Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Transformatorul Electric
Transformatorul Electric
Transformatorul electric
Prejbeanu Liliana
Grupa 111IE
Cuprins
Introducere.............................................................................................................................................2
Noiuni generale despre transformatoare...............................................................................................3
Sistemul magnetic..................................................................................................................................4
Materiale utilizate la realizarea sistemelor magnetice...........................................................................8
Materiale speciale utilizate pentru constructia miezurilor magnetice.................................................13
Circuitul electric...................................................................................................................................16
Materiale utilizate la realizarea infasurarilor........................................................................................17
Bibliografie..........................................................................................................................................19
Introducere
In aceasta lucrare voi vorbi despre transformatorul electric.
Transformatorul electric este un aparat care realizeaza o modificare a parametrilor (tensiune,curent)
energiei electrice de curent alternativ in scopul adaptarii energiei la caracteristicile functionale
diferitilor consumatori.
Transformatorul electric este format din 2 parti componetnte principale: circuitul magnetic si
circuitul electric. circuitul magnetic este format din: coloane si juguri iar cel electric este format din
infasurarile electrice.
Voi prezenta materialele utilizate la realizarea sistemelor magnetice si anume tabla
electrotehnica,care laminata va deveni tola.La randul ei si tola are anumite calitati ca de exemplu
factorul de umplere a fierului.
Din punct de vedere al modului de laminare - tolele pot fi laminate la cald sau la rece. Din
punct de vedere al continutului de siliciu - tolele pot fi aliate cu siliciu sau fara siliciu, ca element de
aliere.
De asemenea voi prezenta si materialele special pentru utilizate pentru constructia miezurilor
magnetice si anume table groasa,sticla.
Una din clasificarile sistemelor magnetice este data de modul de realizare precum si de dispunerea in
spatiu a acestora.
Amintesc ca circuitele electrice sunt reprezentate de dou sau mai multe nfurri.
Infasurarile constituie una din partile cele mai importante ale unui transformator, reprezentand, de
fapt, un ansamblu de spire sau bobine care formeaza un circuit electric corespunzand uneia din
tensiumle transformatorului.
Elementul constructiv principal al infasurarii este spira, care reprezinta conductorul sau
ansamblul de conductoare legate in paralel care inconjoara o singura data o parte a sistemului
magnetic al transformatorului parcurs de fluxul magnetic. . Gruparea de doua sau mai multe spire in
serie formeaza o unitate constructiva numita bobina .Locul in care bobinatorul incepe rularea
conductorului pe suportul cilindric reprezinta inceputul infasurarii.
De asemenea si conductoarele de bobinaj prezinta o larga clasificare.
i1 N1
N2
u1
i2
u2
zs
i2
1 2
Figura 1 Schema Transformatorului electric monofazat
Sistemul magnetic
Parti componente,exemple,materiale,utilizate la realizarea sistemelor magnetice,materiale
speciale utilizate pentru constructia miezurilor magnetice,clasificarea sistemelor magnetice
Un sistem magnetic este alcatuit din coloane si juguri.Coloana transformatorului reprezinta
partea sistemului magnetic pe care, sau in jurul careia,sunt dispuse infasurarile
transformatorului.Jugul transformatorului reprezinta partea sistemului magnetic care nu are infasurari
si care serveste la inchidere a circuitului magnetic.
Jugurile transformatoarelor pot fi:
- juguri laterale
- juguri frontale.
Jugurile laterale sunt cele care leaga cele doua capete ale uneia si aceleiasi coloane (Fig. 2), jugul
lateral are o parte laterala a carei axa este perpendiculara pe axa coloanei.
Figura 8 Miezul unui transformator de putere 160 VA, cu grinzi de jugde lemn.
Figura 9 Miezul unui transformator de 1000 VA putere,cu grinzi din otel profilat.
Figura 10 Miezul unui transformator trifazat (10 MVA, 63/16, 5 KV, 50 Hz) din tole cu cristale orientate,
fara gauri pentru suruburi.
Pentru consolidarea coloanelor si a jugurilor laterale, se utilizeaza fie buloane de strangere (Figura
11), fie benzi din otel (Figura 12).
4) - rondela de prespan;
5) - rondela de strangere de otel pentru doua suruburi;
6) - tub izolant.
Figura 12 Presarea coloanelor transformatoarelor de putere cu benzi din otel (1-otel feromagnetic, 2 centura de carton, 3 - centura de otel).
La constructiile moderne
tennocontractabile (Fig.13).
sunt
utilizate
benzi
de
strangere
cu
fibre
de
sticla
Figura 13 Presarea coloanelor transformatorului de putere cu benzi din sticla (otel,centura din banda
de sticla)
La transformatoarele cu puteri mici si mijlocii strangerea tolelor serealizeaza cu ajutorul unor pene
de lemn introduse intre cilindrul electroizolant al infasurarii si tolele miezului (Fig. 14.).
10
Figura 15 Directiile de magnetizare usoara (100), medie (110), si grea (111), pentru cristale de fier.
In tabla normala laminata la cald, cristalele sunt dispuse haotic fig.16 a). Dispunerea
cristalelor in tabla laminata la rece este aratata in fig.16 b). De aceea, acest gen de tabla se numeste
textura sau cu cristale orientate. Este bine sa se foloseasca aceasta denumire, deoarece se fabrica si
tabla laminata la rece, dar care nu are cristale orientate (in special pentru masini electrice).
a) - laminata la cald;
Din analiza figurilor 15 si 16 se vede ca o asemenea tabla are permeabilitatea magnetica cea
mai mare atunci cand directia fluxului magnetic coincide cu directia de laminare, permeabilitatea este
mai mica la trecerea fluxului, transversal pe directia laminarii si este si mai mica pentru valori
intermediare ale unghiului dintre directiie de laminare si de trecere a fluxului. In realitate, dispunerea
cristalelor nu este exact cea aratata in fig.16.b) si de aceea se poate spune ca,cu cat inclinatiile
muchiiior cristalelor fata de directia laminarii sunt mai mici si cu cat este mai redusacantitatea de
cristale neorientate in aceasta directie, cu atat texturarea tolei se considera, mai buna, iar
caracteristicile electromagnetice principale (permeabilitatea magnetica si pierderile specifice) mai
favorabile. Orientarea cristalelor in tabla cu textura cubica este ilustrata in fig16
Permeabilitatea magnetica a acestei table este mare atat in cazul trecerii fluxului in directia
laminarii cat si in cazul trecerii in directie transversala pe aceasta.Permeabilitatea magnetica a tablei
sub un unghi de 45 fata de directia laminarii, adica de-a lungul diagonalei suprafetei laterale a
cubului, corespunde aproximativ permeabilitatii tablei cu textura normala in directie perpendiculara pe
directia laminarii.
Tinand seama de cele de mai sus, este evident ca tabla silicioasa cu textura cubica poate sa fie
utilizata cu succes pentru fabricarea de masini rotative. Totusi,ea prezinta avantaje importante si in
cazul utilizarii pentru transformatoare de putere. Avantajul cel mai important fata de tabla laminata la
rece cu textura normala este acela ca nu mai este necesara imbinarea la 45 a jugurilor cu coloanele.
De asemenea devine posibila utilizarea tablei laminate la rece pentru executia miezurilor pentru
transformatoare mici, transformatoare de masura si altele, impachetate din tole stante sub forma de L,
T, E etc.
Incercarile au aratat ca transformatoarele cu miez din tabla cu textura cubica are pierderile in fier de
1.65 ori mai mici decat acelasi transformator avand miez din tabla cu textura normala iar curentul de
magnetizare este de doua ori mai mic. Miezurile au fost impachetate din tole sub forma, de I.
11
NO135-50
3
NO 150-50
2.8
NO170-50
2.5
NO200-50 0.50 2
NO230-50
1.7
NO260-50
1.3
N03 00-50
1
NO360-50
1
NO230-65
2
NO260-65 0.65 1.7
N0300-65
1.3
NO3 60-65
1
IT
1.35
1.50
1.70
2.00
2.30
2.60
3.00
3.60
230
2.60
3.00
3.60
1.5
T
3.30
3.50
4.00
4.70
5.30
6.00
6.80
8.10
5.30
6.00
6.80
8.10
B25
1.49
1.50
1.51
1.52
1.54
1.55
1.58
1.58
1.52
1.54
1.55
1.58
B50
1.60
1.60
1.61
1.62
1.64
1.65
1.68
1.68
1.62
1.64
1.65
1,68
BIOO
1.71
1.71
1.72
1.73
1.75
1.76
1.76
1.78
1.73
1,75
1.76
1.77
14
3
14
5
14
5
+12 0.97 10
12
10
12
10
12
10
12
10
14
5
12 0.97 10
12
10
12
10
Inductia_magnetica
minima,
t
Factor de spatiu,min.
Pierderi de
magntizare.
[W/Kg]
Anizotropia pierderilor,%,max
De
Simbolul
calitate
Grosimea [mm]
7,65
7.65
7.65
7.70
7.70
7,75
7.75
7,75
7.70
7,75
7.75
7.75
Observatii:
1) Factorul de spatiu este determinat pe epruvete neacoperite cu izolatie. La epruvete izolate
factorul de spatiu se poate considera de minim 0.96.
2) Masa specifica nu se garanteaza.. Valoarea ei este luata in considerare la calculul pierderilor
la magnetizare si a factorului de spatiu.
Valorile din tabel reprezinta elemente garantate de furnizorul de tabla. Din punct de vedere al
marimilor magnetice se garanteaza toate cele trei valori ale inductiilor (B25, B50 SI B100 ) dar se
garanteaza numai o valoare apierderilor (de obicei p45/50), determinarile fiind efectuate pe
esantioane Epstein supuse unui tratament termic de imbatranire magnetica la 225 C timp de 24 ore.
In tabelul 2.2.1 se prezinta structura sortimentala si valorile garantate ale tablelor de transformator
fabricate in tara noastra.
Simbol de calitate Grosimea, Pierderi la 50 Hz
[mm]
[Kg]
W/ Inductia
la800A/m
GO 84-28
0.28
0.84
1.7T
1.28
180
GO 89-28
0.28
0.89
1.36
1.77
GO 92-30
0.30
0.92
1.38
1.77
GO 95-28
0.28
0.95
1.48
1.75
12
GO 97-30
0.30
0.97
1.51
1.75
GO 101 -35
0.35
1.01
1.55
1.75
GO 106-28
0.28
1.06
1.66
1.75
GO 107-30
0,30
1.07
1.68
1.75
GO 111 -35
0.35
1.11
1.73
1.75
Din punct de vedere al modului de laminare - tolele pot fi laminate la cald sau la rece. Cu
exceptia unor cazuri particulare (grosimi sub o valoare limita; continut de siliciu peste o anumita
limita), in prezent s-a generalizat procedeul de laminare la rece, care ofera anumite avantaje
tehnologice.
Astfel, in cazul laminarii la rece calitatea suprafetei tablei rezulta mai buna, ceea ce perrnite
obtinerea unui factor de impachetare superior. De asemenea, campul de tolerante al grosimii tablei
rezulta in limite mai restranse. Trebuie mentionat de asemenea, ca in cazul laminarii la rece pentru
acelasi procent de aliere cu siliciu, rezulta pierderi specifice mai mici.
Dezavantajele procedeului de laminare le rece consta in aceea ca dispersia de fabricate din
punct de vedere al proprietatilor magnetice sunt mai mari.
Tablele electrotehnice fabricate la C.O.S. Targoviste sunt laminate la rece.
Din punct de vedere al continutului de siliciu - tolele pot fi aliate cu siliciu (in proportie de
0,5...0.35 % sau chiar mai mult), sau fara siliciu, ca element de aliere. Continutul de siliciu are o
importanta majora pentru proprietatile magnetice ale tolei in sensul reducerii pierderilor specifice
totale, datorita reducerii in primul rand, a pierderilor prin curenti turbionari.
Odata cu reducerea pierderilor,siliciul are si o influenta nefavorabila asupra capacitatii de
magnetizare a tolei, in special in zona inductiilor mari. Alierea tolelor cu siliciu prezinta deci un
aspect contradictoriu in ceea ce priveste proprietatile magnetice de baza ale acestuia. Se vorbeste in
aceste conditii despre o tola mai "buna" atunci cand ea convine siliciu mai mult si deci are pierderi
specifice mai mari, aceasta deoarece pretul tolelor este determinat in primul rand de gradul de aliere.
Proiectantul de masini electrice trebuie sa considere aceasta exprimare ca fiind impropie, deoarece
un anumit sortiment de tabla este bun sau nu numai in raport cu o aplicatie data si aceasta corelare
are atat aspecte tehnice, cat si aspecte economice.
In timp ce continutul de siliciu in tabla laminata la cald este de 4-4,5 %, rezultand prin
aceasta o rezistenta specifica de 0.6-0.65 ohmi* mm /m, continutul de siliciu in tabla laminata la rece
este de numai 2.5-3.5 %. Aceasta situatie este impusa de greutatile de laminare a tablei cu continut
mare de siliciu. Din aceasta cauza, rezistenta specifica a tablei scade pana la 0.45-0.5 ohmi* mm/m.
Pierderile datorita curentilor Foucault sunt invers proportionale cu rezistenta specifica. De aceea,
pentru tabla laminata la cald si laminata la rece, la 50 Hz si 15000 Gs, aceste pierderi sunt egale cu
0.45, respectiv 0.6 W/Kgf.
Aceasta usoara inrautatire a calitatilor tablei silicioase laminate la rece este insa compensata
de scaderea brusca a pierderilor prin histerezis. Astfel, la cele mai bune sorturi de tabla silicioasa cu
cristale orientate, pierderile prin histerezis in directia laminarii sunt aproape de doua ori mai mici
decat la unghiuri cuprinse intre 55 si 90. Pierderile histerezis prezinta mai putin de 50 % la
incercarea in directia In minimi, in raport cu directia perpendiculara pe aceasta.
In trecut, tolele erau izolate cu hartie si cu lac (email). Asemenea transformatoare mai exista
inca in exploatare. La ora actuala metodele si tehnologia de izolare a tolelor a evoluat. Cea mai mare
raspandire o are carlitul (o izolatie ceramica realizata printr-un tratament termic si chimic al
suprafetei tolei). In afara de izolatia pe baza de hartie, lac si oxid se utilizeaza in prezent izolatii
rezistente la temperatura care permit recoacerea miezurilor la o temperatura de 800 C. Din acest
punct de vedere cea mai buna izolatie o reprezinta carlitul, o izolatie ceramica realizata printr-un
tratament termic si chimic al suprafetei tolei.
Se folosesc de asemenea izolatii pe baza de fosfat de fier, sticla, silicat fero-manganic,silicat
de magneziu. Urmarea faptului ca grosimea stratului izolant este foarte mica (cativa microni) iar
suprafata tolei, in urma procesului de laminare la rece se obtine neteda, coeficientul Kpe este de
peste 0.95. In cazul tablei silicioase laminate la rece izolate cu carlit KFe este 0.96-0.97.Avantajele
13
sunt evidente pentru tabla de 0.3 mm izolata cu hartie groasa de 0,03 mm, coeficientul de izolatie
este 0.84-0.85, iar izolata cu lac de 0.89-0.9.Fata de o grosime data, daca se aplica un singur strat de
lac in ambele parti, grosimea create cu 0.015-0.02 mm.
neintalnita in aliaje cristaline. Sticlele metalice ce contin metale magnetice cu Fe, Co,Ni,sunt materiale
feromagnetice, cu usurinta de magnetizare comparabila cu a celor mai bune aliaje clasice de tip
permalloy. Absenta cristalinitatii face ca sticlele feromagnetice sa fie lipsite de anizotropia
magnetocristalina care conduce la pierderi de energie importante la magnetizarea si demagnetizarea
materialelor magnetice clasice.
Sistemul magnetic in care coloanele si jugurile sunt asamblate si consolidate separat, iar la asamblarea
sistemului ele se alatura frontal si se consolideaza cu dispozitive speciale de strangere sau alt mod,
reprezinta sistemul magnetic cu intrefier (fig.18).
Sistemul magnetic in care coloanele si jugurile sunt asamblate prin rulare din tabia electrotehnica (in
benzi sau rulata) reprezinta sistemul magnetic rulat (fig. 19).
Figura 19 Miezuri magnetice din otel laminat la rece: a) Forma dreptunghiulara; b) Forma circulara.
a)
b)
c)
d)
e)
f)
Sistemul magnetic la care axele longitudinale ala coloanelor sau ale jugurilor sunt dispuse in planuri
diferite, reprezinta sistemul magnetic in spatiu (fig. 21).
Figura 21
Figura 22
16
Circuitul electric
Infasurarile transformatoarelor. Parti constructive ale infasurarilor.
Materiale utilizate la realizarea infasurarilor. Parti constructive ale infasurarilor. Infasurarile
constituie una din partile cele mai importante ale unui transformator, reprezentand, de fapt, un ansamblu
de spire sau bobine care formeaza un circuit electric corespunzand uneia din tensiumle
transformatorului. Pentru un transformator polifazat, infasurarea este ansamblul infasurarilor de faza,
prin infasurare de faza intelegandu-se faza unei infasurari polifazate.
Termenul de infasurare de faza nu va fi utilizat pentru ansamblul bobinelor de pe o anumita
coloana. Transformatorul trebuie calculat si executat astfel incat marimile sale de baza (pierderile in
infasurari, tensiunea de scurtcircuit si incalzirile) sa fie m concordanta cu valorile prescrise de norme. In
acelasi timp, infasurarile trebuie sa asigure transformatorului o rigiditate dieleclrica suficienta, precum si
stabilitate dinamica si termica mare, astfel in cat sa garanteze buna functionare a acestuia si la
supratensiunile care apar in exploatare. Elementul constructiv principal al infasurarii este spira, care
reprezinta conductorul sau ansamblul de conductoare legate in paralel care inconjoara o singura data o
parte a sistemului magnetic al transformatorului parcurs de fluxul magnetic. Gruparea de doua sau mai
multe spire in serie formeaza o unitate constructiva numita bobina .Locul in care bobinatorul incepe
rularea conductorului pe suportul cilindric reprezinta inceputul infasurarii. O infasurare poate fi bobinata
la dreapta sau la stanga.Sensul bobinarii este esential la realizarea grupei de conexiuni cerute de
beneficiar.
Depanarea unei bobine pe dreapta sau pe stanga se face atunci cand incepe din stanga, respectiv
din dreapta sablonului privit din partea tamburului de pe care se desfasoara conductorul (fig. 25) .
17
18
La conductoarele de bobinaj cu izolatie din hartie si fire textile, nu se prevede gradul de izolatie, ci
se arata cate infasurari sau impletituri se aplica peste conductor.
Dupa indicele de temperatura, conductoarele de bobinaj se clasifica in cinci clase:
- cu indice de temperatura 105;
- cu indice de ternperatura 130;
- cu indice de temperatura 155;
- cu indice de temperatura 180;
- cu indice de temperatura 220.
Dupa modul de izolare, conductoarele de bobinaj se clasifica in doua grupe:
- izolate prin emailare;
- izolate prin infasurare sau impletire.
Simbolizarea condudoarelor de bobinaj emailate se face dupa anumite principii de simbolizare.
Simbolizarea cuprinde, in ordine, simbolurile pentru:
- materiaiul conductorului,
- forma sectiunii conductorului (numai pentru conductoarele de sectiune dreptunghiulara); natura
izolatiei;
- caracteristica de baza (M, S, T);
- caracteristica secundara (unde este cazu! U, A, F, s, b);
- gradul de izolatie (1, 2, 3);
- indicele de temperatura (105, 120, 13p, 155, 180 sau 220).
19
Concluzie
In aceasta lucrare am prezentat notiuni generale despre transformatorul electric. Au fost
prezentate componentele principale: circuitul magnetic si circuitul electric cat si datele nominale ale
unui transformator
In tratarea subiectului circuitului magnetic au fost prezentate partile componente, exemple,
materiale utilizate la realizarea sistemelor magnetice,materiale speciale utilizate pentru constructia
miezurilor magnetice si de asemenea a fost facuta o clasificarea sistemelor magnetice.
Pentru circuitul electric au fost prezentate infasurarile transformatoarelor, partile constructive ale
infasurarilor si materiale utilizate la realizarea acestora.
Lucrarea pune un accent ridicat asupra circuitului magnetic, facand doar o prezentare generala
asupra componentelor, fara o detaliere amanuntita.
20
Bibliografie
[1] E.Potolea ,,Calculul regimurilor de functionare ale sistemelor electroenergetice Editura
Tehnica,Bucuresti 1977
[2] C.Ghita ,,Elemente fundamentale de masini electrice Editura Printech,Bucuresti 2002
[3] www.wikipedia.org/wiki/Transformator
[4] http:// www.scritube.com>Transformator
21