Pecs ( =Sopianae), si altele, unde n sec. VII, supravi(JtuiAilf)
parte a populatiei romanice, care era purtatoare a unor terunici m[~iaV!1lLsate. Acesteia i s-au mai adaugat prizonierii (n numar dec.t'evl\J z('cd
de mii) lU::1,ti
de avari din regiunile balcanice ale Imperiului Bizantin, In
primele decenii ale sec. VII, si care au beneficiat pna la urma de condi\iiUido
elltitate'etnicaI!si milital'a dist:ihcta'ln cadrlll confederatifii av.are 31.
'n
partea de vest a Pannonieha fost identificata asa-numJJta ,.CUlt"UJJI\'

Keszthely, datata n sec. VII si atribuita p()pula,tieiromanice si gel'rna~1'i()(J.

Arheologii maghia,ri o caracterizeaza' printr-o serie de piese de metal do
ceHa sorginte romano-bizantina: cercei n forma de cosulet, ace vrJ;,
fOl'lhi1.
de Stilu8, fibule discoidale, bratari cu c~pete'es'arpe,
catarame~ bizaJntino.
Ateliel'ele unde s-au produs aceste piese au fost localiza}te n fostele fOl'tiXi..
catij romane din preaj'ma lacului Balaton. Ele mentineau legatmi cu lUH1lln
bizantina" inc'ltisiv prin intermediul acelor depDrtati dih Illyria si ~hm(jiI1,
n lndul carora se puteau afla si mesteri '32. Pl'intre obiectelep[!oelftIHG, do
29 H. Bott, op. cii., p. 228 -230,275 dateaza catarama din'M. 66 de la KorlJ.yu Il! prllJlH
treime a sec. VII.
30 S. Ucnze, op. ciI., p. 176 -177.
,
'
31 Despre acesti deportati ponleniti de Aliracula Sanc;li Demelrii, II. 5, cal'e dupl' SI\MU
decenii se vor ntoaree n Macedonia, sub' conducerea bulgarului Kuber, s-a 5CI'isfoarte JliUlt.
Amintim aici doar cteva studii: :fi. Charanis, Balkan Studies, 1.1, 1970, p. 229 -247; N. l>lL~('lJ'
iTIStudien2Um 8 Ilnd 9 Jh. in B!J2anz, Berlin, 1983,p. 96 -99 : S. Brezeanu, RESEE, 24, 1UtilI.
2, p. 127 -132. Se adaul;(a, evident, editia critica si comentata a lui P. Lell1erle, Les plu,~ allcl(ill~
rccueils des miracles de SI. DemC/rius el la penetral1on des Slaves dans les Iialkalls, :.Jvo]" l'urlM,
1979-1981..
"
32 1. Kovl'ig, ArchErt, 85,1958, p,"66 -74 : I'loBona, Alba Regili, 2 -3, "b063, p. 6:J .-"011:
A. Kis5, ArchErt, 95, 1968, 1, p. 93 -101; Idem, A Jallus-Pannol1illS Mtlzeul11 Ev]!/inyvc, IlHiI)
(l96@), p: 81-123; F. Fiilep, Sop/anae. TlIeHfstory of Pecsi.tJllringthe Roman Era alld tll~ !-)/'O/JII'III
of ini! Con1irmily of Iile Late Roman POPllla!ion, Budapesta,
1984, p. 286 -289;
V, 'J'urOIlI1,
Al'ch.Rozhl, 36,1984,5, p. 489; J. \Veruer, p. cii., p. 45; Somogyi, Al'chacologhtAustl'l/.IclI, 71,
193'l;p', 135 ; E. Toth, in Die VOlkel' Sz'idoslellropas im 6bis 8Jh.,suh ('ed. '1'ui13.lIllnsol, N(!hwlwlI,
198711p. 254 -255.
'

6.

Ahlxund1'll Madgcal'll

.__0_-

37l1

f10Q5te,ateliere se numara si un tip decatarame (de sorginte bizantina),

m'1l'eau placa ornamentala cu capete de pasari, executate nsa cu mai multa
f1CUl'atete, n genul celor de pe placa fibulei de la Cosoveni 33. Daca ,Joachim
W c;rner socotea aceste catarame (descoperite chiar la ::tCeszthely) drept
piese aV0,relucrate dupa modele bizantine, n schimb Aurelian Petre presupunea ca decorul cu capete de pasari este bizantin, dar invoca drept unica
dovada tocmai catarama de tip "Papa" de la Histria 34.n ceea ce ne priveste, presupunem ca acest decor poate fi considerat specific pentru obiectele produse n,vestul pannoniei, si anume pentru cele doua serii de catarame.
Dealtfel, maniera de executie a capetelor de pasari de pe cataramelede
tip "Keszthely" se rega~este n cazul cataramei de tip "Papa" de la Gy6d.
~ceasta din urma, mpreuna cu cea din colectia Diergardt si.cu cea din
Muzeul Kaposvar, reprezinta o varianta mai evoluata si mai fastuoasa.
Cataramele de tip "Papa" (ca si oele de tip Gater, cu capete de anilTlale)pal' sa fie rezultatul grefarii, asu:Qraunor prototipuri bizantine, a unor
influente provenite dintr-un orizont cultural care nmanuncheaza fibulele
digitate, cerceii stelati, aplicele de centura n forma de masca 35. Acest
orizont cultural se ntindea, n ultima treime a sec. VI si n prima jumatate
a sec. VII, din Ucraina pna n Dalmatia, adica n tot teritoriul controlat de
avari pna prin 630-640, cnd s-a petrecut revolta bulgarilor lui Kuvrat.
Se stie ca avarii si-au mentinut pilaatuncihegemonia
asupra stepei de la
nordul Marii Negre 36.
n geneza cataramelor cu protome de pasa,ri si de animale, poate fi
surprinsa o influenta venita din partea anumitor fibule digitate, ornamen-c
tate cuprotome asemj1natoare, pe pl~capieiorului, ori chiar pe placa semidiscoidala. S. Uenze, refer'indu-se strictla c\itararp.ele cu protome de animale,
aprecia ca aceasta sinteza artistica b~zantino-barbara s-a petrecut n
Ucmina, n mediul culturii Martinovka ;de acolo, migratiile avarilor"si Shk

vilor au vehiculat aceste piese spre vest 37. n Cllzul particular al catarame~
lor de tip "Papa",
analogiile~stilistice nu se afla doar printre fibulele din
Ucraina pomenite de S. Uenze. n zona dunareana exista o categorie destul
de numeroasa de fibule digitate cu capete sau cu ciocuri de pasari aplicate
pe placa piciorului. Unele fibule au aceste capete de pasari redate mai natu~
mlist (vezi exemplarele de la Dranic, judo polj 38, Fedesti, judo Bacau 39,
Gmbas, judo Alba 4. Altele sunt mai stilizate, mai simplificate: Draxini,
judo Botosani 41,Farcasele, judo Olt 42.
33 N. Fettich, .4Tchologisclre Studien zur Geschichte deT spiillmnnischen 1'vfetallkullst, Budapesta, 1951, pI. '14/11-12 si J. \'lemer, Germania, 33, 1960, 1-2, p. '120, n. 37.
34 A. Petre, SCIV, 17, 1966, 2, p. 264.
35 Pentru aceste din urma piese, care sunt de origine bizantina. dar care au fost imitate si
Il1ltlnJea avara, vezi acum P. Somogyi, op. cii., p. 121-154.
3H G. Feher; ActaArchHung, 5, 1954, 1 -2, p. 59,; S. Szadeczj{y-Kardoss, n Researclres
in Allaic Lel11guages,ed. de L. Ligeti, Budapesta, 1975, p..267 -274 ; B. Csanad, Mitteilungende.s
Arcbilologisches Instituts de!" Ungarischen Akademie de!" Wissenschaften, 10 -11, 1980 -1981,
p. f'37..
.
37 S. lTenze, op. ci/., p. 171, 173. Pentru fibulele respective,
vezi J. Werner, Reineck~"
1,'CS(6Cll1'i/,t,Mainz,

.
p. 97 -98, fig.

1950, p. H)4.

3SO.. Toropu, V. Ciuca, C. Voieu, Drobeta, 2,1976,

3/8.
au D. Gh. Teodol', TcritO1'iul est-carpatic in veacurile T.7.-XI e.n., Iasi, 1978, p. 41, fig. 1311.
4U'K.JHar.eclt, COlllJ:ibu{ii la ist,OTia Transilvaniei. in sec. IV -XlII,
Bucuresti,.. 1958,

IJ. \17-US, Jlg..J;I.

I'if8, .\,).

'.

".

41iilS.,Bnt,lI, ,se;]V, 16, 1965" 2,p.. 37\) -381"fig.l.

n M. Nlc"t SGl V, 21, 1070,2,1).327 -329, fig. 1.

.'

DCRpro cnlnrllm\'1o <II'tip ",II(\pn':

si 11111'11',
))rO1Jh\~1l\nll~ "loc. V11_-

I't!

Observnd eirculatia de motive decorative intre fibu.le, eMlf11'fJUlO

~i
cercei, A;.p,etre considera ca fibulele cu capete de. pasari au ~oRt'lhl'l!Jl!H1n'III).'I\'O
si de cataramele de tip bizantin, de genul celor de la Kei:\zthely 43. Ih1(J11,
aceasta filiatie poate fi .adevarata n cazul unor fibule mai faRtuoaRo, (In
felul celei de la Cosoveni, n schimb capetele de pa,sari de pe pl(~cHe ]nml(~lol'
comune evolueaza din perechea superioara
de lJrotuberante de pe pladt.
De aceE),a,credem. c11fibulele au fost cele care au influentat catail.'f1mBlt\
cu protome de pasari. Mai putem adauga si o eventuala influenta venit11,
din partea aplice lor de aur cu capete de pasari,descoperite
n mOI'111lintele
princiare avare (B6csa, Kunbabony), legate de J. Werner de arta RaK\o1nida 44. Oricum, este certa existenta unei mode a decorului cu capete de
pa,sari n mediul khaganatului
avar timpuriu. Cataramele de tip "Paa.Ja"
a,partin acestei mode, elefiind nsa niste piese care trateaza maisimplifieaYt
decorul cu pricina.
Pe de alta, parte, raspndirea lor lle indic(1 faptul ca ele au fost crea.te
n Parmonia, de catr:/3 m.esteri eare au adaptat niste prototipuri bizan:tlJl.ne
la earacteristicile acestei mode. Nu exista nici o dovada ca ele au fost produRe
pentru

prima

oara

n atelierele

din Imperiu,

din simplul

motiv

s-a

ca nU

descoperit li'ici un exemplar n regiunile care, mai faceau parte din Imperiu
n prima jumatate a sec. VII. De asemenea, aceste catarame sunt, totusi,
1/1ttlt mai r.ndimentare dect seriile contemporane de catarame de tip Syracusa s~Corinth. Sunt, am putea spune, mai "barbarizate".
"
De aceea, prez;enta catarameYor de tip "Bapa" la Bratei, Sarata MOI!lteoru, n Dobrogea si n Crimeea ridica o seama de problerne. Bste vorba de
mprejurarile
care au permif) vehicularea, unor obiecte de port care nu sunt
fastuoase, elin nucleul khaganatului avar, n ni~te zone destul de ndepartate.
~.'Iai nti, nsa, este necesara o discuHe asupra celor care au putut fi purtMorii aeestor catarame. Pieselep.in Pannonia care au un context arheologic cunoscut s-au descoperit la: P{1pa, Kunszentmarton,
Kornye, Gy6d
si"Pecs Ko.ztemetO. Dintre acestea, cea de la Kunszentmarton
face parte
din morm.ntul unui mester aurar. Un inventar mai fastuos continea ~i
mOrm!ltul de la Papa, care facea, parte dintr-un grup foarte mic de m0rminte. In schimb, celelalte trei,piese provin din necropole destul de ntinse.
Toate trei s-au gasit n morminte cu anne (vrfuri de sageti, vrf de lance,
umbo de. scut). Deci, cataramele de tip "Papa" fa,ceau. parte. din portul
masculin, si credem ca nu gresim daca le consideram un element de echipament militar. Se stie ca ele erau folosite pentru prinderea un9r genti la
centura 45. Apartenenta
etnica a purtatorilor
acestor catarame poate f"i
foarte val'iatf1. IJa Kornye este vorba, in mod aproape sigur, de un germa,nic
(daca avem n vedere piesele de centura ncrustate si umbo-nl de scut). n
IH'ivint,a celorlalte catarame, nu exista dovezi ca ere ar fi fost purtate doar
de catre avari, mai ales e(1piesele, ca atare, nu tin de arta a vara; ci sunt
doar - eventual -,- influentate de aceasta. Confederatia avara ay;ea un
~aractel; etnic compozit. Izvoarele literare atesta exist~nta r~zboihieiI0r:

g6ipizi; mai erau si slavi, poate si romanici din Pannonia, si nu trebuie uita.Vi
nici urmaii prizonierilor
KubeL

.',

bizantini

care VOI'trece apoi sub conducer~a'b1!lli

.'

4~ A. Petre, SCIV, 17, 1966,2, p. 265 si urm.

44 J. Wcrner, Der Schatzfllnd . . ., p. 52-59.
4ij' S..Uenze, QP.cit., p. 173 -174; F.if:)aim, A. Lippert,Das
mr./ein am Lcit1zagebirge, NU, Viena, 1984, p. 45.

Q1lJarischeGI:i'iberfeld vOIJSrml~, "

178

Alexandru

Este de retinut faptul ca aceste catarame puteau fi ,vehiculate si de

catre razboinici din confederatia avara, nu doar de catre mestesugal'ii
itineranti.
I~\i..'
Revenind acum la mprejurarile difuza!'ii cat~\,1'amelorn afara Pan11oniei,putem observa ca, la Brtei, situatia este destul de clara, n sensul
ca acolo s-a nmormntat o comunitate de gepizi care a suferit o influenta
avara (as,tfel nctlon Nestor vorbea de "gepizi avarizati") 46.O prezenta
efectivrt a ~varilor n Transilvania, n prima juniatate a sec. VII, nu este
dovedita. In schimb, exista indicii ale patrunderii unor elemente din confederatia avara, dizlocate din Pannonia. Bunaoara, se presupune ca o.parte
din kutrigurii rasculati mpotriva ~warilor si nfrnti prin 631-632 8-ar fi
refugiat n Transilvania 47. De asemenea, aparitia unor piese de centura
ncrustate (asemanatoare cu cele de la Kornye), n cimitirele de la Band
si Unirea-Veresmort, atesta venirea unor elemente germanice din Pannonia, deosebite de gepizii'1transilvaneni48. Prin partile Abrudului s-a descoperitun cerceI n forma de cosulet49, care, precum am vazut, este 'specific
})entru cultura Keszthely a populatiei romanice din Pannonia. n fine, la
Gmbas s-a, descoperit un cerceI cu o globula formata din doua emisfere,
montata orizontal pe veriga. n lumina 'Unei recente investigatii, el face
parte dintl'-un tip raspndit cu precadere n aria culturii Keszthely, dar
absent pe teritoriul Imperiultli bizantin 5.Iata deci o seama de contacte
ntre Transilvania si Pannonia, care au putut favoriza patrunderea cataramelor de tip "Papa, ", n cu:rsul primei treil1li sau al primei jumiXtati a
sec. VII.
'

'

Cataral1ladela Sarata M:onteorueste ~,sociata,n necropola,cllfibule

digitate si cercei stelati.A:ceste obiecte de pO'doaba caracteristice pentru

portul feminin din epoca avara timpu:rie se regasesc si n unele dintre cimi:..
tirele unde s..:audescoperit catai'afrle de tip "Papa", inclusiv;'la Bratei 3.
Este vorba, n fond, de o unica moda, care pentru barbati nselllna, ntre
altele, purtarea catarame16r de origine bizantina, iar, pentru femei, a fihu..:
lelo1' digitate si a cerceilor cu pandantiv stelat. Nu are nici o importanti1
faptul ca piesa de la Sarata l\I6nteoru a aparut ntr-un mormnt de incineratie (caz cu totul singular). Si fibulele digitate si cerceii stelati .s-au descoperit doar n mod exceptional n morminte de incine,ratie (iar cimiti1'u1
de la Sarata Monteoru este, n general, o exceptie n tot acest orizont cultural al epocii avare timpurii).
.
Din I~unctul de vedere al inyentarului arh~ologic, cimitirul de la
Sarata Morteoru se integreaza partial ntr-un gru.p de descoperiri din zona
Carpatilor de Curbnra, care mai cuprinde:
r

1.

46 Vezi R. Harhoiu"AARlVISI,

scria IV, tom XII,

1987:(1990),

p. 148 -149;

Idem,

N.S., 31, 1987, p. 128, ,

.Ii
'
. ,
41 K. HO1:edt, Siebenbiirgen im Friihmillelalter, I3Olin, 1986,p. 36, 99~ Vezi'si
SCIV, 13; 1962, 2, p. 451"; lVI.Rusu, AIIACluj, 21, 1978,1). 128 :""129.
.
.'
48

G. Bak6, SCIV, 24,' 1973,4, p. 648 -650; M. Comsa,ln Actes du'Vlne

Dacia,

G. Bak6, "
'"

Congres inter-

nalional des sctences pTe-;,etprotohisLoriques, III, Belgrad, f973;"p. .314.

'!"
49 D. Csallany, Archiiologische Denkmiiler der AWal'enzeil in M iLteleuropa. Sc1lrifltum und
Fundorte, Budapesta, 1956, p. 77 ; A. Kollautz, H. Miyakawa, Geschichte !/nd [(llUItI' eines vlilke/'wandel'UJlgszeilliehen Nomadenvolkes. Die Jou-Jan deJ'M'ongolei u1!d die Awaren in Miltel~uropa,
II, Klagenfurt, 1.970, p. 113, fig. 54{10.
,."
,'
"',;
o-, .
60 G. Klss, ArchEl.t, ,110, 1983, p. :100 -111. Este tipul V,din clasificarea facuta"de' Z. Ci_lIl1~.I.Il..CXu:.:L.I.1...:'!fJ).

Ma:'d~eanf

'."

.. .

Despre c3taramele

de tip "Pl!pa"

si '~me1e probleme

alc sec, VII

170

." ,,- ~l1ormintele de, nhumatie

orientate E- V de la Pruneni,.ju!l.
Buzau si Ceptura, judo Prahova 51(care contin o fibula digitata tip Werri~J.\
[ H siu:q cerceI cu cap rasucit cu analog~i JaBand si, respectiv, cel~ceicu

panda.ntivstelat si bratari cu capeteleingrosate);

t,iparele pentru aplici lucrate. n tehnica presarii

de +a Alde!li,
judo Buzau 52,Racoasa, judo Vrancea 53, Poienita, judo Vrancea 54;
-,,-,

~, o'aplica

de la Budureasca

3 55;

- mopn~ntul de caIaret de la Trgsor, judo Prahova, cu o catarama

de bronz ornamentata in te)mica. presarii, orientat E- V 56.

Daca mai ad~1ugamsi descoperirea ctorva vrfuri de sageti cu ttei

aripioare in necropola de la S,a,rataMonteo~'u57, vedem ca n prima jumatate
,

a sec. VII exista n zona Carpatilor de Curbma un orizont' cultural nrudit

cu cel),al spatiului khaganatului avar 58. 01', ,cataramele de tip ,,:t>apa"
apartin materialului arheologic al acestuia.'
Mai departe, cele trei catarame def:\coperiten Dpbrogea si n Crhn.eea
ne prilejuiesc o discutie, asupra prezentei si hegemoniei avare la gurile
Dunarii"Si la nordul Marii Negre. Am amintit deja ment,i11ereaacestei hegemonii Ul;egiu;nileuord-pontice, pna prin 630-640. Asa au put;p,tp~trullde,
n mod sporadic, si cataramele de tip "Papa" pna n'Crimeea. Nu putem
ignora faptul ca avarii !)!'acticau un comert intens, care era, se pare, asigurat si prin ..unele posturi de paza situate pe drumurile care legau Eurqpa
centralajd~J'stepele

I'aeariteIie 59,

.;

n privinta Dobroget, exista o informatie care poate aduce niste ola-:

rificari. n "Geografia" atribuita nvatatului al'l'nean Moise Chorenati
se consemneaza ca Asparuh s-a instalat n insula P~uce, dupa ce i'-a alungat
de aC<?lppe'avari. InfOTl11atia3,:paredoar nt,r-una.'(Untre redactiile operei 60;
Mai deJ1iu,ltse credea ca textul cu :pricina este din s~c. IX, dar cercetarile recente l dateazaJprin Jsec. ,;XIII. "Geografia\1, n ansamblul
ei, este: rezultatul unor interpolari succesive, aduse unui text de baza din
sec. VII 61.:~Deaceea, trebuie sa privim cu circllmspectie informatia de1i"j)re
61

V. Teodorescu,

SClV, 15, 1964, 4, p. 498, n. 21 ; Jdcm, In A VI I-a \Consfatuire de lucru

a arheologiloJ'din Romnia. Bucuresti, 27 110V.- 1 dce. 1971. Buletin informalip, 1, 1971"p. 45;
Idem, Bucuresti. l\'lat~riaIc deisto.rie si muzeografie, 9,1972, p. 89. n. 42.
62 Idem, Bucurestj, 9, 1972,p. 86, fjg. 7}33,3b, p. 91.
53 V. Bobi, Vrancea, Studii si comunicari, 1/1981, p. 107,140, fig. 27{5.
H V, Teodorescu, Bucuresti, 9, 1972, p. 91.
55 Idem, In Ac! es da VIJ" Congres international des sciences pre- el prolohisloriqtICS.,'II,
1971, p. 1044.
56 Gl1. Diaconu, P. Diaconu, SCIV, 13, 1962, 1, p, 165 -170. Vezi acum si con~idcrat,me
lui U. Fiedler? op. cit" p. 326 -328.
, '
..
571. Nestor, E. Zaharia, 1\lateriale, 4, '11957, p, 190, fig. }J3; Idem, Materiale, 6, 1950,
~ 51&
.
.
Praga,

M. Comsa, Balcanoslavica, 1, 1972, p. 15, Vezi si eadem, In Relatioris belweenIlIe.AlIlo.

58

chtonoiis Population and Ihe jIlfig/'atory Populatiolls on the Ter/'ilory of Romania, Bucuresti,
p.

200:

.'

1')75,

'

':'&9Vei'.i,~. BOba, NOl11nds',Norlhmen Qnd Slavs. Easlem Europe in the Ninlll Cenlru'y, Hnga.
Wie.sbaC!cp, 1967, p. 53.
'.
.
~o,A..,Dcce!, :Reia/ii r()ml11J(J-orientcile.
Clliegere de .~tudii, Bucure,sti., ..1978,p. 27.
, ~1 Vezi V. SpIMI, Ucalitt'J1.1 etnice si politice in Moldova mCJ'idionald
,~ccolcleX - X JJ 1.
ROl/ulII/ si tnrlwio/, .l,nsl, 11185.p. 57..,.58. O discutie aSUpl~1\
c"cdlbllItMilln!ormntlelln
F, DlncolJl1,
l'1'11l'(', 2, 1073, p. JlIII.

'n

- -

---

ruexunaru

10

l\'Iadgearu

11

Asparuh. n orice caz, ea este utilizata n lucrari recente 62,care, pe baza ei,
admit o dominatie aval'a la gurile Dunal'ii, pna prin 660-670, cnd 8.,.au
instalat bulgarii n "Onglos". Insula "Peuce" din "Geografia" armeana
este, evident, o referire la un tinut nvecinat sau partial identic cu "Onglos",
deci cu Bugeacul sau cu unghiul format de Siret si Prut, la varsarea lor n
Dunare 63.
Cum o supravietuire nentrerupt~, ntre 602 si 680, a dominatiei
bizantine, maritime si terestre, la gurile Dunarii, este greu de admis 64,era
chiar normala existenta unei hegemonii avare n aceste parti. Sa nu uitam
ca avarii au ocupat efectiv Dobrogea n 586-587, cu ocazia unei campanii
mpotriva armatei lui Maurikios. Baian se instalase acolo, n preajma Tomi-

sului, iar ulterior si-a stabilit tabara la Appiaria

,

O marturie

9. raidul'ilor

avare poate

65.

fi reprezentata,

eventual,

vrfurile de sageti cu trei aripioare descoperite la Histria si Ulmetum

de
66.

Dupa prabusirea limes-ului, teritoriul Dobrogei;a putut ramne, ntr-o

forma sau alta, sub controlul ~warilor, tot asa cum, n cursul sec. VII, a
existat o zona n centrul Peninsulei Balcanice unde se afla o "Avaria" 67.
Chiar si pentru o epoca mai trzie exista indicii ale unor contacte ale Dobrogeicu lumea avara. n cimitirul de la Istria,..Capul Viilor s-a gasit o limba de

centura avara, provenita dintr-un mormnt distrus

de la Grlita

69

vase imitate dupa cunoscuta

avara trzie 71.

ceramica galbena

iar cerceii de argint

din ilecropolele

. . 62 A. Kollautz, H. Miyakawa, op. cit., 1, p. 157, n..42

p.272; Idem. Acta Universitatis de Attila JazsefNo111inatae.
16, Szeged, 1972, p. 96; Ai. Avenarius" Die Awaren in Europa,
nad, op. cit., p. 145, n. 60; 1\1.Comsa, in Beitrage zur Ur- und
~3&'

68,

au analogii n mediul avartrziu 7. La Rasova s-au gasit

'

de epoca

;S. .Szadeczky-K,anj.oss,op. cit.,

Acta Antiqua et Archaeotogiea,
Bratislava, 1974, p. 176; B. CsaFriihgeschichle, II,. Berlin, 1982,

.'

. 63 Despre localizarea "Onglos"-ului, vezi, intre altele: R. Rasev, Bulgarian Historical

Review, 10,1982, 1; p. 68 -79; C. Halcescu, SCIVA, 40, 1989,.4, p. 339 -351, (unde se da si
Ilumeroasa bibliografie anterioara.
.
64 Ea este totusi postulata, fara argumente sigure, de: P. Diaconu, RRH, 5, 1966, 3,
p. 488 -489 ; Idem, Peuce, 2, 1971, p. 200 -201;
1. Barnea. Din istoria Dobrogei, II, Bucuresti,
1968, p~ 445 ; A. Petre; RESEE, 19, 1981, 3, p. 555 -561.
:
'65 Theopl1ilact Simocatta, 1. 8. 10; II. 10. 8 -14; Il. 15. 13. Vezi 1. Barnea,.op.
cii.,.
p. 433 -434; A. Kollautz; H. Miyaka\va, op. cit., 1, p. 246 -248 ; M. Smpetril, SCIV,22, 1971,
2, p. 218 -219 ; V. Velkov, in Die Valker Siidostellropas
. . ., p. 161 -163.
66

A. Petre, Dacia, N.S., 7, 1963, p. 322, 323, fig. 3/1 -4..

' ',1

67 Theophanes, ed. De Boor, p. 359 (= FI-iDR, IJ, 1970, p. 620/621) ; Nikephoros, ed. De
Boor, p. 35 (= FHDR, II, 1970, p. 626/627). Vezi si A. Avenarius op. cit., p. 176 -177; Dujcev,
Mcdioevo bizantino-slavo, 1, Roma, 1965, p. p. 56. 69.
68 V. Zirra, Dacia, N. S. ,7,1,963, p. 393, fig. 29/10.
'69

C.Cirjan, Pontica,

2,1969, p. 127, fig. 18, 19.

Vezi insa si un cercei

asemanator

la Vadeni,

V/I.cii., p. 78. fig. 38/1).

judo Vaslui
',',

(D. Gh. Teodor,

,

71 C. Scorpal1, Pontiea, 1, 1968, p. 373, 376, fig.. 25/b, '26/b. Nu eSte inutil, sa.semnalam
mdHLcnta ullor contacte culturale asemanatoare, intre bazinul 'n)ijlociu al Dunarii si cel inferior,
dlJ~rl\~urnLcIntr-o epoc,a mai veche. Astfel, instalarea unor grup\lri germanice,in Scythia. Minor
.1 Mo()~11\
Secundn, dupa destramarea confederatiei hunice, expliea aparitia, in ace~tt provincii, a
ruJUlu dlfjltutc cu prototipuri
germanice.
Vezi 1. Nestol', DaCift" N.S., 5, 1961; p. 441445
MnAov, AI'hoologljn, '18, 1976,1, p. 35 ~39 ; S. Miehailov,
in A'l'chaologU!>'i11s Geschiclltswissen-

IIno/'
:-1,

N~"al'. .'!Iurl/r./IIUl/l 1J/llersllclWllflea, Berlin, 1977, p. 317-327; A. 'l-IaraJambieVa, ,j\rheologija,

~~I""IUHI.1. p, -11'1.1\;1: V, Blel'lu'flUel', .Jnl1t'esschrift fiiI' Mitteldeutsehe Vorgescljh,hte) 72, 1989,
1" III
lUI/:' 1, I"hulltl/', tip. cii" p. 01 --08,
'

~I mll'll'

prtlhlt'!lw

1IU

11I! NI'O, V 11-

1.1I1"'LJ""~

l'OI'urtBI~I.Hcu "Onglos"-ul',

IWI.~t,/lI'

d1. P. DlaCODu.preSUpUJ16 cit

1111111,\1
1"'1'1,1'ldh'l~1JlI1u Han. VII, dar nu de catre bulgarii lui Aspa:l11h, ci do
Illtl,"I' n ""JlI1h\,~hl ImJ'bI1r~ ~latt n ~eI:vici~I.Imperiulu!~iZantin.
ERtO 11110"n'I'ltl, 1,,"1'\.I'M,nI' })l1Lea. fI formuJatasI
alta Ipoteza:
rIdIcarea lor do catro
hlllM'IWI, hLI' IIII~ILa,I'ziu,prin sec. IX. Deocamdata, nu poate fi (~xclu8it

' "'t.llr.'~II.1111I)lnconu,

pe care preferam sa o ntelegem usor difel 'it. Sistemt~]

1 CIl'OI'I.II'II""'I,1tdn h~Nicu1itelar

.1u 111~1,CI
I'Nltll'uM
ai

.
putea fi un "ring" ,avar7s,facut
nu eapitrat
Imperiului. Ca n Do~rog~a seco~uluiVII n--aexistat
.

11'11
vlcl()" ]H1tcrene-o arata si monedelede aur'si de argint emise' s11bHera,kIIII~, (4o.lItoI11LJ1H
II

si Constantin IV, gasite ntr-un numar curios de maro

"1'11
1,J'uIW(!IU:ltit
vreme de penurie monetara, chiar n cuprinsul Imperiului 7..
ICMt,(I
vOl'lm de :
.
1. .AV Heraklios( 610 - 641), Axi<>poli8;
76;
lA VCo:nstans II (659-<664), Tuloea76:
1 AR Constans II (641'-1646')+ 1 AR Constantin IV' (668-673),
VaZeaTeilor, com. Izvoarele,jud. Talcea; eventual dintr-un tezaur 77;
- 1 AV Constantin IV (668-675), Istria-Sat 78. i ',.
De remarcat ca la acestea se 9a'!iga. unelein:ionede din pel'ioadH.
685-713, descoperite n Dobrogea, extrem de rare'79.
"
Asemenea monede din metal pretios pot fi un indiciu ori al unei
pl'ezente bizantine, ori al unui centru d~ putere barbar:'"
.
Astfel, prezenta catal'amelor de tip "Papa"la' t[istria., si la Capul
Dolojman nu este incJXpljicabila..Ct,despre modui n-cat,\ea,arjuns<;eatlliramll.
la EListria"este Buftcient Ba amintim ca n acelasi complexde'ndlperi s~a
descoperit si un vas siav (vezihota 4). Deci, n perioada respecti"a, POPUM
latia HistriErlcuprindea si barbari nou veniti.
.
Din punctul de vedere al' ritualului sau, mormntul de la ,bapul Dolo;j..:
lnan este barbar, deoarece mormintele romano-bizantine Mntempomrto
, erBiUorientatc. V;,;--,E1:I.sii;Q.ucontinea'll':V~rfur~
de:;saige~i$~ui3illtJe
,arme. :tu
schimb", acest', morrn,nt se ,apro;pie mult deciroitire~ed~nepoca
a'VM'~.
,
'

.1,

SCIV,

23, 1972, Ji. 307 -319.

; "

"

:..

73 Ro Floresc\l, Ro St. Ciobanu, Poritica, 5, 1972, p. ,384, n. l'i; cons~de1~ putinprobabU4

o asemenea ipoteza. U;"Fiedler, Archaologisehes Korrespon(tenzblatt;
16, 198t>, 4; p. ~61l admite

identificarea eu Origlosoul.
','
74Despre c;U-Atteri~ticile,ciI;culatieim!;)Detarein sec. VU, ,vezi, tntrealtele: 1. Dimlan"
SCN,.1, 1957,p. 206.-207; D; A. .Zakythinos, ,La.g,rande.brtche dlQ.l.sla .traditioflJlistoriqul! d4
l'Hellenisme du sepiUme au neuviime siecle~reprodus in Ideni, Bg:ance, Et{d,'-s.QcUt~.
EcolJ,Omtll,
Londra, 197~, p. 310 "";312; M.'Rouche;Anriales. Economie, Societ~, Civitisations,.41, 1986,
2, p. 353 -354; C. Morrisson, in Byzance. Hommage ciA. N. Stratos, 1,Atena,.i'986,-P:'11S6-168.
75 Gh. Poenaru-Bordea, Ro Ochesanu, E. Nicolae, SCN, 9, 1989, p. 60.
76 B. J\iit~ea, Dacia, N.S.. 7,1963"p~

599, nr',6q.

J~7E. Oberla'11der-TrnQ'v~anu?
SCN,8, 1980; p. l6i!.
78

H. NulJar,

SC'l'V",17,

1966, 3,p:

. 79IGh. Poenliru-Bordea,l.
243 -244.
6 c.~

,~-~

Ih'_~~I'IIPII"

t,u 111111111".
1~'\I""II,III'"OIl"()p(~,l'iri, ere<lern cit ipQ(u\a dOJ.Uun]ni POtiTa
Dhl.(~1IJ1I11
"111'111'11
0111'(1h~ rorlJI'I(\ll!iUlo (}G1.11Nicu1itiel,
poate cltptti, noll~J'gn':
mont.(', AlltlIIII'II1 ,.n, Ilclll\lltl~-Ht~ I~ da,tat construirea
acest'U.i 1:IIBtem cl(! 'fO1'UM
f1cl\i~iI hl Itll(\ V II (IIr1, Clvunt,lml, 1Utl\8 sec. VII si IX) 1;2,pebn.~a u]lor urmo
do 10111111'1\
IItI II~ I)",~I~ vl~lllh'lI, (lU c6I'amica lucraM, cu ni.a, decoJ'l~~'t. {I.n
lI,l'v,lul" li" 11lIv,(\,(fl<I\,f(II\(mtt! mU'R,tnice a.semanatbare'
s..ra,ugasit si in :plbnl\n1,111vlIolulnl). ('11111InrO1'lllU,t,liJe oo11:8e de izvoarele litera:re nu ngadll)() idoli-

72 :t:'. Diaconu,

70 Prostea Mare (= Trnava, judo Sibiu) : K. Horedt, Gerinania, 25, 1941, p. 124; pl. 21/4 ;
GOI'hea (jud. Caras-Severin) : 1. Uzum, Crisia, 4,1974, p. 41"fig. 4/2 ; Kesztl!ely: N., Fettich; op.
e/l., pI. XXXIX/8.

.. ..'_!,~!\.III'-"'lilllI'~II,'It'

3768

'605..:...60'7. '.

",

,',

'.', c'l.
,

"

'

DClll0iiJ,BSNR; 75 ~76 (198f~:t9'82); nr:"i29 ~130~ p. 238, r

la

182

",.

t:l

Ale;xandru ~adgcal'u

.",

,-

1I1I'lIlIIu111_lloIIp "TT"J!!~.r~I 1IIIIIhl!J'I'ci1l1i'1lw Il1t' "mI."'V1T

systeme des fortifications de Nicll1itel (dans le Nord clela Dobl'O1HLJa)

lI'OHI,

pas exclue.

EXPLICATJON DE LA FIGURE :
Fig. 1. La diffusion des boucles de ceinture du type "Papa".

',

LE TYPt:"",PAPA"DE BOUCLES DE ~EINTURE. QPELQUES

PROBLEMES CONCE~NANT LE VII~ SIECLE APRES ].CHR.
"

'

':",

,"

,'J"

, ,
,',

i,i

RESUME

o'

',1,

'

'!

Les boucles de ceinture avec des protomes d'oiseaux,

denomees
"Papa" et derivees du type byzantin Salona-Histria, ont ete decouvertes
en.premier, lieu dans la Pannonie, dans quelquessites de l'Haute Epoque
Avare. Ce.~type,p(mtetre date dans l;t ,premiere moitie ou meme dans le

,premier tlers du VIle siecle apr. J. Chr.,Quelquespieces ont ete trouvees

aussi en Tra:t;1;sylvanie,(dans, la necropole gepide de Bratei), en Valachie
(a Sarata M-onteoru), en Dobroudja (aHistria et a ,Capul Dolojman) et en

Crimee (t. ,Ar9m~t).

Vu que ces boucles ne sont pas repanduesdans .toutes les regio:hs

d'influenpe c~ltul'le~lebyzantip,~ (a la,diffe:rence. d~~ tyI.'~s:.?ontemporains
Syracusa" Cor1Il.th~tc.), nous Silpposons qu.'eUessont. ,nneya:t;~ap.telocale,cree
dans: les '3iteli~rs p~p;noniensfl,ppartenaE.t'a:la cultur~,deKeszthely.Leur
prQtotype...(lesbouples denom,~esSalona,.Histda).fut l1iodifie selon une mode
plutotbarbare, par l'omamentatio;n avec des tetes d'ois~ux stylisees (c'est
Un motif. \lui se r~ncontreaussisur
quelques fibules digitees ou sur une

espec{{d;appliqu~sde 9~inturedu vne siecle).

"Lesbol;l91es"de
ce,inture d,e type :"Papa"etaient
utilisees pour att~
cherune ;gibecie:rea.l~: c~inture du chevalier. Mais elles n'etat~mt port~es,
seuleinent par les Avars (le tombe de Kornye appartenait khn guerrier
germanique).,

'

, ,L'e~~~plair~ de B~atei s'inscrit'd~H-su~~;serie d:oqj~ts q~i ~ttestent

la,penetr,at1Qp:'descettams e~ementspannomens eI).Transylvame, au cours,
de la preniiere"moitiedu vne siecle (piecesde ceinture decorees'avec Tauso.hierung,boUicles"d,'o.reilles
en forme'!de corb\3ille).Les boucles ,de type
"Papa" decou:verte~'8il'Est _de 'C~tpathes' .ont'-penetrela pro~ablenient
gr~
ltegeIhpni~:'~:x;et~ee':par
l~s.AV:,;trS'
d~ns les regions pontiques,
. ry"
..1,. ce
'. a la
A
63
. Q- 6 !::t:O
,',,;

tIIvan1j

"

..

','"

, ,

80 1. Kovrig,

Das ~warenzeitliche

,-

"

, ,

"

"

G,r"ci/)erteld.jbon'~la~tJa~;

Gy, Lsz~6, !fftude8arc~~ola,g,ique8

p; 11:44-1/10.
81

,i'

'

tJri~ap~&ta;1963,
p', 94 -102 (Si'

cu ipoteze asupra semnificatlilor religioase, n'lIlgi,ce~

8.le',at(e~t~ritual fu~erar).
,

' ,

"

"

~ur .l'h,i~toire 'de,~().8ociet~:de8 Avar8,,;S~dap,esta,

1955.
. "

--- -- --

-----

...

,,"n-

Loa dO\1x 1>011(',1011

trouveOB il, Histl'in, nt , Oapu] .Do1oJnmn IIIOIILJ'(\lljJ
1.1nol'hypo1,}lose do PeLre DiacOJ1U SUl' l'Ol'igillC IWltJ'O(,ILlJI.bt:lInL1glwo 11\1

timpurie~e JfI'Dun~re,a!,mijlocie. Acolo, orientarea E- V era frecventa 8,

iar, vr~~tle.',q.~ sag~ti 'depuse in merminte. erau semne de. prestigiu ~i
p~tere ~. t)nen~;trea,E -V se regaseste SI in cazul mormIntelor de la
{);rgsor" CeIll;ura:'si Pruneni,care,apartin
aceluiasi orizont cultural, legat
de epoca,ayai'a tijnpurte..
'n <;qncluzie,aRaritia izolata a unor eatarame de-tip "Papa" n,afara
Pannoniei este un posibil indiciu al extinderii hegemoniei avare in regiunile
respective,- in prima jumatate a sec. yn Qataramele, ca' atare, 'sunt "niste
creatii ale atelierelor ,locale din Pannpnia, adaptate lagusturile barbare.
Ele se futegr,e,a~a:p. acelasi orizon.t cultural definit de fibulele digitate,

cerceii stel~ti ,si,catar;aIllelebizantine cu'placa;

lJn!!)~1\