Sunteți pe pagina 1din 28

FARINGE curs 1

Noiuni de anatomie clinic si fiziologie.


Corpi strini.
Anginele acute nespecifice: angina eritematoas; angina eritemato-pultacee.
Adenoidita acut: adenoidita sugarului; adenoidita copilului. - 2 ore.
FARINGELE
=Conduct musculo-membranos impar si simetric.
=Cale aero-digestiva in care se deschid trompele auditive.

Proiectie scheletica=Baza craniului pana la nivelul


vertebrei cervicale C6
Limite
Superior baza craniului
Inferior esofagul
Posterior reg.prevertebrala
Anterior se deschide de sus in jos in :

Fosele nazale
Cavitatea bucala
laringe

Lateral de sus in jos


Ramurile montante ale mandibulei
Regiunile carotidiene

Forma =Sant vertical deschis anterior


Etajele faringelui

Dimensiuni

Lungime - 15 cm.
Diametru transversal
cm cavum
4 cm orofaringe
2 cm laringo-faringele
Diametru ant-post 2 cm
Structura
Din profunzime catre suprafata :

Mucoasa
Tunica fibroasa intra-faringiana (fascia faringo-bazilara)
Tunica musculara striata
Aponevroza peri-faringiana
Mucoasa

Captuseste fata profunda a cavitatii faringiene


Coloratie rosie
Aspect neregulat
Se continua cu cea a foselor nazale,cavitatea bucala,laringe si
trompelor

Tunica fibroasa

Formeaza scheletul fibros,avand forma unei palnii/sant


vertical cu concavitatea deschisa anterior
Se insera prin
Extremitatea superioara
2 margini anterioare

Extremitatea
exocraniana a bazei
Os occipital
Os temporal
Os sfenoid

superioara se insera pe fata


craniului:

Cele 2 margini anterioare se insera

pe :
Os sfenoid
Mandibula
Os hioid
laringe
2

Muschii

2 grupe:
Muschii intrinseci /constrictori din
profunzime catre suprafata si de sus
in jos :
Constrictorul superior
Constrictorul mijlociu
Constrictorul inferior
Muschii extrinseci/ridicatori:
Stylo-faringianul
Faringo-stafilinul

Actiunea muschilor constrictori


Actiune
sinergica de tip sfincterian
Micsorarea celor 2 diametre ale faringelui
Retine !!!!
Incrucisarea posterioara a celor 3 constrictori pe linia
mediana formeaza rafeul median posterior al faringelui

Muschiul stiloSe insera pe apofiza stiloida


Se termina prin 3 fascicule
Faringian
Epiglotic
Tiroidian
Actiune - ridicator al faringelui si laringelui
Muschiul faringo-stafilin

faringian
a temporalului

Insertie 3 fascicule:
Palatin
Pterigoidian
tubar
Se termina pe
Cartilajul tiroid
Peretele posterior al faringelui
Actiune=Ridicator al faringelui
Retine !!! Muschiul faringo-stafilin formeaza pilierul
posterior al valului palatin
3

Rinofaringe-Configuratie interioara

Cavitatea faringiana

Este impartita topografic in 3 etaje de sus in jos


Nazo-faringe/rinofaringe/cavum
Oro-faringe/bucofaringe
Laringo-faringe/hipofaringe

Configuratie interioara
Nazo-faringe/cavum/rinofaringe

Retine !!!
Cavumul nu este accesibil
Examinarea se face prin rinoscopie
palatin/fibroscopie
Cavumul trebuie examinat
recidivant sau tulburari auditive

inspectiei directe
posterioara/ridicare de val
obligator in caz de epistaxis

Limitele cavumului

Cavumul se intinde de la baza craniului la valul palatin

*Peretele anterior
Comunica cu
fosele nazale prin cele 2 coane.
*Peretele postero-superior

Contine o aglomerare de foliculi limfoizi care


formeaza :
amigdala faringiana LUSCHKA (vegetatiile
adenoide)

*Peretele inferior
Incomplet si mobil
Format de valul palatin
Nu exista decat in timpul deglutitiei
*Peretii laterali
Contin orificiile faringiene de deschidere ale
trompei Eustachio
Amigdala peritubara Gherlach
Foseta Rossenmuller (recesus faringian)
Orofaringe-Configuratie interioara
Limite

Orofaringele se intinde de la valul palatin la osul hioid

*Peretele anterior

Comunica cu cavitatea bucala prin istmul gatului

*Peretele posterior

Corespunde vertebrelor C1 C2 C3
Este presarat cu foliculi limfoizi
*Peretele superior

Incomplet si mobil reprezentat de valul palatin

*Peretii laterali
Locul de insertie al pilierilor valului care formeaza loja amigdalei
palatine
Laringo-faringe-Configuratie interioara
Limite
Osul hioid > cartilaj cricoid

*Peretele anterior
Corespunde laringelui
Epiglota
Vestibul laringian
Fata posterioara laringe

*Peretele posterior
Corespunde vertebrelor C4, C5, C6
*Peretii laterali
Formeaza cu laringele 2 depresiuni verticale numite
santuri faringo-laringiene/sinusuri piriforme

Extrmitatea inferioara
Formeaza orificiul inferior al faringelui care este separat de esofag prin
bureletul esofagian Killian/gura lui Killian
Vascularizatie
1)Artere
Principala:Artera faringiana ascendenta ram din ACE
6

Accessorii
Artera palatina ascendenta (art.faciala)
Artera palatina descendenta (max.int)
Artera tiroidiana superioara (ACE)
2)Venele
Dreneaza in Venele faringiene si de aici in Vena jugulara interna
3)Limfaticele
Dreneaza catre
Ggl retro-faringieni si ggl. V.Jug.int
Inervatie
Inervatia motorie
Este asigurata de N.Vag (X)
Plexul faringian
Accesor N.glosofaringian (IX)
Inervatia senzitiva
Plexul faringian
N.trigemen V (nerv max.int)
N.glosofaringian (IX)

Fiziologie - Functii
Deglutitie :timp bucal,faringian,esofagian
Respiratie: trecerea aerului,umidificarea si incalzirea acestuia.
Fonatie: este prima cavitate in care ajunge sunetul laringian.(imprima timbrul
particular al vocii si prin actiunea musculaturii valului participa la emiterea
vocii articulate)
Auditie: contractia sa mobilizeaza trompa lui eustachio si permite echilibrarea
presiunilor din interiorul urechii medii.
Aparare :reflex de voma,purifica aerul prin lizozimul din mucus,inelul
Waldayer.
Gustativa :amar (baza limbii),dulce,acru,sarat (2/3 ant)

Fiziopatologia faringelui
Sindromul disfagic
- dificultate in deglutitie prin perturbarea timpului faringian (cauze
mecanice,nervoase-pareze,paralizii,spasme)
Clinic :
Imposibilitatea introducerii bolului (tumori limba,paralizii)
7

Stagnarea bolului in faringe (paralizii ale constrictorilor)


Refluarea alimentelor si lichidelor pe nas (paralizii,rupturi,malformatii,tumori ale
valului)
Patrunderea alimentelor in caile respiratorii (anestezii faringo-laringiene)
Refluarea alimentelor in cavitatea bucala (stenoze,obstructii faringiene)
Sindromul fonator
Obstructia rinofaringelui determina vocea nazonata rinolalia inchisa
Insuficienta valului palatin nu permite inchiderea comunicarii intre buca si rinofaringe
in timpul vorbirii rinolalia deschisa
Obstructia buco sau hipofaringelui nu permit vorbirea articulata
Sindromul senzorial
Tulburarile gustative (disgueziile),apar in afectiuni ale mucoasei linguale in 2/3
anterioare (acru dulce sarat)
Gustul amar se percepe prin intermediul n.glosogaringian
Hipersensibilitatea gustativa (educare,antrenament) degustatori de vinuri
Patologic apare in isterie,tabes neurastenii
Fiziologic in sarcina
Hipoguezia si aguezia alcoolism tabacism,nevrite gripale,intoxicatii cu As,Hg
Sindromul senzitiv
Odinofagia durerea faringiana (se accentueaza la deglutitie si radiaza spre
ureche)/disfagia jena la deglutitie ( dificultatea de tranzitare a bolului alimentar din
cavitatea bucala, faringe esofag )/inalta/joasa
Hiperestezia inflamatii
Hipoestezia alcoolici, afectiuni nervoase, obiceiuri alimentare consum de alimente
fierbinti
Paresteziile iritatii cronice, procese inflamatorii rar tumori
Descrise de Hipocrate ca globus histericus se manifesta sub forma de senzatii de
corp strain, intepatura,contractura,prezenta unui fir de par !!!??

Corpii straini faringieni


Cauze
Anfractuozitatile faringelui si contractia musculaturii
Tusea spastica, rasul,stranutul,varsatura (rinofaringe)
Complicatii
Flegmoane retro,latero-faringiene,celulita difuza (extensie loja gat,mediastin)
Tratament - extractie
Anginele acute
=Inflamatie acuta a orofaringelui care poate interesa si amigdalele.
Bacteriologie virusi,germeni banali sau specifici (LOEFLER),saprofiti ai florei
bucale (STREPTOCOCUL b-hemolitic de grup A).
Leziuni catarale anginele banale cu congestie difuza (angine rosii) sau asociate cu
puncte albe si depozite cazeoase (angine eritemato-pultacee
- false membrane angina pseudomembranoasa din difterie
8

- pierdere de substanta anginele ulceroase


Clasificare
ANGINELE ROSII (VIRALE)
Parotidita,rujeola,poliomielita,gripa,virusul APC (diminua apararea
locala si preced ang.eritemato-pultacee)
ANGINELE ERITEMATO-PULTACEE
(MICROBIENE)
Virusi,streptococ,stafilococ bacil Fridlander
ANGINELE ACUTE NESPECIFICE
1)Angina acuta eritematoasa

Contagioasa
Virusul ataca celulele epiteliale de suprafata
Inflamatie virala difuza si superficiala

Simptomatologie
Debut brusc,febra,frison cefalee, convulsii,uscaciunea gatului,odinofagie
BFS congestia difuza faringiana,edem lueta,adenopatie latero-cervicala dureroasa
Complicatii angina eritemato-pultacee (suprainf.bacteriana),laringo-traheo-bronsite
Tratament simptomatic (hidratare, aspirinalocal (desinfectante buco-faringiene
citrolin,decasept)
2)Angina eritemato-pultacee
=Angina lacunara/foliculara
Etiologie streptococ,stafilococ,pneumococ,Friedlander
Contagioasa in mai mica masura ca precedenta,germenii
ataca tesutul limfatic al amigdalei.
Simptomatologie :febra, odinofagie intensa,adenopatii
subangulo-mandibulare
BFS :amigdale tumefiate,congestionate,depozite alb-cremoase,neaderente care se
extind si iau aspect pseudo-membranos
Laborator-leucocitoza cu neutrofilie
Forme clinice
- grava - edem lueta,adenopatie
- alimentara strept.hemolitic tipB (din lapte de vaca nefiert),frecvent epistaxis
- pseudomembranoasa asociaza strept-pneumococ,membranele se deslipesc usor si
sunt localizate numai la nivelul amigdalelor
- ulceroasa evolutie grava
Complicatii comune tuturor anginelor
- locale - flegmoane periamigdaliene/cervicale, generale renale (glomerulonefrita )
reumatismale , digestive,vasculare (flebite,endarterite)
Tratament general si AB (ANTISTREPTOCOCIC)
3)Angina ulcero-necrotica- PLAUT VINCENT

Angina unilaterala asociatie de fuzospirili/mononucleoza


infectioasa cu manifestari fruste
-Tineri cu igiena bucala deficitara
Simptmatologie odinogagie
moderata,astenie,subfebrilitati
BFS ulceratie amigdaliana,pe fond murdar necrotic,
margini anfractuoase,fara duritate la palpare
Tratament OBLIGATOR diagnostic bacteriologic din ulceratie (ptr diag dif - sifilis
primar) penicilina
4)Adenoidita acuta

Apanajul copilariei
Amigdala faringiana Luschka (rinofaringe/cavum)
Etiologie :flora microbiana banala
(strept,stafilococ,pneumococi,etc),sau virala
Sugar
Semne clinice : febra 40,polipnee,convulsii,suptul dificil,scadere rapida in
greutate,piofagia cronica (tulburari dispeptice)
Copil > 1 an
-sindrom febril brusc instalat(neregulat cu durata de la 3-4 zile la 3-4 saptamani) si
obstructie nazala
Rinoscopia posterioara dificil de efectuat (endoscopia acceptata) tumefactie
congestiva a amigdalei faringiene cu depozite pultacee
Tuseul cavumului contraindicat
Complicatii
Otitele cel mai frecvent
adenoflegmon retrofaringian
laringita striduloasa
Tratament
Antibiotice,DNF, vasoconstrictoare nazale,antitermice,vitamine

10

FARINGE CURS 2
Supuraiile faringiene si perifaringiene:
flegmonul periamigdalian (forma anterioar i posterioar);
adenoflegmonul retro-faringian al sugarului i copilului;
abcesul retro-faringian al adultului;
adenoflegmonul latero-faringian;
flegmonul peri-visceral latero-faringian.
Rapoartele faringelui cervical
Peretii laterali ai faringelui au 2 etaje
Unul superior sau cefalic
Unul inferior sau cervical, separate de un plan orizontal tangent cu marginea
inferioara a maxilarului inferior.
Dedesubtul liniei orizontale tangente la marginea inferioara a maxilarului inferior,
fetele laterale ale faringelui sunt in raport cu organele continute in spatiul retrostilian
(posterior):ACI, VJI, glosofaringian, vag, spinal, marele hipoglos si simpatic spatiul
prestilian (anterior) cu : Gl.parotida, ACI, Vjext
Diafragmul stilienilor este format din 2 ligamente (stilo-hioidian si stilo-maxilar) si 3
muschi (stilo-glos,stilo-hioidian si stilo-faringian) formand BUCHETUL LUI
RIOLAN
Spatiul parafaringian

PMS spatiul mucos parafaringian


MS spatiul masticator
PVS spatiul prevertebral
PS spatiul parotidian
ICA Art.carotida interna
IJV V.jugulara interna

11

Infectiile retro-faringiene si retrostiliene


Este vorba de fapt de adenite,dar aceste infectii sunt clasate printre infectiile
perifaringiene pentru ca beneficiaza de aceeasi etiologie bacteriana (flora saprofita
faringiana) si de aceleasi complicatii.
Aceste infectii sunt mai frecvente la copil, la care ganglionii retrofaringieni si
retrostilieni regreseaza catre varsta de 7 ani.
Rinofaringitele reprezinta cauza cea mai frecventa in raport cu anginele,acestea pot fi
retrofaringiene,retrostiliene sau pot ocupa ambele teritorii in formele avansate.In cazul
existentei unei capsule de delimitare care franeaza extensia,aceste infectii se
localizeaza doar in cele doua spatii
Infectiile prestiliene
La adult si adolescent principalele infectii perifaringiene sunt infectiile prestiliene.
Focarele dentare sunt pe primul loc urmate de cele amigdaliene din cadrul anginelor
sau mai frecvent al flegmoanelor periamigdaliene.de la nivelul amigdalei sau a
tesutului celular periamigdalian, infectia traverseaza fascia buco-faringiana (teaca
fibroasa care acopera fata externa a muschilor faringieni) si afecteaza spatiul celulograsos paratonsilar.
Din cauza ca acest tesut se lichefiaza rapid devenind purulent, infectiile prestiliene
sunt cel mai frecvent abcedate.
Procesul infectios poate ramane circumscris sau se poate extinde rapid in alte spatii
dand nastere unei celulite cervicale profunde extensive
Celulitele cervicale profunde extensive
Termenul de celulita defineste o infectie a spatiilor celuloase sau zone tisulare in
special grasoase care sunt separate intre ele de fascii (lamele fibroase care se insera pe
piele,acoperind muschii si viscerele zones tissulaires )
Termenul are ca sinonime aceea de fasciita necrozanta/infectie necrozanta a
tesuturilor moi.
In cadrul faringitelor,celulitele cervicale profunde extensive apar ca urmare a
infectiilor prestiliene (angina/flegmon periamigdalian). Infectia difuzeaza rapid in
regiunile parotidiene,submandibulare,retrostiliene apoi retrofaringiene si in final
12

MEDIASTINALE !!!!!! cu aparitia pleureziilor sau pericarditelor purulente (risc de


tamponada cardiaca).
Tesuturile infectate sunt sediul unei inflamatii intense (std pre-supurativ sau colectie)
apoi secundar anumite zone pot abceda
EXAMEN CLINIC
Semnele de alerta in favoarea unei complicatii infectioase cervicale cu punct de
plecare faringian
In prezenta unei faringite sau a unei angine semnele de atentionare sunt:
Alterarea starii generale
Sindrom septic sever
Unilateralitatea simptomelor
Trismus/torticolis,limitarea miscarilor laterale ale gatului
Torticolis
Tumefactia latero-cervicala
Inflamatia cutanata
Dispneea/disfagie
Mediastinita (dureri toracice cu iradiere interscapulara ).
Semnele unei adenite acute sunt :
Febra
Durerile cervicale
Tumefactia cervicala uni/bilaterala
Eritem /edem cutanat
Imagistica

Indicatii
Investigatia imagistica in adenitele acute este ineficienta ,ea devine utila in cazurile
care nu au raspuns la tratament antibiotic timp de 48/72 ore.
tehnici recomandate sunt tomodensitometrie sau ecografia (mai putin costisitoare dar
este mai putin fidela ).
La copil are avantajul ca se efectueaza rapid si nu este iradianta !!!.
In flegmoanele periamigdalieneEste inutila
Tomodensimetria este indicata cand trismusul face examenul endobucal imposibil si
cand se banuie o extensie catre spatiile latero-faringiene, prezenta unei tumefactii
latero-cervicale inalte sau torticolis febril sau esec al punctiei locale care nu a
imbunatatit starea generala
De referinta ramane RMN-ul dar costurile uneori induc probleme in efectuarea ei
Imagistica are in general urmatoarele avantaje :
Ghideaza punctia unei colectii dificil de localizat clinic
Urmareste evolutia procesului infectios in absenta unei evolutii clinice favorabile sub
un tratament bine condus infectios
FLEGMONUL PERIAMIGDALIAN
Abcesul lojii amigdaliene
Etiopatogenie

13

Mecanismul ramane incert-difuzarea puroiului intre capsula amigdaliana si


peretele muscular faringian sau infectia glandelor Weber (glande accesorii
situate imediat dedesubtul ogivei amigdaliene in palatul moale).
Recidivele flegmonului periamigdalian survin in 10% din cazuri si sunt mai
frecvente in caz de angine repetitive la indivizi pana in 30 40 ani.

Forme clinice :

Antero-superior
Postero-superior
Inferior
Extern
Abces intraamigdalian (rar)
Simptomatologie
ODINOFAGIE
TRISMUS
HIPERSIALOREE
Pozitie antalgica a capului (capul fixat usor aplecat inainte)
Voce amigdaliana (edem si pareza de val)
Respiratie fetida
Adenopatie dureroasa subangulo-mandibular
Febra,stare generala alterata
BFS : se executa cu dificultate din cauza trismusului si evidentiaza bombarea stalpului
anterior /posterior amigdalian/val palatin, cu impingerea amigdalei in jos si
inauntru(varianta anterioara), inainte (varianta posterioara)+_ edem al mucoasei
laringiene
Evolutie deschidere spontana sau complicatii (supuratii faringiene sau septicemie)
Diagnosticul este confirmat si prin prezenta puroiului la punctie
Tratament
=>Chirurgical si medicamentos (ab. antalgice,),alimentatie moale.
Flegmonul ant se deschide cu pensa Lubet Barbon ce se introd deschisa in spatele
pilierului ant, la polul sup al amigdalei, pana in cavitatea abcesului, apoi se extrage
deschisa, creand astfel o cale de drenaj. In pilierul post, se face deschiderea cu
bisturiul in axul lung al pilierului. Se asociaza antibioterapia timp de 10 zile.
Amigdalectomie dupa 2-3 saptamani
Complicatii
Flegmoanele periamigdaliene pot provoca dispnee in cazurile exceptionale !!!! de
bilateralitate
Pneumopatiile de inhalatie apar mai ales in cazul fistulizarilor mucoase ale
flegmoanelor retrofaringiene cu voma purulenta care poate ajunge in laringe
Epiduritele datorate extensiei posterioare a procesului infectios catre spatiul
prevertebral sunt exceptionale.
Complicatile neuro-vasculare mai frecvente sunt :
14

Tromboflebita VJI, cu risc de septicemie si de embolii septice la distanta (sindr.


Lemierre);
Pseudoanevrismul micotic al ACI cu riscul de ruptura carotidiana,ocluzia sau
tromboza acestei artere
- Paralizia nervilor cranieni IX,X,XI XII sau afectarea lantului simpatic cervical.
ADENOFLEGMONUL RETRO-FARINGIAN
=Adenoflegmonul ganglionilor Gilette (sugar si copilul mic)
=Este o complicatie a adenoiditei acute
Semne clinice : stare generala brusc alterata, disfagie si
dispnee (prin obstructia buco si rinofaringelui)
BFS : bombarea peretelui faringian posterior (de culoare
rosie,infiltrat si edematiat) cu localizare mediana sau
paramediana,impingand inainte stalpul posterior si amigdala de
partea respectiva.
Adenopatie subangulo-mandibulara inalta
Evolutie : spontana cu deschidere posibila in caile aeriene superioare si
bronhopneumonie de aspiratie cu evolutie letala.
La copil dupa 30 zile este necesara adenoidectomia.
Tratament chirurgical
Copil pozitia Rose
Adult - clasic
ADENOFLEGMONUL LATERO-CERVICAL
Are o inciden crescut la copilul colar, n general prin mecanism de extindere al
unui procesinfecios peritonsilar, la copii cu imunitate deficitar .
n general apare dup o amigdalit acut, formc clinic septic, n cursul bolilor
infecioase anergizante, flegmon periamigdalian nedepistat
Infectarea ganglionilor jugulo-carotidieni
Localizare : intre pachetul vasculo-nervos cervical si
muschiul scmd
Clinic : disfagie i odinofagie intense, febr de tip
septic i stare general alterat tumefactia reg.laterocervicale superioare cu impingerea muschiului scmd,
torticolis,trismus si o discreta tumefactie a peretelui
latero-faringian (pilier posterior,loja amigdaliana).
Complicatii : tromboflebita jugularei cu septicopiemie, mediastinit, metastaze
pleuropulmonare, ulcerarea pereilor, hemoragii masive i repetate, adesea mortale.
Dup Barnett, abcesul mediastinal, sau paraesofagian, este produs n marea majoritate a
cazurilor de abcesul retrofaringian sau latero-cervical, prin drenarea puroiului n cutia
toracic.
Tratament: deschiderea colectiei pe cale externa,dupa o prealabila punctie
Flegmonul visceral latero-faringian (celuloflegmonul latero-faringian)
=Colectia purulenta este situata intre peretele faringian si pachetul vasculo-nervos
15

Poate fi confundat cu flegmonul periamigdalian (varianta externa)


Clinic : disfagie cu odinofagie,bombarea peretelui lateral faringian
Dupa 5-7 zile tumefactia se poate extinde cervical
Complicatia principala este invadarea cailor aeriene superioare sau/si erodarea
marilor vase ,riscul de mediastinita,soc septic,obstructia cailor
aeriene,pleurezie,pericardita cu tamponada cardiaca
Tratament :deschidere chirurgicala pe cale endobucala sau combinata endo-bucallatero-cervical, AB obligator

16

FARINGE CURS 3
1 Vegetatiile adenoide.
2 Amigdalita cronic.
3 Tumorile benigne ale faringelui: fibromul nazo-faringian;
4 Tumorile maligne; cancerul cavumului; cancerul amigdalei palatine
Anatomia rinofaringe

Vegetatiile

Vegetatiile adenoide (amigdala faringiana Luschka)


=Inflamatia cronica a amigdalei faringiene.
Cand inflamatia cronica este insotita de hipertrofie, vorbim de vegetatii adenoide.Se
intalneste la copii intre 2-6 ani,dar nu constitue exceptie nici varsta de 40 ani.
Etiologie adenoidite acute nevindecate,terenul limfatic,schimbarile de
temperatura,insalubritatea. Exceptional intalnim vegetatii adenoide tuberculoase la
copiii cu antecedente bacilare sau la batrani.
Anatomo-patologie se prezinta ca o masa tumorala de diferite dimensiuni care
ocupa peretii superior si posterior al rinifaringelui, cu posibilitatea de extindere pe
peretii laterali si pot cobora ca niste muguri pana in buco-faringe.Vegetatiile mijlocii
ca dimensiune obtureaza partial coanele iar cele mici ocupa doar bolta rinofaringelui.
Consistenta este moale dar evolutiv pot devenii mai dure
Semne clinice - obstructie nazala incompleta, instalata lent, somn agitat,zgomotos
(sforait) intrerupt de perioade de apnee,vocea nazonata (rinolalie inchisa),crize de
laringita striduloasa,fosele nazale pline cu secretii muco-purulente (copiii mucosi)
Evolutiv sindromul de obstructie nazala cronica determina aparitia faciesului
adenoidian manifestat prin :nas ingust cu nari efilate(aspirate),buza superioara mai
mare,prognatism superior,bolta palatina ogivala cu dintii superiori vicios implantati,
taracele se deformeaza in carena,somnolenta,scadere a atentiei,torpoare intelectuala
(aprosexie), uneori expresia de copil prost, fara aca inteligenta sa fie afectata
Complicatii
17

Oculo-conjunctivale
Laringo-bronsice
Otite catarale sau purulente
Enurezis
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice si se confirma prin rinoscopie
anterioara/posterioara/tuseul cavumului
Diagnosticul diferential se va face cu alte cauze de obstructie nazala care pot
reproduce faciesul adenoidian (deviatie de sept,rinite cronice sau alergice,fibromul
nazo-faringian)
Rx de profil/CT/RMN
Studiul apneei in somn
RMN cu substanta contrast
Radiologie vegetatii adenoide
Tratament
Chirurgical adenoidectomie Ablatia vegetatiilor adenoide se poate efectua incepand
cu varsta de 1 an,uneori mai putin,dar nu realizeaza niciodata o eradicare completa a
tesutului limfoid al rinofaringelui,astfel ca se pot reface rapid cu cat varsta pacientului
e mai mica. - contraindicatiile fiind starile inflamatorii acute si malformatiile
faringelui
Dupa interventia chirurgicala este necesara reeducarea respiratorie

AMIGDALITA CRONICA
=Inflamatia cronica a amigdalelor palatine,consecinta puseelor acute repetate.
Cronicizarea este favorizata si de structura anatomica a amigdalei (prezenta criptelor
glandulare) precum si modul de reactie imunologica a tesutului limfatic amigdalian
Alti factori favorizanti :inflamatiile buco-dentare,alimentatia rece,climatul
umed,consumul excesiv de condimente,terenul limfatic si alergic.
Anatomo-patologie amigdalele pot fi normale ca volum,hipertrofiate sau atrofice

Simptomatologie generala
Manifestarea clinica nu este bine definita,pacientul poate prezenta,
astenie,subfebrilitati,senzatii dureroase discrete dupa consumul de apa rece,inghetata,
jena permanenta la deglutitie, frecvente angine pultacee sau flegmoane
periamigdaliene.Volumul amigdalelor nu reprezinta un criteriu de diagnostic.
Valoare are congestia permanenta a pilierilor anteriori amigdalieni, cazeumul abundent
(la exprimarea cu spatula) fetid,dar mai ales secretii purulente lichide.
Adenopatia subangulo-mandibulara (semnul Kuttner) are valoare mai ales la copil.
Analizele de laborator nu sunt caracteristice
Amigdalita cronica la copil
18

Este secundara unei perturbari imnologice locale in cursul primilor ani de viata si poate fi
favorizata de o antibioterapie abuziva
Clinic se manifesta prin :
Angine repetate (adesea albe),prelungite cu adenopatii importante si astenie
durabila
Persistenta intre pusee a unei stari inflamatorii cu amigdale dure/moi/atrofice
care la exprimarea cu apasatorul elimina secretie purulenta
Un sindrom biologic inflamator manifestat prin hiperleucocitoza, PCR crescuta
ggl cervicali subangulo-mandibulari cronici
Eficacitatea redusa a administrarii unei antibioterapii generale
Evolutia da nastere modificarilor statturo-ponderale, absenteism scolar,complicatii
locoregionale (nazo-sinusale,otice,traheo-bronsice) sau generale
Tratamentul amigdalectomie.
Amigdalita cronica la adult
=Este caracterizata printr-o reactie fibrocicatriceala importanta a amigdalelor la care se
adauga o atrofie normala a tesutului limfoid
Simptomatologia locala este moderat manifestata prin anxietate,distonie neurovegetativa,cancerofobie,disfagie unilaterala cu otalgie reflexa,halena,tuse cu
expectoratie fetida,fara semne infectioase generale.
BFS amigdale mici,atrofiate,intravelice,cripte cu cazeum (resturi de keratina/germeni
fagocitati/micoza),chisturi intraamigdaliene de culoare galbuie formate prin ocluzia
criptelor.
Evolutia este cronica dar benigna cel mai frecvent. Punerea in evidenta a unui reflux
gastro-esofagian, poate ameliora evolutia
Diagnostic diferential : faringita cronica (inflamatia este difuza),boala
digestiva,micoza ( dupa ab prelungita,chimioterapie), diabet guta alergie
Paresteziile faringiene (globus histericus) examen local normal
Dar !!!!! examinarea amigdalei este un gest esential pentru a nu trece de un posibil
cancer amigdalian la debut ascuns intr-o cripta sau indaratul unui pilier
Tratament : gargarisme, pulverizatii superficiale cu laserul,radiofrecventa,crioterapie.
Amigdalectomia este indicata numai in caz de complicatii.

Complicatii locale/Complicatii generale


Complicatii locale
Flegmonul periamigdalian,
adenita cervicala supurata(adenoflegmon latero-cervical),
abcesul retro-faringian,
otita medie acuta,sinuzita,
mastoidita,
celulita cervicala
Complicatii generale
19

Renale,articulare si cardiace si sunt datorate streptococuluiB hemolitic de


grupA
Patogenia (mult discutata) pare a fi un mecanism imunitar consecutiv punerii
in circulatie a complexelor imune care asociaza AG streptococului Bhemolitic
de grp A si IgG care se depun peste tot in, glomerulii renali, articulatii
declansand activarea complementului si o reactie inflamatorie
Indicatiile amigdalectomiei
Amigdalectomia nu mai constitue o interventie asa de frecventa ca in trecut DAR!!!,
pastreaza indicatii mai precise si indiscutabile :
Pentru rationamente infectioase :
- in caz de amigdalite acute recidivante (in cursul anginelor care prin frecventa si
gravitatea lor determina modificari staturo-ponderale si scolare importante pusee in
numar de 3-4 /iarna, 2 ierni consecutive) sau in caz de amigdalita cronica la copil
(amigdalita a carei semne inflamatorii locale si regionale persista 3 luni sau mai mult
si care nu raspund la tratamentul bine condus)
- in caz de complicatii generale (nefrita, reumatism post-anginos) cand amigdala
a constituit focarul infectios de regula streptococic,interventia se va face sub protectie
antibiotica.
- In caz de obstructie faringiana la copii cu amigdale hipertrofice, sforait nocturn,
respiratie nocturna dificila cu dispnee, somn agitat cu cosmar, treziri repetate sau
obstructie alimentara
- La adult hipertrofia amigdaliana poate cauza sau participa la Sindromul de apnee
in cursul somnului manifestat prin sforait,apnee in somn care are ca rezultat astenia
matinala,somnolenta diurna,cefalee matinala sau nicturie. SAS poate fi diagnosticat
prin inregistrarea polisomnografica a somnului.
Contraindicatii
Nu exista contraindicatii absolute pentru adenoidectomie sau amigdalectomie
Contraindicatii relative trebuiesc studiate de la caz la caz :
- tulburarile de coagulare, pot fi in general depistate si nu constitue o contraindicatie
atunci cand chirurgia este imperativa
- despicatura palatina reprezinta o contraindicatie relativa in caz de adenoidectomie
datorita riscului de decompensare a unei insuficiente velo-palatine potential mascata
de hipertrofia adenoidiana, dar nu contraindica amigdalectomia
- febra > 38 necesita un repaus de cateva zile
- terenul alergic si/sau un astm preexistent nu constitue o contraindicatie pentru
adenoidectomie sau amigdalectomie

Diagnostic diferential
Amigdalita acuta febra si fenomene generale accentuate
Sifilisul secundar forma hipertrofica manifestata prin hipertrofie brusca,
generalizata la intregul inel Waldeyer,insotita si de semnele clinice cutaneo-mucoase
(pemfigus palmo-plantar)
TBC-ul forma hipertrofica simpla,prezinta paloarea caracteristica a
mucoasei,adenopatie cervicala si mediastinala

20

Sarcomul in primele faze de evolutie(biopsia este necesara), limfomul


Hodgkin,leucemia limfoida.
Tratament - amigdalectomia
TUMORI BENIGNE FARINGIENE
Fibromul nazo-faringian
Au evolutie lenta si in majoritatea cazurilor sunt descoperite intamplator daca au ajuns
la un volum suficient de mare pentru a produce tulburari functionale
=Fibromul nazo-faringian(FNF),este o tumora dura fibroasa,foarte sangeranda, cu
punct de plecare din cavum, ce apare exclusiv la sexul masculin.
Cauze necunoscute dar se pare ca un rol joaca tulburarile endocrine ale pubertatii
masculine.
Dozajul hormonal arata un exces de 11 dezoxicetosteroizi(hormoni femenini) si un
deficit de 17 cetosteroizi( hormoni masculini)
Anatomopatologic este vorba de o tumora neteda,roz-palida boselata
uneori,dura,inserata sesil la nivelul cadruli coanal.
Histologic este un angiofibrom cu vase care nu au decat perete endotelial, fara strat
muscular.
Evolutie crestere expansiva cu invazia cavitatilor din jur,fose
nazale,pterigomaxilare,sinusuri,orbita,fosa zigomatica,baza craniului.
Semne clinice epistaxisuri repetate, respiratie bucala,hipoacuzie prin obstructie
tubara,tulburari de miros si gust.
Debutul este insidios cu obstructie nazala unilaterala
initial apoi bilaterala.
Evolutiv pacientul prezinta,hipoacuzie de
transmisie,exoftalmie(fata de broasca),
disfagie,nevralgie trigeminala,cefalee, anemie.
Rinoscopia anterioara evidentiaza secretii mucopurulente si polul anterior al tumorii.
Rinoscopia posterioara evidentiaza usor tumora
Nu se recomanda tuseul cavumului si nici biopsia din
cauza riscului hemoragic
Examenul radiologic si mai ales angiografia arata prelungirile si pediculii vasculari.
Evolutie letala in maxim 6 ani prin hemoragii sau complicatii endocraniene.
Daca bolnavul a trecut de 20 ani tumora poate involua.
Tratament chirurgical pe cale nazala sau faringiana.Interventia fiind extrem de
hemoragica se recomanda pe langa anestezia generala si transfuzii de sange,ligatura
prealabila a ACE sau embolizarea pediculilor vasculari (metoda Seldinger).
Radioterapia poate fi utilizata ca metoda preoperatorie

TUMORI BENIGNE 3
Fibromixomul (polipul coanal) Ia nastere pe cadrul coanal sau bolta etmoidosfenoidala,sub aspectul unui polip pediculat in cavum care nu sangereaza.
Se aseamana cu polipii mucosi ai foselor nazale dar de consistenta mai dura
Polipul solitar (sinuso-coanal) Killian
21

Polip mucos cu punct de plecare in sinusul maxilar,mai rar sfenoid,cu un pedicul


foarte lung de care atarna in nazo-faringe
Tumori benigne ale buco si hipofaringelui 4
Papiloame
Lipoame
angiofibroame
Fibroame
Condroame.
Polipii dermoizi ai faringelui (teratoame)sunt tumori congenitale foarte rare,intalnite
mai ales la sugari si care se dezvolta foarte incet

Neoplasmul de rino-faringe
Anatomie-patologica
Cancerul de rinofaringe apartine la trei grupe histologice principale
Carcinoame epidermoide sau malpighiene diferentiate mai.mult sau mai putin
keratinizante;
Carcinoame epidermoide nediferentiate, numite carcinoame nazo-faringiene
(undifferenciated carcinomas of nasopharyngeal type - UCNT).
Limfoamele maligne non hodgkidiene (LMNH) care sunt mai rare.
Carcinoamele de cavum sunt foarte limfofile si se insotesc de adenopatii in 60-80%
din cazuri,cel mai frecvent bilaterale.
Epidemiologie
In forma de epiteloim nediferentiat,cea mai frecventa, cancerul de cavum ocupa un loc
original legat de 4 factori :
- o distributie geografica mondiala particulara cu trei zone endemice, Asia de sud-est
(mai ales China de sud), tarile din Maghreb (Tunisia,Algeria, Maroc) si bazinul

22

Mediteranean, Alaska ( zona eschimosilor). Europa,USA, japonia sunt zone cu risc


scazut de neoplasm de cavum
Neoplasmul de cavum apare la orice varsta, cu predominanta la barbati (3 barbati/1
femeie)
Diferiti factori intervin in geneza sa:
Legatura cu virusul Epstein Barr (prezenta de markeri virali in celulele
tumorale epiteliale si cresterea nivelului de anticorpi anti EBV
Factori genetici
Factori de mediu
Alcoolul si tutunul nu sunt recunoscuti ca factori carcinogeni in acest tip de
cancer
Semne clinice
- diagnosticul este adesea tardiv, semnele clinice cele mai frecvente sunt :
Semne otologice hipoacuzie unilaterala, progresiva ,de transmisie prin
disfunctia tubara,acufene, otofonie
Semne rinologice epistaxis recidinant, rinoree purulenta/sanguinolenta care
nu cedeaza la un tratament clasic,obstructie nazala uni/bilaterala cu aparitie
progresiva
Semne neurologice paralizie oculomotorie de nerv VI (abducens), sindromul
dureros al hemifetei sau faringelui cu prinderea nervilor V sau IX, cefalee
cronica. Prinderea ultimilor patru nervi cranieni ( IX,X,XI,XII) se face prin
adenopatie la gaura rupta posterioara.
Sindromul GARCIN prinderea tuturor nervilor cranieni de o parte
Adenopatia semnul cel mai frecvent intalnit, este o sau adenopatii cervicale
sus situate in teritoriul subdigastric sau spinal superior (triunghiul posterior al
gatului), fiind uni /bilaterale.
Tardiv apare sindromul TROTTER diminuarea mobilitatii valului palatin,
nevralgie trigeminala si hipoacuzie tip transmisie.

Bilantul clinic
examenul clinic este ghidat de nazofibroscop sau de optice rigide pe cale nazala sau la
90 grade pe cale orofaringiana.
Acest examen este completat obligator cu un bilant endoscopic sub AG-IOT care
permite sa se precize aspectul macroscopic al tumorii (ulcerant /infiltrant) si extensia
tumorala ale carei limite se vor preciza pe o schema.
Biopsii profunde sunt realizate pentru a preciza matura leziunii.
Bilantul clinic regional va preciza, extensia ganglionara cervicala, prezenta unei
adenopatii agravand pronosticul si poate modifica indicatia terapeutica.
Otoscopia si audiograma au un rol orientativ
Examenul nervilor cranieni, fundul de ochi si campul vizual, precizeaza extensia la
structurile de vecinatate si in particular BAZA CRANIULUI.
Bilantul general cuprinde cercetarea metastazelor viscerale, pulmonare,
hepatice,osoase sau cerebrale.
Bilantul general apreciaza functia cardio-respiratorie, renala si nutritionala cat si
bilantul dentar avand in vedere eventuala radioterapie
23

Examene complementare
Bilantul radiologic care precizeaza extensia locala a tumorii
Tomodensimetria indispensabila,precizeaza sediul exact al tumorii si extensia osoasa
la structurile vecine
RMN permite precizarea extensiei tumorale la structurile
endocraniene,parafaringiene sau fosa pterigo-maxilara
Scintigrafia osoasa permite aprecierea extensiei tumorale locale catre baza craniului
si evidentierea metastazelor osoase diseminate
Dozajul anticorpilor anti EBV trebuie facut sistematic inainte de a incepe
tratamentul. Nivelul acestora este ridicat in caz de carcinom epidermoid nediferentiat
si permite urmarirea evolutiei bolii
Clasificarea TNM 6
Tis CARCINOM IN SITU
T1 Tumora limitata la o singura zona a cavumului
T2 Extensie tmorala in tesuturile moi ale orofaringelui si/sau fosele nazale
T2a Fara extensie parafaringiana
T2b Cu extensie parafaringiana
T3 Invazie tumorala a structurilor osoase si/sau sinusuri maxilare
T4 Tumora cu extensie intracraniana si/sau atingere de nervi cranieni, fosa
subtemporala, hipofaringe sau orbita
Adenopatii cervicale
N0 Fara adenopatii regionale metastatice
N1 Adenopatie(i), metastatica (e) unilaterala (e) < sau egal cu 6 cm, deasupra
fosei supraclaviculare (adenopatiile situate pe linia mediana sunt considerate
homolaterale)
N2 Adenopatii metastatice bilaterale, ,< sau egale cu 6 cm deasupra foselor
supraclaviculare
N3 Adenopatie metastatica
N3a > 6 cm
N3b la nivelul foselor supra-claviculare
Metastaze la distanta
M0 Fara metastaze la distanta
M1 Prezenta metastazelor la distanta
Forme clinice si diagnostic diferential
Formele clinice la copil sunt rare si reprezinta 25% din cancerele cervico-faciale ale
copilului. Diagnosticul este adesea tardiv pentru ca simptomatologia este
asemanatoare cu cea a hipertrofiei vegetatiilor adenoide
Limfomul malign non-hodgkinian reprezinta 30% din localizarile tumorale ale
cavumului. Se manifesta prin adenopatii cerviclae inalte dar fara simptomatologie
dureroasa, fara paralizii de nervi cranieni ,fara epistaxis
Diagnostic diferential
La adult poate fi vorba de un kist de cavum,relicva embrionara sau hipertrofie a
vefetatiilor adenoide. Localizarile nazo-faringiene ale TBC,sarcoidoza sau sifilis au
devenit rare.
La copil sau adolescent poate fi vorba de o hipertrofie adenoidiana sau de un
angiofibrom. Caracterul vascular al angiofibromului la endoscopie permite sa se
24

suspicioneze diagnosticul la un adolescent de sex masculin si contra-indica formal


biopsia. RMN, va stabili evoca diagnosticul care va fi confirmat prin arteriografie
preoperatorie care permite si o embolizare a leziunii.

Tratament
Radioterapia : iradierea externa este cu atat mai eficace cu cat este vorba de o forma
histologica nediferentiata. Iradierea se adreseaza bazei craniului si ariilor ganglionare
bilaterale cu o doza uzuala de 70 gray . Curieterapia poate fi utilizata in caz de
relicve tumorale.
Chirurgia : este numai cervicala ganglionara pentru o evidare ganglionara pe relicve
postcobaltoterapie
Chimioterapia poate fi propusa in anumite forme histologice (forme nediferentiate cu
adenopatii metastatice).
Indicatii
La adult radioterapia poate fi utilizata singura sau in asociere cu chimioterapia.
Tratamentul poate fi urmat de o evidare ganglionara in caz de recidiva gangkionara
cervicala.
La copil asocierea radio-chimioterapie este cea mai frecvent utilizata. In caz de
limfom malign non-hodgkidian, radioterapia externa este cel mai frecvent asociata cu
chimioterapaia in functie de tipul leziunilor si datele bilantului de extensie.
Neoplasmul amigdalian

Epidemiologie
Cancerele orofaringelui afecteaza cel mai frecvent sexul masculin (> 80% ) care
asociaza alcoolul cu tutunul, varsta medie fiind cuprinsa intre 50-70 ani.
Franta detine un record in ceea ce priveste cancerele oro-faringelui, frecventa fiind
mai mare in Nord, in Bretania, Normandia Reg. Parisiana si in Alsacia. Aceste forme
de cancer sunt rare in tari ca Japonia sau Israel.
Factorii de risc sunt dominati de tutun si alcool. Daca tutunul joaca un rol cancerigen
demonstrat, alcoolul se pare ca are un rol iritativ la nivelul mucoasei si de agent
cocarcinogen vis-a-vis de tutun. Este de notat ca tutunul si alcoolul nu se adauga unul
cu altul ci se multiplica.
Igiena buco-dentara defectuoasa este o si o consecinta a consumului de alcool si tutun
dar constitue si o cauza reala de cancer.
Factorii de intoxicatie profesionala nu au un rol demonstrat..
Anumite stari precanceroase ca de pilda placile de leucoplazie se adauga factorilor
favorizanti.

Semne clinice de debut :


Jena , dureri faringiene la deglutitia solidelor sau a salivei ;
Otalgie izolata (otalgia cu tImpan normal = suspiciune leziune orofaringe);
Adenopatie subdigastrica, este evocatoare de neoplazie atunci cand este dura,regulata,
indolora si cu mobilitate diminuata ;
Sialoragie ;
25

Aspect de flegmon care nu reactioneaza la tratamentul clasic bine condus.

Examenul clinic comporta 2 etape


1.Examenul oro-faringelui
Necesita 2 apasatoare de metal,oglinda laringiana,sursa de lumina si manusi.
Inspectia este primul timp al examinarii si permite un diagnostic de prezumtie
Palparea este indispensabila pentru a aprecia infiltratia asociata si eventuala extensie la
structurile vecine, cel mai frecvent baza de limba.
Cel mai adesea diagnosticul este evident in fata unei tumori ulcero-vegetanta sau
ulcero-infiltrante de dimensiuni mijlocii ocupand amigdala si depasind unul sau cei
doi pilieri.
Uneori diagnosticul este dificil de stabilit :
- in fata unui mic burjon amigdalian,indurat la palpare si sangerand la contact ;
- in fata unei hipertrifii a unui pilier sau o zona de infiltratie a polului superior
amigdalian.
In toate cazurile trebuie sa notam, mobilitatea amigdalei, protractia limbii, existenta
unui trismus si mobilitatea valului palatin, aceste semne permit aprecierea infiltratiei
in profunzime a tumorii.

Un bilant general care cuprinde :


Radiografia toracica (fata- profil ) pentru diseminarile metastatice eventuale
ECHO abdomen
Scintigrafie osoasa
Evaluarea starii generale clinic si paraclinic in vederea unui tratament ( chimioterapie,
chirurgie)
Clasificare TNM a pacientului.
Diagnostic diferential
Se discuta inaintea rezultatelor HP :
- tbc sau sancrul sifilitic(rare azi) ;
- angina VINCENT ;
- ulceratie traumatica;
- un chist cazeos
- ulceratie trofica ;
- leucoplasie ;
- tumora parafaringiana amigdala nu este invadata ci impinsa inauntru si inainte.
2 .Examenul ariilor ganglionare
Examenul trebuie facut pe regiuni si bilateral. Prezenta unui ganglion suspect este
frecventa inca de la prima examinare (70% din cazuri). Acest ganglione are tipic
sediul sub-digastric,indurat mai mult sau mai putin mobil si este unilateral. Sediul submaxilar este mai putin frecvent (10-15% ), si se remarca foarte rar un ganglion
contro-lateral.
Anatomie patologica
26

Dupa ce am stabilit prezenta tumorii si a extensiei loco-regionale ,se trece la biopsie


pentru confirmarea caracterului malign. Biopsia se realizaeza sub AG care cuprinde si
examinarea endoscopica a cailor aero-digestive superioare (CADS), examen care
permite confirmarea sediului, extensia tumorii si cauta alte localizari la nivelul CADS
( esofagoscopia sistematica)
- Carcinoamele malpighiene sau epidermoide bine diferentiate reprezinta varietatea
histologica cea mai frecvent a epitelioamelor amigdaliene.
- Carcinoamele epidermoide putin diferentiate sunt foarte limfofile cu peste 80% din
ganglioni suspecti palpabili inca de la prima examinare, aceste forme sunt FOARTE
RADIOSENSIBILE.
Bilantul extensiei loco-regionale
In afara examenului clinic este necesar o radiografie a mandibulei (ortopantomograma
maxilara desfasurata) pentru a evidentia o extensie osoasa de vecinatate.

Tomodensimetria sau RMN pentru extensia profunda musculara perifaringiana


(peretele extern al amigdalei) si la baza limbii sau prinderea altor arii ganglionare
Cautarea unei a 2-a localizari la nivelul CADS
Classification
La classification TNM (tumor node metastasis) des carcinomes de l'oropharynx est
celle de l'Union Internationale de Classification des Cancers (UICC) de 1997 :
T1s : pithlioma in situ
T1 : T dont la dimension selon son plus grand axe est infrieure ou gale 2 cm
T2 : 2 < T < 4 cm
T3 : T > 4 cm
T4 : tumeur tendue l'os et/ou au muscle et/ou la peau.

N0 :
N1 :
N2a :
N2b :
N2c :
N3 :

absence de ganglion suspect


ganglion unique de < 3 cm
ganglion unique de 3 6 cm
ganglions multiples de 3 6 cm
ganglions bilatraux ou contro-latraux < 6 cm
ganglion de plus de 6 cm

M0 : absence de mtastase
M1 : mtastase certaine
Mx : mtastase non prcisable
Les cancers de la loge amygdalienne sont les plus frquents, par rapport aux autres
localisations de l'oropharynx.

Tratament neo amigd


Radioterapia externa
tratament de electie. Se utilizeaza telecobaltoterapia in doze de 65-70 Gy pe intreaga
loja sau pentru ariile ganglionare 50-65 Gy.
Se vor lua masuri de protectie a maduvei spinarii (risc de mielita) ingrijire dentara
inainte de tratament si protectie cu Fluor a dintilor pe toata durata vietii.
27

Tratament chirurgical
Exista 3 tipuri de abord chirurgical pentru exereza tumorala
- chirurgia pe cale bucala trebuie abandonata datorita riscului de exereza insuficienta
- buco-faringectomia-transmandibulara prinde in monobloc, unghiul mandibulei,
muschii pterigoidien, loja amigdaliana si se poate largi pentru baza limbii, val, pana la
comisura intermaxilara si planseul posterior.Se adauga evidarea ganglionara
submaxilara, subdigastrica, supra omo-hioidiana.
Se asociaza o alimentatie pe sonda nazo-gastrica si o traheotomie provizorie.
Chimioterapie
Cis platine si 5 Fluoro-Uracil in asociatie, pre-operator sau pre-radioterapeutic.

28