Curs 2

Raspunderea contractuala si delictuala

Cuantificarea prejudiciului.
Clauza penala este o forma conventionalande evaluare a prejudiciului. Clauza penala trebuie
sa fie inainte de evenimentul care o genereaz.
Partile erau tinute sa o respecte indiferent de prejudiciul propus.
Principiul : partile au dreptul sa isi stabileasca cuantumul despagubirilor in avans si ca de
regula aceasta determinarea conventionala introduse de catre instante exceptnd cazurile
limitate din arg 1241, obligatia principala de cauza penala a fost executata partial si aceasta
aceasta executare a profitat si creditorului in cauza si al doilea caz este in penalitatea vadit
excesiva fata de prejudiciul care puttea fi prevazut de parti in momentul incheirii contractului.
In situaria in care partile au fost neglijente in stabilirea clauzei penale sau a fost o
disproportionat , una a impus un cuantum ridicat, atunci instanta poate interveni si modera.
Instanta va reduce clauza la care va crede de cuviinta. Mai exista si notiunea ca nu pot sa
execut si contractul si clauza penala, intodeauna este o executare prin echivalent, este vorba
de executarea totala sau partiala.
in materie de obligatii banesti, clauza penala poate suferi anumite adaptari. Este singurul,
domeniu in care are o evaluare legala. Pot sa ai si o evaluare conventionala, parti pot stabili
pretul neplatii la timp. Acest prejudciu este definit sub termen de dobanda. Dobanda este
folosit mai mult de termenul de recompensa pt utilizarea banilor depozitati.
In materie de dobanda avem o legislatie speciala og 13 /2011 introduce 2 concepte dobanda
penalizatoare si remuneratorie. Dobanda remuneratorien este dobanda pe care trebuie sa o
plateasca debitorul pt ca nu si-a executata obligatia platii de bani, este vorba de dobanda
absoluta.
Dobanda penalizatoare este dobanda datota pt neplata la scandeta la suma de bani, suma va fi
platita dar cu intarziere.
Art 1535 vorba de daune moratorii in cazul obligatiilor banesti. Daune moratorii=dobanda
penalizatoare
Art 153 este principiul : ca daca partile au stabilit un anumit cuantum al dobnzii , atunci
aceasta stabilire este absoluta, instanta nu poate interveni peste ceea ce partile au stabilit, este
vorba de stabilirea conventioanala a platii respective.
Daca dobanda nu a fost stabilita de parti atunci se va aplica cuantumul stabilit de lege.In
materie comeriala, avem dobanda legala stabilita pe baza ratei de dobanda,dobanda de
referinta, iar in materie de relaii externe este 6% pe an.
In cazul in care s-a stabilit dobanda convetionala si partile sunt in situatia de a invoca dobanda
legala este posibil ca pe langa dobanda legala sa cer si alte sume daca prejudiciul este mai

mare. Disputa care apare cu aceasta derogare cu art ..este ca textul este sa nu fie limitata
numai la dobanda legala , ci si la cea convetionala.
Partile pot stabili o dobanda conevtionala care este mai mica sau egala cu dobanda legala.
Daca aceasta ar fi adevarata, partile vor fi indreptatite sa ceara si peste dobanda.
Og 13/2011
Art 1536 este vorba de daune moratorii, obligatia de a face. Nu se executa la timp, este
posibil ca pe langa daunele stabilite de parti da ceri si altceva in plus.
De pincipiu nu pot sa cer dobanda la dobanda, sa capitalizez dobanda, dar art 8 alin 2 , poti sa
capitalizezi dobanda dar numai daca dobanzile se datoreaza pe o perioada mai mult de un an
de zile. Alin 3 in materie, dobanda remuneratorii, ele se pot capitaliza. Prin coraborarea,
insemana ca ai o inrerdictie numai in cazul dobanzii penalizatoare si care curg pe mai putin de
un an de zile.
Nu se admite plata anticipata a dobnzii numai remuneratorii, decat daca aceasta plata
anticipata este limitata la 6 luni.
Arg 1489alin 2 .
Principiul nominalismului monetar, orice obligatie stabileste intr-o moneda se pltete in acea
moneda la scadenta.
Art 1488 alin 1.
Clauzele de optiune.Pactul de optiune
Este o obligatie unilaterala de a da sau a afce eva la moment ulterior, daca o alata persoana va
dori sa primeasca un bun sau o prestatie. Poate interveni o executare judiciara, instanta se
substiutuie partii care nu a vrut sa incheie.. in legatura cu boligatia, printr-o hotarare care
valoarea contract prin care se pune in executare pactul respectiv. Pt a face acest lucru, este ca
aceasta sa prevada toata elementele esentialae pt incheierea unui contract valabil, instanta nu
se poate substitui in vointa debitorului.
Promsiunea de a contracta
Este un contract unilateral. In cazul neexecutarii promisiunii de a contracta, creditorul are
dreptul la daune interese. Instanta poate pronuna o hotarare care tine loc de contract, cu
conditia ca promisiunea de a contracta sa aiba toate elementele contractului.
Contractele cadru art 1876, un contract in are partile stabilesc incheierea sau mentinerea
unor acorduri contractuale. Obligatia ca in viitor sa inchei sau sa ingrijesti anumite contracte.
Nu este o promisiune.
Contractele cadru sunt un gen de drept comun al tuturor contractelor ulterioare care vor
interveni intre parti.

Clauzele neuzuale sunt o cat o clauzelor standard stabilite de lege .

Probatiunea.
In materie civila si comeriala, toate regulile se gasesc in codul de procedura civila.
In materie de inscrisuri regula este ca inscrisurile pot fi recunoscute ca mijloace de proba daca
au data certa cu momentul la care au fost incheiate, sau este recunoscut de partea caruia i se
opune.
Sub raporturile intre profesionisti
Inscrsisurile daca au fost incheiate... pot fi invocate de catre o oarte impotriva celeleilate parti,
data nu trebuje sa die certa, este prezumata ca data la data consemnata in cuprinsuk
inscrisului, o oarte poate sa cina si sa combata aducand alte inscrisuri.
Art 270 din cod de proc civ, soune ca i materie comerciala data inscrisurlui nu tfebuje sa fie
certa, ci se poate proba si cu martori.
Preconstituirea probelor
Regula, partile nu pot sa isi preconstituie probele in legatura cu un potential litigiu.
In materie comericala, exista o preconstituire permisa, inainte de a se constitui un litigiu, se
culeg probele respective.acestea sunt registrele comerciale. Daca ele sunt tinute confrom legii,
atunci ele pot fi fol ca oroba si impotruva celelilalte oarti, dar si comerciantlui insusi.
Comerciantul nu poate sa separe registrul si sa foloseasca numai ce profita. Daca nu il tine
conform legii, el poate fi folosit njmai impotriva sa.
Instanta nu este tinuta de aceasta proba constituita i mod absolut. Instanta este libera sa
aprecieze forta probatorie a registrului respectiv. Intre parti documentul informatjc care
reproduce un act juridic, face dovada pana la proba contrarie. semnatura electronica este o
procedura soeciala de identitate a unei persoane.
Folosirea martorilor i procesele dintre profesionisti pt a demostra un contract sau peste
inscrisuri
Art 309 alin 2, derogarea i materie comeriala. Contfa unui profesionist se poate dovedi daca
actul a fost facut de profesionist in exercitiul intreprinderii si xaca legea nu interzice proba
respectiva.

Protectia consumatorului
Consumatorii, pers fizice si pers juridice care nu sunt comercianti, ex o fundatie.
legea le da o serie de drpeturi, in plus de ceea ce ei au, un plus de protectie juridica.
Fundamentul este ca sa reechilibreze situatia cu profesionistii.

Legea permite consumatorului sa inceteze un contrcat si in situatia in care comercaintul

savarseste comportamente, practici abuzive impotriva consumatorului.
Ideea de protectia a consumatoruluk sufera o dezvoltare continua. Exista 2 explicatii : nu sunt
suficient de descuranjante obligatiile imouse comercinatilor. Si cea de-a doua este ca
societatea evolueaza ataf de oete incat consumatorului este greu sau chiar imposibil sa
inteleaga produsul le care il achizioneaza.
Ca si reglemantare avem o lege cadru ca legea 26/2004 care stabileste cateva principii si
aplicari particulare in cazurile cale mai des ntlnite.
Avem o lege cadru dar suborgonata og 21/1992.
Avem o serie de regelmentari de lege sau ordonanta