Sunteți pe pagina 1din 4

STABILIREA

MARIMILOR
NECESARE
ALEGERII
POMPELOR DIN INSTALATIILE DE ALIMENTARE CU APA
RECE
Aceste sisteme se deosebesc fundamental de cele de incalzire, tratate in capitolul C, prin aceea ca sunt
sisteme deschise, puse in legatura cu atmosfera la nivelul fiecarui punct de consum. Aceasta impune ca
pompa sa fie astfel aleasa incat inaltimea de pompare dezvoltata sa asigure nu doar acoperirea pierderilor de
presiune in conducte, ci si ridicarea apei pana la cel mai de sus punct de consum, precum si o presiune de lucru
pentru ca acestea sa functioneze.
Cazurile cele mai frecvent intalnite in practica sunt :
-

pompele submersibile, imersate in apa dintr-un put, de unde aspira apa si o transporta la
suprafata, intr-un rezervor de depozitare;

pompe de transvazare, care transfera apa dintr-un rezervor de depozitare in altul, aflat la
distanta sau la inaltime mai mare decat primul;

pompe din componenta grupurilor de ridicare a presiunii (statii de hidrofor), destinate a


24224x2310y sigurarii apei la utilizatori.

In continuare, va fi examinat fiecare caz in parte :


a)

pompe submersibile

Debitul unei astfel de pompe trebuie sa satisfaca doua conditii principale:


-

sa fie suficient fata de nevoile de consum stabilite de proiectantul instalatiilor de apa (sau
estimat in functie de numarul si structura consumatorilor);

sa nu fie mai mare decat debitul forajului (putului).

Prima conditie nu este una rigida, in sensul ca nu este obligatoriu (de multe ori, nici economic) sa
fie aleasa pompa la debitul de varf. Avand un rezervor de stocare corect dimensionat, se va folosi acesta
pentru acoperirea varfurilor de consum, refacerea stocului de apa fiind posibila prin prelungirea timpului
de pompare in perioadele cu consum redus.
In ceea ce priveste cea de a doua conditie, este absolut obligatoriu ca pompa selectata sa nu
aiba debitul mai mare decat cel al forajului, determinat de o firma specializata si consemnat in studiul
hidrogeologic. Nerespectarea acestei conditii (suprapomparea) conduce la grave neajunsuri, atat pentru
put cat si pentru pompa, cum ar fi :
-

scaderea excesiva a nivelului hidrodinamic;

antrenarea unei cantitati mari de nisip, ceea ce duce la deteriorarea rapida a pompei si la
colmatarea sitelor putului;

scaderea stratului acvifer, avand ca efect modificari chimice ale substantelor din apa,
precipitarea metalelor grele, antrenarea de nitrati si pesticide infiltrate in pamant, de la
suprafata.

In consecinta, este riscant a se admite un debit estimat numai in functie de nevoia


utilizatorului, fara a tine seama de caracteristicile putului.
Corect este sa se ia in consideratie la alegerea pompei un debit cel mult egal cu cel al
forajului, consemnat in studiul hidrogeologic.
Inaltimea de pompare este data de relatia :
Hp = Hg + pc + Ps
unde :

Hp - inaltimea de pompare, [mCA]

[m CA]

(10)

Hg - inaltimea geodezica intre oglinda apei din put (nivel hidrodinamic) si


punctul de consum,

[m]

pc - pierderile de presiune pe conducta ,

[mCA]

Ps - presiunea de serviciu la punctul de consum , [mCA]


Inaltimea geodezica rezulta din insumarea adancimii de la suprafata terenului la oglinda apei
in regim hidrodinamic (este consemnat in studiul hidrogeologic) cu inaltimea de la suprafata terenului
pana la punctul de consum.
Pierderea de presiune pe conducta, in lipsa unui proiect, se estimeaza considerand ca pe
fiecare metru de conducta se pierd 50 mmCA (0,05 mCA), astfel :
pc = 0,05. l
unde :

[mCA]

(11)

l - lungimea totala a conductei, de la pompa pana la punctul de consum, [m]


Presiunea de serviciu se poate lua :
Ps = 2,0 3,0
a)

[mCA]

(12)

pompe de transvazare

Debitul se stabileste in raport de volumul rezervorului in care se pompeaza si timpul in care se


doreste umplerea acestuia, dar nu va fi mai mic decat debitul care pleaca din rezervor la utilizatori.
Inaltimea de pompare se stabileste ca la punctul (a), folosind relatiile (10), (11) si (12), cu
precizarea ca Hg este dat de diferenta de nivel intre axul pompei si punctul de utilizare.
b)

pompe din grupuri de ridicare a presiunii (hidrofor)

Caracteristic acestor pompe este faptul ca nu se lucreaza la parametrii constanti. Pe parcursul


fiecarei secvente de functionare, pompa evolueaza de la un debit mare si o inaltime de pompare mica (in
momentul pornirii) catre debite din ce in ce mai mici si inaltimi de pompare din ce in ce mai mari, pana la
valorile limita din momentul opririi.
Valorile semnificative pentru alegerea pompei sunt cele doua presiuni (de pornire si de oprire) si
debitul cel mai mic (de oprire). In mod normal, aceste valori ar trebui sa fie consemnate intr-un proiect
intocmit de un proiectant de specialitate, pe baza datelor referitoare la utilizatorii de apa ce urmeaza a fi
alimentati.
Exista totusi cazuri frecvente cand nu exista un proiect, ofertantul fiind obligat sa opereze pe
baza unor estimari proprii, astfel :
-

debitul de alegere al pompei este cel care corespunde inaltimii de pompare maxime (de
oprire) si va fi cel putin egal cu debitul maxim (debitul de varf) ce trebuie distribuit la
consumatori. Acesta se stabileste in functie de numarul de apartamente alimentate, debitul
de varf pe apartament si coeficientul de simultaneitate :
D=N.q.

unde :

[ mc/h]

D - debitul de consum maxim orar (de varf),


N - numarul de apartamente
q - consum de varf pe apartament ,

[ mc/h]

- coefficient de simultaneitate
Valorile q si se iau din tabelele 1 si 2 de mai jos.

[ mc/h]

(13)

Tabelul 1

Debitul max.consumat pe apartament (q)

Locuinte cu un singur serviciu apa

12 l/min/apartament (0,72 mc/h)

Locuinte medii cu doua servicii apa

18 l/min/apartament (1,08 mc/h)

Locuinte de lux - vile

28 l/min/apartament (1,68 mc/h)

Locuinte cu consum simultan mare(hotel,spital) 28 l/min/apartament (1,68 mc/h)

Tabelul 2

Coeficientul de simultaneitate () folosit ptr.calculul debitului efectiv


Numar apartamente Coef. simultaneitate(%) Numar apartamente
Coef. simultaneitate(%)
1

100

12

42

65

14

39

60

16

37

57

18

36

53

20

35

51

25

32

48

30

30

46

45

27

45

50

25

10
-

44

Peste 50

inaltimea de pompare minima (de pornire a pompei) este cea cu valoarea cea mai mica, ce
asigura functionarea celui mai indepartat si mai inalt consumator :
Hmin = Hg + p + Ps

[ m CA],

(14)

Valorile Hg, p si Ps au aceleasi semnificatii si se stabilesc la fel ca la pompele de


transvazare (vezi pct."b").
-

inaltimea de pompare maxima (de oprire a pompei) este data de rezistenta mecanica a
componentelor instalatiei de distributie si consum. In general, in Romania, aceasta
presiune este de max. 6 bar (~ 60 m CA). Deci:
Hmax 60

[m CA ]

(15)

In practica, se ia de regula :
Hmax = Hmin + (1020)

[m CA]

(16)

Deci, perechea de valori la care se alege pompa vor fi debitul D (relatia 13) si
inaltimea de pompare Hmax(relatia 15), verificandu-se ca Hmin sa se gaseasca in
campul de functionare al pompei.

25