3.

Se foloseste in zonele unde avem atat exces de umiditate la suprafata cat si in

adancime. La aceasta metoda se combina lucrarile de modelare, nivelare cu
metoda speciala drenaj-cartita.
4. Consta in ridicarea cotei terenului prin lucrarile de terasare-modelare.
Drenarea biologica se realizeaza in zonele forestiere cu exces de umiditate
si se realizeaza prin cultivarea unor plante mari consumatoare de apa (lucerna) si
plantarea unor plopi cu crestere continua.
Se aplica acolo unde nu se pot realiza canale si nu se pot amplasa
drenurile subterane.
5. Se preteaza in zonele in care se realizeaza acumulari de apa cu niveluri
ridicate fata de cotele terenurilor invecinate. Cu ajutorul unor puturi apa este
eliminata intr-un strat acvifer superior usor impermeabil. In unele situatii apa este
pompata si folosita la irigatii. Metoda se foloseste acolo unde debitul apei in
exces este mare.
Tipuri de drenuri si drenaj.
Prin modul de colectare si evacuare a apei intalnim:
Drenajul orizontal, vertil, mixt.
Drenajul orizontal se clasifica in functie de materialele folosite si avem:
drenaj orizontal cu materiale locale, drenaj orizontal cu tuburi din ceramica,
beton sau plastic; drenaj cu materiale speciale. Drenajul orizontal consta in
amplasarea drenurilor absorbante si colectoare la o adancime de 1,5-1,8m.
drenurile absorbante pot fi inlocuite cu o retea de canale deschise.
Drenajul vertical se compune dintr-o serie de puturi absorbante si de
colectare care asigura reducerea nivelului de apa freatica.
Drenajul mixt se realizeaza folosind atat drenuri absorbante si de
colectare si puturi forate. Metoda drenajului mixt se foloseste acolo unde are o
eficacitate ridicata si unde suprafata terenului permite.
Drenajul orizontal cu materiale locale consta intr-o retea de santuri
inguste si adancimi a caror cavitate este umpluta in partea inferioara cu nuiele,
bolovani sau piatra sparta.
Drenajul cu tuburi din ceramica, beton sau materiale plastice este cel mai
bun drenaj de adancime, iar tuburile folosite trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii: sa prezinte durata mare de functionalitate, sa fie neutre la
actiunea agentilor chimici din sol, sa evite formarea depunerilor in interiorul
sectiunii, sa nu sufere deteriorari pe durata transportului si sa nu necesite
cheltuieli mari.
Reteaua de drenuri absorbante se realizeaza prin punerea cap la cap a
drenurilor lasandu-se un rost intre ele de 1-2mm.
Tuburile din ceramica au sectiune transversala hexagonala, diametrul
interior este cuprins intre 50-100mm, iar lungimea este de 33cm. drenurile din
beton sunt contrindicate in solurile cu continut ridicat de acizi humici, sulfati, apa
acidulata cu bioxid de C, cloruri, carbonati.
Drenurile din ceramica sunt contra indicate in solurile turboase.
Avantaje: posibilitatea de infundare a rosturilor, drenurile din material
plastic sunt pozitionate mecanizat asigurand o buna continuitate, o durata mai
mare de functionare neexistand pericolul infundarii rosturilor.
Dezavantaje: devin mai putin rezistente la lovire in cazul in care se
lucrewaza cu ele la temperaturi joase, drenurile din material plastic au lungimea
maxima de 5m, pot fi riflate sau flexibile, pot fi rigide, cu interiorul neted avand
un coeficient de rugozitate ridicat.
Drenajul in orizontal

Drenajul orizontal cu tuburi ceramica sau din materiale plastice se

foloseste oe scara larga deoarece aplicarea acestuia nu este strans legata de
indeplinirea unor conditii pedo-hidro-geologice.
Un sistem de drenaj orizontal este alcatuin din drenuri absorbante, drenuri
colectoare si constructii specifice pe reteaua de drenaj.
Amplasarea retelei de drenaj
Pentru captarea apei fretice elementele retelei de regularizare se
amplaseaza in plan sub forma unor siruri paralele la distante egale perpendicular
sau sub un anumit unghi.
In functie de modul de amplasare a drenurilor absorbante intalnim 3
scheme de pozitionare: schema longitudinala, transversala, intermediara.
1. Schema longitodunala: se preteaza pentru terenurile a caror panta este
sub 4% deoarece drenurilor li se asigura o panta de scurgere a apei
gravitaioinale.
Drenurile absorbante se amplaseaza paralel cu linia de cea mai mare
panta, iar drenurile colectoare se amplaseaza aproximativ paralel cu directia
generala a curbelor de nivel.
Pentru a se asigura o panta de scurgere a apei se poate recurge si la
modelarea trenului pe directia de curgere a apei sau asigura unei pante din
constructie a drenurilor prin marirea adancimii spre aval a acestora.
2. Schema transversala: se foloseste pe terenuri a caror panta depaseste
4-10%. Drenurile absorbante se amplaseaza paralel cu directia generala
a curbelor de nivel, iar colectoarele se amplaseaza pe directia de cea
mai mare panta.
3. Schema intermediara: se foloseste pe terenul cu panta cuprinsa intre 48%. Amplasarea retelei de drenuri se face sub un unghi cuprins intre 360 grade fata de directia generala a cubrelor de nivel, iar colectorul se
amplaseaza pe directia de cea mai mare panta.
Drenurile absorbante se pot descarca in colectori inchisi si inseamna ca
avem drenaj indirect si drenja direct atunci cand drenurile se descarca in canale
deschise.
Lungimea drenurilor absorbante:
Pe terenurile cu panta sub 3% (schema long.), lungimea drenurilor
absorbante este cuprinsa intre 100-150m.
Pe terenurile cu panta cuprinsa intre 3-10%, lungimea variaza intre 100250m.
Lungimea drenurilor colectoare variaza intre 1000-2000.
La distantele de 150-200m se regasesc caminele de vizitare.
Adancimea de postare a drenurilor: adancimea si distanta intre drenuri
sunt elementele tehnice cele mai importante pentru o functionare corecta si
pentru a se valorifica valoarea investitiei specifice.
Pentru stabilirea acestor elemente tehnice (lungimea si distanta) trebuie sa
se cunoasca urmatoarele: miscarea apei spre dren inclusiv tipul de regim al apei
fretice permanent sau nepermanent, proprietatile solului, gradul de
mineralizare, debitul care trebuie evacuat, metoda de irigare folosita, adancimea
de inghet a solului.
Adancimea de drenaj reprezinta: valoarea la care trebuie coborat
nivelul apei freatice pentru o buna dezvoltare a sistemului radicular. Adancimea
de postare variaza intre 0,8-1,6m. o retea de drenaj trebuie sa mentina nivelul
apei freatice la o adancime de 0,7-0,8m primavara, iar vara 1,2-1,5m.
Calculul adancimii de postare a drenurilor:
H=Z+h+a (m)
H = adancimea drenurilor pana la nivelul apei

Z = adancimea de drenaj in metri care difera in functie de planta de

cultura
h = distanta dintre canalele colectoare
a = diferenta intre nivelul apei in drende la val la amonte sau invers.
Pentru Romania adancimea de postare a drenurilor 3 zone: umeda,
subumeda, secetoasa. Zona umeda adancimea de postare este cuprinsa intre
1-1,5m, zona subumeda adancimea de postare este cuprinsa intre 1,2-1,6m, zona
secetoasa adancimea este de 1,5-1,8m.
Pentru terenurile cu un grad mare de salinizare adancimea de postare este
cuprinsa intre 2-2,5m.
Distanta intre drenuri depinde de permabilitatea solului, de panta
terenului, de adancimea drenurilor si de schema de amplasare si regimul de
scurgere.
Distanta in functie de structura si textura:
Sol
1m
1,2m
1,5m
Argiloasa
12-14
10-20
25-30
Lutoasa
15-19
20-30
35-45
Luto-argiloasa
19-24
30-40
50-65
Nisipoasa
24-36
40-50
70-90