CURS 1 ANATOMIE

DEZVOLTAREA CAPULUI SI A GATULUI

Cap + gatul = extremitatea cefalica
Limita dintre cap-gat-torace este reprezentata de apertura toracica superioara
Limita dintre cap si gat este reprezentata de:
o linie ce porneste de la nivelul mentonului, merge pe baza
mandibulei pana la acromion
o linie orizontala pana pe marginea anterioara a SCM,
urca pana la nivelul procesului mastoidian,
linia nucala superioara pana la nivelul protuberantei occipitale externe
simetric pe partea opusa pana la nivelul mentonului
La vertebrate apare si neurocranium ce se desfasoara in functie de conditiile de mediu
si de dezvoltarea encefalului.
In evolutia sa, craniul parcurge 3 etape:
1. Craniul conjunctiv (desmal sau membranos)
2. Craniul cartilaginos
3. Craniul osos
FACTORI CE DETERMINA OSIFICAREA CRANIULUI
1. - cresterea vitezei de deplasare in apa
- cresterea presiunii apei
=> aparitia unor elemente osoase la pesti
2. Dezvoltarea encefalului si necesitatea de protectie a acestor formatiuni
=> sutura oaselor cu cresterea si mai mare a rezistentei la factori externi
3. Trecerea la viata terestra si schimbarea modului de alimentatie = specializarea
unor organe si la transformarea altor organe de la nivelul extremitatii anterioare
4. Arhitectura craniului, structura oaselor acestuia, forma diferitelor componente
este determinata la mamifere de actiunea muschilor masticatori si craniomotori.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

La om factorii ce determina dezvoltarea si aspectul sunt determinati de:

Dezvoltarea preponderenta a encefalului, emisferelor cerebrale si cerebeloase
=> telencefalizare si frontalizare.
Dezvoltarea aparatului de fonatie genereaza aparitia unor camere de rezonanta
laringele + sinusurile paranazale
Vederea binoculara
Ortostatismul cu aparitita unghiului Wolker, specific omului
Trecerea de la statiunea patrupeda la bipeda
Trecerea de la regimul vegetal la cel carnivor si in final, la cel omnivor
Trecerea de la alimente crude la alimente pregatite
Diferentierea limbajului articulat si perfectionarea encefalului
Ultimii 4 factori au dus la:
- scaderea din volum si retragerea splahnocraniului,
- scaderea arcadelor dentare cu disparitia botului si apartia mentonului specific omului.

La om se schimba pozitia de ansamblu a craniului si raportul cu restul corpului

=> o perpendicularitate pe coloana vertebrala
Schimbarea raportului dintre axul cavitatii bucale al faringelui si laringelui vor face
posibila vorbirea articulata.
Umanizarea craniului este realizata de actiunea complexa a urmatorilor factori
dupa Beninghoff:
1.
2.
3.
4.
5.

Dezvoltarea encefalului
Ridicarea la ortostatism
Cresterea de volum al capului
Dezvoltarea organelor senzoriale
Modificarea aparatului bucomasticator

STADII SI TIPURI DE OSIFICARE

In dezvoltarea lor, oasele craniului trec prin 3 stadii:
1. Fibros sau desmocraniu
2. Cartilaginos sau condrocraniu
3. Osos sau osteocraniu
Nu toate oasele care intra in alcatuirea scheletului capului trec prin toate cele 3 stadii.
Unele dintre ele se osifica direct in mezenkim, sarind stadiul cartilaginos, unele trec doar prin 2 stadii.

1.
a.
b.
2.

In functie de mediul in care se produce osificarea, exista mai multe tipuri:

De substitutie = oasele trec prin cele 3 stadii.
In functie de localizarea mineralizarii poate fi :
Pericondrala: se intalneste la formarea oaselor lungi
Encondrala: se intalneste la formarea oaselor late => cea mai mare parte a oaselor
de la baza craniului
Intramembranoasa = se trece de la desmocraniu la oasteocraniu
=> oasele late ale boltii craniului si unele segmente ale oaselor bazei.
Se desfasoara in acelasi timp cu cea de cartilaj, oasele unindu-se apoi prin
continuitate.
3. Mixta: exista oase care au portiuni ce se osifica encondral, iar altele intramembranos.

DEZVOLTAREA NEUROCRANIULUI
I.DESMOCRANIUL (neurocraniul membranos)
- Prima etapa in dezvoltarea neurocraniului.
- Incepe sa se dezvolte la sfarsitul saptamanii 4 de viata intrauterina:
o apare sub forma unei capsule mezenkimale care acopera intreaga
suprafata a veziculei cerebrale.
o densitatea si grosimea paturii mazenkimale se gaseste la baza
encefalului
o la acest nivel ia nastere placa occipitala ce va forma portiunea anterioara
(bazilara) a osului occipital.
o placa occipitala se prelungeste in mai multe directii:
2

A. Anterior pe linia mediana, formand:

1. Scleroblastemul corpului sfenoidului ce inconjoara primordiul hipofizei.
2. Scleroblastemul etmoidal - va forma lama perpendiculara a etmoidului
- participa si la formarea capsulei fibroase olfactive
B. Lateral, delimitand gaura hipoglosiana
C. Antero-lateral, formand:
1. Capsulele fibroase auditive care includ veziculele auditive:
= derivate ectodermice din care se formeaza urechea interna.
- se diferentiaza in 2 parti: vestibulara si cohleara (adaposteste nervul cranian VII).
- fuzioneaza cu prelungirea laterala a placii bazilare => hiatus = viitoarea gaura
rupta posterioara sau gaura jugulara.
2. Capsulele fibroase optice
3. Veziculele optice, transformate apoi in cupere optice care raman conectate de
creier prin nervii optici.
o in saptamana 5 , mezenkimul se diferentiaza in 2 straturi:
- intern ce va forma coroida
- extern, comparabil cu dura mater in jurul nervului optic.
Capsula fibroasa mezenkimala a desmocraniului se cliveaza in 2 foite :
- profunda, din care se formeaza meningele
- superficiala, din care se formeaza oasele boltii craniului.
I.

Segmentul cordal (paracordal\paleocraniu)

1. Partea segmentata:
- alcatuita dintr-o pereche de cartilagii paracordale ce deriva din sclerotoamele occipitale
si primul sclerotom cervical, reprezentand niste elemente vertebrale modificate:
Au forma unor lame alungite situate de o parte si de alta a extremitatii craniale a
corzii dorsale
Fuzioneaza intre ele foarte repede
Inglobeaza extremitatea craniala a corzii dorsale => bazioccipitalul, din care ia
nastere portiunea bazilara a occipitalului.
- bazoccipital -> doua prelungiri => exooccipitalele => condilii occipitali.
Formeaza lama tectosinotica/placa sinotica din care se formeaza
supraoccipitalul ce va genera solzul occipitalului.
2. Partea nesegmentata = capsulele otice/ cartilaginoase auditive
- sunt incomplete o perioada de timp
- intre partea cohleara si cea vestibulara patrund ganglionii vestibular Scarpa,
cohlear Corti si geniculat al facialului.
- se osifica formandu-se in stanca temporalului labirintul osos.
- trimit doua prelungiri:
a. din partea anteromediala porneste spre placa bazilara prelungirea
pietromastoidiana => stanca temporalului si mastoida.
b. din partea anterioara pleaca prelungirea parotica din care va lua nastere tegmen
tympani.
3

II. Segmentul precordal(neocraniu)

- va forma cea mai mare parte a bazei craniului.
- prezinta doua perechi de cartilaje hipofizare si precordale:
Prin fuziune cu capsulele olfactive vor forma etmoidul.
Sunt incluse in neurocraniu mai tarziu.
Cartilajele hipofizare:
- lasa intre ele un spatiu prin care trece canalul cranio-faringian in canal se gaseste
diverticulul hipofizar epitelial se va uni cu cel diencefalic pentru a forma hipofiza.
- se vor uni, formand:
o anterior si posterior saua turceasca
o anterior presfenoidul
o posterior bazisfenoidul.
1. Presfenoidul:
- trimite doua perechi de prelungiri :
a) aripa orbitara situata anterolateral - duce la formarea aripii mici a sfenoidului
b) prelungirea sfenoidala anterioara - duce la formarea jugului sfenoidal.
2. Bazisfenoidul
- formeaza portiunea posterioara a corpului sfenoidului,
- trimite pe partile laterale cate o prelungire - aripa temporala
=> aripile mari si procesele pterigoidiene ale sfenoidului .
intre aripa orbitala si aripa temporala ramane un spatiu ce va forma
fisura orbitala superioara.
Capsulele nazale sau olfactive se dezvolta in luna a treia si sunt alcatuite din:
1. Septul interorbitonazal
2. Doua parti laterale
=> cornetul inferior, labirintul etmoidal si cornetele sale (luna 5).
mare parte din aceste formatiuni raman cartilaginoase si vor alcatui
cartilajul septului nazal.
o alta parte va fi inlocuita de oasele nazale si vomerul mezemkimatos.
In luna a 3-a procesul de condrificare cuprinde toata baza craniului, in timp ce bolta
ramane in continuare in stadiul fibros.
Se poate spune ca encefalul este sustinut de condricraniu si acoperit de desmocraniu.
Placa bazilara va prezenta o serie de orificii ce vor face comunicarea endobazei cu
exobaza sau cu alte spatii si prin care vor trece vasele si nervii cranieni ce patrund sau
ies din cutia craniana .

Osteocraniul \neurocraniul osos

4

- ultima etapa a dezvoltarii neurocraniului

- continua si dupa nastere
- osificarea cutiei craniene incepe in luna 3 de viata intrauterina cand in schitele
cartilaginoase ale oaselor apar 1-2 puncte de osificare:
sudarea pieselor nou formate in os unic se face de la cativa ani dupa nastere.
mecanismele de osificare sunt diferite:
o ulterior, in perioada fetala sau postnatala, oasele cresc prin apozitia de
noi straturi la exterior si resorbtie osteoclastica la interior.
- in capsula fibroasa a boltii craniene apar 4 perechi de centrii de osificare:
1. Centrii frontali
- intre ei se gaseste un spatiu care prin sudare devine sutura metopica.
2. Centrii parietali
- pot fi 2 sau 3
- vin in contact pe linia mediana dupa 22 ani
- se sudeaza complet dupa 30 ani, formand sutura sagitala
3. Centrul solzului temporal - cate unul de fiecare parte
4. Centrul solzului occipitalului - destinat osificarii solzului occipitalului
FONTANELELE
Portiuni ale capsulei fibroase ce nu se osifica pana la nastere.
Au rol important la nastere, permitand modelarea craniului fetal pentru a putea
trece prin canalul de nastere.
In copilarie permit cresterea neurocraniului in toate directiile
Au rol diagnostic.
1. Fontanela mare/bregmatica/anterioara

Este situata la locul de intalnire dintre frontal si parietale

Are forma romboida

Se inchide ~ la 1 an jumatate

Prin palpare se apreciaza presiunea intercaniana

Se poate punctiona

Repr un indicator al mineralizari la copil

Daca persista peste varsta de 3 ani = RAHITISM

2. Fontanela mica/lambica/posterioara

Situata pe linia mediana intre parietal si lobul occipital

Are forma triunghiulara

Se inchide dupa 3 luni de la nastere

3. Fontanela asterica

Situata intre solzul temporalului, parietal si occipital

Se inchide la 1 an dupa nastere.

4.
Fontanela pterica/sfenoidala:

Este situata intre aripa mare a sfenoidului, parietal si solzul temporalului.

Se inchide la 2-3 luni dupa nastere.

Fontanelele supranumerare:
1.fontanela metopica
5

2.fontanela sagitala
3.fontanela cerebeloasa
4.fontanela glabelara
Membrana ce acopera fontanelele are 3 straturi:

Externa ce continua cu periostul oasele vecine

Mijlocie adera la marginile oaselor vecine

se va osifica din aproape in aproape inchizand fontanela

Interna reprezentat de dura mater cerebrala

Suturi:
a. Sincondrozele:
- sunt articulatii ce contin cartilaj hialin
- dupa formarea suturii pot fi plane intre oasele nazale, dintate sutura sagitala
b. Sindezmozele:
- sunt legaturi realizate prin intermediul tesutului conjunctiv
Forma suturilor:
1. plane intre oasele nazale
2. dintate sutura sagitala
3. denticulate
4. scoamoase parietal si temporal
5. gomfoza cavitate si o structura convexa (ex intre dinti si alveola)
La nastere si la copilul mic exista spatii suturate ocupate de testut conjunctiv bogat
vascularizat ce permite cresterea si dezvoltarea encefalului.
Sutura oaselor craniului:
La nivelul oaselor craniului se observa 2 table de os compact intre care exista tesut spongios.
Oasele craniului sunt acoperite de periost si captusite de dura mater.

DURA MATER
este o structura mecano-functionala
trimite fibre catre periost, realizand o rezistenta crescuta a oaselor cutiei craniele.
la nivelul solzului temporar nu este aderenta, gasindu-se aici o asa numita zona
decolabila prin care care trece artera meningee medie.
Lezarea acestei artere poate duce la formarea unor hematoane intracraniene dar extradurale.
intre foitele durei mater se formeaza sinusurile venoase cerebrale craniene:
- acesta colecteaza sangele venos din cutia cr. si din afara acesteia prin venele emisare

Dependintele durei mater:

1. Coasa creierului patrunde intre emisferele cerebrale pana la nivelul corpului calos
6

2.
3.
4.
5.

Coasa cerebelului patrunde intre emisferele cerebelului

Membrana tectoria separa lobii occipital de lobii cerebelului
Diafragma selara/cortul hipofizei formeaza talamusul lojei hipofizare
Cavitatea trigeminala se gaseste la sfarsitul stancii temporarului
inconjoara ganglionul trigeminal
6. Cortul bulbului olfactiv sept transversal ce trece superior de bulbul olfactiv
Sinusurile venoase ale durei mater:
- prin intermediul venelor emisare, stabilesc conexiuni cu vasele scalpului, exobazei si fetei
aceste vene emisare pot fi adevarate supape de siguranta ce dreneaza sangele venos
in caz de hipertensiune intracraniana
- sinusurile sunt prerechi si neperechi
A) Sinusuri perechi:
1. Sinusurile cavernoase:
In aceste sinusuri stau telescopate arterele carotide interne
Prin ele trec nervii III, IV, V, VI
2. Sinusurile intercavernoase:
leaga cele 2 sinusuri cavernoase
3. Sinusul pietros superior:
se gaseste in santul de pe marginea superioara a stancii temporalului
uneste sinusurile cavernoase cu sinusurile transverse
4. Sinusurile pietroase inferioare
unesc sinusurile cavernoase cu vena jugulara interna
5. Sinusurile transverse
sunt dou anuri pe faa endocranian a solzului osului occipital
se ndreapt lateral i anterior de la protuberana occipital intern spre oasele parietale
sinusul transvers drept continua sinusul sagital superior
sinusul transvers stang continua sinusul drept
6. Sinusurile sigmoidiene
se gasesc in santurile omonime
continua cu vena jugulara interna la nivelul gaurii jugulare
impreuna cu sinus pietros inferior formeaza bulbul venei jugulare interne
B) Sinusuri neperechi:
1. Sinusul sagital superior
se intinde de la crista gali pana la creasta occipitala interna
2. Sinusul sagital inferior
se intinde de la marg. inf. libera a coasei creierului pana la membrane tectoria
3. Sinusul drept
situat intre cortul cerebelului si coasa creierului
4. Sinusul occipital
situat inferior de protuberanta occipitala interna
comunica cu plexul bazilar prin sinusurile marginale
7

5. Plexul bazilar = sinus plexiform

se gaseste la nivelul clivusului
Afluentii sinusurilor venoase alei durei mater sunt venele encefalice, diploice si emisare.

ANOMALII DE DEZVOLTARE:
- etiologie multifactoriala
genetic
factori teratrogeni: alcoolul, radiatiile ionizante, fumul de tigara, toluen, unele medicamente.
Malformatiile craniene se datoreaza defectelor de dezvoltare a oaselor si suturilor:
a.
ACRANIA (acefalia)
- lipsa capului/ craniului
- se asociaza anencefalia (lipsa de dezvoltare a encefalului)
b.
MACROCEFALIA
- capul are o dimensiune foarte mare
- se datoreaza hidrocefaliei (generata de acumularea exagerata de L.C.R. in ventriculii laterali)
c.
CRANIOSCHIZIS
- nesudarea oaselor intre ele
d.
CRANIOSINOSTOZIS
- sudarea precoce
e.
MICROCRANIA
- craniu mic datorat anomaliei anterioare (d.)
f.
MEGALOCEFALIA
- craniu marit
g.
CRANIU BIFID
- defect de inchidere pe linia mediana
h.
MENINGOCELUL
- hernierea meningelui cerebral
apar in orbita sau la nivelul fontanelei posterioare
i.
ENCEFALOCELUL
- hernierea meningelui si a continutului cutiei craniene
j.
CRANIUL PERGAMENTOS
- nemineralizarea oaselor

Tulburari de osificare:
I. Craniostenoze simple:
1.
TURICEFALIA = craniu in forma de turn
8

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

OXICEFALIA = craniu conic

SCAFOCEFALIA = craniu alungit si turtit lateral
TRIGONOCEFALIA = craniu in forma de triunghi cu varful anterior
SFENOCEFALIA = craniu in forma de triunghi cu varful posterior
RENOCEFALIA = craniu turtit
PLAGICEFALIA = craniu inclinat si asimetric
HIPERTELORISM = marirea distantei dintre orbite

II. Craniostenoze complexe

- malformatii la nivelul craniului, asociate cu alte anomalii embrionare
1.
Disostoza cranio-faciala (disostoza crozon) se caracterizeaza prin:
Oxicefalie
Turicefalie
Trigonocefalie
Hipertelorism
Exoftalmie
Inchiderea precoce a suturii lamboida si sagitala
- maxilarul e hipoplazic, iar mandibula normal dezvoltata
2.

Acrocefalosindractilia/boala Apert
Hipertelorism
Exoftalmie
Macroglosie (=limba mare)
Malformatii ale urechii
Spina bifida
Encefalocel
Sindactilie
- craniul e turtit anteroposterior, fruntea bombata, iar nasul in cioc de papagal

3.
Disostoza pleidocraniana/boala Pierre Marrie
- cresterea exagerata a diametrului transvers al craniului cu aplazia claviculara (lipsa ei)
- craniul este in "mozaic" prezentat de numeroase oase vormiene si suturi supranumerare