TERMOTEHNICA II - Note de curs 20152016

CURS 12-13-COMPRESOARE
Compresoarele sunt masini termice generatoare, destinate maririi presiunii unui
gaz sau transportului gazelor.

COMPRESOARE CU COMPRIMARE VOLUMICA: Compresorul cu

piston
Un compresor cu piston este compus dintr-un cilindru (1) prevazut cu un sistem de
racire (nervuri in cazul racirii cu aer sau cu apa); in cilindru este montat pistonul (2), care
este etansat fata de cilindru cu segmeni (3). Cilindrul are la o extremitate carterul (4) (o
cutie care nchide mecanismul de antrenare), iar la cealalt chiulasa (5) (un capac care
nchide camera de comprimare din cilindru). n chiulas se afl supapapele automate de
admisie(6) i de refulare (7) care realizeaz comunicarea dintre cilindru i galeriile de
admisie i de refulare. Pistonul este acionat de un mecanism biel (8)-manivel(9).
1

2
9

5
4
6

Fig.1. Schema constructiva a unui compresor cu piston

1-cilindru; 2- piston; 3- segmenti; 4- carter; 5- chiulasa; 6- supapa de aspiratie; 7supapa de refulare; 8-biela; 9- manivela
Pozitiile extreme ale pistonului se numesc puncte moarte. Pozitia cea mai
apropiata de chiulasa se numeste punct mort superior si se noteaza p.m.s iar pozitia cea
mai indepartata se numeste punct mort inferior si se noteaza p.m.i.
Volumul cilindrului cuprins intre chiulasa si piston, cand acesta se afla in p.m.s se
numeste volumul spatiului mort si se noteaza cu Vm. Acest volum impiedica lovirea
pistonului de chiulasa cand acesta se afla in p.m.s.
Volumul cilindrului cuprins intre chiulasa si piston cand acesta se afla in p.m.i se
numeste volum total (V1).
Volumul cilindrului cuprins intre cele doua pozitii extreme ale pistonului se
numeste volumul cursei sau cilindree si se noteaza cu Vc.

Sl. dr.ing. Paula UNGURESAN

TERMOTEHNICA II - Note de curs 20152016

VC

m3
d2
x

4
cil rot

unde d- reprezinta diametrul cilindrului sau alezaj [m] iar x- cursa pistonului, [m].

Calcul termic al compresoarelor

Acest calcul se realizeaza in trei etape progresive de studiu utilizand:

diagrama de functionare ideala (Compresor teoretic)
diagrama de functionare tehnico-teoretica (Compresorul tehnic-teoretic)
diagrama indicata ( Compresor in functionare reala)

7.1 Compresorul teoretic

Are la baza urmatoarele ipoteze:
lipsa spatiului mort (pistonul este tangent la capacul cilindrului, adica nu
ramane niciun spatiu intre piston si capac);
pistonul se deplaseaza fara frecare in cilindru
supapele nu opun rezistenta la curgerea gazului;
Reprezentarea ciclului termodinamic este redata in figura 2.

Fig.2. Diagrama ideala a unui compresor cu piston

Ciclul termodinamic este compus din urmatoarele procese:
4-1- faza de aspiratie-presiune constanta : la deplasarea pistonului dinspre PMS
spre PMI, supapa de siguranta fiind deschisa, gazul patrunde in cilindru, la presiunea p1 din
colectorul de admisie,
In aceste conditii, volumul total al cilindrului (V1) este egal cu volumul cursei (Vc) si
cu volumul aspirat (Va).

Sl. dr.ing. Paula UNGURESAN

TERMOTEHNICA II - Note de curs 20152016

m3
V1 Vc Va

cil rot
1-2 procesul de comprimare din cilindru (ambele supape find inchise, se
comprima gazul din cilindru, sub actiunea pistonului, pana la presiunea p2 din colectorul de
refulare) decurge reversibil, cu exponent constant (1<n<k)
pentru n = 1- comprimare izoterma (1-2T)
pentru n = k - comprimare adiabata (1-2k)
pentru n = n - comprimare politropa (1-2n)
Se defineste raportul de comprimare a unui compresor, :
p
p
p
r 2 3
p a p1 p 4
Obs. Lucrul mecanic consumat de compresor este proportional cu aria 12341. Se
consta ca in timpul comprimarii izoterme, lucrul mecanic consumat este minim. Acest
avantaj se poate obtine numai printr-o racire intensa a gazului de lucru din cilindru.
2-3 faza de refulare- are loc la presiune constanta. (in momentul in care gazul
din cilindru atinge presiunea p2 se deschide supapa de refulare si are loc faza de refulare, in
care gazul este evacuat din cilindru la presiunea constanta p2.
Volumul cilindrului cuprins intre pozitiile pistonului de la inceputul si sfarsitul fazei
de refulare se numeste volum refulat:

m3
Vr V2

cil rot
3-4 egalizarea presiunilor cand pistonul atinge capacul cilindrului, prin
deschiderea supapei de aspiratie, simultan cu inchiderea celei de refulare, are loc
egalizarea presiunilor la volum, teoretic, nul, dupa izocora 3-4.

Calculul debitelor de gaz

Debitul volumic aspirat de un compresor cu i cilindri functionand cu turatia nr:
3
a Va i n r V1 i n r m
V

60
60 s
Debitul masic aspirat: se obtine din ecuatia termica de stare scrisa la starea de aspiratie:
kg
p V
a a a
m
R Ta s

Debitul volumic refulat:

Vr i n r V2 i n r m 3
V1
n
n

Vr

sau p1 V1 p 2 V2 ; V2 1
60
60 s
n

Sl. dr.ing. Paula UNGURESAN

TERMOTEHNICA II - Note de curs 20152016

3

r Va m
V

1
s
n

Lucrul mecanic si puterea consumata

Lucrul mecanic consumat pentru comprimarea gazului intr-un cilindru, la fiecare
parcurgere a conturului 41234 (deci la fiecare rotatie completa a arborelui) este egal cu
suma algebrica a lucrurilor mecanice ale transformarilor care compun ciclul si se
reprezinta in coordonate p-V prin aria conturului 41234.
J
L c L 41 L12 L 23 L 34
cil rot
J

pentru faza de aspiratie 4-1 (p=ct) : L 41 p1 (V1 V4 )

cil rot
2
J

pentru faza de comprimare 1-2 L12 p dV

cil rot
1

J
pentru faza de refulare 2-3 (p=ct) L 23 p 2 (V3 V2 )
cil rot
pentru faza de destindere izocora 3-4 L 34 0

Inlocuind lucrurile mecanice aferente fiecarei transformari se constata ca lucrul

mecanic necesar comprimarii, pentru un compresor ideal, este egal cu lucrul mecanic
tehnic schimbat de gaz cu mediul exterior in timpul comprimarii 1-2.
2

J
L c p1V1 p dV p 2 V2 L t12
cil rot
1

daca comprimarea decurge adiabat:

k 1
k 1
p k
k
k
J
Lc
p1V1 [1 2
]
p1V1 [1 k ]
k 1
k 1
cil rot
p1
k 1
k
[1 k ] W
p1 V
1
k 1
daca comprimarea se desfasoara politropic:

Pc

Lc

n
p1V1
n 1

n 1
p n
[1 2
]

p
1

n 1
n
p1V1 [1 n ]
n 1

n 1
n
[1 n ] W
p1 V
1
n 1
daca comprimarea se desfasoara izoterm:
p
1 J
L c p1V1 ln 1 p1V1 ln
p2
cil rot

Pc

ln 1 W
Pc p1V
1

Sl. dr.ing. Paula UNGURESAN

J
cil rot

TERMOTEHNICA II - Note de curs 20152016

APLICATIA 1
Sa se afle puterea necesara comprimarii aerului intr-un compresor teoretic cu piston,
cunoscand:
debitul masic al compresorului: 1.5 kg/min;
parametrii aerului la aspiratie: 1 bar si 200C.
presiunea la refulare: 6 bar
Se vor lua in considerare comprimarile: a) izoterma b) adiabata
La ce temperatura se evacueaza debitul de apa de racire de 4 kg/min la comprimarea
izoterma, temperatura de intrare fiind 100C?
APLICATIA 2
Un compresor cu piston avand i = 4 cilindri aspira un debit de 4m3/min aer, la presiunea de
1bar si temperatura de 250C, comprimandu-l pana la presiunea de 3.8 bar si temperatura
de 1060C.
Cunoscand turatia compresorului de 1500 rot/min si raportul dintre cursa si diametrul
pistonului x/d = 1.1 sa se determine:
a) cursa si diametrul pistonului;
b) exponentul politropic al comprimarii;
c) puterea necesara comprimarii si puterea motorului de antrenare daca randamentul
efectiv este de 67%;
d) caldura cedata sistemului de racire pe curba de comprimare;

7.2. Compresorul tehnic teoretic

Se bazeaza pe aceleasi ipoteze ca si la diagrama teoretica, cu deosebirea ca se tine
cont de existenta spatiului mort, Vm. Existenta spatiului mort are o serie de consecinte
asupra functionarii compresorului:
O prima consecinta este aparitia fazei de destindere. La sfarsitul refularii (in
punctul 3) presiunea gazului din spatiul mort fiind p2p1, nu se poate deschide supapa de
admisie. La deplasarea pistonului spre p.m.e. gazul ramas in cilindru se destinde pana la
presiunea p1, astfel ca supapa de admisie se deschide in punctul 4. Acest lucru atrage dupa
sine micsorarea volumului aspirat (VaVc) si totodata diminuarea debitului compresorului.
Reprezentarea ciclului termodinamic este redata in figura 3.

Sl. dr.ing. Paula UNGURESAN

TERMOTEHNICA II - Note de curs 20152016

Fig.3. Diagrama tehnico- teoretica a unui compresor cu piston

Se disting urmatoarele faze:
1-2 comprimarea politropica in urma careia presiunea creste de la p1 la p2.
2-3 procesul de refulare care decurge la presiune constanta. Volumul gazului refulat
este:
Vr V2 Vm
3-4 destinderea gazului ramas in spatiul mort, de la presiunea p3 pana la presiunea p4.
Se considera ca acest proces se desfasoara dupa aceeasi lege ca si procesul de comprimare.
4-1- aspiratia care se considera la presiune constanta.
Volumul aspirat este:
Va V1 V4
Parametrii functionali utilizati in cadrul diagramei tehnico-teoretice sunt:
raportul de comprimare:
p
p
r 2
p a p1
pr- presiunea de refulare; pa- presiunea la aspiratie
coeficientul spatiului mort sau spatiu mort relativ, m:
V
m m
Vc
gradul de umplere (coeficient de debit), definit ca raport intre volumul
aspirat si cilindree:
Va

Vc
Dependenta gradului de umplere de raportul de comprimare si de spatiul mort:
V
V V4
a 1
Vc
Vc ; dar V1 Vc Vm , rezulta V1 Vc mVc Vc (1 m)
Dar evolutia 3-4 este politropa, de exponent politropic n:
6

Sl. dr.ing. Paula UNGURESAN

TERMOTEHNICA II - Note de curs 20152016

1

1
1
p n p n
V
p 3 Vmn p 4 V4n 4 3 r n ; V4 Vm n
Vm p 4
pa
Inlocuind in relatia de coeficientului de umplere, se obtine:
1
1

V
V (1 m) Vm n
a c
1 m m n 1 m ( n 1)
Vc
Vc
Rezulta:
1

1 m 1

Gradul de umplere este cu atat mai mic cu cat spatiul mort relativ m si raportul de
comprimare sunt mai mari.
Influenta gradului de umplere asupra debitului volumic aspirat.
Debitul volumic aspirat de un compresor cu piston poate fi exprimat in functie de
coeficientul spatiului mort astfel:

1n

Va n r Vc n r Vc 1 m 1

Deoarece presiunea de aspiratie p1 este constanta, coeficientul spatiului mort la fel,

rezulta ca presiunea de refulare influenteaza semnificativ debitul aspirat.
Exista o valoarea a presiunii pentru care volumul aspirat este nul.

Fig 4. Volumul aspirat

functie de presiunea de
refulare

Pentru pr = pr max, volumul aspirat devine nul (Va = 0). In acest caz, in cilindru se comprima
si se destinde mereu aceeasi cantitate de gaz.
Presiunea maxima se determina din conditia unui grad de umplere nul
n
1n

1n

1 m 1 0 rezulta m 1 1 adica max 1

m

Sl. dr.ing. Paula UNGURESAN

TERMOTEHNICA II - Note de curs 20152016

Calculul debitelor de gaz
Debitul volumic aspirat:

Va i n r Vc i n r m 3
Va

60
60
s

Debitul volumic refulat:

1
3
1 n m
Vr Va
s

Calculul lucrului mecanic si a puterii consumate:

J
L c L 41 L12 L 23 L 34

cil rot

J
pentru faza de aspiratie 4-1 (izobara) L 41 p1 (V1 V4 )
cil rot
2
J
pentru faza de comprimare: L12 p dV

cil rot
1
J
pentru faza de refulare (p=ct) L 23 p 2 (V3 V2 )
cil rot
4
J
pentru faza de destindere L 34 p dV
cil rot
3
2

L p1 V1 p1 V4 p dV p 2 V3 p 2 V2 p dV
1

L p1 V1 p 2 V2 p dV (p1 V4 p 2 V3 p dV) L t12 L t 43

1
4

Se observa ca lucrul mecanic consumat in cursul unui ciclu de functionare este egal
cu diferenta dintre lucrurile mecanice tehnice din procesul de comprimar (Lt12) respectiv
destindere (Lt34)
.
Se considera ca procesele de comprimare 1-2 si 3-4 decurg dupa aceeasi lege:
pentru adiabata

Lc

p
k
p1 V1 [1 2
k 1
p1

k 1
k

p
k
p 4 V4 [1 3
k 1
p4

k 1
k
J
p1 Va [1 k ]
k 1
rot cil

;
Lc

k 1
k
J
p1 Va [1 k ]

k 1
rot cil

k 1
k
[1 k ] W
p1 V
a
k 1
pentru politropa

Pc

Sl. dr.ing. Paula UNGURESAN

k 1
k

k 1
k
p1 (V1 V4 ) [1 k ]
k 1

TERMOTEHNICA II - Note de curs 20152016

p
n
Lc
p1 V1 [1 2
n 1
p1

n 1
n

p
n
]
p 4 V4 [1 3
n 1
p4

n 1
n

n 1
n
p1 (V1 V4 ) [1 n ]
n 1

n 1
n
J
p1 Va [1 n ]

n 1
rot cil

Lc

n 1
n
J
p1 Va [1 n ]

n 1
rot cil

Pc

n 1
n
[1 n ] W
p1 V
a
n 1

pentru compresorul racit perfect-comprimare izoterma

p
p
1
L12 p1 V1 ln 1 p 4 V4 ln 4 p1 Va ln
p2

p3
ln 1
P12 p1V
a

APLICATIA 3
La un compresor tehnic, coeficientul spatiului mort este de 0.05. Sa se determine
presiunea maxima la care poate fi refulat aerul daca aspiratia are loc la presiunea de 0.98
bar iar compresia se realizeaza:
a) izoterm; b) politropic cu n = 1.31 c) adiabatic
APLICATIA 4
Un compresor monoetajat aspira aer la presiunea de 1 bar si temperatura de 250C si
umiditatea relativa de 55%. Aerul este comprimat pana la presiunea de 5 bar, cand atinge
temperatura de 1500C.
Sa se determine:
a)
debitul volumic al compresorului la starea de aspiratie, daca puterea
consumata de motorul de antrenare este de 50 kW, iar randamentul
efectiv este de 65%.
b)
Puterea necesara comprimarii daca comprimarea s-ar face adiabatic sau
izoterm.
c)
Cantitatea de apa depusa in rezervorul compresorului in timp de o ora,
datorita condensarii umiditatii din aer, stiind ca aerul se raceste in
rezervor pana la temperatura de 300C. (presiunile de saturatie la 250C,
respectiv la 300C sunt 0.0317 bar si 0.0422 bar)

7.3 Compresor cu piston cu mai multe trepte de comprimare

Realizarea unor presiuni mari, intr-o singura treapta de comprimare, este
imposibila din cauza micsorarii gradului de umplere si a cresterii temperaturii peste
limitele admisibile. In aceste conditii, pentru obtinerea presiunilor mari se utilizeaza
compresoare cu mai multe trepte (etaje) de comprimare.

Sl. dr.ing. Paula UNGURESAN

TERMOTEHNICA II - Note de curs 20152016

In principiu, un compresor cu mai multe trepte, se obtine prin legarea in serie a mai
multor compresoare cu o singura treapta. Intre trepte se face o racire a gazului partial
comprimat, teoretic pana la temperatura initiala.
Pentru determinarea lucrului mecanic necesar antrenarii acestor compresoare, se
studiaza un compresor teoretic cu doua trepte de comprimare,.

Fig. 5. a) Schema de principiu a unui compresor cu piston cu doua trepte de comprimare. b)

Reprezentarea in diagrama p-V a procesului de comprimare in doua trepte

In prima treapta de comprimare presiunea creste de la p1 la pana la

presiunea intermediara px, comprimarea politropica 1-2x . Lucrul mecanic
necesar comprimarii in prima treapta este aria 1-2x-3x-4.
Transformarea 2x-2xiz reprezinta racirea izobara in rezervorul intermediar R
pana la temperatura initiala T1, deci punctele 1 si 2xiz se gasesc pe aceeasi
izoterma.
In treapta a doua de comprimare presiunea se mareste de la px la p2. Lucrul
mecanic necesar comprimarii in prima treapta este aria 2xiz-2-3-4.
Daca comprimarea ar avea loc intr-o singura treapta, diagrama ar fi 12I341.
Comprimarea in doua trepte realizeaza o economie de lucru mecanic, echivalenta cu
suprafata 2x2xiz22I2x. Daca numarul etajelor ar fi infinit, comprimarea s-ar face izotermic.
Se observa ca lucrul mecanic reclamat de compresor depinde de presiunea
intermediara px. Lucrul mecanic necesar pe fiecare treapta este:
n 1
n 1

n
n

p
p
n
n
x
2

LI
p1 V1 1
; L II
p x V2 xiz 1 .

px
n 1
n 1
p1

Deoarece p1V1= pxV2xiz (izoterma) lucrul mecanic necesar comprimarii in doua

trepte este:
n 1
n 1

n
n

p
p
n
x
2

L L I L II
p1V1 2 .
p1
n 1
p x

Economia de lucru mecanic este maxima atunci cand lucrul mecanic este minim,
adica prin anularea derivatei de ordin intai a lucrului mecanic in raport cu presiunea
intermediara.

10

Sl. dr.ing. Paula UNGURESAN

TERMOTEHNICA II - Note de curs 20152016

dL
0 de unde se obtine p 2x p1 p 2
p x p1 p 2
sau
dp x
Relatia de mai sus se mai poate scrie:
px p2

, ceea ce reprezinta tocmai egalitatea raportului de comprimare pe fiecare treapta.

p1 p x
p
p
( I x II 2 ) Prin urmare, valoarea minima a lucrului mecanic consumat se
p1
px
obtine pentru rapoarte de comprimare egale intre cele doua trepte de comprimare.

Pentru un compresor cu z trepte de comprimare, conditia de minim a lucrului

mecanic este:
I II ....... z z .
Aceasta condite se impune la proiectarea tuturor compresoarelor polietajate.
Lucrul mecanic consumat in fiecare etaj este acelasi si anume:
n 1

n
L I L II
p1V1 1 I n
n 1

iar lucrul mecanic absorbit de intregul compressor:

n 1

n
L z LI z
p1V1 1 I n
n 1

APLICATIA 5
Un compresor cu piston aspira un debit de 360m3N/h la temperatura de 200C si
presiunea de 1 bar, refulandu-l la temperatura de 85 0C si presiunea de 5 bar. Compresorul
functioneaza in2 trepte, cu racire intermediara, pana la temperatura initiala, prima treapta
avand 2 cilindri.
Turatia compresorului este de 500 rot/min, coeficientul spatiului mort este de 0.05,
raportul dintre cursa si diametrul pistonului pentru prima treapta este de 1.1 iar pentru
cea de a doua de 1.2
Sa se determine dimensiunile principale ale cilindrilor si puterea necesara
comprimarii aerului.

11

Sl. dr.ing. Paula UNGURESAN

TERMOTEHNICA II - Note de curs 20152016

7.4 Diagrama indicata a compresoarelor

Fig. 6. Diagrama indicata a compresorului cu piston

Diagrama indicata este deformata fata de cea teoretica datorita urmatoarelor cauze:
la aspiratie se produce o scadere de presiune, iar la refulare o crestere de presiune
din cauza frecarilor cu peretii conductei, trecerii prin sectiuni ingustate
(strangulare) si din cauza ca supapele nu se deschid instantaneu.
temperatura peretilor cilindrului variaza pe durata fazelor de comprimare si
destindere, astfel: la inceputul comprimarii si la sfarsitul destinderii, peretii au o
temperatura superioara agentului, astfel incat exponentul politropic n are o valoare
variabila de-a lungul fazei de comprimare si destindere. La sfarsitul comprimarii si
la incputul destinderii, fenomenul este invers. Efectul schimbului termic consta in
marirea ariei diagramei indicate.

12

Sl. dr.ing. Paula UNGURESAN