Sunteți pe pagina 1din 6

1. 2.

Asistenta Medicala Primara si Secundara :


Asistena medical primar n concepia OMS
Asistena medical primar (AMP) a aprut ca o necesitate de asigurare a strii de sntate ca urmare a
mutaiilor ce au avut loc la nceputul anilor 80 legate de costurile ridicate ale asistenei medicale ca
rezultat al accenturii procesului de specializare i supraspecializare, precum i a creterii gradului de
tehnologizare n sectorul medical.
Devenise tot mai clar c nu toi bolnavii aveau nevoie de o asisten medical laborioas i foarte
scump, ci dimpotriv, majoritatea puteau fi ngrijii la fel de bine cu mijloace mai simple i mai ieftine.
Astfel a luat natere conceptul de AMP care avea scopul de a eficientiza i a ieftini asistena
medical.
Rolul AMP este acela de a rspunde n mod concret nevoilor medicale ale populaiei:
- asigurarea asistenei medicale de prim contact;
- asigurarea medical a urgenelor;
- acordarea primului ajutor medical pn la internarea n spital;
- selecionarea cazurilor pe care le poate ngriji singur;
- selecionarea cazurilor care trebuie trimise la specialitii de profil;
- asigurarea continuitii asistenei medicale;
- supravegherea strii de sntate a populaiei;
- efectuarea preveniei bolilor
AMP reprezint locul de contact al populaiei cu sistemul de sntate, reprezint prima linie a
sistemului sanitar.
n aceast prim linie, activeaz att cabinetele de MF, ct i serviciile de ambulan, serviciile de
gard ale spitalelor, poliia sanitar, medicina colar, medicina muncii, farmaciile i altele.
Deasupra sau mai bine zis n spatele AMP se afl AMS reprezentat de spitale, policlinici, laboratoare
i centre de recuperare, iar n spatele AMS se afl AMT format din spitale de specialitate, institute
de cercetare i altele :

Asistena medical primar din sistemul public de asigurri sociale de sntate :

servicii medicale ambulatorii de sntate public: medicin de familie, medicina muncii,


medicin colar, servicii de ambulan i urgene medicale;
servicii de epidemiologie sanitar (poliie sanitar i medicin preventiv);
unele servicii medicale de spital: asistena medical de urgen pentru pacienii care se prezint sau sunt
adui la camerele de gard, asistena medical obstetrical.

Deosebirile dintre AMP i AMSecundara


AMP
orientat spre sntate
orientat spre preventive
orientat spre bolnav
Acord asisten de prim contact
asigur continuitatea asistenei medicale
nu solicit dotri speciale
este mai ieftin

AMS
orientat spre bolnav
orientat spre curative
orientat spre boal
acord asisten secundar
asigur asisten medical-episodic
solicit dotri special
este mai scump

Exist deosebiri ntre AMP i AMS i n ceea ce privete patologia. Astfel, n timp ce AMP ngrijete boli
mai uoare, dar mai frecvente, exemplu IACRS, AMS, se ngrijete mai ales infeciile respiratorii
inferioare, bolile maligne i alte afeciuni ce necesit investigaii i tratamente mai complexe

3.FUNCTIILE MEDICINEI DE FAMILIE :


1. Asigurarea accesabilitatii la asistenta medicala a populatiei. Pentru a putea asigura
accesabilitatea la asistenta medicala a pacientilor, cabinetele medicilor de familie se gasesc in
teritoriu cat mai aproape de domiciliul pacientilor si numarul medicilor de familie este mai
mare decat numarul celorlalti medici specialisti.
2. Supravegherea starii de sanatate a populatiei. Inainte de a asigura asistenta medicala curenta
sau intrarea pacientului in sistemul sanitar, medicul de familie are grija de omul sanatos si de
starea de sanatate a familiei si a comunitatii. Pentru ca medicul de familie are pe lista sa mai
multi pacienti sanatosi decat bolnavi, se poate spune ca pentru medicul de familie
supravegherea sanatatii este daca nu mai importanta atunci cel putin la fel de importanta ca si
functia de ingrijire a pacientilor. Prin diverse actiuni, indivizilor si familiilor acestora li se da
posibilitatea sa contribuie la promovarea propriei sanatati, caci conform principiului din
medicina de familie daca acestia nu actioneaza din proprie initiativa pentru promovarea
sanatatii, atunci nici un fel de ingrijire medicala nu-I va insanatosi; deci un numar cat mai
mare de pacienti este implicat in dezvoltarea si educarea acestuia simt al initiativei de a-si
promova propria sanatate.
3.Asigura preventia primara, secundara, tertiara.

4.Asigura preventia specifica pentru anumite grupe de boli acute cat si cronice.
Aceasta se realizeaza prin:
- Vaccinarea sugarului inca din primele luni de viata pentru o serie de boli acute (tuberculoza,
difterie, tuse convulsiva, rujeola, rubeola, poliomelita, hepatita B, etc.);
- Administrarea de fier la gravide pentru prevenirea anemiei feriprive;
- Administrarea de iod pentru prevenirea gusei endemice;
- Administrarea vitaminei D si calciu inca din primele saptamani de viata pentru prevenirea
rahitismului carential;
- Luarea anumitor masuri specifice pentru bolile care predomina intr-o anumita colectivitate.
5. Acordarea ingrijirilor medicale curente.
Aceasta se realizeaza printr-o activitate zilnica de consultatii la cabinet si vizite la domiciliul
pacientilor.
Numarul de consultatii si timpul alocat fiecaruia depind de o multitudine de factori printre care:
marimea listei de pacienti, varsta pacientilor, existenta pacientilor noi, perioada din an (concedii,
epidemii), deprivarea sociala si nu in ultimul rand de varsta si sexul medicului de familie.
Durata consultatiei influenteaza gradul de satisfactie al pacientului si numarul de consultatii
ulterioare.
6. Facilitarea intrarii si medierea pacientului in sistemul medical. Deoarece medicul de familie
nu poate rezolva singur toate problemele pacientilor sai, el este obligat sa trimita pacientul la specialist,
sau in caz de necesitate sa-l interneze pe acesta in spital; in acest fel facilitand accesul pacientului in timp
util la intreg sistemul sanitar.Ulterior el poate urmari traseul pacientului prin sistemul medical, ingrijirile
acordate in asistenta secundara, tratamentul prescris si rezultatele lui. Cu aceasta ocazie medicul de
familie isi poate verifica si corectitudinea diagnosticului de trimitere.
7. Sinteza diagnostica si terapeutica
Tratand pacientul, medicul de familie trebuie sa ia in considerare toata patologia pacientului. Din
policlinica unde pacientul poate fi consultat de unul sau doi specialisti, sau din spitalul de unde pacientii
pot fi transferati dintr-o sectie in alta, el se intoarce la medicul de familie cu unul sau mai multe
diagnostice sau tratamente; de asemenea bolnavii cronici, pot cumula cu timpul, mai multe boli care se
pot influenta reciproc, si de asemenea medicamentele prescrise pot interactiona intre ele, astfel incat
efectul poate fi altul decat cel astptat. De aceea in toate aceste cazuri medical de familie este obligat sa
realizeze o sinteza mai ales a tratamentelor aplicate, dar si a tuturor factorilor biologici, psihologici si
sociali ai pacientului. De asemenea medicul de familie printr-o conceptie sistemica, trebuie sa aiba
capacitatea de a realize in fiecare moment un inventar al tuturor bolilor de care sufera pacientul, de a
sesiza legaturile dintre aceste boli si de a face o ierarhizare a bolilor si a medicamentelor necesare
pacientului.
8. Coordonarea serviciilor medicale in functie de nevoile pacientului; adica medicul de familie
stabileste de fiecare data ce specialisti si ce servicii medicale se potrivesc intr-o situatie concreta in care
se afla pacientul.
9. Supravegherea medicala continua
Medicul de familie asigura continuitatea ingrijirilor medicale mai ales in bolile cronice sau
recurente.In acest sens el urmareste tratamentul prescris, complianta pacientului la tratament apreciaza
periodic evolutia acestor boli cronice, daca au intervenit schimbari, complicatii sau agravari, si numai in
ultima instanta acolo unde este nevoie face trimiteri si la specialistii din linia a doua sau interneaza
pacientul.

10.Asistenta medicala a familiei.


Membrii unei familii sunt in general supusi unor infuente multiple reciproce atat de ordin fizic cat
si de ordin psihic, si adesea demonstreaza potriviri genetice, astfel incat familia infuenteaza starea de
sanatate a membrilor ei in sens pozitiv cat si in sens negative, de aceea mediul familial in care traieste
pacientul este esential in medicina de familie.
11.Asistenta medicala a comunitatii.
In acest sens medicul de familie trebuie sa tina seama de modul in care factorii sociali infuenteaza
starea de sanatate a individului, sa evite influentele negative si sa cultive influentele pozitive ale mediului
social.
12.Asigurarea reabilitatii si recuperarii pacientului
Medicul de familie trebuie sa urmareasca modul de integrare a pacientului in munca, in familie si
in societate dupa o perioada de spitalizare sau dupa anumite boli care necesitarecuperarea la domiciliu.
13.Acordarea ingrijirilor medicale terminale si paleative.
In cazul bolilor care evolueaza inexorabil spre deces, medical de familie trebuie sa faca tot ce este
posibil pentru a asigura o minima calitate a vietii bolnavului, incercand sa trateze simptomatic pacientul si
evitand pe cat posibil durerea.
14.Cercetarea stiintifica.
Medicina de familie trebuie sa desfasoare o activitate de cercetare legata de obiectul si metodele
sale de studiu.

4. Caracteristicile MF :
Principalele caracteristici ale MF sunt:
1.Este punctul de prim contact cu sistemul de sanatate, ce asigura acces nelimitat solicitantilor
rezolvand problemele de sanatate ale tuturor persoanelor, indiferent de varsta, sex sau alte caracteristici.
2. Face eficienta folosirea resurselor din sistemul sanitar prin procesul de coordonare a
ingrijirilor, promoveaza munca in echipa si faciliteaza contactul cu alti specialisti din unitatile de ingrijiri
primare si se situeaza la interferenta cu alte specialitati, unde isi asuma responsabilitatea de reprezentat al
pacientului.
3. Efectueaza ingrijiri fiecarui individ in parte, dar si familiei si comunitatii in care acesta traieste.
4.Are un proces unic de desfasurare a consultatiei care stabileste in timp o comunicare efectiva si
fireasca medic pacient.
5. Este responsabila pentru asigurarea continuitati longitudinale a ingrijirilor determinate de
nevoile pacientului.
6. Are un proces specific de luare a deciziilor, determinat de prevalenta si incidenta bolilor in
colectivitate.
7. Se ocupa simultan si individual de problemele de sanatate acute si cornice ale pacientilor.
8. Depisteaza si trateaza intr-un mod nediferentiat si intr-un stadiu precoce, proces care poate
solicita deseori un caracter de urgenta.

9. Promoveaza sanatatea printr-o interventie tinta si efectiva.


10. Are o responsabilitate specifica pentru sanatatea comunitatii.
11. Se adreseaza problemelor de sanatate in functie de dimensiunea lor fizica, psihologica, sociala,
culturala si existentiala

5.Servicii oferite de MF:


medicina de familie are ca obiect specific de activitate:
- pacientul in toata integritatea lui, integrat in mediul sau de viata si de munca, cu toate
problemele si nevoile sale medicale deci omul bolnav.
- probleme medicale ale omului sanatos asigurand in acest caz si preventia primara.
- familia: deoarece omul se naste, traieste, se imbolnaveste, se vindeca sau moare intr-o familie,
avand deci o influenta decisiva asupra starii lui de sanatate.
- patologia sociala: cuprinde oamenii neajutorati si fara speranta din cauza marilor flageluri ale
timpului pe care-l traim: somaj, saracie, supraaglomerare, handicapul, familiile dezorganizate etc. si ca
obiectiv nespecific de activitate (adica activitati care pot fi rezolvate si de medicii de alte specialitati):
-diagnosticul precoce al bolilor, realizand in acest fel preventia secundara;
- preventia tertiara;
- asistenta medicala continua;
- ingrijirile medicale paleative din starile terminale;
- probleme medicale ale comunitatii.

6. Preventia primara, secundara, tertiara


Prevenia primar
Prevenia primar urmrete prentmpinarea apariiei bolii prin msuri aplicate mediului i individului.
n aceast categorie de servicii intr:
- intervenia asupra mediului: igien, microclimat, poluare etc.
- stabilirea unui program de imunizri avnd drept scop prevenirea apariiei unor boli cu potenial de
morbiditate i invaliditatea i mortalitatea crescut
Prevenia secundar
Preventia secundara consta in indentificarea si tratarea persoanelor asimptomatice sau
presimptomatice care au un factor de risc de a dezvolta boala. Aceste masuri implica:
- metode clinice ca de exemplu: depistarea luxatiei congenitakle de sold, prevenirea anemiei
feriprive si rahitismului, etc.;
- screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei si hipotiroidismului;
- examene clinice periodice pentru depistarea: a intarzierii cresterii si dezvoltarii a maladiilor
congenitale de cord, diabet zaharat;
- examene paraclinice pentru depistarea TBC, leus, HIV, etc.;
- testul Papanicolau pentru evidentierea leziunilor displazice ce preced cancerul de col uterin;
- testul hemocult pentru depistarea cancerului de col;
- mamografia pentru depistarea cancerului de san.

Prevenia teriar
Se refer la prevenirea complicaiilor sau deficienelor asociate evoluiei naturale a unei boli. Reprezint o
parte foarte important a activitii MF, pe care o desfoar n colaborare cu specialistul din spital.
Prevenia teriar se realizeaz prin:
- tratamentul corect al bolii, n funcie de stadiul clinic
- controlul periodic pentru depistarea timpurie a complicaiilor
- susinerea psihologic, familial i social a bolnavului