Curs 9

Privilegiile si ipoteci imobiliare

Garantia reaka , ca e privilegiu, ca e ipoteca, ar trebui sa fie o situatie

excepional, garantia in sine nu are un obiectivv economic propriu, ea doar
ajuta oe creditor in a recupera creabta sa in cazul in care debitorul nu plateste de
buna voie sau nu poate plati. Din aceasta oersepectiva, garantia nu este o
modalitate alternativa de executarea a unei obligatiii, si nu este i facilitate
economica ot debitor. Debitorul care e nevoit sa aporte o garabtie se afla untr-o
situatie mai mpovrtoare. In aceste conditii si dr sale legate de bunul propriu,
constituind in garantia sufera anumite limitari. Aceste limitari sunt cu scopul de
a-i conferi confort creditorukui, ca mai devreme sau mai tarziu va recupera
creanta garantata.
Dc nu sunt toate creabteke garantate? Explicatia e economica, debitorul nu are
de regula, atatea bunuri, o asemenea valoare incat sa acooere toate creantele
sake la hn moment dat. Atuncu el va negocia acordarea de garabtie asuora
bunurilor sale in functie de ceea ce disuoune, ce poate economic sa disouna in
kegatura cu bunurile sale si in functie de oyterea sa de negociere in raport cu
fiecare creditor. Rezuktatuk este ca unii creditori cor obtine granatii, iar aktii
raman negarantati.
Legea protejeaza creditorii la fel, insa exista un plus de pritectie acirdata cred cu
garabtie iptecara sau orivilegiati, prin simplu fapt ca ei se poate indreotate
impotriva unui bun al debitorului. Cei fara garantii sunt creditori chirografari.
Legea diferebtieaxa sau tarteaza totit creditorii la fel ?
Daca mai mukte grabatii asupra aceluisai bun, economic kegea nu ii poate
proteja la fel, pt ca daca ar apluca o protectie ., ar incakca scopul garabtiei.
Conform ca se piate ubdestula din bunul resoectiv. De aceea legea
reglementeaza ckasifucarea in situatia in care un bun cobstituie garantue ot mai
multi cred.
Din perspectiva rolukui, executarea garabtiei asuora bunului de catre creditor
este situatia cea mai dezavantajoasa, chiar daca nu isi recupereaza creanta, pt
el ineseamna cel outin un efort suplimentar, iar ot debitor inseamna pierderea u
ui bun ot care are nevoie in activitatea s.
Garabtia este u instrument de mobilizare si pt debitor de a face toate efirturile pt
a plati la termen si integrak creanta.
Din aceste raport de interese, dr garantiilor reale este influenat ipde anumite
pruncipii de baza
1. Pp al egalitatii creditorilor, dar numai in cazul in care sunt garabtati cu bunuri
diferite sau daca sunt garantati cu acelasi bun, intre ei legea nu confera nicio

prioritate, caz in care eu isi impart contravaloarea bunului obtinut in urma

executarii in conformitate cu creanta.
2. Po prioritatii intre creditorii cu farabtii in functie de momentul constituirii si
perfectarii garaniei. Este o departare de la pp mentionat mai sus.
3. Principiul liberii circulatiei a garantiei.
4. Pincipiul al bsubstituirii garantiei sau stramutarea, garantia se muta asupra
unului care inlocuieste bunul constituit initial ca si garantie.
Creditorul garantat are 2 dreoturi fundamentale.
1. Dr de a urmari bunul constituit in garantie in mainile oricarei oersoane, fie
deterpntor precar, fie dobanditor ulterior
2. Dr de a se indekstula cu prioritatea tpdata de rangul sau din bunuk respectiv
inainteai oricrui alt creditor.
Garabtia nu poate sa supravieuiasc, este un dreot real accesoriu.
Ipiteca este grabtia care poarta asupra unui bun, mobiliar sau imobilar, care este
cinstituir chiar garantiei.
Privilegiuk este un drept real accesoriu care vine numai din lege si care da
dreotul creditorukui respectiv sa se indestukeze dintr-un bun sau o categorie de
bu uluri detereminata de lege.
Deosebirea intre privilegii si ipoteci este ca privilegiile in anumite conditii au ra g
prioritar chiar daca ele se nasc dupa constituirea unui bun. Este o abatare de la
insusi principiul ierarhizarii.El da peste cap ordinea naturala intre garantii. Avand
in vedere aceste efect, legiuitorul urmareste limitarea nr privilegiilor. Priviilegille
intre garantii este exceptia, ipoteca este regula.
Codul din 2011 stabileste doar 2 privilegii:
Art 2334-privilegiul este opozabil fara a fi necesar inscrierea n registre de
publicitate. Aceasta solutie nu este neaoarat aplicabila in cadrul ipotecii mobiliare
art 2432 care spune ca privilegiul de fapt mobiliar bate o ipoteca mobiliara numai
daca este inscris in cartea funciara inainte de perfectarea ipotecii. Regula este nu
trebuie sa inscrii in cartea funciara, dar pt ipotecile mobiliare trebuie sa faci
formalitatea.
Art 2335, un reditor privilegiat e preferat fata de creditorul ipotecar mobiliar diar
daca inscrie in arhiva privilegiul, inainte ca ipoteca sa fi fost perfectata.
Ierarhizarea privilegilor intre ele art 2336Privilegiile din codul civil
Privilegiile generale si are nu sunt regelenentate de codul civil, ci de codul de
procedyra civila, sechestrele

Privilegii speciale arg 2339 privilegiile vanzatorului bunului mobil si privilegiul

cekui care are un drept de retentie.
Intre cele 2 privilegii legiuitorul nu a stabilit un rang, a stab un rang dar nu e
consecvent. Exita u privilegiu puternic ak comisionarului, comisionarul va avea
oreferinta fata de vanzatorul neplatiti, iar comisionarul este un dentor pt bunutile
pe care le are in contul comitentului. Nu intotdeaua se aplica ordinea din art
2339.
Exista un privilegiu care bate tiate privilegiile, si anume privilegiul oenal.
Sechestrul asigurator penal are prioritate fata de orice alt privilegiu.

Ipoteca
Induferent ca este mobiliara sau imobiliara este prin definiyie prin nedeposedarea
debitorului, cand avem deposedarea ne aflam la gaj .
In codul comerical gajul era regula,
Este accesorie, este indivizibil. Indivizibilitatea
este ca indiferent daca se
pkateste o parte din datorie, bunul va fi urmarit in intregimea lui, indiferent de
circulatia bunului.
Dreptul de urmarire exista, dreptul de preferibta.
Ipoteca devine opozabila doar in momentul inscrierii unui registru de publicitate,
are rol de a potenta intreaga valoare-art 2346 apkuca art 20 c civ . Kegiuitorul
reglementeaza cu strcuete modul in care se inscrie ipoteca, astefk inct sa se
aplice pp primul inscris, primul in rang .
Conflict de ipiteci de naturi diferite, mobiliare si imobiliare.
Legea spune ca sunt asimilate clauzele de rezerva ale proprietatii. Vanzatorul cu
retinrpenrea dr de prop , daca vrea sa beneficeaze in intregime de acest lucru, el
dptrebuie sa inscrie aceste dr in registele de oub. Pt vanzatorul unui kobil nu are
efect practic acest lucru, pt ca oricum ek se presupune ca are privilegii.
Cesiunea de creanta are scop de garantie. Este asimilata ipotecii, exista aceiasi
necesutate de jnregistrer in registrele de oub pt a oastra rangul si pt a fi
opozabila.
Ipotecile au 2 surse se nasc fie din lege, fie din conventie.
Ipotecile convetionale, legiuitorul pt constituirea lor valabila disoune niste cerine
limite si anume cobtractul de ipiteca trebuie sa prevada suma garantata sau sa o
determine, trebuie sa identifice partile, mai akes din perspectiva cred ipotecar, sa
spuna pt ce obligatie se constituie ipoteca, ot ca e posibil ca obligatia respectiva
sa fie executata ca o stingere a creantei si de asemenea este fundamental sa fie
o descriere suficient de precisa.

Art 2372 alin 3 , daca poarta asupra tutuor bunurilor mobile si imobile viitoare,
coninutul nu este precis.
Ipoteca -permite orice bun mobil sau imobil, generic, o universalitate, corporal
sau incorporal, bunurile pot fi chiar determinabile, la momentul constituirii sa nu
fie in patrimoniul.
Universalitatea, daca ea se naste din conventie, apare o limitare, in acest caz
numai un profesionist poate constitui o ipoteca asupra universalitatii mobile sau
imobile.
Cu privire la intinderea ipotecii art 2354 , ipoteca se intinde nu numai asuora
capitalui , ci si asupra accesoriilor, dobanzi, penaliti, or3cum si asuora
cheltuielilor ezonabile de executare.
avrm o situatie din punct de vedere practic si anumite accesiunea , ipoteca se va
intibde si asupra bunului care se unete cu bunul constituit. Cu privire ka ipiteca
mobiliara, acest principiu, este posibil ca prin confunziune, bunul asuora caruia
exista ipoteca imboliara sa fie inglobat intr-un bun de valoare mai mare asupra
caruia nu exista niciun drept de garantie, conform art ipoteca se extinde si
asupra bunului rezultat.
Poate exista situatia in are fiecare din bunurile indiv asuora fiecaruia exista o
ipoteca imbobilara, orin cinfuziune se naste un bun nou. Te uiti care si-a inscris
dreotulmde ipoteca asupra bunului individual, odata ce s-a facut contopirea are
drept asupra bunului nou rezultat.
Pt situatia de accesiunea intre un mobil si un imobil avem o sokutie mai clara in
art 2356 are soune ca daca bunul mobil devine acesor al unui imobil, atunci
prioritatea rangukui o va avea creditorul ipotecar mobiliar, nu cel imobiliar. Dar
legea cere ca aceasta prioritate sa exiet ca bunul mobik sa isi pastreze
individualitatea.
Daca am bunuri mobile care nu isi mai pastreaza indivi pt ca au fost inglobate in
imo ile, e ckar ca pierde cred ipotecar mobiliar, prioritate are credi ipotecar
imobiliar. Ipoteca se stinge prin lege, cu privire la materialelor de constructie.
Arg 2358 constata prin titlul circulatie ipotecii si anu e soune ca dreptul acesta
poate fi cedat si separat, cu akte cuvinte creditorul ipotecar poate sa decida sa isi
piard preferinta. Este beneficiul sau si poate dispune de el. Exista 2 condirii,
trebuie sa fie un act scris, sa fie o notificare a debitorului . Si juridic trebuje ca
suma pt care constituie ipoteca sa fie detereminata in actul constitutiv
in caxul in care suma nu este determinata in actul constitutiv, legiuitoruk a vrut
sa accentueze ca acest privilegiu poate fi instrainat insa numai in limita sumei
garantate.
Dobanditorul piate sa fie de buna sau rea credibta. Daca a fost de buna credinta,
acesta nu poate decat sa se i dreote impotriva cedentului. Pana ala ruma el nu a
facut decat sa pkateasca pt acesta. Art 2362 .

Situatia in care in pers tertului dobantiro se contopeste titlul de proprietate cu...

cred ipotecar se stinge, daca un cred de ranguk 2 care a primit ca dare in pkata
bunul ipotecat, atunci creanta sa stins.

ipoteca mobiliara
Avem 2 mom
Momentul constituirii art
Perfectarea 2409
Momentul beneficirii de efecte
Mom constituiirii, incgheierea contractului de ipoteca kobiliara. Acesta nu produce
efecte .decat atunci cand este in patrimoniul debitorukui si in aceladi timp
obligatia garantata a luat anastere pt ca poti de pricipiu sa garabtezi cu o
obligatie viitoare.
Momentul perfectarii exista efectele ipotecii si e nregistrat in arhiva de garantii
reale mobiliare.
Din punct de veedere al privilegiului ceea ce conteaza este nregistrare la cartea
funciara, dar inregistrarea nu insemna neaprat perfectarea.
Forma. Forma contractului este scrisa si 3set o forma ad vakiditatem, dar nu
trebuie sa fie o forma solemna, poate sa fie o forma autentica. Ea se incheie in
forma privata intotdeauna.
Bunurile ipotecate : art 2389 desi insira categoriile de bunuri, din descrierea
acestira el permite orice fel de bun sa fie constituit dreot obiect al unei ipoteci
mobiliare . Daca bunul nu exista in mom incgierii contractului, iar dupa intra in
patrimnoiuk acestuia , atunci poti sa il execui.
Descrierea bunului ipotecat. Avem o reluare a pp descrierea sa fie suficuent de
precisa, dar pt ca descrierea bunuluk este mai lejer regelementata fata de oartea
imobiliara, legiuitorul vine cu o reglementare.
Cand se poarta asupra unei universalitati, cere sa se precizeze natura
universalitatii si continutul ei. Natura presupune de faot caracterizarea titlutilor
de universalitate, dar numai daca e altceva decat patrimoniul sau daca este o
universalitate conventionala . Daca e fond de comert, trebuie sa soui ca e fond de
comert al debitorului.
Ipoteca asupra conutilor bancare trebuie sa fie inscris in ipoteca pt ca ipoteca sa
fie valabila. Art 2392 ipoteca se extinde si asupra accesoriilor, idea de accesoriu,
ceva ce este produs de bunul ipotecat. Legiuitorul foloseste teremnuk de PRODUS
si care are producetele propriu-zise. Si inmateria mobiliara exista dr de urmarire,
o mare varietate de bu hri pot fi urmrite de creditorii ipotecari.

Obiectul juridic al contractului de ipoteca : drepturile si obligatiile partilor