CAIET DE SARCINI

STRUCTURA DE REZISTENTA
CAP.1 CERINTE GENERALE
1.1 . Consideraii generale
1.1.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde principalele condiii tehnice ce trebuiesc avute n vedere la
executarea lucrrilor pentru "Extindere locuin P+E+M".
Prezentul caiet de sarcini trateaz urmtoarele aspecte:
CAP.1 CERINTE GENERALE
1.1.2 Respectarea prevederile din prescripiile tehnice n vigoare
1.1.3 Acte i normative obligatorii
1.1.4 Calitatea materialelor
1.1.5 Reeaua utilitilor publice

1.1.6 Inspecia Consultantului si a Investitorului

CAP.2 - LUCRARI DE PREGATIRE A EXECUTIEI
2.1 Consideraii generale
2.1.1 Analiza i definitivarea concepiei organizatorice a lucrrilor;
2.1.2 Stabilirea formaiile de lucru pe meserii, precum si modul n care urmeaz
sa se desfoare execuia.
2.1.3 Dotare cu toate sculele, materialele si echipamentul necesar.
2.1.4 Supravegherea n permanenta a lucrrilor
2.1.5 Trasarea
CAP.3 - TERASAMENTE
3.1

Spturi

3.2

Recepia lucrrilor

CAP.4. LUCRARI DE BETON SIMPLU SI BETON ARMAT

4.1

Generaliti

4.2

Stabilirea reetelor

4.3

Materiale pentru betoane

4.3.1 Cimenturi
4.3.2 Agregate
4.3.3 Prepararea betonului

4.4

Otelul pentru armturi

4.5

Cofrajele i susinerile lor

4.6

Turnarea betonului

CAP.5 - Descrierea lucrrilor

5.1

Introducere

5.2. - Lucrri de infrastructur

5.2.1 Executarea fundaiilor
5.2.2 Recepionarea lucrrilor de fundare
5.3

Precizri privind executarea lucrrilor de betonare.

5.3.1 Pregtirea tunrii betonului
5.3.2 Reguli generale la aducerea lui la punctul de lucru a betonului.
5.3.3 Compactarea betonului
5.3.4 Tratarea betonului dup turnare

5.4 . Abateri admisibile si defecte limita ale elementelor de beton si beton armat
5.4.1 Defecte limita admisibile ale elementelor de beton si beton armat
5.5. - Executarea lucrrilor de zidrie
5.5.1 Executarea lucrrilor cu personal calificat
5.5.2. Execuia i recepionarea lucrrilor de zidrie
5.5.3. - Materialele vor fi puse n opera
5.5.4 Perei din zidrie se vor executa astfel
5.6

Executarea lucrrilor din metal

5.6.1 Executarea lucrrilor conform prevederilor STAS 767/0-88; STAS 10166/177; STAS 561-86
5.6.2 - mbinarea elementelor din metal
5.6.3 - Normelor tehnice C172-88 si C228-88.
5.6.4 - Elementele din metal
5.6.5 - Materialul pus n opera va fi tratat mpotriva coroziunii.

CAP.6. - Masuri de protecie a muncii

6.1 Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii
6.2 - Respectarea unor masuri suplimentare.
6.3 Alte msuri

Cap 1. CERINE GENERALE

1.1.2 - Constructorul are obligaia de a cunoate, aplica i respecta prevederile din prescrip iile tehnice
n vigoare la data aplicrii proiectului, prescripii referitoare la modul de preparare i punere n lucru a
betonului, executarea lucrrilor de metal, precum si metodologia de recepionare a lucrrilor sau
respectarea normelor de tehnica securitii muncii.
1.1.3 Acte si normative obligatorii
Sunt prezentate codurile de proiectare si execuie, cuprinznd STAS-uri, normative si instruciuni
1.1.4 Calitatea materialelor
Materialele trebuie sa fie de calitatea prescrisa de documentaiile de execuie i n conformitate cu
prevederile actelor normative, urmnd sa fie supuse la diverse probe atunci cnd "investitorul" sau
"consultantul" le solicita.
n cazul n care loturile de materiale nu ndeplinesc condiiile de calitate garantate de certificatele de
calitate sau actele normative, se va interzice sau sista imediat utilizarea lor si se vor sesiza de urgenta
investitorul, furnizorul i Organele pentru Controlul Calitii Produselor.
1.1.5 Reeaua utilitilor publice

Antreprenorul are obligaia de a obine toate informaiile de la serviciul utilitilor publice, privind pozi ia
reelelor si le va face imediat cunoscute Investitorului si Consultantului.
Orice deviere sau modificare permanenta sau temporara a reelelor publice va fi permisa numai dup
obinerea aprobrii de la fiecare deintor a utilitilor respective.
1.1.6 Inspecia consultantului i a investitorului
Antreprenorul este obligat sa asigure accesul i toate facilitile pentru a abilita pe consultant i pe
investitor, pentru ca ei sa-si ndeplineasc n mod corespunztor inspecia pe antier, ori de cte ori
acetia solicit n timpul derulrii contractului.
CAP.2 - LUCRARI DE PREGATIRE A EXECUTIEI
2.1 Consideraii generale
2.1.1 Dup primirea documentaiei tehnico-economice de la beneficiar, constructorul va trece la analiza
i definitivarea concepiei organizatorice a lucrrilor de construcii-montaj sub aspectele urmtoare:

- delimitarea si mprejmuirea zonei respective;

- delimitarea si materializarea pe teren a zonelor specifice de lucru, a fluxurilor de circulaie pentru
salariai si persoane strine, a materialelor de construcii, a zonelor de lucru pentru utilaje si a zonelor de
depozitare precum si a zonelor de repaos pentru personalul din execuie;
- stabilirea necesarului global de materiale, precum si a fluxului calendaristic de aprovizionare pe fiecare
categorie n parte de material, n strnsa corelaie cu graficul de execuie a lucrrii;
- stabilirea necesarului global de for de munc, precum si a ritmului de acces a personalului la lucrare
pentru evitarea aglomerrii inutile sau a pierderilor tehnologice de timp;
- strnsa corelaie cu ordinea de execuie a lucrrilor se stabilete necesarul de utilaje de construcie.
2.1.2 Funcie de categoria de lucrri ce urmeaz a se executa se stabilesc formaiile de lucru pe
meserii. precum si modul n care urmeaz sa se desfoare execuia.
2.1.3 . Echipele de meseriai cu calificare corespunztoare trebuie dotate cu toate sculele, materialele si
echipamentul necesar.
2.1.4 - eful de antier trebuie sa aib posibilitatea supravegherii n permanenta a lucrrilor pentru
asigurarea unei caliti corespunztoare a acestora, respectarea dozajelor si a consumurilor specifice
materiale, precum si efectuarea tuturor operaiilor prevzute a se executa.
2.1.5 Trasarea
- Trasarea lucrrilor se va face n conformitate cu prevederile STAS 982/1/15, respectndu-se tolerantele
admisibile de trasare n plan.
- Recepionarea lucrrilor de trasare se va face conform STAS 9824/0/74.
- Trasarea axelor sau verificarea i materializarea axelor structurii existente se va executa in
conformitate cu prevederile, "ndrumtorului privind executarea trasrii de detaliu n construcii"
- La recepionarea lucrrilor de trasare a axelor se va verifica:
- modul de alctuire a reperelor de natura sa asigure stabilitatea acestora;
- amplasarea reperelor astfel nct sa se poat asigura materializarea axelor.
CAP.3 - TERASAMENTE
3.1

Spturi

Toate spturile vor fi executate ct mai aproape de dimensiunile si forma exacta precizata in plan ele
de specialitate, astfel n ct aceea sa necesite un volum minim de umplutura.
Spturile vor fi executate respectndu-se prevederile din "Normativul privind executarea lucrrilor de
terasamente pentru realizarea fundaiilor de construcii civile si industriale" - indicativ C.169-88, cap.1, 2,
3 si 4.

3.2

Recepia lucrrilor

- Recepia lucrrilor de terasamente se va executa n conformitate cu prevederile normativelor C.169/88

si C.56/1985.
- La terminarea lucrrilor de spturi pentru fundaii se va verifica poziia, dimensiunile si coteIe de nivel
realizate fata de prevederile proiectului si se va ntocmi un proces verbal de lucrri ascunse.
CAP.4. LUCRARI DE BETON SIMPLU SI BETON ARMAT
4.1

Generaliti

Calitatea materialelor si nivelul de execuie vor fi n conformitate cu urmtoarele coduri:

STAS 10107/0-90; NEOI2/99; C56-85
Actele care certifica calitatea materialelor care urmeaz s intre n alctuirea betonului trebuie sa fie la
dispoziia consultantului.
4.2

Stabilirea reetelor

Clasa betonului, definit de NE012/99 si STAS 10107/0-90 se stabilete prin proiect pentru fiecare
element de construcie. Reetele betoanelor utilizate vor fi preparate conform reetei clasei respective.
4.3

Materiale pentru betoane

4.3.1 Cimenturi
Sortimentele de ciment utilizate la prepararea betoanelor sunt specificate n proiect i prevzute in
normativul NE 0I2 / 99, Anexa 1.2.
4.3.2 Agregate
Condiiile de folosire a agregatelor pentru prepararea betoanelor sunt prevzute de:
STAS 1667-76; NE012/99, anexa IA
4.3.3 Prepararea betonului
Betonul se caracterizeaz prin:
- clasa betonului, conform NE012/99, tabel 5.4;
- lucrabilitate, conform NE012/99, anexa 1.2
- tipul de ciment, conform NEOI2/99, anexa 1.4;
- mrimea agregatului, conform NE012/99, anexa 1.4;
- gradul de impermeabilitate, conform NE012/99, tabel 5.4;
- gradul de gelivitate, conform NE012/99,) tabel 5.4;
Caracteristicile betonului sunt cele specificate in proiect.

Controlul calitii betonului preparat se face prin prelevarea de probe n condiiile normativului NE0l2/99.
anexa VI.3.
4.4 Otelul pentru armturi
Otelul trebuie sa ndeplineasc condiiile tehnice prevzute de STAS 438/1~89. STAS 438/2-91, STAS
430/2-80 si STAS 10107/0-90.
Tipurile de otel folosite sunt OB37 si PC52.
Folosirea altor tipuri de otel-beton nu este posibila dect cu aprobarea proiectantului. care se face numai
pe baza "Certificatului de calitate" emis de productor.
4.5 Cofrajele si susinerile lor
Cofrajele si susinerile lor trebuie sa asigure forma, dimensiunile si gradul de finisare al construciei,
conform proiectului.
Calitile pe care trebuie sa le ndeplineasc cofrajele sunt precizate n NEOI2/99, anexa III. Verificarea
calitativa a lucrrilor de cofrare si de sprijiniri este precizata n normativul C56-85, act normativ a crui
respectare este obligatorie.
4.6

Turnarea betonului

Aceasta. Operaiune cuprinde urmtoarele faze:

- montarea armturilor,
- turnarea betonului,
- compactarea betonului,
- decofrarea betonului,
- verificarea calitii betonului.
Toate aceste succesiuni de operaiuni se vor executa respectndu-se precizrile NEOI2/99, cap. 12 13;
14; 15; 16.
CAP.5 - Descrierea lucrrilor
5.1

Introducere

Infrastructura se va executa integral din beton armat monolit, respectndu-se calitile materialelor
cerute prin proiect si de normativele n vigoare. Execuia construciei va ncepe cu lucrrile de trasare
terasamente, cofraje si turnare beton la infrastructura si vor continua cu lucrrile de suprastructura.
Dup fiecare faza de execuie, conform normativului NEOI2/99, cap.17 si Legii 10/1995 se va verifica
calitatea lucrrilor de construcie de ctre unitile beneficiare de investiii, de proiectare si de construc ii
montaj n conformitate cu atribuiile ce decurg din normativele menionate.

5.2. - Lucrri de infrastructura

5.2.1 Executarea fundaiilor
- Lucrrile de fundaii, se vor executa n conformitate cu prevederile normativului P10/86.
- Executarea fundaiilor se va face numai dup recepia lucrrilor de terasamente.
La executarea fundaiilor se vor avea n vedere urmtoarele:
- materialele ntrebuinate trebuie sa corespunda indicaiilor din proiect i prescripiile
tehnice n vigoare;
- fundaia se va executa (lucrrile de betonare) pe ct posibil fr ntrerupere.
5.2.2 Recepionarea lucrrilor de fundare
- Lucrrile de fundare se vor recepiona n conformitate cu prevederile normativului C56/85.
- La recepia lucrrilor de fundare, n afara prevederilor la abaterile admisibile, se vor mai verifica
existenta n conformitate cu proiectul a armaturilor ce pleac din fundaii.
- Toate verificrile i constatrile efectuate cu ocazia recepiei fundaiilor se vor consemna in procesele
verbale de lucrri ascunse. n acelai sens, se va verifica si se vor face aprecieri (consemnate ntr-un
proces-verbal) cu privire la calitatea turnrii betonului si a aspectului betonului dup decofrare.
- Lucrrile auxiliare aferente infrastructurii (hidroizolaii, umpluturi, sistematizare verticala, etc. se vor
executa cu respectarea prevederilor de ordin general, cuprinse n legislaia n vigoare i cu respectarea
prevederilor specifice cuprinse n documentaia tehnic.
5.3

Precizri privind executarea lucrrilor de betonare.

5.3.1 Pregtirea turnrii betonului

Aceasta operaie comporta efectuarea urmtoarelor verificri si ndeplinirea urmtoarelor condiii:
- sunt realizate n mod corespunztor operaiile pregtitoare, sunt aprovizionate si
verificate materialele necesare (ciment, agregate, piese nglobate), iar utilajele si
dotrile necesare sunt n stare de funciune;
- formaiile de lucru sunt stabilite si instruite n ceea ce privete tehnologia de execuie, tehnica securitii
muncii si PSI;
- au fost recepionate calitativ lucrrile de spturi, cofraje si armturi, n funcie de situaia respectiva;
- dac suprafeele de beton turnat anterior i ntrit sunt corespunztor curate de pojghia de lapte de
ciment.
- daca acestea nu prezint zone necompactate sau segregate si au rugozitatea necesara asigurrii
bunei legturi ntre betoane;
- daca sunt asigurate condiiile corespunztoare de desfurare normal a lucrrilor si de protecie
ulterioara a lui;

- daca s-au luat msuri corespunztoare de dirijare a apelor provenite din precipitaii, pentru a se evita
acumularea lor n incinta sau n jurul lucrrilor (pmnturi sensibile la umezire, etc.).
5.3.2 Reguli generale la aducerea lui la punctul de lucru, n maximum 15 min., betonul trebuie sa fie pus

n lucrare. In cazul n care durata transportului este mai mica de 1 ora, se poate admite un interval de
max. 30 min.
De regula, betonarea se face fr ntreruperi, nsa atunci cnd acest lucru nu este posibil, se creaz
rosturi de lucru.
Din mijlocul de transport, betonul se descarc prin jgheaburi direct n cofraj.
Betonul adus la punctele de lucru trebuie sa se ncadreze n limitele de lucrabilitate admise si sa nu
prezinte scuregeri.

Este admis

mbuntirea lucrabiliti

numai

prin

folosirea

unui aditiv

superplastifiant.
nlimea maxima de cdere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m.
n timpul turnrii betonului se va avea grij s se evite deformarea sau deplasarea armturilor
fa de poziia prevzut n proiect. Daca totui asemenea defecte se constata, ele trebuie remediate pe
loc, n mod operativ si se continua turnarea.
Betonul se toarn uniform n lungul elementului, urmrindu-se realizarea de straturi orizontale de
max. 50 cm nlime, iar turnarea stratului urmtor, se face nainte de nceperea prizei din stratul turnat
anterior.
In timpul betonarii nu este permisa ciocnirea sau scuturarea armaturii elementului de construcie
care se betoneaz i nici aezarea pe armaturi a vibratorului.
Se va avea grija sa se realizeze nglobarea completa a armturilor n beton si sa se respecte
prevederile proiectului si n ceea ce privete grosimea stratului de acoperire.
Este interzisa circulaia muncitorilor si a utilajului de transport direct pe armaturi, pe cofraje sau
pe zonele cu beton proaspt turnat; aceasta operaie se face n timpul betonarii numai pe puni special
amenajate sau pe podine care nu reazem pe armaturi.
Durata maxim admis a ntreruperilor n timpul betonarii nu trebuie sa depeasc timpul de ncepere a
prizei betonului.
Cnd totui nu dispunem de determinri de laborator n acest scop, aceasta durata se considera
de doua ore de la prepararea betonului pentru cimenturile cu adaosuri si 1,5 ore n cazul celor fr
adaos.
Daca ntreruperea betonarii este mai mare, reluarea turnrii este permis numai dup pregtirea
corespunztoare a suprafeelor rosturilor.
5.3.3 Compactarea betonului
Aceasta operaiune se face mecanic cu vibratoare de interior - previbratoare.
n funcie de lucrabilitatea betonului (care poate varia intre LI si Ls) si de tipul de vibrator folosit, durata
de vibrare optima este de 5 - 30 s. Ea se poate stabili prin determinri de prob efectuate cu prima arj
de beton care se pune n opera.
Vibrarea se considera terminata atunci cnd:
- betonul nu se mai taseaz;
- nu mai apar bule de aer la suprafaa betonului;

- suprafa betonului devine orizontal si uor lucioas.

Distanta maxima ntre doua introduceri succesive ale vibratorului este de 1m , ea putndu-se reduce n
funcie de desimea armaturilor si caracteristicile seciunii.
Grosimea stratului de beton care urmeaz a fi vibrat nu trebuie s depeasc 3/4 din lungimea buteliei,
iar la compactarea stratului urmtor butelia trebuie sa ptrund 5-15 cm n stratul anterior compactat.
5.3.4 Tratarea betonului dup turnare
Se menine umiditatea betonului cel puin 7 zile dup turnare, pentru a se reduce deforma iile de
contracie i pentru a se asigura condiii favorabile ntririi acestuia. Betonul proaspt turnat trebuie
protejat de vnt i aciunea razelor solare timp min. 24 h.
Protejarea elementelor de beton dup turnare se face prin:
- acoperirea cu materiale de protecie (prelate, rogojini, etc.);
- stropirea periodica cu apa, dup 1 - 12 h de la turnare si se va repeta la intervale de 2 - 6 h. astfel nct
suprafa betonului sa se menin permanent umeda;
- aplicarea de pelicule de protecie, pe baza de prescripii speciale:
Suprafeele de beton proaspt trebuie, de asemenea, protejate n timpul ploilor, cu folii de polietilena sau
prelate, att timp ct exista pericolul antrenrii pastei de ciment.
5.4 . Abateri admisibile si defecte limita (admisibile) ale elementelor de beton si beton armat
5.4.1 Defecte limita admisibile ale elementelor de beton si beton armat (C56-85)
Defecte limita ale betonului monolit
Ruperi i tirbiri la colturi:
- pn la faa exterioara a armaturilor principale cel mult 20 cm/m;
- pn la faa interioara a armaturilor principale: cel mult una de max. 5 cm lungime la 1 m;
- cu adncime mai mare dect cele precedente si de max. 1/4 din dimensiunea cea
mai mica a seciunii: cel mult una de max. 2 cm lungime la 1 m;
- cu adncimi mai mari de 1/4 din dimensiunea cea mai mic a seciunii; nu se admit.
Segregri i lipsuri de seciune, vizibile sau nu la fata elementului:
- pn la faa exterioara a armturilor principale: max. 400 cm/m2;
- pn la fala interioara a armturilor principale: cel mult una de max. 40 cm2/m2;
- cu adncimi mai mari ca cele precedente, dar pn la max. 1/4 din dimensiunea cea mai mica a
seciunii.
- pentru elemente ncrcate cu mai puin dect sarcina de exploatare: nu se admit dect fisuri
superficiale de contracie cu adncime maxima pn la faa exterioara a armturilor principale;
- pentru elementele acionate cu ncrcare de exploatare (STAS 10102-75).

- Sprturi ale betonului cauzate dup ntrirea lui, indiferent n ce scop:

- numai n limitele indicate anterior n primele doua categorii de defecte (referitor
la rupturi si segregri);
- nu se admit armturi de rezistena tiate sau ntrerupte, ca urmare a spargerilor n
beton.

5.5. - Executarea lucrrilor de zidrie

5.5.1 Executarea lucrrilor va fi fcut numai de personal calificat, sub supravegherea persoanelor
nsrcinate cu ndrumarea tehnic i controlul calitii.
5.5.2. - Lucrrile de zidrie se vor executa i recepiona conform prevederilor STAS 10109/1-89; P2/85;
CI7/82; C56/85.
5.5.3. - Materialele vor fi puse n opera numai dup:
- verificarea certificatelor de calitate care s ateste c sunt corespunztoare normelor;
- executarea ncercrilor prevzute n prescripiile tehnice;
- verificarea fiei de transport a betonului i mortarului, concordana calitii prevzute n proiect i n
prescripiile tehnice (consistena mortarului 8-13 cm);
- udarea cu ap a crmizilor nainte de zidire.
5.5.4 Pereii din zidrie se vor executa astfel:
- zidria se ese astfel ca rosturile verticale sa fie decalate de la un rnd la celalalt : n lungul zidului 1/4
din lungime crmid, sau 1/2 lungime sau cel puin 10 cm la blocuri; pe grosimea zidului la 1/2 din
lungime crmid sau bloc.
- grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm iar a celor verticale 10 mm;
- rosturile orizontale si verticale se umplu cu mortar pe toata grosimea zidriei, mai pu in de 10-15 mm la
fata zidriei care urmeaz a se tencui, pentru a se asigura buna aderenta a tencuielii;
- ntreruperea tencuielii n cmp se face numai n trepte;
- ghermelele necesare se vor zidi de o parte si de alta a goluri lor dup udarea prealabila a golurilor i
dup ce vor fi impregnate cu bitum fierbinte.
5.5.5 - Verificarea calitii lucrrilor de zidrie se va efectua conform prevederilor STAS 10109/1-89
paragraf 9. Abateri admisibile
Denumire element de construcie

Abateri limita
(mm)
La dimensiunile pereilor - la grosimea de execuie a pereilor din crmid i blocuri ceramice
- de 14 cm
+ 4 ; -4
- de 24 cm
+ 6; -8
- > de 24 cm
+10; -10
La goluri pt. perei din crmid i blocuri ceramice

- pl. goluri < 100 cm

- pl. goluri > 100 cm

+10 ; -10
+10 ; -10

La dimensiunile n plan ale ncperilor

- cu latura ncperii < 300 cm
+15; -15
- cu latura ncperii > 300 cm
+20; -20
La dimensiunile pariale in plan (palei)
La dimensiunile n plan ale ntregii cldiri
La dimensiunile pe verticala pl. Perei din crmid i blocuri ceramice
- pl. un nivel
La dimensiunea costurilor dintre crmizi
- rosturi orizontale
- rosturi verticale
5.6

+10;-10
+50;-50
+20;-20
+5 ; -2
+5 ; -2

Executarea lucrrilor din metal

5.6.1 Executarea lucrrilor va fi fcut conform prevederilor STAS 767/0-88; STAS 10166/1-77; STAS
561-86
5.6.2 - mbinarea elementelor din metal se face prin sudura cu arc electric, respectnd condi iile
prevzute n STAS 9101-77 si STAS 6662-87. Verificarea calitii mbinrilor sudate se face n
conformitate cu prevederile normativului C150-99.
5.6.3 - La execuie se vor respecta prevederile normelor tehnice C172-88 si C228-88.
5.6.4 - Elementele din metal se vor depozita n ncperi nchise, curate, n condiii n care sa fie ferite de
deteriorri, umezeala.
Transportul elementelor si pieselor se face cu mijloace de transport nchise sau deschise daca sunt
protejate.
5.6.5 - Materialul pus n opera va fi tratat mpotriva coroziunii.
CAP.6. - Masuri de protecie a muncii
6.1 Pe toata durata lucrrilor se vor respecta prevederile Regulamentului privind protecia i igiena
muncii n construcii aprobat de MLP A T prin Ordin 9/N/1993, Normativului C300/94 privind prevenirea si
stingerea incendiilor pe durata execuiei lucrrilor, Legea 90/96, Ordin 56/97 al Ministerului Muncii si
Proteciei Sociale, etc.
6.2 - De asemenea se va urmri respectarea urmtoarelor masuri:
- ncheierea unui proces verbal privind circulaia pe sub zonele de lucru i ngrdirea acestora;

- nainte de nceperea lucrului, ntregul personal trebuie s aib fcut instructajul de protecie a
muncii, sa posede echipamentul de protecie i de lucru, s nu fie bolnav, obosit sau sub influenta
buturilor alcoolice;
- sculele dispozitivele si utilajele sa fie n stare de funcionare, corect racordate la re eaua electrica i
legate la pmnt;
- schelele sa fie prevzute cu balustrade si scnduri de brad si sa fie bine ancorate.
6.3 - Msurile enumerate mai sus nu au un caracter limitativ si se vor completa si cu altele menite sa
evite producerea oricrui accident.
ntocmit,
.....................
Verificat,
.......................