Sunteți pe pagina 1din 5

Curs 7

In materia de clauze abuzive exista anumite limitari. Jurisprudenta incearca sa


ndeprteze cat mai mult aceste limite, astfel incat sa se acopere o arie mai mare
de clauze.
Definitia clauzei abuzive, directia 13/1993 este clauza din contract fie nu a fost
negociata direct cu consumator i care singura sau impreuna creeaza un
dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor care este in
detrimentul consumatorului.
Art 4 alin 1 nu adauga si cerinta ca aceasta clauza sa fie contrara bunei credintei.
Aceasta cerinta nu este nevoie sa fie reglementata sa fie direct.daca aceasta
clauza creeaza dezechilibru semnificativ este aproape imposibil sa zici ca ea
reflecta buna credin.
Nu a fost direct negociata cu consumatorul= consumatorul nu a avut posibilitatea
sa influeneze natura ei. Este o chestiune de fapt, batura ei , nu sa o influeneze
in niciun fel, sa ii schimbe sensul. Legiuitorul spune ca nu are posibilitatea sa
negocieze natura cand este vorba de un contract standard art 1202 c civ.
Posibilitatea consumatorului de a modifica , negocierea acestei clauze sa fie
inlatura elemente care il dezavantajeaza intr-un sens care sa fie mai productiv pt
consumator. In practica, daca partea mai slaba a avut ocazia sa discute clauza
respectiva, sa i se ofere explicaii si dupa aceea semneaza contractul, clauza a
fost negociata direct, chiar daca nu s-a schinbat natura ei. Dandu-se voie sa
negocieze ceea ce il afecteaza a avut posibilitatea sa negocieze clauza.
Cum probez ca intr-o situatie individuala a avut posibilitatea de negociere? Este o
chestiune delicata. Trebuie facuta un proces-verbal, o minuta. Nu prea se
intampla.
Daca sunt situatii si legea prevede ca este posibilitatea sa aiba loc o negociere
reala in legatura cu unele clauze si eventual ele sunt amendate, nu sunt
discutate, exista refuz, clauzele respective nu sunt acoperite de faptul ca au fost
agreate modificri care sunt susceptibile de abuz.
Legea are in anexa in care exemplificativ ne arata tipul de clauze abuzive. Alin 5
art 4 .
Cu cat produsul este mai complex cu atat mecanismele de informare si de
protectie a consumatorului trebuie sa se aproprie ..
-factorii care au detereminat
-Contracte similare, contractul cu cat e mai puternic comercial, cu atat ai
contracte mai sofisticate standard
Sanctiunile

daca ele sunt constate, constatarea poate sa o faca consumatorul sau un organ
care protejeaza consumatorul, clauzele respective poata fi constate nulitatea lor,
sunt nule absolute in baza legii, sau ele pot fi eliminate printr-un act aditional, ca
efect al continuarii contractului dupa eliminarea lor. In practica, comerciantul
pune in executarea clauzele respective, consumatorul refuza, comerciantul
folosete contactul pt a atrage raspunderea consumatorului si instanta declara
nulitate, daca aceste clauze sunt eseniale pt derularea contractului, atunci intreg
contractul este nul.
Contravenii.
Legea 193/2000.
exemple de clauze abuzive
Denuntarea unilaterala a contractului fara motive precizate in contracte
Alegerea jurisdictie alta decat cea statala, daca se afecteaza posibilitatea de
apare
Se limiteaza posibilitatile legale de a actiona impotriva comerciantului
Situatia in care comerciantul rspunde mult mai rar decat consumatrorul

Incheierea contractului intre comerciant si consumator


Oug 34/2014 sunt mai multe diferite categorii de contracte
Contractele la distnata care raman obiectul principal
Contractele incheiate direct in prezenta intre consumator si comerciant
Obiectul material al acestor contracte, OG sunt reglementate cu contracte de
orice fel incheiate de comercianti care privesc bunuri mobile. Din categoria
bunurilor mobile sunt excluse cele de utiliti, de electricitate, energie termica.
Aceste produse sunt livrate intr-un regim strict de reglementare, si acele
autoriti sunt cele are stabilesc mijloacele de protectie. Sunt stabilite printr-un
contract tip, prin care consumatorii sunt nevoii sa le inchie in forma propusa de
autoritate.
Locatia in care poate avea loc negocierea, legea limiteaza aceste locatii la
spatiile comerciale definite ca locul in care comerciantul isi desfasoara in mod
obisnuit activitatea de vanzare. Vanzarea directa catre consumator. Din acest
punct de vedere OG se aplica intre consumator si supermarket.
Serviciile de comunicatie sunt prevzute ca facand parte din sfera OG.
Protectia se realizeaza prin reglementarea minumului de informatii pe care
comerciantul trebuie sa il puna la dispozitia consumatorului.

- Este vb de dezvaluirea principalelor caracteristici ale produsului, tinand cont de


modul in care interacioneaz inainte de cumprare. Produsul este la raft la care
ai posibilitatea de a testa, vezi caracteristicile, poti primi informatii suplimentare .
Consumatorul trebuie sa aib posibilitatea de a sti cine ii va vinde art 4 alin 2 lit b
spune cateva elemente de identificare.
-Costul produsului
Art alin 3 sunt prevzute contracte care desi aparent cad sub sfera legii, ele sunt
reglementate prin OG separate
- Modalitati de plata si livrare
-Durata de livrare etc
Sunt conditii minimale
Art 5 ntotdeauna cel care trebuie sa probeze ca a pus la dispozitie aceste
informatii este comerciantul
Pt contractele la distanta , cele care nu se deruleaz intr-un spaiu comerciant, ex
fax, email, telefon.
In general are cam aceleasi categorii de informatii, dar si unele informatii
suplimentare, cat il costa oe consumator utilizarea mijlocului de comunicare.o
alta problema dezvaluirea costurilor de livrare.
Pt ca acest contract se incheie fara a fi o relatie directa, trebuie precizat ft clar
dreptul de retragere.
Limba in care informatia trebuie furnizata este limba romana.
Forma in care se incheie a este contracte, exista mai multe cerinte pt contractele
care se incheie la distanta, in general se incheie electronic, exista obligatia ca sa
transmit comerciantul consumatorului si in format scris, sau un contract in
forma electronica, astfel nct , consumatorul sa probeze condiiile in care s-a
incheiat contractul
Dreptul de retragere ncepe sa curga de la data la care s-a incheiat
contractul,contract de servicii, de la data la care a intrat in posesia bunului, daca
e vorba de un contract de bunuri. Aceste termen este de 14 zile, acesta poate fi
prelungit legal sau chiar de catre comerciant.
In cazul in care are loc returnarea
Art ..obligatiile profesionistului, trebuie sa returneze sumele primite, inclusiv
daca era prevazute sume separte pt consumator, ele trebuia returnate si prin
acelasi mijloc de plata prin care l-a incasat, transfer bancar, plata numerara.
In cazul consumatorului, obligatia este aceea de a notifica si a returna bunul in
conditiile primite, nu trebuie sa altereze bunul, daca l-a alterat, comerciantul se

poate prevala de acest lucru pt a refuza. Daca insa bunul natural s-a degradat
acest risc este suportat de catre comerciant.
Art 16 sunt cateva exceptari de la acest drept de retragere. Daca s-au prestat
complet serviciile, ele nu mai pot si restituite.
Daca este vorba de produse de pe care fluctueaza in functie de marfuri.
Retragrea nu este permisa.
Art 20 vb de transferul riscului, si ca derogare de la transferul riscului din c civ,
riscul , indiferent de cine suporta transportul, se transefara in sarcina
consumatorului din momentul in care intra in posseisa fizica a bunului. Exista si
situatia in care riscul se poate transfera in momentul livrarii. Livrare catre
transportator cand consumatorul a angajat pe transportator.
Art 25 este imperativa in sensul in care daca consumatorul ar vrea sa renunte la
aceste dr nu poate sa isi faca. Aceste .clauze sunt considerate ca nefiind
obligatorii, deci nu poate tinut consumatorul de un prejudiciu sa ii plateasca
Legea 72/2013
Are la baza o directiva europeana 7/2011- sa i terbi oeste liberattea partilor de a
stabili raspunderea, in anumite situatii daca tu, legiuitor ,daca consideri ca o
nerespectare cronica a contractului poate sa afecteze echilibrul economic,
cultural. Este o lege care se aplica intre comercianti !
Se refera la masuri pt combaterea ..
Art 1 alin 2 legea se aplica intre profesionisti si comerianti
Creanele acoperite sunt cele exigibile si lichide si care presupun bani.
Sfera poate sa fie si entitatile care sunt detinute de un organism public, societi
cu capital majoritar de stat.
Liniile majoritare
Exista o limitare care este imperativa cu privire la durata in care trebuie sa se
fac plata , o perioada de maxim 30 zile, in care debitorul sa plateasca afara sa
fie nicio consecinta. Dupa acesta perioada trebuie sa curga o dobanda, fie
contractuala, fie legala.
Termenul de plata intre profesionisti trebuie sa fie de maxim 60 zile, in maxim 60
zile obligatia trebuie pltita. Exceptional se poate stipula durate mai mari, dar sa
nu fie considerate abuzive. Durata abuziva = art 14 si arg 14 clauze contractuale
si clauze abuzive
Art 12 clauza care extinde durata este abuziva daca stabiliteste in mod vadit
inechitabil fata de creditor termenul de plata, nivelul dobanzii sau daune interese
suplimentare.

Art 13 sunt cateva elemente care pot duce la calificarea clauzei ca fiind abuzive,
limite exemplificative. Ele sunt alternative, nu trebuie luate cumulativ.
Art 14 cateva exemple de clauze abuzive

S-ar putea să vă placă și