Sunteți pe pagina 1din 471

ACADENA ROCAANA

DIN VIEATA POPORULUI ROMAN


CULEGERI ,51 STUD!!

XXVII.

CREDINTT
SUPERSTITII
ALE POPORIMUI ROMAN
DE

ARTUR GOROVEL

SEDINTA DELA 14 MAIL I9H.

0000000.00100o0o0ww000Wwg
egloiftooloqi aoloomboa0aoiaoisO0
Of
04
00
Of
Of
00
W0
Of
00
OA
kV
00
WO
E4
04
Oa
OA
Of
00
OO
W0
04
04
00
00
Olgoloomoeww,goolouwalwoo Of
4.0,04goaOao4oAodelowoomiaigg00
LIBRARIILE

VIENA

LEIPZIG
OTTO HARRASSOWITZ

GEROLD & Comp.


1915

www.digibuc.ro

Pretul "I Lei

PREF ATA
superstitiile din colectiunea aceasta, sunt
4diiilaitO din localitlitile arAtate mai jos, si comunicate de
diferite persoane, cArora
art, prin aceasta, multAtniCredintele

11

rile Fnele,
Judetkil Arges, din comuna Rudeni, comunicate de ck Gh.
Rudeanu;

judetul Bac6u, din comuna l3uhociu, amunicate de d. I


Dimilrescu.;

juctetul Bolosani, din camnna Bucegea, corn. de d. N. V.


flnlespu ;
judetul Covurluiu, din comuna Bursucani, corn. de
si din alle localitAti din acelas judet, comunieate

de d. G. P. Salviu;
judetul Dolj, din comuna Calane, comuniaate de- d. $14 SA
Tulescu;
judetul Dorohoiu, din tidn/esti, corn. de cL N V. Ileintesew
jacletul lalornila, din CaLlnilp, corm de d. I.. AL ConsIenti-

nescu; din comuna Grindu, corn, de d. Dobre $lefanescui


si,

CQ111. de cl. Crislui dela Splrei;

judetul Iasi, din Bosia, comuna Slnca, com. de d.


Popovici;
judetuPdifov, din comunnle Bblinlinu-din-Vale
corn. Wd. Mr Timis.;

I. T.

Maia,

jdtil Me-hedinli, din Gmzesli, coin, de d. C. Gherylll,


nescu, si din Degerali,! corn. de d. S.T. Kirileanw;
judetwl Neamlu.:ctin Urecheni, com. de. d. S. T. Kirileanu,
de calre un elev al gimnaziului din Roman, al arid nurne
nu-1 cunosc, cum si din Mrgjneni, ace1as judet, comunicatede acelas elev ;
www.digibuc.ro

Iv

judetul Punta, din Pdureni, corn. de d. S. T. Kirileanu;


judetul 'Rmnicu-Sral, din Urechesli, corn. de d. firislian
Tapu,' si din Bogza i Mrgrllesli, corn. de d. S. T. Kirileanu;
judetul Roman,:din Simionesli, Saboani,Dmienesli, Elisabela si Uniceni, corn. de elevuLgimnaziului din Roman;
judetul Suceava, din 13rosleni, corn. de d. M. Lupescu;
din liolda (comuna Brosteni), corn. de d. S. T. Kirileanu;
din Gainesli, corn. de d. P. flerescu; din $arul-Dornei, corn.
de d. V. Tifescu; din 13ogdnes1i, com. de d. V.Hudil; din
Tlrusi, corn, de d. Al. Vasiliu ; din Lespezi si :Vascani,
corn. de d. S. T. Kirileanu; din Giurgesii,-com. de d. N. Tomescu ; din Giulesli, corn. de d. S. Mihaitescu; din Dolhasca, corn. de d. T. C. Ionescu. si din alte localitti din acest
judet, corn. de d-nii: P. Marinescu, S. Mihailescu, Pelru Oh.
Vsescu, V. A. Florescu i Nicu Rojnij, i culese si de
mine personal;
judetul Tecuciu, din comuna Tpu, com, de d. Tudor Pamfile, si din Podul-Turcului, corn. de S. T. Kirileanu;
judetul Teleorman, din Adarnesli, corn. de d. M. T. Adamesleanu; .
judetul Tulova, din Banca, corn. de d. Gr. Coalu ; din Perieni. corn. de d. G. Popescu, si din Popeni si Zorleni, corn.

de d. S. T. Kirileanu ;
judetul Vlcea, com, de d-nii Oh. Fira si loan N. Pope$lefnes1i, culese personal;
judetul Vasluiu, din Parpanila i Lipova, corn. de d. S. 7.
Kirileanu ;

judetul Vlasca, din Slobozia, corn. de d. Gruia M. Pjunescu.

In acest material, comunicat direct de culeggtori, am


Mai ad6ogat credintele si superstitiile adunate in diferite
pArti locuite de Romani, si publicate prin reviste si ziare
greu de gAsit, precum :
Credinti si superstitii culese de 81. SI. Tujescu, din Calane.
Ghidici, Golcea-mic, Mcesii-de-sus si Mischi, judetul DoIj;

Copcioasa, Creasna si Petreslii-de-jos. jud. God; Milula


www.digibuc.ro

si Plulele, jud. Mehedinli; Suica, jud. CM; si Dios li, jud.


Romanali, si publicate sub titlul: Pagini din melaliz ca po
porului romn in 1?evisla Tinerimea Romn. vol. III, pag.
448-453, si vol. VI, pag. 89 96;
Credinle poporale bucovinene., culese de d. Dimilrie
Dan, si publicate in mai multe numere din Gaze la I3ucovinei, din Cernuti;
Credinti si superstitii din Pa Ben, judetul Pulna, culese de
d. Simion Crainic, si publicate in Revis la Crilicd-lilerar,
din Iasi, ,An. Ill, 1895;
Credinti si superstitii din Moldova, probabil din judetul
Bacau, publicate in revista Rsrilul, An. I, 1905-1906. din
Bacu ;

Credinti din Luncusoara, comitatul Bihorului, Transilvania,


culese de d. Pelru Cipou, si publicate in revista Familia, 1896,
pag. 142, 236, 238 si 356;
Credinti din Sabolciu, comitatul Bihorului, culese de d.
Avram Igna, si publicitate in revista Familia, 1896, p. 56,
116, 201, 260 si 296;
Credinti din Transilvania, din o localitate neindicata de culegtorul Iosif Slanca, publicate in Familia, 1896. p. 224 si 405;

Superstilii din Munlenia, adunate de George S. loneanu,


publicate sub titlul: Mica colecliune de supersliliile poporului romn., Buzau, 1888.

In fine, un rurnr de credinti si superstitii sunt luate


din urmtoarele lucrri:

Hasdeu, Elymologicum magnum Romaniae, in care sunt


date credinti din : Rnghilesli, jud. Bolosani; din judetul
Brila; din judetul lalornila ; din ipole si Bivolari, jud.lasi;
din_Prunisor, jud. Mehedinli; din Voinesli, jud. Muscel; din
Roznov, jud. Neam/; din Alimnesli, jud. 011; din Ruginoasa, jud. Suceava; din Socel, si Rioasa, jud. Teleorman;
din 1bnesli, jud. Tulova; din judetul Vlcea, precurn si din
Dobrogea, Banal si Transilvania;
Sim. Fl. Marian, Naslerea la Romni si Immormnlarea
la Romni, in care sunt credinti si superstitii din Banal, Bucovina, Transilvania si Macedonia;
www.digibuc.ro

VI

Elena Sevastos, Cltorii prin Tara romkeasca ,.i iVunla la Romni, crecfinti din Moldova i Muntenia;
Dirnitrie Dan, Comuna Strola i locuilorii ei, Ceritasqi,
1897,credinti din acea localitate;
Credinti si superstitii dela Roninii din !stria ki Ya lphia
morava, scoase din lucrri'le d-lui Teodpr T. l3pray1q: 0
cl lorie la romnii din Moravia, IhaSi, 1819,4 si O cd/Worie
In salele romnep din Istria, lai, 1896.
Sb .fiecare credint orn indipat localitatea de unde e

culeas; cnd nu am avut datele necesare, am pus numai numele culegtorului.


Pentru ornduirea materialului, am adoptat sistem0
gruprei credintelor dup obiectele la cads se rOv-4 rpai
mult, puse in ordine alfabetic, iar pentru inlesnirea cercetrilor, am alcAtuit un indice amnutit al tutigo Lucarilor la cari se refera credintele si superstipe din aceast colectiune.

Folticeni, Martie 1915.

www.digibuc.ro

I. Ac.

1. Ac daca gasesti, e semn de sfada.Stanca,


2. Ac daca gsesti, e a saracie. Tapu, Tecuciu.
3. Cand gasesti ac cu urechi, ti face nevasta o fata; far
urechi, baiat.Maia, Ilfov.
4. Ace aflate infipte In pAmant sau gard, nu este bine a le
lua, caci se crede ca ele ar fi pline de boale, i acel ce le
ia, se poate apoi greu bolnavl, ba chiar poate mur1.Straja,
Bucovina.

5. Acul cand II dai Imprumut, sA-1 Infigi In ceva, si de acolo sa-1 eie cel caruia Il Imprumuti, de voesti a nu te stA-

el.Judetul Suceava.
6. Daca se da cuiva un ac, apoi e bine a i-1 da cu atA, fiindca se zice cA dacd ar fi sufletul aceluia in iad, va fi
dI

de care trgandu-1, se va scoate afarA.Straja, Bucovina.


7. Cand dai cuiva un ac, sa nu-1 asvarli, cjci cat li-i asvarli de departe, atata are sa-ii moara un copil de lung.
Jud. Covurluiu.

8. Cine da acul cu atA Intransul, i (Fa zilele.


Ialomila.

9. Dacd se imprumuta cuiva un ac, apoi i se d si se ia


Inapoi cu alA, cA 'n altfel ar fi pacat.---Straja. Bucovina
cere cineva, cAci te lun10. SA nu arunci acul, cand

gesti, cat e de la tine


Oa la cerator.Tapu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
A. Gorovei, Superstifii.

11. Se crede c5 nu e bine a da cuiva un ac sau bold, cad


prin aceasta i s'ar da i o antipatie; ins, de necesitate mare, si spre a paralizA antipatia, trebue a impunge cu acul sau

boldul acea persoan, cdreia are s se deie instrumentul.


Straja, Bucovina.

12. S nu te scobesti cu acul printre dinti, cci ti se stric.

Jud. Vlcea.
13. Femeia s nu puie acul in cap, pe perini sau prin alte
prti, caci e semn de prosteal, i cu timpul Isi va pierde
mintea.Tpu, Tecuciu.
14. Acul cu care s'a cusut ceva pentru mort, i ata rmas, se pune lng5 mort, cci dacA ar rmnea in cas, si ar
coas cu el cineva, apoi i-ar amortl mnile.Straja, Bucovina.

II. Acoperemnt.
15. Cine trage acoperemntul (invalitoarea, asternutul) cu
dintii, fiind sub el, acela imbatrneste degrab. Tpu, Tecuciu.

III. Adam.
16. Odat cu inselarea Evei, diavolul stiind viitorul lumei,
a cautat s subjuge pe Adam, cautnd s-1 conving5 a face
zapis. Adam nestiind carte, diavolul l-a pus s-si apese chipul palmei pe o crmid moale, care fiind uscat in urm,
constitui puternicul zapis cu car ocrmui lumea pAn la venirea Mntuitorului.--Tpu, Tecuciu.
IV. Agurids.

17. Ca s ti se increascd agurida, d cu chisoiul (un fel


de pislog de lemn) cu care ai pisat-o, pe la nasul baietilor
mid, si de acreal plng, i asa acreala se oteteste.Tpu,
Tecuciu.

V. Ajun.

18. Cnd dai ceva din cas, in ziva de Ajun, nu-i bine.
Ttrusi, Suceava.
VI. Albia.

19.Albia s nu o pui pe foc, c te caci


Valcea.

www.digibuc.ro

mort.

Jud.

VII. Albina.

20. Cnd In ziva de Sfrelenie (2 Februar) picura din siresin, va fi mana la albine.Jud. Suceava.
21. Cei ce cresc albine, nu dau nimic din cas In ziva ajunului Craciunului, ca albinelor sa le mearg bine, si sa nu
le scape pe vremea roitului.Straja, Bucovina.
22. Spre a avea mult miere de la albine, este bine a le
lasa sa las afar in ziva de Buna-Vestire, printr'un gtlan
de lup, s'apoi ele devin foarte rele, ucid pe albinele vecinilor 41 li fur mierea.Bucovina.
23. Dacd vei pune o ppusa In gradina la stupi, nu ai baiu
de deochiat.Iosif Stanca.
+ 24. Cnd albinele roiesc, si nu se prind degraba de un copac sau altceva, atunci s stai jos, s te prinzi cu marine
de iarba, sisa zici: cum m'am prins eu cu mnile,asa sa se
prind albinele de un copac". Brosteni, Suceava.
25. Spre a face ca albinele s roiasc de multe ori pe var i s adune miere multa, este bine a frige o OITA si a o
pune sub stupi.Bucovina.
26. Se crede ca daca viseazd un orn tnr albine sburand,
ii va merge foarte bine.Bucovina.
27. Se crede ca daca viseaz un orn btran albine sburand, ii va arde goSpodria.Bucovina.

28. Se crede c cel ce imbla pe langa albine s nfl mannce usturoiu, c'apoi ele II musca, fiind c ele nu sufr
rosul usturoiului.Bucovina.
29. Cnd albinele dau nval la urdinis, e sernn CA in scull

are sa ploaie grozav.Stnca,


VIII. Albinrel.
30. Se crede c paserea numita albin-rel, de aceia
pentru c i s'a uscat limba i vrea ploaie, care apoi si urmeaz, si el apoi i astampra setea numai cu apa de ploaie.

Bucovina.
www.digibuc.ro

IX. Abia-ma*.

31. Cnd bei aldmas, vars din pdhar o leacd, ori varsd
pe vit, dcd vrei s ai noroc la ea. Tapia, Tecuciu.
X. Alexie.
32. Spre Alexi Boll, omul lui Durnnezeu, cnd ies juvinile
din pmnt (17 Mart), se ia o cdtuie, se pune jar, se pune
peste ei tmaie, se imprejurd casa clntnind din cleste.
Brosteni, Suceava.

33. In spre seara Sf. Alexie se leagd foarfecele cu at, ca


gurile juvinilor, adica a serpilor, helgilor, s. a., sd fie peste

intreg anul legate, ca ele sd nu se poat atinge de vite. Tot


spre acest scop, se afum atunci Imprejurul casei cu o petecd, cu busuioc i cevA ln tiatd din cojoc.Straja, Bucovina
34. In ziva de Alexi BO invie toate juvinile de pe pmnt.

Brosteni, Suceava.
35. Ziva Sf. Alexie, sau bojiile (17 Mart) se tine, pentruc
atunci ies toate jivinile, la care nici nu trebue a gndi, i ca
ele s nu muste vitele. Tot atunci se mturd ograzile i livezile, si gunoaiele se aruncd departe, ca locurile s se curteasc de gndaci, i ca asa curn s'au aruncat gunoaiele
de lngd cas, s nu se apropie nici o jivind de ea. In acea
zi nu e bine a urnbla cu pieptenele.Straja, Bucovina.
36. In ziva de Alexi BO nu se zice serpe, c vezi serpi multi,

ci se zice peste.--Jud. Suceava.


XI. Aluat.
37. Aluatul frmntat In noaptea Crciunului, e bun de de-

ochiu pentru vite.Jud. Vlcea.


38. Aluatul de pe covatd, care rdrnne, e pstrat, fiind bun
de trepdare.- Tpu, Tecuciu.
XII. Alun.

39. In noaptea de Indllarea Domnului (Ispas), se duc flci si fete mari prin alunisuri, ca s culeag flori de alun,
care infloresc si se scutur In aceeas noapte. Florile 'acelea
sunt bune de fcut de dragoste si de leac.loneanu.
www.digibuc.ro

40. Daca ai un bat de alun, i umbli cu el, ai noroc; figanii mai ales, numai cu acest fel umbla. and o fat de tigan se marit, ginerile fi d socrului
soacrei i cumnatilor, cate un bat de alun, cat se poate de mesteugit lucrat.Tpu, Tecuciu.
41. In ziva de sf. Ilie de va tuna, toate alunele vor sea.
Ioneanu.

42. In anii In care nu se fac alune, Durnnezeu a poruncit,


aci in loc sa se clued oamenii, fn zi de sarbtoare, la
ei se duc la cules alune, si le sfarmii cu piatra,
pacat.Holda, Suceava.
XIII. Alunit.
43. Alunelele-s semne de mare noroc, i de aceia sa nu
tai prul de pe ele, ca perzi norocul. Tapu, Tecuciu.
XIV. AmAgire.

44. Sa nu amgesti pe nirneni, and vrei s dai cuiva de


facere de bine, cd plang mortii a-i amagesti pe ei. Tapu,
Tecuciu.

XV. AnCaraciune.

45. and

s'a scutura anele ori mata langa tine, ai s ai

arnaraciune, suparare.--Tapu, Tecuciu.


XVI. Amutire.
46. In mijlocul Paresimilor innumr-li ouale gainelor, ca
daca nu, vei amutl. Jud. Valcea.
XVII. Ana.

47. In ziva Conceptiei Sf. Ana (9 Decembre), se scoala fei Incep felurite lucruri, fnainte

tele i femeile disdimineal

de rasritul soarelui, ca s li creasa fiecare lucru peste an,


precum creste de atunci ziva.Straja, Bucovina.
48. In ziva de Adormirea S-tei Ana, taranii nu lucreaza,
nici nu dorm in acea zi, crezand a nu s'ar mai puta destepta.Vlaici, Olt.
XVIII. Andrei.

49. Spre Sf. Andrei se fac crud, pe la feresti, cu usturoiu;


www.digibuc.ro

se ung coarnele vitelor i mnnc cu tolii usturoiu, de care miros fug strigoii. Jud. Suceava.
50. La Sf. Andrei umbra strigoii. Ca s scapi de ei, trebue
s ungi casa, pe la 10 i fereti, cu usturoiu. Broteni, Suceava.

51. In ziva Sf. Andrei nu se lucr, ca dihniile s nu mnn-

ce vitele, i ca vitele s fie ferite de toate relele Bursucani,


Covurluiu; Straja, Bucovina.

52. La Sf. Andrei, oarnenii din popor nu se irnprumut cu


nimic, unii pe altii.Corod, Tecuciu.
53, Toate animalele vorbesc in noaptea de Sf. Andrei.
Holda, Suceava.

54. Oamenii cari ascult cum vorbesc anirnalele, in noaptea Sf.-71-ndrer, aceia mor.- Holda, Suceava.
XIX. Animale.
55. Cnd slbtciunile infra in sat ziva, nu-i a bine. -Bro;;;teni, Suceava.

56. Se crede c o cas Ing care se afl un cuco, dine


i maid neagr, trebuie sa fie bntuit adese de nenorociri.

Bucovina.

57. Prirnavara, cel care vede, pe nernncate, un animal intiu nscut, precum un vijel, un mnz, etc., sau aude cfmtul
cucului sau al pupezei, se spurc.--Ioneanu.
58. Mta i cnele, cnd au durere de cap, rnnncd iarb.
Broteni, Suceava.

XX. Antehrist.
59. Antehristul are s se nasc, in vremea de apoi, dintr'o
femeie roie.Valea-rnare, Muscel.
XXI. Anul Nou.
60. In ziva de Anul nou, nimeni nu doarme, c5 tot anul
va fi somnoros; nu dau bani imprurnut, i cine n'are bani atuncea, va fi tot lipsit.Fgra, Transilvania.
61. La anul nou, de dernnecate, fiecare orn trebuie s ia
in mn unealta cu care lucreaz in cursul anului, i s'o mwww.digibuc.ro

nuiasc de trei ori. Aa, plugarul ia sapa, cu care da de trei


ori in pamnt, i furca, cu care ridica de trei ori. De asemenea fac, fiecare in felul sau, ciubotarul, croitorul, dulgherul, chetrariul i morariul, ca semn de barbatie i spor la
lucru.Movileni, Tecuciu.
XXII. Anus.
62. S nu se spele rufele unui copil pe dos, pand nu va
implini trei ani, cad i se va intoarce i lui anusul pe dos.
63. Copilul mic s nu se pupe la ezut, caci cnd se va
face mare, va intoarce dosul la cel ce 1-a pupat.
64. Un copil pana nu implinete anul, s nu se imbrace
cu haine pe dos, caci i se intoarce anusul. loneanu.
XXIII. Apd.

65. S nu torni apa indrpt, ca nu-i ticnete omului.


IVIoldova, (Sevastos, Calatorii).

66. Nu-i bine sa torni cuiva apa indrt, c'apoi faci bieli

incruciati.Ttr4, Suceava.
67. In Vinerea seaca, in zori de ziu, cine vrea s fie sanatos peste an, &A se duca la fntn sau la apa curgatoare,
toarne trei cofe de apa din cap.Moldova, (Sevasi
tos, Caltorii).
68. Lunia nu e bine sh te speli cu apa rarnasa prin vase
de dumineca. Adameti, Teleorman.
69. Cand te spell i bei apa care ramne in vasul cu care
te-a splat, te imbolnve0.Ttrui, Suceava.

70. In ziva de Joimari, danacii i fetele se due disdedimine* la balta, inainte de a rasari soarele, arunc apa inteo parte i in alta, i pleac, cu gndul ca vor fi santoi
tot anul.Catanele, Do lj.
71. Fete le se spala cu apa cu care s'a splat limba clopotului, creznd c'apoi vestea li va merge a*a departe, cum
merge sunetul clopotului, i va fi w de curat, ca i clopotul.-- Bucovina.

72. Copiii cei mici sd nu se scalde in apid ramas din ziva


www.digibuc.ro

cealalt, aci nu mai cresc, ci s se scalde totdeauna cu ap proaspt.Jud. Valcea.


73. Apa care rmne dumineca, sa se arunce; e buna numai pentru viermi. Jud. Valcea.
74. Apa de la intalnitur e bun de scldat, ca S nu se

lipeascd de cel scldat boale i farmece.Ioneanu.


75. Pentru ca s nu te prindd frigurile, durerile de cap, de
piept si de stomac, e bine ca la Boboteaz, cnd se afund

steagul in rail, s te speli in acel momert cu ap de rat!,


caci tot anul esti sntos.Jud. Valcea.
76. Apa in care se ciupeste pruncul sambt seara, nu se
ip afar.Sabolciu, Ardeal.
77. Cnd ai pus la foc o oal sau un ceaun, pentru sc51dtoarea unui copil, i dac apa se umfl, ii semn ca copilul are s imbtrneascd.Ttrusi, Suceava.
78. In timpul cat un copil suge, femeia ce-1 alapteaz s
nu bea apti, cci ia copilul Out in nas.Ioneanu.
79. Apa primit pe fereastr nu se bea, nici se arunc nimic la Cane, cci turb.Sabolciu, Ardeal.
80. Cine bea ap dintr'un vas nou, trebuie s verse mai intiu
jos cteva piaturi, apoi s bea, ca mai intiu mortii s bea,

apoi viii.Ioneanu.
81. Cnd cineva e bolnav, si are credinl ca i-a fosl dal,
II trece boala, dac va bea ap din pumnii celui presupus
c i-a dat.Giulesti, Suceava.
82. Dac cineva bea al:id din veun lac, sa lese pe malul
lui semn din haine, caci dac lacul nu va fi curat, s nu se
prind de cel care bea, nimic, fiind in lo semnul.--Ioneanu.
83. Copilului nou-ndscut i se d de but apa dintr'un clopoIel sleit, ca s fie cntref mare.Ungaria, (Marian, Nasterea).

84. Cand bei ap sau vin dintr'u'n vas descoperit, s sufli


peste fala lui, i s versi o leac, pentru d noaptea dracul
se baga in ap, vin, etc.Tapu, Tecuciu.
85. Se crede ca seara apa-i necuratd, si aducand cineva
www.digibuc.ro

seara apd In cask trebue s zica: binecuvntati apa, iard


cei din cas sa raspund: Dumnezcu s'o binecuvinteze, si
apoi abia devine ea curat.- Bucovina.
86. Noaptea s nu se aducd apd de la vreo fantana, caci
imprejurul ei joaca ielele, i cel care va lua ap, II va lua
din iele.-Ioneanu.
87. S nu aduci apa seara, Cad e ru de isbituri; sau, dac aduci, s versi din ea In foc, de trei ori.-Valcea.
88. Donita cu apa, din care se bea, sd nu se lase noaptea
afara, caci bea soimritele din ea, si soimreste pe cel ce
bea la urm.-Ioneanu.
89. In donita din care se bea ap, noaptea, s se stangd
seara trei carbuni, ca s nu se lipeasca ceva de ea.--loneanu.
90. Apa mare, Cand vine slbateca, din cauza ploilor ori
topirei zapezilor, e stpnit de duhuri rele. Pentru aceasta
copiii se tern de a sta pe mal.
91. Apa de fantand, de izvor-din contra -e locasul duhurilor bune.
92. Aceasta arat fetelor mari pe mirii lor.
93. Apa-i sfant, numai din cauza cd-i locasul broastelor
protejatele Maicei Domnului.-Tpu, Tecuciu.
94. Cand o ferneie se rndrit al doilea, fiindu-i barbatul
mort, o altd femeie, In tirnpul cununiei, toarn o donit de

ap pe mormantul celui de'ntaiu barbat, ca sa-i tralascd cel


de al doilea, i s stang focul ce arde pe mort pe lumea
cealalta, caci altfel, cat va sta femeia maritata cu al doilea
brbat, cel mort sede In foc.-Ioneanu.
95. Se crede Ca' acel ce viseazd apa, va avea vreo suparare.
-Bucovina.
96. Dac viseaz cineva cd se scalda intr'o ap curata, apoi se crede c va fi sanatos si cu voie blind; dacd insa se
viseazd apd tulbure, apoi se va Imbolnvi.-Bucovina.
97. Inturnandu-se mirii de la cununie, se varsd Inaintea lor
cofe pline cu ap, ca prin toat viata lor s li mearg In
plin.-Bucovina.
www.digibuc.ro

10

98. Cnd vin dnacii

fetele mari, la Pasti, de la bise-

sd se uite In fntnd, ca sd fie ca apa de frumosi tot


anul.

Catanele, Do lj.

99. In ziva de Drdgaica (24 lunie), s nu se scaide nimeni,


cAci e rdu de Innecat.Ioneanu.
100. In ziva de Drdgaica, cine va trece o apd de trei ori innot
frd sa se Innece, nu se va mai inneca tot anul.
loneanu.
101. Cnd dai smbata apd, ai pomand.Tdtdrusi, Suceava.

102. Mar11 seara si smbdt seara ii fac fetele de mril


pe vale; deci nu e bine a umbla pe Ingd ape. Luncusoara, Ardeal.
103. Cnd treci smbdtd ori marti seara peste ape, fd ti
cruce i sufl peste apd, ca sd nu fii bolnav, cdci atunci se

scaldd nemilostivele. Luncusoara, Ardeal.


104. Cand te duci la apd (fntnd) cntnd, vei uita unde
vei pune un lucru.Moldova, Ilntescu.
'105. Apa in care s'au splat pestii pregtiti pentru a fi
fierti, nu e bine a se turna in calea vitelor mulgtoare, ca
sd nu starpeasc.-- Bucovina.
106. In ziva de Schimbarea la fald (6 August), cerbii se
scald In apd de izvor, rcind-o prin urina ce si-o las in

ea, din care cauzd nu mai este bund de scaldat.Ioneanu.


107. SA nu se spele cineva pe mni cu ap din gurd, cdci
face njit pe gingii. loneanu.

108. Apa cu care se scaldd un mort, se vars inteun loc


retras, ca sd nu umble cineva in ea, fiind un mare pdcat.
loneanu.

109. Ciubdrul in care s'au splat hainele mortului, dacd se

spald in noud ape, e ca si cum s'ar fi turnat in el apd sfinlita. Bucovina (Madan).
110. Dacd un mort se trece peste o apd, una din rudele
lui aruncd tn acea apd un ban, plata podului. -Ioneanu.
111. Cei cari petrec pe un mort pnd, la mormnt, cnd se

intorc acas, se spald pe mni cu aph, apoi stropesc cu ea


www.digibuc.ro

11

inapoi, sa nu se lipeasa ceva de ei; dup aceea sar peste


un foc, spre sernn de curtenie, afurnare.-Ioneanu.
112. Dup ce ingroapd un mort, apa ce o aveai in vadr,
in cas, s'o verg cci acea apa e moart, e apa modilor.
Vlcea.

113. Apa care e in vase, dup. ce s'a ingropat mortul, s


nu se bea, cdci aia e moart, ci s se aduc alta proaspt.-Adarneti, Teleorman.
114. Cnd moare cineva din sat, sau din rude, apa scoa-

s s se lapede.Valcea.
115. Dupa ce trece mortul la groap, e bine s se aduc
ap.-Catane, Do lj.
116. Se crede c la miezul noplii, in spre CrAciun, apa se
preface in vin, iar dobitoacele vorbesc.
Valahia morava
(Burada).
XXIV. Argint.

117. SA nu vinzi lucrurile care le ai cdptat de pomana,


merc5 Dumnezeu iti trece banii in numrut arginfilor,
ge Mu.- Tapu, Tecuciu.
XXV. Arhanghel.

118. Cnd un mort trece pe drum, cei ce au casele pe


marginea drurnului, arunc trei cani de apa din vasul cu ap de but, spre biserica unde merge mortul, sub pretext a
Arlarahe 1Lcare a luat sufletul acestui orn, ii spal sabia
in vasul lui cu ap5.-Rudeni, Arge.
XXVI. Ariciu.

119. E pcat s omori ariciul, pentru c5 el a urzit pmntul, sau 1-a msurat.--Maia, Ilfov.
120. Daca ai inchide bine puii unei aricioaice, i s'ncui

cu lacata, mama lor umbra pana gsete iarba fierului, cu


care atingnd lacata, se sfarm. Aceea o pun hotii in palm,
i descuie lcatule, numai atingndu-le.- Giuleti, Suceava.
121. Cnd te afumi cu ariciu, scapi de friguri. -Tpu, Tecuciu.

www.digibuc.ro

12

122. Grsimea de ariciu, e bund pentru romatisrn.Simionesti, Roman.


XXVII. Aripa.

123. Femeia In pozilie s nu mnnce aripi de paseri, caci


se aripeVe copilul (nu sede infsat).Bursucani, Covurluiu.
124. Femeia ingreunat sa nu mnnce aripi de paseri, cci

copilul care se va naste, necontenit va da din mni si din


picioare, parc ar vrea s sboare.Jud. Suceava, (Forscu).
XXVIII. Armat.

125. Ca sa scapi de armat, leacul este s mnnci puiul


scpat de la cioroiu.Ciulnita, Ialornita.
XXIX. Armean.

126. Armean este numele unei natii spurcate. hi Ora lor,


taie dobitoace, chiar i oameni, pe care-i aruncd in prpstii,
la balauri. In schimbul acestora, balaurii li fac pietre scumpe.

Tapu, Tecuciu.

XXX. Armindeni.
127.- In ziva de Armindeni (Sf. Irimia), 1 Maiu, s bei vin
rosu, cd se Innoieste sngele. Tot asa s faci In toat tuna
Suceava.
lui Maiu, cd se Innoieste

XXXI. Arniciu.

128. Copilul care se naste avnd o pata rosie pe el, aral


c mania-sa, cnd Il purta In pntece, a bgat in sn arniciu
rosu Vlcea.
XXXII. Arvuna.

129. S nu Intorci arvuna inapoi, c n'ai s ai noroc de ce


Tecuciu
ai vrul s
XXXIII.

130. Aschiile de la tronul mortului sa se lapede pe apa.


Vlcea.

XXXIV. A.
131. Cnd o femeie coasa cmesi, i ata din ac se Incurwww.digibuc.ro

13

c, cel ce va purta crnea, are sa fie fudul cu ea.-- Brcw


teni, TtruiSuceava; Bucoilina.
132. CAnd doi insi rsucesc o atA, si unul eade jos, iar
altul in picioare, cel care seade jos, va ologi, el sau din copiii si.--Ioneanu.
133. Seara nu se rschireaz ata pe rschitoare, ca nu cumva apoi sa se isce sfadd'n cas.Bucovina.
134. SA nu innoade cineva o at de mai multe ori, apoi
s'o arunce fr s'o desnoade, aci pe lumea cealalt o desnoadA cu ochii.Ioneanu.
135. At visAnd, aratd drumuri. Ala alb-i drumul tu, ata
neagrA-i drumul ascuns al dumanilor, ce-1 tot fac spre pieirea ta. Tapu, Tecuciu.
XXXV. Augur.

136. Se crede c aceluia ce merge la ora si intlneste la


o cale o baba sau un copil inturnat de la lAt (copil inlrcat, care apoi iara suge), i va merge de tot ru, din care
cauz multi se intorc inapoi.--Bucovina,
137. CAnd Ifi iese cu cofa plind inainte, Ili merge bine;

and iti iese cu cofa goal, iti merge rau.Jud. Suceava.


138. De intAlnesti in cale pe cineva cu plin, are sa-li mear-

g bine.Sevastos (Nunta).
139. De-ti iese inainte cu desertul, Il merge rau.Sevastos (Cltorii)
140. DacA-ti iese papa In cale, e semn rau, i trebue sA a-

runci dup el cu fan, paie, bete, pietre, orice vei gsi la indmAn.Sevastos (Nunta).
141. Cu papa si cu iepure cine se IntAlneste la drum, bine
nu-i merge ; de te intAlnesti cu pop, zvArle In urma lui paie

ori fn, c atunci nu-li va merge ru. De te hit-Muesli la


drum cu ligani or; jidani, Il va merge bine.Jud. Suceava.
142. Chid eti plecat undeva i-li iese inainte cu cofa goacu pop., Ili merge ru ; iar dac te intAlnesti cu un
l
Pan, ori cu un sigan, Ili merge bine.Giuleti, Suceava,
143. De intAlnesti pop& e ru; iar de vezi iepure, ru de
www.digibuc.ro

14

tot. Deli iese Ins lup In cale, atunci merge bine.Sevastos (CA Mori

144. Daca Intlneste cineva In cale un preot, fine aceast

Intlnire de un semn rau, si crede a sldbeste urmrile acestei Intlniri, aruncnd dupd preot un ac, bold, paie sau
alt ceva. Bucovina.
145.Mergnd vre-un orn dela far pe drum si vznd c
i vine nainte un preot, zice cd-i va merge rail, si crede c
dac va trece drumul de-a curmezisul, va putea schimba In
bine urmrile acestei Intlniri.Bucovina.
146. Dacd cineva pleaca In cltorie si Intlneste un orn
cu cofa desart, sau dacd un iepure ii trece pe dinainte peste drum, apoi se crede cd-i va merge ru In cdltorie.Bucovina.

147. Se crede c dac plecnd cineva In cotrova si Infalneste pe vre-un schiop, apoi nu-i va merge bine.--Bucovina.
148. Dacd pleacd cineva la oras si Intlneste un jidov, a-

poi se crede cd-i va merge bine.Bucovina.


149. Se crede c dac iese cuiva o helge, va umbl foarte
bine.Bucovina.
150. Cnd fi se pare cd te strigd cineva, nu-i a bine. Jud.
Suceava.

151. Dac te Intalnesti dimineala cu o babd, toatd ziva Ili


va merge ru.Moldova.
XXXVI. Aur.

152. Poporul zice cd aurul este ochiul dracului, pe care i 1-a

scos sf. Hie, plesnind cu biciul, si de atunci a rdmas pe pmiint. Prahova.


XXXVII. Avere.

153. Pe dne-1 apucd soarele In zi Intiu In pat, nu mai face


avere.Tpu, Tecuciu.
XXXVII1. Balaur.

154. Balaurii, cari aici se numesc a/e, sunt crezufi de po-

por a fi niste duhuri rele, ce se faie cer In timpul *lei,


www.digibuc.ro

15

unde se intlnesc cloud ale. Incep a se bate si drm


tot ce Intmpin In calea lor ; astfel desrdcineaz arbori,
dau jos ptule i cosare, iau carele ce se afl la lucru si le
duc departe. Se zice ca altele se fac din oameni cari au dub
necurat i cari In timpul furtunii se culca adormind un somn
greu. In acest interval sufletul celui adormit, fcndu-se al
se duce de Intmpin pe cealalt ald, care este sufletul altei
fiinte din an' localitate, i apoi se bat amndou. Locul unde se bat alele, si localitatea alei celei Invinse, sunt supuse
furtunei i sufr mull de grindin.Com. Plenita, Dolj.
XXXIX. Bale.

155. Balele ce curg la un copil mic, sd se taie Duminica


cd nu-i va mai curge. Ioneanu,
156. Nu-i bine s te duci nesplat pe obraz la fntn, ca
sd aduci apd, cdci bielilor cari-i vei aved au s le curg bale.---Tdtdrusi, Suceava.

XL. BalegA.
157. Nu-i bine s dai baleg Vinerea, c faci pricaz la vite.

Ttdrusi, Suceava.
158. La ziva Crucii se strng balegile si se crede ca ele
sunt bune de afumat pentru oameni i vite la boale, spaim,
s. a. Bucovina.
XLI. Ban.
159. Cnd te mnncd palma stngd, ai s iei bani; iar cnd
le mnnc cea dreaptd, ai sd dai. Brosteni, Suceava ; Ciulnita, lalomija.
160. D e primesti bani lunia, e semn bun.--Bursucani,Covurluiu.

161. Cnd te scuipi pe haine fr voie, de unde nu gndesti

ai sd iei parale.Brosteni, Suceava


162. Lunia nu e bine sd dai bani, cdci toatd sAptmna
vei cl. Grindu, Ialomita.
163. Se crede cd spre a aved totdeauna bani In casd, este

bine a bate cu cuiu un ban In prag.Bucovina.


164. In ziva de Paste se pandeste c unde sar bani din
pmnt.- Sabolciu, Ardeal.
www.digibuc.ro

16

165. Poporul, In unele locuri, sruta banul ce-1 da la di&


cos, tot asa si lumina ce o aduce la sfnta biserica, creznd
ca numai atunci este primit jertfa lui (adica dad a dat-o din
toata inima).Bucovina.
166. La cele trei sarbatori mari : Craciun, Paste si Rusalii,
sa te spell cu apa dupa bani i vei fi banos.--Sabolciu, Ardeal.
167. Copilul care se naste avnd pete pe ochi, arata ca
mam-sa, cand il purta In pntece, s'a culcat Intr'un loc unde erau 1ngropati bani.Vlcea.
168. Cand vezi luna noua, sa-i arati bani i vei ave bani
peste toata luna.Sabolciu, Ardeal.
169. Banii strnsi la nunta, se dau In mama miresei, dupa
ce nasul a pus In legatura putind sare si nitel vin peste ei,
ca sa aiba tinerii noroc In toatd vieala.Valcea.
170. Cnd Iii arde ligara Inteo parte, vei priml bani.-1-Inlescu.
171. Cnd iii aprinzi ligara

i prie chibritul, vei lu bani.

Brosteni, Suceava.
172. Paralele luate Intaiu dela cineva, safteaua, cum am zi-

ce, s le dai prin par si barba, sa ai noroc.Vlcea.


173. Daca vinzi Intaiu ceva pe bani, sd iei banul cela, s-1
mearga
freci de parnant, i sa-fi faci cruce cu el, ca
bine vnzarea.Tapu, Tecuciu.
174. Bani de .aram de vei visa, vei plnge de cine stie
ce ; bahi de argint visnd, sunt vorbe ce vei auzi.Tapu, Tecuciu.

175. Se crede ca. acel ce viseaza bani mruntel, va fi vorbit de cineva.--Bucovina.


XLII. Banita.
176. SA nu sezi pe banita, ca e Mu de boala.--Valcea.
XLIII. Barba.

177. Se zice ca acela ce are o barba lata


gropila, este foarte sgarcit.Bucovina.
www.digibuc.ro

si

la mijloc o

17

178. CAnd te visezi cu barba


cineva.

cu mustati, iIi va veni

TApu, Tecuciu.

XLIV. Bard.
179. SA nu
barda cu vArful in sus, cA plAnge Maica
Dornnului. TApu, Tecuciu.

XLV. Brna.
180. CAnd trosnesc bArnele dela casA, e semn ru.--TApu,
Tecuciu.

X LVI, Batae.

181..CAnd i asudA palmele, ai sA iei bAtae.TApu-Tee


cuciu.

182. S nu cnti fn asternut, cA adoua zi iei bAtae.

u,

Tecuciu.

183. CAnd arunci ochii de rac intre doi insi cari se ceartA,
aceia se iau la bAtae.- Rudeni, Arges.
184. CAnd se IntAmplA de-li bate cineva nevasla cu bAta
mai fritAiu, atunci aceea de loc sA o rup i sA o arda bAta
aceea, cA de nu, asa o va vrciui, cA mai mutt, orice vinA

va face, nu o va putea bate.Luncusoara, Ardeal.


XLVII. BtaturS.
185. SA nu calci pe prispA, pAnA nu s'a uscA lipitul, cA-1
rAu pentru bAtAturA.Tpu, Tecuciu.
186. and dai de tvAliturA de cal si treci peste ea, sA
scuipi ocolo, cA nu mai faci bttiturA la picioare. Catane,
Doll.

187. CAnd calci pe o tvalitur de cal, sau vezi mAnz Intaiu


si esti cu picioarele goale, vei face batAturi sau trAntituri.
Tpu, Tecuchi.

XLVIII. Batrfinet.
188. Se crede cA dacA mAnAncA cineva nou'A prisArele nu-

mite gpesarasi., acela nu va frnbtrAni.Bucovina.


189. Cu betele dela botezul unui copil s nu se fricingA
mA-sa, cAci frnbAtrAneste curAnd.Ioneanu.
A. Gorovei. Sliperstifii.

www.digibuc.ro

2.

18

19(1 Se erede c cel ce rade de oarneni bMrani, si el va


imbAtrani. Bucovina.

191. Cel ce s'a ras la moartea sa, sau dupa moarte, and
s'a scrildat, se infatiseazd inaintea lui Durnnezeu ca un tanr
4 25 ahi; iar de nu 1-a ras, apoi bAtran rAmane pentru totdeauna.(Marian, Inmorrnantarea).

XLIX. B.
192. BAtul cu care se intoarce macIe la CrAciun, e bun
de intorsuri. VAlcea.

L. Butur.
193. Copilului mic sA nu i se dea sfi guste rachiu, ori vin,
!Ana tin implineste un an, cA iese
Adamesti, Teleorman.

194. Suf Ar mai ales de bAuturri, oamenii ce au fost unici


la pArinti.TApu, Tecuciu.

195. Cel care bea bAuturi cu maim stang, se imbat.Ioneang.

196. SA bei cand i d cineva rachiu, tot filigeanul, caci dacil

mai rmAne, cine bea dup tine, Ili bea zilele cafe le mai
ai, i tu trAiesti putin. Se zice: chiar: ti-a but anii. Tanrul
e bucuros ca zice: ti-am Mitt bAtraneta.Tpu, Tecuciu.

197. Se zice dud aura gatul, ca acela va bea i s'e va vesell.pucovina.


198. Cand bei vin din capacul plostii, te Mallii.Calane, Dolj.
199. Carciumarii bagA lipitori in vin, ca sa se lipeasca
linnea de vin ca lipitoarea (s vie la cArcium5). Catane, Dolj

200. Se crede c spre a desbara pe un belly de butura


rachiului, este bine a pune unui mort tin ban in gura, care
a treia zi scotindu-se din gura lui, s se spele i sA se puie
in
si apoi s se dea betivului sa beie din el, si indat
se va vindeca de patima sa.Bucovina.
201. Pune sub limba unui mort un ban de argint, i cand
va fi s-1 scoat din cas, ia banul. CumpArand rachiu cu
www.digibuc.ro

19

acel ban, si dnd unui beliv 85 beie, se lasa de butura.


Bucovina.

202. Spre a desbara pe cineva de patima rachiului, se zice

ca e bine a pune un sip cu rachiu inteun mormnt, uncle


sa steie trei zile i trei nopli, i apoi sa se dea aeduia sa
bea din el, zicnd: Asa sa beie N. rachiu, cum a but mOr,
tul i respectivul in veci nu va mai bea rachiu.--Bucovina.
203. Se crede ea dac pe cineua nu-1 ppii desbara cu nid
un mijloc dela lAutul rachiului, s eie o inima de fared, s'o
usuce, s'o frece i sd i-o deie de but cu rachiu; apoi el de sigur ca nu va mai bea rachiu.Bucovina.
204. Plosniti pisate i puse in rachiu, bun s beie acela
care urea s se lese de rachiu.- Uniceni, Roman.
205. Se crede ca un beliv se poate desbara de urta lid
patim, daca se ia o bucata de slanina si se pune, prin cineva, intr'un pat in care doarme un jidov. Acolo trebue sa
steie slnina trei nopfi, Cnd se pune slnina In pat, trebue
s se zicd cuvintele: Cum se leapda jidovul de slanind

de mncarile noastre, asa sa se lepede N. de casa si de


butura jidoveasc. Luandu-se slnina din pat, sa se faca
cu ea mncare, care sd se dea befivului, i apoi acesta nu
va mai bea In veci.Straja, Bucovina.
206. Cnd bei primul phar, trebue sa versi pulin jos, ea
s beie morlii.Ciulnila,

207. Dacd a baut cineva atata rachiu inat se aprinde acesta intransul, se zice a se poate scoate dela moarte, dad'
se scurge In gura baligd de cal.Bucovina.
208. SA nu bea doi ini apa de odatd, c cel de'ntiu bea apa

cel din urma bea venin.Catane, Dolj.


209. Acela-i orn butor, cui i-a but dracul la cumtrie.
Tapu, Tecuciu.

210. Cnd Ili ghioraie gtul, e semn de butura.Hantescu.


211. Oamenii gtosi (cu mrul lui Adam desvoltat), sunt
Tecuciu.
de neamul lor

212. Ca s desberi pe un om de belle, s ornori o rndu.


www.digibuc.ro

20

nic si siingele de rndunicii s-1 torni intr'un pahar de bautur; s'o mesteci bine ca s nu se cunoascd i s-i dai s
beie, c din ceasul acela ptirnasul se desvat de nravul
beliei. Codaesti, Vasluiu.

LI. Bel*ug.
213. Dac ninge ori e molesnip In ziva de Sf. Vasile,. va
fi imbelsugat tot anal.- -ppu, Tecuciu.
214. Dac5 In ziva de Boboteaza va fi vreme frumoasa, va
fi un an imbelsugat in pne i peste.-1-Ifinlescu.
215. Cnd Sfinlii (9 mart) gsesc pmntul coperit cu omt, anul va fi bun.-Brosteni, Suceava.
216. Dacd in ziva de Sf. Gheorghe va fi roud mult, ori
va fi pcl, e semn de an bogat. -Stnca,
217. Dac iarna, la zile mari, va fi fpromoroac mult, e
semn de belsug in. toate.-Stnca,
218. Se crede c dacd se arat dup ziva Sf. Simion stlpnicul, gazele rosii, numite vdculeleDomnului, sacarile si usturoiul vor fi mnoase.-Bucovina.
219. Se zice c dac iarna nu viscoleste, In vara viitoare
pnea nu va rodi mult.-Bucovina.
220 Dac primdvara iese nalb mult, atunci are szi fie anul bogat, imbelsugat In toate, mai cu seam in porumb.-r
Vlcea.

221. In ziva de Sf. Trifan (1 Faur), podgorenii se duc cu


preot la vii, de fac sfestanie viilor, ca s fie roditoare i pdzite de grindind i mana.-Ioneanu.
222. Cnd iarna incepe de cu vreme, e semn de belsug.
De asemenea cnd tun de timpuriu.-ppu,Tecuciu.
323. Se crede c este bine a pune primvara, cnd se tra-

ge cu plugul prima brazd de arAtur, pe brazd One si


sare, ca cmpul s aduc mutt rod,-Bucovina.
224. Daca va ploua in ziva de Mosi-de-var, va fi anul mnos.- ppu, Tecuciu.
225. Toamna, cnd gsesti In ghinda de stejar vierme, awww.digibuc.ro

21

rat c anul viitor va fi productiv ; dacd ii niusc, va fi


mijlociu, iar de va fi paingn, prevesteste foamete.Giulesti,
Suceava.

226. Cnd se ivesc furnici prin casa, e sernn de belug.


Io n ea n u.

227. De plou in Vineria saca, are sa fie anul imbelsugat.-Parpanita, Vasluiu.

228. Cnd primavara se vede pe ape spume albe-galbui,


care se chiarna rnan, are s fie manos anul acela.--Parpanita, Vasluiu.

229. Cnd de pe pdurile- de brazi se ridica nori glbui la

suflarea vntuluinumiti mananul va fi cu imbelsugare


in toate.Brosteni, Suceava.
230. Cnd brazii fac cucuruzi multi, si iese de pe ei un
praf galbn, numit man6, va fi irnbelsugare in toate. Brosteni, Suceava.
231. S insemni la ce zi a saptamnei a inceput a ninge,
iar in primavara s sameni tot in aceea zi, ca s fie semintele roditoare.Sevastos (Calalorii).

232. Cnd cresc pastele frumoase, atunci ai s ai an bun.


Sevastos (Calatorii).

333. Dacd se clilca gainele devrerne si se scoal trziu, e


sernn ca va fi belsug.Bucovina.
234. Cnd gainele fac oua cu cloud galbanuse, e semn de
belsug.Stnca,. 14.
235. Cnd ti se pripaseste vreo pasere strin prin curte,
s n'o alungi sau s'o tai, caci e semn de belsug. Tpu,Tecuciu.

236. Pasarile si vitele ce le ca pep de poman, s nu le


instrainezi, caci ele-s aducatoare de belsug.- Tpu, Tecuciu.
237. Copiii cari prind lesne rapan pe mni, vor tral in belsug.Tapu, Tecuciu.

238. Cand dusmanul tau se muta intealta casa, pune-i in


www.digibuc.ro

22

luspatru colturile casei c te o piatra, ca sa nu sporeasca,


cum nu sporeste piatra. Sevastos (Calatorii).
239. CAnd te multi In alta casa, trimete mai inainte oua
mearga tot din
fierte, pane, sare, vin si untdelemn, ca
Sevastos (Calatorii).

240. and mama naste copilul usor, acel copil are sa IrAiasc in belsug.Stnca,
241. CAnd uifi mamaliga nesarat, e semn de belsug.
Stnca, Iasi.
242. CAnd fi se lipeste mamaliga pe mAna, e semn de belsug. HAnfescu.

243.Ss dai din livada, ca si dela stana, oricui a ven1 de


cere, ca atunci Dumnezeu Ili da spor si izvor.Sevastos
(Calatorii).

244. La Pasti pune de o parte si de alla a pragului casei


glii de iarba verde, ca tot anal sa ai in casa belsug si roada bund. VAlcea.
245. Da se trag clopotele. in ziva de Pas li, toata ziva, roa-

dele pamntului se vor face bine.Brosteni, Suceava.


246. CAnd sunt culi oareci, are sa fie belsug in acel an
Parpanita, Vasluiu.

247. CAnd in ajunul logodnei va fi Oda, promoroaca roua, e semn ca casa lor va fi imbelsugata Stnca,
243. Fruptul alb nu se sara cu cutitul, ci numai cu lingura, ca la din contra s'ar impulina. Bucovina.
249. Incotro tuna intaiu, inteacolo are sa fie pane multa anul acela.Parpanita, Vaslui,
LII. Besica.
250. Se crede cA daca cineva capata pe partea dreaptii bepe acela II vorbest cineva de bine. Bucovina.
LIII. Be*in.
251. Dup ce te speli, sa. nu le stergi niciodata pe masa
dc pAnza, cad le besi Intotdeauna; ajungi besinos de nu
mai poli finea besinele. VAlcea.
www.digibuc.ro

23

LIV. Bete.

252. &Ind botezi, nu da bete lungi, ca nu se mai insoard


ori marit finul ori fina.Mov.
LV. Biserica.
253. Biserica e un intreg atelier de duhuri rele. Aici se
nasc lijiecii, cari mnncd din nafura; aid i1 fac plan, strigoii, cari, in special o stpnesc de dup sfintitul soarelui,
Oa in cntatori.--Tpu, Tecuciu.
254. Cine cade in biseric, In anul acela mare. Moldova
(N. Rojnit).

LVI. Blagoviitenie.
255. A doua zi de Blagovistenie (Buna Vestire), nu se lucreaza, c sunt pdrintii Blagovestenilor, i e ru de ling oare.
Rudeni, Arges.
LVII. Blnd.

256. Ca sa-ti treacd blnda de pe trup, sa iei de dimineaId, pAn nu rsare soarele, pmntul de la radAcina gutuiului i sa te freci pe piele. Adamesti, Teleorman.
LVIII. Blstm.
257. E bine ca tot ornul sti alba inel in deget, ca sa nu
se lege blAstAinurile de el, sau ale lui de altii. T5pu,
Tecuciu.

258. Ca s nu se prinda blstamul de copii, femeile sa


poarte inele si cruci, de care, in acest caz, se lipesc. Tapu,
Tecuciu.

259. SA nu carpesti pe altul, cd se lipesc blstmele 'de el.


VAlcea.

260. Printii s nu li toarne copiilor lor ap ca sd se spele, fiindcd dacd i vor blstrna cndva, se lipesc blstamele
de ei.VAlcea.

261.De cocostArci si rndunele nimeni nu se atinge, nici


de cuiburile lor, de oarece e credmta ea ucizAndu-le, te blastma celelalte neucise i trebuie s ia foc casa celui ce le-a
ucis.

Tutova.

www.digibuc.ro

24

262. Ornul blstarnat, mai ales de preut, nu mai putrezeste nici dup apte ani, i atunci trebue scos i rzmat
40 de zile de zidul bisericei, i trecatorii s-i zicd: Dumnezeu s-I ierte.Moldova.
LIX. Blid.
263. SA nu logi CU sArm un blid stricat, c5 se mnie

Dumnezeu.Tpu, Tecuciu.

264. CAnd li-ar crap blidele, fr ca s le atingi, s te fere*ti, c cineva


dat. Tu ia blidul stricat *1-1 pune in fala porlii, rAng tarn cu frmAturi de pne i untdelemn, c

vrajba tot in capul celui ce li-a dat, se duce.Tpu, Tecuciu.

LX. Board.

265. S aibA tot omul la casa lui dine negru sau pisic5
neagr, cd nu se prea lipesc boalele.Adarneti, Teleorman.
266. Ca s te aperi de orice boal, poart in deget un
nel fAcut dintr'o moneda capatat de poman.Moldova.
.267. SA legi trei Irui cu pai de orn mort (luat di steag)
s le infingi ta lAlAna porlii, cci atunci bolile nu mai
vin.Tpu, Tecuciu.
268. Din lumAnarea de la botezul unui copil, sd se opreas-

bucat, ca s'o arte copilului and se va imbolnvl,


cci se va face bine, iar restul s se lese la biseria. Ioc

neanu.

269. Daca vrel sa nu-li mai vie o boald avut, aruncd sulk
dturile la un loc curat.Tpu, Tecuciu.

270.Daa se incunjur satul cu o brazd, cu plugul tras


de doi boi gemeni, orice .boal va fi in sat, se va tia.Perieni, Tutova.

271. CAnd sunt doi vilei de gemene i se vor face boi, s


tragi brazdA cu ei in jurul casei, ca sa nu se apropie boala
de vite.Moldova.
272: Nu-i bine s cerni pe pat, c-i ru de bolepil.--Tapu, Tecuciu.
www.digibuc.ro

25

273. Nu e bine sd dormirn sub cer liber, nici ziva, nici


noaptea, pn in ziva de Sf. Gheorghe, cci pn atunci bat
vnturi ce aduc tot felul
boale.Stanca.
274. Care are vreo bolnvie, cnd se cunun, s-si aducd

aminte de ea, a n'o mai are.Catane, Dolt.


275. Se crede c dacd cineva viseaz5 a line un copil mic
In brate, se va irnbolnvl.- Bucovina.
276. S nu mai cosi cu ala pe care ai discusut-o, a se
linbolnveste cel a cui Ii cosi buleandra.Tpu, Tecuciu.
277. Se crede c un greu bolnav, despre carele se zice

a murit, se va Insnlosa si va tral.Bucovina.


278. Poporul crede c dac d unui greu bolnav un alt nume, de curn are el din botez, acela se va insntosa.Bucovina.

279. Cnd cineva se frnbolnaveste, sfdilii se duc de se


iart, cum si bolnavul, cerAnclu-i deslegarea blstmelor.
Tapu, Tecuciu.

280. Dac arbunii sfraie and 1i stngi, atunci e semn c


boala-i grea ; dacd nu, nu. Tapir, Tecuciu.
281. Se crede c clacd se face vre un leac pentru un bolnav, apoi acela nu trebuie s stie de dansul, aci la din contra, nu foloseste.Bucovina.
282. Daa se d unui copil nou nascut mai fnliu lapte acru si apoi abia s sugA, acel copil pand la btrnele nu
va fi nicicnd bolnav.--Bucovina.

283. Daa vreun copil mic este ceva bolnav, se zice c e


bine ca s fure dela o dugheand sineal si s-i faa cu (a
cruce pe frunte, piept, etc., si se va Insntos.Bucovina.
284. Cnd or curge mucii, fie la orn, fie la vite, ele Iraq a
boa15.Tpu, Tecuciu.
285. Se crede c daa sufere cineva de vreo boal, apoi

este bine sa se scoale Inainte de rsritul soarelui, s se


imbrace inteo carnas curat, s eie o oald nou, pc care
a pltit at i s'a cerut pe ea, si sa meargd la moar, fard
s vorbeasca ceva sau s fie azut de cineva si s eie strowww.digibuc.ro

26

pii de pe roala morii, cu care 6E1 se spele pe intreg trupul,


apoi se vindeca.Bucovina.
286. Cine se aruncd In apd, In ziva de Boboteaz, se vindeca de orice boal. Din ziva de BoboteazA sase spfamAni
toate apele sunt curate si sfinte, chiar i In varful munti-

lor.Fagras.

287. SA pastrezi macar o sticl cu ap dela botez, daca


vrei s ai cu ce-1 tamaduI and 11 va apucA, fereasc Dumnezeu, poate, rul.Tapu, Tecuciu.
288. Dac erezi c cineva te-a adapat, si el zice c5 nu,
du-te cu el la moar, i pune-1 sa-ti toarne apa cu pumnul
din cap, si sa zica: < dac-i fi adApat de mine, sA te lase

rul pe tine si sa ma apuce pe mine, iar din apa ce-li


curge din cap, sa bei, ca-ti trece. Tapu, Tecuciu.
289. In ziva de ajunul Crdciunului se taie cAtt un mar, si
are
daca mrul e vermanos, atunci acel ce a ta t
s fie bolnAvicios tot anul; iar dacd-i putred, atunci are sa
moara Valahia moravd.
I

LXI. Bold lumeascd.


290. CAmasa cu care o femeie a nascnt, se leapada, ca s
nu capete copilul boal lumeasca.Ioneanu.
LXII. Bob.

291. Se crede cd cel ce manAnca bob f5ra coaj, aceluia

i se va cop pielea de pe fat.Bucovina.


292. CAnd vrei sa sameni bob, linte ori mazare, sa nu le
pui pe loc nesApat (bttorit), cci fierb anevoie. Bursucani,
Covurluiu.

293. Primavara, cand se pune bob si mazdre In camp, nu


se pune traista cu seminte pe hat, ci pe aratura moale, crezandu-se ca apoi aceste bucate se vor fierbe foarte curAnd
si se vor face moi. Bucovina.
LXIII. Soboc.
294. SA nu dai afar5 bobocii de rat sau de gasc, de cAt
peste trei zile, sa-i stropesti cu chinovar, ca ti-i deoache
i

lumea.

Tapu, Tecuciu.

www.digibuc.ro

27

LXIV. Bocel.

295. Femeia care boceste bine, are, saraca, tot de morti

parte.ppu, Tecuciu.

LXV. Bogape.
296. Nici un bogat nu-i pe lumea cealalt in raiu, cci nu

se poate boeri fn amndoud lumile.ppu, Tecuciu.


298. Cine are mai multe brazde'n palm, va fi bogat, nevoie mare,Tpu, Tecuciu.
LXVI. Bold.

298. Bold dac gdsesti, au s vie oaspeti. Stnca, Iasi.


299. Bold dac gsesti, e semn de sdrAcie Tpu, Tecuciu.
300. Dac5 se gteste cineva pentru o petrecere si se finpunge cu un bold, apoi se crede c va face furori, acolo.-Bucovina.

LXVII. Bor*.

301. Sil umpli bors martia, a se face amt. Tapu, Tecuciu.

302. Ca s ti se acreasca borsul, (15 cu fcleful pe la


botul plodurilor. Ppu, Tecuciu.
303. Se crede cA impland cineva borsul, trebuie s fie atunci miinios, si apoi va fi borsul acru Bucovina.
304. Cnd urnple femeia bpi's, si are vre-o fatti ori baiat
rufcios, 55-1 ung pe la nas cu melesteul cu care a mustuit bors, cA atunci se increste degrab. Covurluiu.
305. Ca s-ti Incresti borsul, zi asa, cndil umpli:
1ncreste, borsule,Increste,

ea vin nou carti cu peste:


trei te inacreste,
frei te otteste,
trei pe mas te gteste.
Se zice de trei ori. Tapu, Tecuciu.
306. Cnd se umple bors, gospodina irage de urechi sau

de cap pe un Mat, ca borsul sd fie iute ca si militia celui


tras de urechi. Straja, Bucovina.

www.digibuc.ro

28

307. Child mesteci borul, la urnplut, ca s se increasa,


zici aa

rusoaica a urnplut bor,


rusul a plecat la pete;
rusul a venit,
borul s'a indcrit,
bor cu pete a fcut.Tpu, Tecuciu.

308. In fiecare cas se umple borul in Joia mare, i daca

este de acest bor vara In putin, atunci nu capt miros


stricat.Straja, Bucovina.
309. Ca boru1 nou umplut s nu se strice curnd i s
fie iute, indatineaza femeile a arunca o lingura din el in foc
i zic ca el s fie lute i acru ca focul.Straja, Bucovina.
310. S nu dai bor cu Flori de poman, c pe ceea lume
bei tot ap cu hosp i cu flori. Covurluiu.
LXVIII. Bostan.

311. Bostanul crete la orn sarac i prost. Tpu, Tecuciu.


312. In ziva in care a nins intiu, In acea zi primvara s
pui bostani, c se fac vrjma de mulli.Stnca, Iai.
313. In ajunul Crciunului se d .coplilor s mnnce bostan, ca s fie grai peste an.Tpu, Tecuciu.
314, Seminti incollite de uei gas1 In bostan, e semn de

toamn lung.Stnca, 14.


315. Coada de dovleac s nu pui in foc, c faci buboaie.
Vlcea.

316. c cine fur pe lumea asta bostani, pe lurnea cealalt e pus si ridice pe un deal; bostanii fiind mai mari i
mai grei, cnd urea s puie piVorul In vrf, Ii scap la vale;
iar pleacA s-i ia, i iar Ii scapA.Tpu, Tecuciu.
LXIX. Botez.
317. Ct limp e nebotezat copilul, se aprinde in toat sara,
In cas, o zdreant de ln neagr, i atat copilul ct i

mama se afumd cu dnsa in tot acest timp, ca s nu se apropie lucrul slab de dnii. Bucovina.
www.digibuc.ro

29

318. In a cela timp, ferneia nu iese fard lumina aprins,


seara, nici mdcar pAnd In tind, iar In atle locuri fr mturd. -Transilvania.
319. Copiii pierduti, morti nebotezati, merg In cealall lume
la un loc ru; acolo se prefac -Wharf si trhiesc numai din
ceea ce fur de pe la copiii botezati, cdrora mamele le dau

de pomand.Banat.
320. Copiii cari nu sunf botezati; si plng mull, prin acel

plns cer botez.Ioneanu.


321. Se crede c acel copil care plnge pe timpul
tainei botezului, va trl lung. Bucovina.
322. Cnd botezi copii, s li dai fasd lungd. -Brosfeni, Suceava.

323. Cnd bolezi, nu da bete lungi, ca nu se mai insoard


ori mrild finul ori fina.Ilfov.
324. Duandu-se Uil cop.il la botez, este obiceiu a infrumuseta crijrnele, care se invltucesc Imprejurul luminelor, cu
busuioc, vzdoage si alte flori. Din aceste flori nu se poate
sa eie cineva vreuna, aci se crede c la din contra i se ia
respectivului copil somnul.Bucovina.
325. Aducndu-se un copil la botez, poporul ii pune pdne
si sare In fas, cam pe piept, si crede c fcnd asa, copilul crescnd mare, va avea totdeauna Indestulare de pane
si sare.Bucovina.
326. Poporul crede c copiii cari se necurtesc sau udd pe
timpul sdvrsirei tainei sf. botez, crescnd mari, vor fi uori
de principii, vor duce o viat nemorald si vor avea copii
nelegitimi.Bucovina.
327. Intorcndu-se curndtrul cu finul ski deja botezat de
la preot si intrnd cu el In cas, Il pune pe masd, pe Ina
unui cojoc de oaie, ca copilul crescnd mare sd aib cinste
cum are cinste masa in casa omului, s aibd noroc la oi,
s aibd afta noroc la toate, ct ln are oaia, si s fie
asa de norocos ca si ea. Straja, Bucovina.
328. Lehuza (Id moasei sale o bucat de 'Ana ct ai fawww.digibuc.ro

30

ce doua maneci de came0. De acest petec se terge dupa


ce se spal, in urma operafiei. Daca nu i-a dat atunci, vine
In cas pe urm, se spal i se terge de cmea lehuzei,
ca s dea necurfenia tot pe dnsa, sa nu ramaie necurat
i pe cealalta lume.Jud. Suceava.
329. Se d moa*ei tin eau sau strachin plina cu Mina
i sare pe deasupra. Dac este fat noul nscut, se pune
peste toate un fuior de eanepa, ca s aiba par mare. Caliul sau strachina plina, pentru ca copilul sa fie degrab capul In sus.- Jud.Suceava.
330. La botezul unui copil se d rnoaei un du* de Una,
cu cau cu tot, in care infinge ea un fir de busuioc, ca copilul sa find curnd capul In sus. Straja, Bucovina.
331. Din banii ce se c4tiga de un copil la botez, sa i se
cumpere caldare, ca s traiasca mult.Ioneanu.
332. De-i avea fini mulfi, pe ceea lume te scot de-i fi la
intuneric, caci Ili ies cu lumanri in rnn.Covurluiu.
LXY. Bou.

333. SA te fereti de boul cu coarnele lapoe (aduse pe


spate), ca acela are draci.Tapu, Tecuciu.
334. S Inveli boii la plug numai marlia, joia i vineria,
dar nu lunia, miercurea ori sambdta, ca-i inveli cu narav.
Crasna, Gorj.
335. Se zice ca. In sara de Sf. Vasile boii vorbesc, 0-i auzi,

numai daca te culci In iesle, dar e primejdios de inoarfe. Se


zice ca unul s'a culcat i a auzit boii grind intre ei : <Hai

frate sa ne culcam, ca mane avem sa ducem pe stapanul


nostru la groapd >. Si aa a fost.Tpu, Tecuciu.
336.Cine doarme In noaptea de Sf. Gheorghe, In iesla
boilor, ii aude vorbind.Tpu, Tecuciu.
LXXI. Brad.

337, Sa nu rasdesti brad, caci and rdcina lui va ft cal


capul tau, vet muri.Brostent, Suceava,
338. La brad, mirele cu mireasa sa nu se Intalneasca, cad
unul din doi moare.Ialomifa.
www.digibuc.ro

31

339. Bradal dela o nuat, in unele localitti, se pune sus


pe cas, ca s nu-I poatd lua cineva i duce la rspantii,
caci atunci se risipete casa csatorililor. loneanu.
340. MoliduI de aceea ii noduros, c ar fi lost bliislmat
de Hristos, fiindca cuiele bafute in manile i picioarele lui

s fi fost de molid.Bucovina.
341. SA nu bali eu bote de brad, ca. te Inbolnve0 ori tu,
ori batutul. Rpciuni; Neam1u.
LXXII. Brnca.
342. DacA nu dai un purcel de pornan, cnd iti fat scroafa, iti vor murl porcii de brnc, !Ana la anul. Tpu, Tecuciu,

LXXIII. Branz.

343. Sti nu dai branza cu smantand cuiva, o i rau.Tapu,


Tecticiu.
LXXIV. Br-Au.

334. Cand iti pia braul fart"! s 1.ii, te doresc ibovnicii.


Broteni, Suceava.
i

345. Dac li se sloboade braul, cand mergi pe drum, afl


allii c tot umbli laturile. Tapia, Tecucin.

LXXV. Broased.
346. Cand infra' broate in casa, e semn rau: va murl unul
din cas. Ttrui, Suceava.

347. De-ti infra broasc In casa, e semn a cineva ti-a trimis-o ca farmeci, vrai.Atunci trebue co un bat s o dai
afara i s zici: <Du-te la cine te-a trimis, c la noi nu eti
primit. Cu ce te-a trimis, (IA lui, i de capul lui s fie .
Stanca, Iai.

348. Daca cineva e bolnav i pe inserate vine o broase


la u5 sau In casa, crede c-i trimeas ca farmece; de aceea

o implant in o tpua i o pune In pod la turn. Giuleti,


Suceava.

349. BroWe In casa de gaseti, nu-I a bine.Broteni, Suceava.

www.digibuc.ro

32

350. Cnd ai omort broaste, se pune ploaie,Catane, polj.


351. Cnd omori o broasa, ii moare mama.Bogdnesti,
Minesti, Suceava.
352. Celui care omoarA o broascA, i va rnurI o rudA.- Ioneanu.

353: Se crede cA acela care cala sau ucide o broascA,


va ucide pe maicA-sa; deci numai acela ucide broaste, a dirui mama' este deja moart. Bucovina.
354. Cnd ai cAlcA o broascA de iarbA, e un mare rAu.
TANI, Tecuciu.

355. Cine ornoar broasca,

Ii

stArpeste vaca.Brosteni,

Suceava.

356. SA nu omori broascA, c plou5.Goicea-micA. Dolj.


357. SA nu omori broaste, cA atunci pnea ce o vei frAmnta, nu Oa dospl dup maim ta.Luncusoara.
357, CAnd broastele cnta intAiu primAvara, e bine 65 te dai

de trei ori de-a curu'n cap, dap' voiesti

sA

fii

sAnAtos

peste an.Stnca,
339. CAnd cntA broastele, zice c are sa ploaie.

Bogza,

R.-SArat.

360. Cnd cntA broastele sara, are s fie vrerne bunA.


Ttrusi, Suceava.

361. Cnd aura broasca sub talpa easel, e rAu de moarte.VAlcea.


362. and auzi broasca oracAind IntAiu primAvara, sA te
dal de trei ori peste cap, c cresc bostanii mari.Parpanila, Vasluiu,

363. Se servesc de broascA si de liliac, pentru a se face


legAturi pentru bolnavi. Urecheni, Neamlu.

364. Se crede CA nu e bine a vorbl sara, In prezenta copiilor, de broaSte, cAci aceea ar aduce oarecare ru vreunui copil; deci, spre a paralizA aceasta, trebuie a zice: .Uslu-

roiu sub limba copilului..Bucoviva.


365. Femeile care se sfAdesc cu oamenii, prind
www.digibuc.ro

broascA

33

din fntna de unde iau vecinii apd, o coasd la gur cu un


fir rosu (ii leagd gura), si o arunc din nou in fntn, 4stfel ea a legal gura vecinilor. Acestia simt, si pentru a leg
si ei pe a guralivei, fac acelas lucru cu un broscoiu. Ins
cum acesta cunoaste cu greu, sau de foe, vecina sfdreald
rmne tot...Tdpu, Tecuciu.
366. Primvara, cnd vei vedea intia oara ou de broascd,

s iei oud de acelea, si sit te freci peste tot trupul, si anul


acela sa n'ai grij cd te-or niicji frigurile. Cine vrea s nu
ail:id friguri niciodatd, s Ma asa in toatd primvara.I-Iolda, Suceava.
367. In fntana unde nu-i broascd, apa nu-i bund.Brosteni, Suceava.

368. E mare pdcat s omori broaste de fniand. Tapu,


Tecuciu.

369. Se crede c dacd are cineva vre un buboiu, care nu


vrea sd spargd, apoi se ia o broascd, se frnge in cloud si
se pune 'find fiind caldd si sngeriind, pe buboiu, care apoi
se sparge.Bucovina.
LXXVI. Buba.

370. La 4, 5, 6 Decembre se zic .zilele bubatului,. Nu mnncd copiii boabe coapte, ci numai fierfe, ca sd fie bubatul
moale. Se impart turte de azime de One, la vecini.Catane, Doll.

371. Cnd dai One pe foc, faci bube.--Ttrusi, Suceava.


372. Dumineca nu se la,. CA faci bube In cap. Catane,
Do lj.

373. S nu te uiti dupd un bubos In oglind, imediat,


mai tdrziu, cci altfel ii iei bubele.Tdpu, Tecuciu.

ci

374. Nu e bine s mnnci in scdpalul soarelui, cd faci


bube la gurd.--Catane, Do Ij.

375. Coaja de ou nu se aruncd in foc, di faci bube.Bursucani, Covurluiu.


3.

A. Gorovei, Superstifii.

www.digibuc.ro

34

376. Rumegtura de sfredel nu se pune pe foc, c-i ru


de bube.Tpu, Tecuciu.
377. SA' nu dai cu mna de pe pieptene pe la nas, cci
faci bube la Waffle nasului.Ioneanu.
378. S nu umbli cu pieptenele pe la gur, c fad bube.
Tpu, Tecuciu.
379. Se crede C copiii cari iau pieptenii In gur, fac babe
in gur. Bucovina.

380. Sd nu te speli cu apd caldA pe ochi, cA faci bube. Goicea-mick Dolj.

381. S nu te uiti prin ciur, c faci bube 'n cap.Ttr4,


Suceava ; Tpu, Tecuciu.

382. SA nu pui ciurul in cap, cad attea bube vei face tot
anul, Cate borte are ciurul.P.pu, Tecuciu.
383. Cine mnncd mdmlig necernutd, face bube pe limWA. --Jud. Suceava.

384. Nu-i bine s mnnci grunle fierte, sau cucc* in


sAptmna mare, c faci bube pe cap.Ttrui, Suceava.
385. Pruncul sd nu fie alptat fiind mama despletit, cci
capt bube In gura.Moldova.
386. In ziva de Pa*ti sd se mnnce intiu ou albe, cad
acel care va rnncA intiu roii, va face buboaie.Ioneanu.
387. Cnd mnnci fasole In sptmna Intiu din postul
mare, faci bube.TAtAr4, Suceava.
388. DacA o femeie insrcinatA mnnc bor umplut in zi
de sec, copilul va ave bubupare, cum le zic focuri, i se
lecuiesc cu crbune viu, pisat pe pragul uii i amestecat
cu smntnd.Sevastos. (CAldtorii),
389, DacA pui pe foc faa copilului, ori vr'un scutec, copilul se imbolnavete rAu

face tot

soiul de bube.Tpu,

Tecuciu.

390. Mama ingreunat s nu dea cdrbuni aprini cuiva, ca


face copilul cu bube pe trup.Stnca,
www.digibuc.ro

35

391. Se crede cA dacd copiii se joacA cu foc, apoi fac bu-

be pe la gur5.Bucovina.
392. Lunia nu-i bine a umpleA borsul, cAci la din contra,

respectiva ce face aceasta, captA bube pe trup.Bucovina.


393. In ajunul Bobotezei si al CrAciunului, nu-i bine sA te
mAcar din glumA, cu cineva, cAci faci buboaie peste an.
Tapu, Tecuciu.

394. In ziva de ajunul CrAciunului nu se d cu pumnul,


nici cu palma, cA pe urmA ati pumni dai, atAlia buboi faci
peste an, si cate palme dai, atAtea rAni faci.StAnca,
395. CAnd iei gunoiul de la vArful mAturii, fad bube la degete. --TAtrusi, Suceava.

396. In zilele de post nu se umple bors, cA la din contra


acela ce ar face aceasta, ar cApAtA bube pe trup. Bucovina.
397. SA nu bali pe nimeni In ziva de Ajun, c face buboaie
Tecuciu.
cel pe care-1
398. Ca s scapi de bube, sa nu furi ou la Pasti, i In
nici o zi, sau s-ti sleiascA cositorul.Catane, Dolj.
399. Cine va cAntA in apusul soarelui, va face buboaie in

cap.Ioneanu.
400. CAnd ai vreo bib& nu e bine sA intri In vie, cAci se
obrinteste, i atunci mai Mu te doare.- VAlcea.
401. La Pasti, and ciocnesc ouhle, daca nu d pe cel spart
celui ce 1-a spart, face buboaie.TApu, Tecuciu.
402. CAnd ai bube la incheietura gurii, s dai cu lingura
cu coada pisicii pe acolo, cA-0 trece.Catane, bolj.
403. SA nu lsali copiii dupA CrAciun sA mai zicd colindul
ado fac buboaie.TApu, Tecuciu.
404. Se crede ca este de trebuinl a imprAsti urma ce a
lsat vreo ulcicA In spuza sobii, cAci la din contra s'ar puteA cApAtA buboaie pe sezut. Bucovina.
405. Apa In care s'a scaldat copilul nou nAscut, nu se arunc spre sfAntul soare, ci spre miezul noplii, cci altfel
copilul face bube pe corp.Marian (Nasterea).
www.digibuc.ro

36

406. sa nu fe LIUi cnd cineva i arata buboaiele care le

are ca sa nu se ia de line. Tapu, Tecuciu.


7. Cnd Ii iese cuiva un buboiu, apoi s tie cd are sa-i
i/is noud, cd buboiu re noud vite.Tapu, Tecuciu.
408. Dacd are vr o fe idle sau MI5 niste bube pe Irtip, apoi se vindecd s dlndu e cu apd neinceputd, care apoi trebuie a o furnd ii ainte de dsdritul soarelui In crucile drumului; dad trece peste aced apa mai Intdiu o vit sau un cne, apoi boat aceea nu s prinde de nirne ; dacd frece, Inun om, oi se prinde de dnsul. Bucovina.
!!
oaiele s se vi dece, daca se ia Intr'o zi de post
apa neinceputa si pune trnsa piele de la un ciur prsit
s rnocneasc si apoi
spald In acea ap.Bucovina.
410. Buba rea se vindecd cu prune pdstrate din ziva de
Joia mare (spfdinana mare).Ciulnita, lalomita.
411. Perjele stranse in ziva de Ziva Crucii (14 Septembre),

sunt bune de bun' rea.Tdpu. Tecuciu.


412. Bubele rele si ulcioarele (de la ochi), nu se ispravesc
pand ce nu ies cei noud pui ai celui intaiu.Tdpu, Tecuciu.
413. De bubd neagr se despicd pielea puiului cu pene cu
tot si o pune la buba. Dupd ce se rdceste, pune pielea de
la all puiu. Bogdanesti, Suceava.
414. Cnd se presupune ca bolnavul ar aved dalac, atunci
se ia o broascii vie si se alipeste de bubd. Dacd broasca
moare, atunci s'a Incredintat e e dalac.Banca, Tutova.
415. Cnd intri inteo capiste ai bolfe, sd te lovesti la
ele de trei ori cu un ciolan de mort, si-ti trece.Brosteni,
Suceava.

LXXVII. Bucate.

416. Cnd umbld negusfori dupd bucafe pe srbdtori (ca


Crdciunul, mai ales), e pre( bun pe bucate, primvara.Catane, Dolj.
LXXVIII. Bucluc.

417. Omul care varsd din bucate ori butur, pe mas, e


semn de buclucas. Tfipu, Tecuciu.
www.digibuc.ro

37

LXXIX. Bucurie.

418. Cnd ai bucurie mare, sa te feresti, ca ai sa dai de


suprare.Tpu, Tecuciu.
419. Cnd vor plesni cercurile unui butoiu, bucurie si castig insernneaza.Ialomita.
LXXX. Buhaiu.

veni buhaiul de s'a rncl la poart, s te


afii la vre un pericol.Tapu, Tecuciu.
421. S nu Intorci buhaiul iarna, ea nu fine.Tpu, Tecuciu.
420. Cnd

LXXXI. Bujor.

422. Bujorul, pe la noi nu se cultiv In gradin, neavand


cine s-1 aduc din padure, de oare ce, cine-a muta, ori a
aduce radcini (gulii), ori samnta, nu va mai face copii.
Tapu, Tecuciu.

LXXXII. Buratec.
423. Cnd auzi cantnd buratec intaiu primavara, s te dai
de trei ori peste cap, ca ai noroc. Popeni, Tutova.
424. Primvara and auzi pentru prima data. brotacelul (ra-

canelul) cntnd, s te dai de trei ori peste cap, c'asa e bine.Adamesti, Teleorrnan.
425. Primavara cine aude intaiu brotacei cntand, sa se dea

de trei ori peste cap, ca s nu fie anul secetos.Ioneanu.


426. Cnd vede buratec Intiu, 11 d peste cap si zice: <Bu-

ratec, buratec, corn frni pari to, asa s-mi par vara de usoara

Giulesti, Suceava.

LXXXIII Buric.
427. Femela insrcinata flU trebuie s treaca peste funie,

ca face copilul cu buricul incurcat pe dupa gat; nici nu trebuie s stea pe saci, c naste greu.--Giulesti, Suceava.
428. Femeia insarcinata s nu puna vreo legatura dup
cap, ca s'o depene, ca are s faca copilul cu buricul pe dui:A cap.- Transilvania.

429. Dacd trece cineva oesie o femeie ingreunat


www.digibuc.ro

11U-i

38

aduce degraba aminte. copilului i se invarte buricul pe dupa


grumaz.Mlini, Sueeava.
430. Femeia care face cel de'ntiu copil, se uit pe buri-

cul lui, si ate noduri va vedea pe el, atalia copii va mai


face.Ioneanu.
431. Buricul unui copil nou nascut se leaga c'o Ma de canepa de toapma, si nu de var.& cad se crede ca 'n altfel acei copii nu vor avea urmasi, asa curn cnepa de vara n'are
smnl.Bucovina.
432. Buricul copiilor se pastreaza !Ana la al saptelea an,
si daca atunci II poate desnoda, e semn ca va fi destept.
Marian, (Nasterea).

433. E bine a strange buricul care cade de la copil, si


crescnd copilul mare, a i-1 da, Capoi va fi el, daca este biat, islet la invtatur; daca este fata, iscusita la lesut si cusut.Bucovina.
434.Buricul unui copil se pastreaza pana se face el mare; atunci se moaie In apa si i-1 da sa se uite prin el, ca s
se fac Indernanatec si sa poata face ce va vedea.Ioneanu.
435. Mama care pstreaza buricul si moful copilului ski,
sh i-I dea cnd se va face el mare, s si-1 rupa singur In
bucatele, si sa-1 arunce peste ogoare primvara, caci va fi
foarte destept acel copil, si ce va vedea cu ochii, va face cu
mnile. Adamesti, Teleorman.
436. Baielii mici, cu buricul afar, au patima spre boll, iar
cei cu buricul dus inauntru, vor fi voinici.Tpu, Tecuciu.
LXXXIV. Buruian.

437. Cnd scoli buruieni de pe camp, pentru a le rasadi


(burueni de leac), ori a le intrebuinta, ca sa aiba leac bun,
trebuie sa pui In locul de scos: o bobila de poama, o faramatura de mmliga, iar la unele, pietricele. Tpu, Tecuciu.
438. Sfntul Gheorghe e o zi cnd se aduna de pe camp
s' din i
439. Cu burviana smeiului se afuma copiii cari se
ui'd---1

rr-n, -tteraliu, Tecuciu.


www.digibuc.ro

39

gresesc in pat. Ca s aibd leac, s nu puie nimeni mana pe


ea, cnd se afurnd, de ct acela pe capul cdruia a cazut beleaua. Se mai afum
cu frunzele plantei mama pdurii.

Catane, Doll.

440. Cine se l vinerea, ii cresc toate buruienile i blrii .


le in grdin i in smnturi. -Tpu, Tecuciu.
LXXXV. Busuioc.

441. Fetele pun la codite busuioc luat de la steagul bisericii, ca sd se uite bietii la ele, ca la steag.Vlcea.
442. In sara lui Sf. Vasile, fetele pun busuioc la partea de
jos la ghizdelele fntnei. Dacd a doua zi gsesc busuiocul
promorocit, fata se va mrit in iarna aceea ; iar de busuiocul nu-i promorocit, fata nu se va mrit atunci.Ttrusi,
Suceava.

443. and se fur cuiva ceva, se bage o crac de busuioc


intr'un put, de unde se bea apti, ca-I va gsl.Ioneanu.
444. Busuiocul, ca s miroase frumos, sd se samene i s
se rstideasc numai vineria.Valcea.
LXXXVI. Butuc.

445. Cine sare de trei ori peste un butuc,inainte i inapoi,


are noroc la paduri si livezi.Tpu, Tecuciu.
LXXXVII. Buza.

446. Cnd te mnnc buzele, ai sd sruti pe cineva,


StAnca, Iasi.

447. Cnd pe un sugaciu it mnncA buzele, i va veded


visul cu ochi.Tpu, Tecuciu.
448. Daca i se bat cuiva amndou buzele, apoi se crede
c respectivul va avea o galceav eu un cunoscut.Bucovina.
449. Luni dimineata, in sAptmna mare dup a brnzei,
s pupi oala cu unt, c5 nu-ti vor mai crap buzele.Vlcea.
450. Femeia insarcinat sd nu stea jos pe vreun prag, cad
poate ven1 in urms-i vreun vrajmas, s dea cu toporul in
pragul pe care a stat, i atunci face copilul cu o buz crdpat ca o tietur.Ioneanu.
www.digibuc.ro

40

451. Omul ce poarta musca (musculita) la buza, e patimas


de ceva.Tapu, Tecuciu.
LXXXVIII. Caciuld.

452. Sa nu umbli vara cu caciula, ca tragi a iarna.Adamesti, Teleorman.

453. Cusma sau palria nu se pune pe masa, caci la din


contra crtita ar scoate In livada multime de musuroaie, ca
cusma sau palariia.--Straja, Bucovina.
LXXXIX. Cadelnita.
454. Cand i-a pica popii carbuni din cadelnita, la un mort,
va mai murl i altcineva. Tapu, Tecuciu.
XC. Caier.
455. Nu e bine sa vii cu caierul nemantuit de la sezatoare. Tapu, Tecuciu.
X CI. Caf ea.

455. Cand versi cafeaua, ai sa iei bani.Stanca, Iasi; loneanu.

457. Cand cineva varsa cafeaua din Intamplare, castiga In


zina aceea. Rudeni, Arges.
XCII.

458. &And se face cahla, se pun In ea trei crengi de malini sau par de pore, ca cahla sa nu ucida pe casnici. Tot
spre acest scop, se. pune pe locul vetrei, unde a fost focul,
o husca de sare peste noapte.Sfraja, Bucovina.
XCIII. Cal.

459. Se crede ca calului, cat traieste, i se pare ornal


mare cat un uries, de aceea i se si supune,si abia and piere, 11 vede In adevarata lui mrime,
pare rau ca a ascultat pe orn. Bucovina.
460. Calul de asta nu se mananca, ca I-au Inalecat i femeile. Totusi are o parte de mancat, dar cine o stie! Tapu, Tecuclu,
www.digibuc.ro

41

461. Calul nu are splind; fuge mai lute si nu osteneste.


Ciulnita, lalonlita.

462. Fete le care merg calare, fac un pcat, ca si cum ar


omori pe cineva.Tdpu, Tecuciu.
463. Cnd cineva vede intdiu cal Impiedecat, pe nemncate,

e impiedecal toald vara.Rudeni, Arges.


464. Chid calul trage Intr'un loc unde Incepe s bat cu
copita, s tii c de desupt nu-i curat.Tpu, Tecuciu.
465. Cand calci In tvliturd de cal, faci trantituri. Tatarui, Suceava.

466. Pe locul unde s'a tdvlit un cal, s nu calci, cd faci


btdturi la picioare.Bursucani, Covurluiu.
467. Copiii se feresc a clcd unde se tvlesc caii; ei cred
cd din astd pricind caii Ii trntesc.Moldova.
468. Trntitura se Intoarn, dac se cala In udul unui cal.
Bucovina.

469. La cal s te incaleci pe partea unde nu-i coamd.- Tapu, Tecuciu.

470. Calul and Isi va privi trupul, va mur1.Ciulnita, lalomita.

471. Se crede ca nu este bine a cilia. In locul unde s'a


tologit -un cal, cdci la din contra ar cpt pecingini, dup
altii tvlifur (buboaie pe cAlciul picioarelor).Bucovina.
472. Pentru diferite umflaturi, se face prdleal cu falcd de
cal gdsit. Pentru ca boala sd nu mai revie, e nevoie ca falca s fie dusd Indardt, i asezat tot cum era Intiu.Tpu,
Tecuciu.

473. Dacd cineva viseazd cai alergnd, Insemneazd cd a


doua zi va fi vnt.Bucovina.
474. Cnd trag caii aer pe ndri (cnd sfordiesc), e semn
de ploaie.Admesti, Teleorman; Ciulnita, lalomita.
475. Cnd caii vor sta cu cbosul spre gard, tacuti si gnditori, c semn ca vremea are sa se strice.Stnca, Iasi.
www.digibuc.ro

42

476. Cap de cal se pune in par, ca sd nu rnnnce lupii


dobitoacele,Ginesti, Suceava.
cu picioarele goale, va face
477. Cine vede rnnz Intaiu,
trantituri
vor da spini in picioare.ppu, Tecuciu.
478. De-i veded mnz inainte de s fi vzut miel ori puiu,

ai s fii gol tot anul; iar de-i veded miel sau puiu, din potriva. Covurluiu.
479. Cnd cineva vede un mnz intdiu pe nemncate, ca s
nu fie spurcat de mnz, isi lasa betele ori brul s atrne,

ca c mnnce lupii pe acel mnz, astfel ca paguba sa nu


fie pentru cel spurcat.Ioneanu.
XCIV. Cltorie.
480, Se crede c dac se piaptna o ferneie
impleteste
prul, dacd-i ramne din intmplare o vi1d de pr neimpletit, apoi Ii st inainte o calatorie lunga.Bucovina.

481. Cnd se stria ceva, se duce cineva de acas.Sevastos (Calatorii).


482. Cnd cucosul se suie pe poart i cnt cu capul spre
drum, are s faca un drum cineva din casa; iar daca ii cu capul

spre casa, vine cineva de departe.Jud. Suceava.


483. Primavara, cine vede Intiu barze i rndunici in zbor,

in acel an va face cltorie; iar de va vedea seznd jos, nu


va face in acel an nici un drum.Ioneanu.
484. Daca viseaza cineva pnza intins, apoi se crede ca
el va calatort incotrova; dacd ins viseazd panza invlatucit,

apoi ea va fi impiedecat de a calatorl. Bucovina.


435. Cnd se rupe mmliga in dou5 sau in trei, vei face
drumuri In cotro i arata ruptura ei.Tapu, Tecuciu.
485. Cnd esti decis s faci o calatorie, sa nu pleci marlia
sau smbta, caci i1i va merge rau.Ioneanu.
487. S nu pornesti la drum cu piciorui slang, ca-li va
merge rau.I-Inlescu.
488. Se crede cd nu este bine a dormi ll ziva de Pasti,caci la

din contra, acela calatorind undeva, totdeauna va trebul sa


fie plouat.Bucovina.
www.digibuc.ro

43

489. Cand cineva pleacd la drum, presard-i lin pe prag,


ca sd-i mearg in plin.Tdpu, Tecuciu.
490. CAnd pleci la drum, sd-ti faci cruce. Catane, Do lj
Vlcea.

491. Cnd pleci de acasd, fd-ti cruce

te roag lui D-zeu

sd-ti ajute.Luncusoara.
492. Se crede cd nu e bine a kid mid sau mere cu sine
In cltorie, cdci la din contra i va merge ru.Bucovina.
493. Dac cineva pleacd in inspeclie sau la vreo petrecere si pe drum strnutd caii, apoi se crede cd va fi bine primit sau i va petrece bine. Bucovina.
494. Dacd cineva pleacd in cltorie si uitnd ceva acasd,
se intoarce spre
lua obiectul uitat, apoi se credo cd nu-i
va merge bine in cltorie.Bucovina.
495. CAnd esti pornit la drum si te ai inturnat inapoi, ai
sa mergi ru.Ttrusi, Suceava; Covurluiu; Tpu, Tecuciu;
Luncusoara ; jud. Suceava; Mcesii-de-sus, Dolj.

496. CAnd tinerii insurdfei pornesc dup. zestrea ce le-a fagduit prinfii, nu-i bine sd se intoarcd.Brosteni, Suceava.
497. La Pasti i alte praznice mari, nu-i bine a merge de
acasd; MLA sau femeie nu-i bine deli vine mai inainte In cas

la praznic.Luncusoara.
498. Cel care inteo cltorie intAlneste un drum incrucisat,
sd nu treacd prin rdspAntia lui, cdci it poceste.Ioneanu.
499. CAnd o persoand pleac la un drum si-i ese inainte
un iepure ori preot, nui va merge bine.Ioneanu.
500. Cnd cineva pleac de acas, s nu-i iei in cale ca
vasul gol, c nu-i va merge bine.Sabolciu.
iese inainte
501, CAnd o persoand pleacd la un drum,
cineva cu vreun vas sec, nu-i va merge bin.e

cu sec;

iar de-i iese cu un vas plin, s te bucuri, cdci ii va merge


bine

cu plin.Ioneanu.

502. Cine cade pe drum, ducndu-se la Invierea Domnului,

pe drum i va merge nevoie mare de rdu in curgerea


Tecuciu.

www.digibuc.ro

44

503. CAnd pentru intala data Intri intr'un oras, sa lei o


platra in gura. Sevastos (Ca !Mori.
504. Mergand cineva la un oras sau inteun loc unde n'a
fost Inca, apoi e bine sa eie o pietricicA si intrand Intr'acel
ora sau loc, s'o tie sub limba si apoi fi va merge acolo
bine; daca Insa nu face astfel, se crede ca i se va Intampla
vreo nenorocire. Bucovina.
505. Cel care trece intr'o lard straina, uncle n'a mai lost,
sA calce pe parnnt cu piciorul drept Intiu, caci ii va merge

bine. loneanu.
XCV. CAldare.

506. Copilul, dupa ce se naste, se trece prin toartele unei

caldari de arama, apoi cu acea cldare nu se mai umbla


pana nu se face mare, s'o poata ridica singur de jos. Aceasta se face ca copilul sa traiasca ani multi si sA fie tare ca
metalul din care este fcuta caldarea.Ioneanu.
XCVI. Caldurd.
507, In ziva de Macinici se dA cu maiul in pamant, ca sa
iasa caldura. Oulu*, lalomita.
XCVII. Calugr.
508. Cu calugarul nu fa negustorie. DA-i si fugi. TApu,
.

Tecuciu.

509. Cand fti iese calugar In cale, fi a rau Tapu, Tecuciu.


XCVIII. Cama0.
510. Cand Imbraci camesa pe dos, umbli rAu.Tatrusi,
Suceava.

5fi. SA nu te Imbraci cu camesa pe dos, ca te uraste lumea.Jud. Suceava (V. A. Forascu).


512. SA nu poarte cineva carnasa pe dos, caci i se Intoarce norocul spre rAu.Ioneanu.
513. Daca, din Intamplare, lei camaa sau izmenele pe dos,

vremea se striaCiulnita, Ialomila.


514. Mamele sa nu intoarca camasile copiilor pe dos, CA
ei se vor speria noaptea in somn.--VAlcea.
www.digibuc.ro

45

515. Ferneia sA poarte arnesa pe dos, daa vrea sa intarce copiii.Ppu, Tecuciu.

516. Daa irnbraa cineva o ames anume pe dos, apoi


se crede a se departeaza rul dela dnsul.Bucovina.
517. Spre a face ca omul arui 11 place a sfdi, ocri si bate pe altii, sii-si schimbe natura, este bine a hid o ames
de a acelui om, a lega mnecele ei la spate si a ImbumbA

gura atnesii pn sus.Bucovina.


518. Cnd imbraci amas nou, treci prin ea bani, ca sa
fii norocos.--VAlcea.

519. Cnd iei o cAmas noti, sa treci de trei ori un fier


prin ea, ca sa fii sdriAtos ca fierul.Catane, Do lj.

520. Gura de amas de srnbt e bun pentru crescut


porcii.--Vlcea.

521. Gura am5sii nu se taie, nu se gureste si nu se urzeste smbtA si marti; e ru de moarte. Vlcea.
522. SA nu croiesti ames smbdta, a aware cel ce a
purta-o.Jud. Suceava.
523. Cnd femeia ingreunat clAteste amesi de ale ei, sa
nu le eie de gura, ci de poale.Brosteni, Suceava.
524. Cmesile trebuiesc croite sArbtoarea, ca sa-i meargii
bine celui ce le va purtA si s nu le isprveasa smbta,

cd face a boal.Ppu, Tecuciu.


525. Duminea s nu cosi cevA la o .cmes a cuiva, cd-i

cosi mintile. Pentru aceasta, and e neaparatd nevoie, at


coasA, da-i purtAtorului sa tina In gurA cteva fire de destrA-

mAtur.Ppu, Tecuciu.
526. Nu e bine a se face copilului nou nAscut prima amesuia din panza nou, ci, daca e Mat, s-i faa din o amesA bArbateasa, lar daa e fat, din una femeiasa.Bucovina (Marian, Nasterea).

527. Mamele scutesc fiecare cmesd noua a unui copil,


Inainte de a-I imbrAca cu dnsa, adia lasA s cada un cutit
cu arful in jos printrnsa.Transilvania; Macedonia (Marian,
Nasterea).
www.digibuc.ro

46

bo528. Se crede c dacA are cineva mai multi copii,


teaz pe toll in una si aceeasi ames, acestia crescnd, vor
tine la un loc; daa 1ns se vor botezA fiecare In alt amesa, apoi vor fi fiecare pentru sine.Bucovina.
529. CAmesa copiilor nu se Inchiotor, aci la din contra
n'or vorb1.Straja, Bucovina,
530. DacA printii voiesc ca un copil nscut sA finA mai
mult la tatA, il fnfsoar, and se naste, inteo arnasa a ta-

su; iar de voieste sA tina la mAsa, it InfAsoarA infect

amasA a ei.Ioneanu.
531. Ca un copil sA triasa, cea de 'ritiu amasa i se face
din pAnzA de apAtat dela trei case.Ioneanu.
532. Cea de 'ntiu amas ce se va face unui copil, sA se
treac prin gura-i de trei ori foarfecele cu care a lost croit
ea sd fie copilul tare ca foarfecele. Ioneanu.
533. Femeia care naste 1ntiu bAiat, taie poalele arnsii cu

care a nAscut, si le &A la fete mari, sA treaa de nouA ori


prin ele, ca -s se mdrite curnd.-- loneanu.
534. Mireasa dA soacrei ca dar, o ames fAr gur, ca s
nu alb-A gur'n casA.Sevastos, (Nunta).

535. Fata care spal amesi si se ud pe vestminte, va apAtA un brbat betiv. Bucovina.
XCIX. Cans.

536. Dumineca sti nu te spell pe ochi din canA ori din urciorul. din care bei apA, cAci apoi va mirosi urAt.Adamesti,
Teleorman.

C. CandelA.
537. Cnd versi candela, e semn de moarte. Stnca, Iasi.
538. Cnd s'a stAnge candela dela sine, e un mare rAu.
ppu, Tecuciu.
Cl. Cane.
539. Se crede c dupA pAcatul lui Adam, Dumnezeu a blAstAmat pAmntul. ScutitA de blstam a rAmas partea cnelul
www.digibuc.ro

47

si a mtei, si din aceea se hrnesc oamenii acum; deci este

put a ucide un ane sau o mt.Bucovina.

540. Cane le aduce bine la cas, cci el zice:S dea D-zeu

s traiasc stpanul, ca sa aib cine sa vada de mine..


Slobozia, Vlasca.

541. S omori cteii Inainte de a face ochi, iar nu dup.,


ca-i pAcat.Tpu, Tecuciu.
542. Femeia 1nsrcinat s nu dea cu piciorul In Cane, cci
copilul ce-1 face, va fi cnos la inim5.---Ioneanu.
543. S nu tii cne rosu la cas.
Jud: Suceava, (V. A.
Forscu).

544. Cnd i url cnele pe lng5 casa, trage a pustietate.Adamesti, Teleorman; Perieni, Tutova; Ginesti, Suceava;
Brosteni, Suceava.
545. Cnd url cnii, vestec a moarte. Holda, Suceava;
loneanu; Sevastos (Cltorii); Tapu, Tecuciu.

546. Cnd noaptea url cnele la cas, e sernn sau c va


muri cineva din cas, sau ea cei din cas au s se mute In
alt parte.Ttrusi, Suceava; Stnca,
547. Cnd url cnele, face a srcie.Lespezi, Suceava.
548. Dac schiaun cnele de lngd cas, apol se crede
c va urrna vreo nenorocire.Bucovina.
549. Cnd url cnele, face a moarte. Atunci s zici de
trei ori:
Url, urlii,

du-te pe pustii.
Tapri, Tecuciu.

550. Cnd latr cnele a pustiu, trec duhuri rele pe lnga


cas.Tpu, Tecuciu.
551. Cnd se gudur allele, are s vie cineva.Ttrusi,
Suceava.

552. Cnd se tvleste cnele In btturA, are sa vie cineva (oaspeti).Jud. Suceava (V. A. Forscu); Stnca, Iasi; Perieni, Tutova; Ttrusi, Suceava.
www.digibuc.ro

48

553. Cnd urld cnele, femeia s Intoarcd papucii pe dos,


c st indata de urlat.-- Jud. Suceava (V. A. Fordscu).
554. Cnd scurm cnele in prisph, ai sd al sarb.d. TAttirusi, Suceava.

555. Cnd cnele se festeleste inaintea sarii, are sd fie


bine In acea cas.Jud. Suceava (V. A. Forscu).
356. Cnd ji s'a pisa cnele pe pdre(i, Insemneazd c unul
din soli nu prea trage cu casa; aleaua vesteste patima
cnele pe a brbatului. Cnd anii simt asa ceva, apoi
la cel necredincios so( nu se gudurd and infra' in ogradd.
Tapu, Tecuciu,

557. Cnd se udd cnele pe pdrefele casei, femeiei ti place


all brbat.Jud. Suceava (V. A. Fordscu).
558. Cnd trage cnele pe ndri (sfordieste), e sernn Mu de
moarte.Adamesti, Teleorman.

559. Omul pe care-I latr cnii vrdjmas, e rutdcios.


Stnca,

560. Cnd -1i-a lot Old cnele In ochi, e semn ru. Tapia
Tecuciu.

561. Copiii trebuie s dea mncarp la cni, c ei s'au rugat


lui Dumnezeu ca s Ii dea printilor.Catane, Dolj.
562. Nu e bine s amuji cnele din cas.Tdpu, Tecuciu.
563. Noaptea sa n'amuji cnele, ca ai s mori.Parpanila,
Vasluiu.

564. Se zice c vulpile s'ar apropi numai de strvurile acelor cni cari au fost rdi. Daa, Insd, cnele a lost netrebnic, vulpile nici n'au de gnd sd se apropie de strvul lor.
--Bucovina.
365. Cnele care-i cu cerul gurii negru, e rat( (bun la casa).--Tpu, Tecuciu.

566. Daa vrei sa ai cane ran, sa-i tai coada si urechile de


mic, i sd i le dai sd le mnnce.Tdpu, Tecuciu.
567. Cnd cineva d vreun ale] sau pisoiu la altul, sd i

se plteasa, aci altfel va aved pe lumea cealalt cni


pisici de poman.Ioneanu.
www.digibuc.ro

49

568. and svarli apa descntata pe un cane si el se scutura, atunci sa stii c bolnavul are leac; and nu, nu.- Tpu,
Tecuciu.

569. and se culca canele pe ornat, are s fie cald.-Parpanifa, Vasluiu.

570. and visezi cani, ai dusmani.- Parpanifa, Vasluiu.


571. Se crede c dac musca pe cineva vreun cane, trebuie pus pe rnusatura un ban, s'apoi se va vindeca. -Bucovina.
572. Cand te musc vreun cane, sa pui la rand o para, si
sa o dai cui ti-o descanta.- Catane, Doll.
573. and te rnusca un cane, s nu-1 omori, ca nu se mai
tarnadueste rana.-Podeni, Tutova.
574. and copilul este muscat de vreun cane, s ceara spalator (calfi cu care spal blidele), sa puie la rnuscatur si
par de-a canelui, sa-1 afume. Tot asa face cand se sperie din
pricina vreunui om,
cear vre-o suvit, sa-1 afume. Tot
de speriat i bun si prul de urs.-Covurluiu.
575. S nu dai cu matura 'n cane, ca turbeaza.-Valcea.
576. La cane sa nu dai rnmaliga cald, cas turba.-Brosteni, Suceava.

577. Sa nu se dea la caini mmliga fierbinte sau prajita


la foc, cad turbeaza.-Ioneanu.
578. Lernn de cane sa nu pui pe foc, ca-ti tirrbeaza canii.
-Tapu, Tecuciu.
579. and te-a muscat un cane turbat, sd te afumi cu par
de a lui.---Tapu, Tecuciu; Sabolciu.

580. and ornori vreun cane turbat, s smulgi pr tnainte


de a-I parli (canii turbali se ard), i s afurni toate vitele
muscate, ca le trece.-fpu, Tecuciu.
581. Dackun cane turbaf a suflat in gura cuiva, i ca acela s nu turbeze, e bine sal Impartsesti sase sptmani,

tai de sub limbd si sa-i atarni la gat noua rate dinir'o


figv de falv.-Valcea.
A. Gorovei, Superstilii

4.

www.digibuc.ro

50

582. Caput de cane se pstreaza spre a se arde si a se


face de slrns sau de boala. -Perieni, Tutova.

583. Cap de cane ars in foc, e bun de legat pentru OMrritur. -Ginesti, Suceava.

584. Cand treci pe langa cani rai si fi-e fried c'o sa te


muste, atunci sa strangi mereu din dinfi si varful picioarelor,

Oa treci de ei.Valcea.

585. Cand treci printeun sat strain, si ca sa nu te muste


anti, sa zici: Cheia la mine si lacata la tine, ca-i Inchizi
gura, si nici nu mai bate, nici nu te musca.Padureni, Putna.
586. Cand trect pe langa un cane, si fi-e frica de el, sa
zici de trei ori:
Taie-i gura
cu custura

pan 'oiu trece batatura.


sou:

Bate-I drace
pan 'oiu trec.
Tapu, Tecuciu.

587. Daca sare asupra cuiva o potaie de cani, apoi e bine


a zice: .Mut si orb te-a facut mata, mut si orb sa fii, si ei
imediat se Imprstie, care incotro.Bucovina.
588. Candle care urla si se duce ne mai intorcandu-se la
stpanul sat, voieste binele casei.---Ciulnifa, lalomila.
CII. Cnep A.
589. La lasatul de branza trebuie mult jucat pentru ca cd-

nepa sa creasca inalt.Bucovina.


590. In Vinerea Patelor se suie fetele in clopotinla bisericii i sun clopotul, ca sd creasc cnepa.--Jud. Suceava.
591. Poporul crede cd dacA va da preotului la ocaziunea
cAnd umbl el la Boboteazd, cu crucea pe la casele cretinilor, un fuior, apoi se va face In vara viitoare cnepa. Bucovina.

592. Se crede cd cat de lungi sunt turfurii de ghiald dela


www.digibuc.ro

51

stresina casei, Oa la Crciun, asa de inalt va fi cnepa In


vara viitoare.Bucovina.
593. Din smnt de cnepd ce se seamn,se pune Wind intr'o carp, apoi acea carpi.' se leag de coarnele boilor
cari grpeaz. Acea smnt se pstreaz, fiind buna de desfcut de urt si junghiu. Ioneanu.
594. Dela Pasti 'Ana la inltarea Domnului nu, se melit
cnep, finda ar fi pcat.Bucovina,
CIII. CAntee.
595. La Rusalii, cnd se sfinteste apa, fetele beau ap sfintit din tinglul (clopotelul) bisericii, ca s poat horl

(cnta bine).Sabolciu.
CIV. Cap.
596. Copiii cart au capul Intre umere, este bine a-i lua,

cnd se scot din scldtoare, de cap.Bucovina.


597. Cnd se lpteaz copilul, s nu se ieie OW Intre degetul mijlociu si cel arttor, a la din contra copilul va It
cu grumazul intre umere.--Bucovina.
598. La un copil nu se fritreste moalele capului, pAn nu
va puteA zice: piatrA. loneanu.
599. Cnd un copil se loveste la cap, s nu toarne In acel
loc ap, ca &A nu-i iasa cucuiu In cap.Ioneanu.
600. Femeile sa nu se duc cu capul gol la biseric, cdci
e pcat.--Adamesti, Teleorman.
601. Dac moare cineva (vr'o rud, mai ales), barbatii umbla cu capul descoperit, iar femeile cu prul despletit.StAnca, Iasi; jud. Suceava.
602. Se zice c dac grla cefei la cineva este a.dncd, acela este mare mincinos.Bucovina.
603. Dupa ce te-ai splat la cap, vars Indat zoile, cad
tremurndu-se pmntul, Ili va tremurA capul cAt vet trl.
Ciulnita, Ialomita.

604. Se crede c nu este bine ca un orn sntos sli pule


www.digibuc.ro

52

capul sub evanghelie, c'apoi de sigur s'ar irnbolnilvl.

Bu-

covina,

605. Cnd auzi tunnd intia oar prim5vara,s5 le bati cu

o piatr pe frunte, a nu ai durere de cap peste an.Jud.


Suceava; Bucovina.

606. Nu dormi and soarele e la asfintit, a pe urm te


doare capul.Stnca, Iasi; Tapu, Tecuciu.
607. Dad' are cineva durere de cap, sA prind5 tin pesaras (pasere), s5-I taie si s5 puie la cap carnea lui Ina cald, si-i va trece durerea.Bucovina..
608. S5 nu svrli dalta din tinda in gura podului, a te apua dureri in crestetuI capului.rpu, Tecuciu.
609. Cnd te doare capul, si te afumi cu pelin dela Rusalii, Ili trece.Ciulnita, Ialomita.
610. Vineri dimineat5 pnd In r5s5ritul de soare, daa te
vei spl pe cap in vale, Iti trec durerile de cap. Stanca.
611. S5 nu bati cu papucul pe copii, ca-i rail de durere de
cap. Tapu, Tecuciu.
612. Cnd scap5r5 pentru prima oar, s5 te pleci jos si s5

iei cu ochii Inchisi paie, a-s bune de durere de cap.Covurluiu.

613. Duminia s nu spui a te doare capul, aci te

va

dure5 mai r5u.--Ciulnita, lalomita.

614. La caz de durere de cap, e bine a pune la frunte si


ceaf5 frunze de curechiu verde sau si murat.Bucovina.
615. La mor1 sd nu stai pAn5 I-a Ingrop, daa te duci de
and il porneste, a-ti amorteste capul.Tpu, Tecuciu.
616. Dacd-I doare pe cineva capul, apoi se crede a e bine a se plea sub evanghelie, s'apoi se va ins5n5tos.Bucovina.

617. Se crede a spre a sap de durere de cap, este bine


a se uit in sf. potir.Bucovina.
618. Daa te doare capul, alumA-te cu smnt de floarea
soarelui. Petresti-de-jos, Gorj.
www.digibuc.ro

53

619. Se crede c spre a scApA de durere de cap, este bine


a aduce apd neinceputd.sau stropi dela moarS, trite() oal
noud, a turnA apoi Inteo strachin si a o pune pe trunchiul
unde se taie lemnele; apoi se ia o suveib, se rnoaie 'n apa,
atingAndu-se cu dAnsa fruntea, se zice: Soarele 'n ap,
sntatea 'n cap, si se arunc inapoia capului, ceea se se
face cu trei surcele in nou luni dimineal.--Bucovina.
620. Nu e bine sA--ti speli fala cu apd adusA in praznic in
ziva urmAtoare, e te doare capul.-Stanca.
621. 0 sam de mame bortesc si bletilor o ureche si le
pun cercei, ca s nu-i doar capul. Straja, Bucovina.
622. Pe cine strAnge crucis de cap, pop fcut din nou,
nu-1 mai doare capul. -Brosteni, Suceava,
623. SS nu lasi si-ti caute doi in bp, ca faci si mai multe
gngnii.-TApu, Tecuciu.
624. S strecori lesia prin mturd latA, dac vrei s fii curat in cap. -Tpu, Tecuciu.
625. MAW

i bnele and au durere de cap, mAnAne iar-

ba. -Brosteni, Suceava.


CV. CApac.

626. CAnd a plesnl cdpacul de pe oald, s tii cA ai sd


prinzi o mare veste.- Tpu, Tecuciu.
CVI. Capstru.
627. S nu dai in nimeni cu cApstru, c-i ru de jignii.

-rpu, Tecuciu.

CVII. Cdptiu.
628. Copiii cari nu stau cu capul pe cptiu, nu vor trl
Tecuciu.

CVIII. CApistere.

629. SA nu Iasi cpisterea cu rsuri pe ea, cA roade Iuda

furca prnAntului.-Valcea.
CIX. Capra.
630. Laptele de capr rosie e bun pentru bolnavi de oftica
(tus cu innecAciune). Tpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro

54

CX. Caprioara.
631. Cnd primavara cprioarele slbatice tiled in sate a
bine.Brosteni, Suceava.
CXI. Carabu*.
632. DacA inteo primvar se arat multi crbusi, apoi
se crede ca va rodi ppusoiul, i viceversa. -Bucovina; jud.
Suceava.

CXII. Carbone.
633. Cnd iti cere cineva cArbune, s nu-i tii tu sti aprind,
ca-ti cad dintii.Covurluiu.
634. Cnd iei un tciune pentru foc, de la un vecin,trebuie

s Iai un cArbune ca smn.Brosteni, Suceava.


CXIII. Careaiag.
635. Cnd te-o musc crciagu (40 picioare), sa te de
in scrci 40 de oameni,dacd vrei sa nu mori.--Catane, Doll.

636. Cnd te muscA craiagul, nu mai ai leac. Ca s te


lecuiesti,trebuie s te legene, in leagn de matase, nou frati
din nou sate.Visina, Romanati.
CXIV.

637. S nu mnnci arcei de la vita de vie, c te apucd


carceii.Tpu, Tecuciti.
CXV, Careiuma.
638. Cnd cineva va mtur dela us spre fundul casei,
trage sa vie oameni in cas,
asa fac crciumresele, ca
s vie oameni multi la arcium.---Rudeni, Arges.
i

CXVI. Carne.

639. Cnd iese dela Inviere, carne nu se mnncti, pentru

ca s nu deie lupii la vile.- SarulDornei, Suceava.


640. In ziva de nunt, mirii nu mnnca carne, ca s le
fie corpul usor, s aibd noroc i s trlasc ani
641. Ca s fiarb bine carnea de vita' btrn, i se arunca
la fiert un cuiu de fier de ras.Bursucani,Covurluiu.
www.digibuc.ro

55

CXVII. Carpan.

642. Cand sezi WO carpn in timp de ploaie, nu-i bine,


ca te trsneste.Ttrusi, Suceava.
CXVIII. CArpeala.

643. S nu crpesti miercurea si vinerea, c nu sine multtreaba.Tpu, Tecuciu.


CXIX. CArstel.

644. Dac te spurcd crsteiul, toat vara te besi.Valcea.


CXX. Carte.

645. Nu mnc ca carlea deschis, c 14 ce ai invlat.


Stnca, Iasi; Palten, Putna; Ciulnila, Ialomita; TAPIA, Tecuciu.

646. Copilul ce merge la scoal, s nu treaa prin gunoaie si scldturi aruncate de cineva, dusman, c nu mai poate invt carte.Vlcea.
647. Cnd vin copiii de la scoal, pun crtile in cpistere
ca s nu uite carlea, cum nu uit s mannce.--- Catane,Dolj.
648. Nu e bine sd cosi pe tine (haina cu care esti imbrcat), ca uili cartea.Catane, Doll.
CXXI. Crtit.
649. Cand cineva e bolnav de crtil (bubd sub gt), s
ia o crtil (un sobol) si sa o omoare intre degete, la spate

ca sa nu vad crtila, c dac o vede, omul nu se mai


face bine.Slobozia, Vlasca.
650. Ca s feresti rzoarele cu legume de musuroaiele CAN

titilor, pune in capul rzorului o furc cu caier si fus, aci


crtita isi va face de lucru cu ele, si nu-li va supr rzoarele. VAlcea.

CXXII. Carut.
651. De la cdruld s nu pui pe foc: inima, ca-i ru de inim (lingoare); spilile, c5 te dor dintii; spetezele, coastele;
leucile, mnile; posteuca, selele, Tapu, Tecuciu.
www.digibuc.ro

56

CXXIII. Casa.
652. Daca voieste cineva s-si cldeascd cas, apoi se sftuieste cu rudele si vecinii unde si cu fata incotro s'o faca.
Dupa ce s'au ales locul pentru cladirea casei, se pune acolo
sara o cofita cu apa, unde se las ea peste noapte. Dac
dimineata apa din cofit a mai crescut ceva, de cat 'fi fost
ea sara, apoi se crede c e bine a cladi pe acel loc casa;
la din contra, ins, nu se cladeste acolo cas.Bucovina.
653. Cand face cineva cas, daca voieste sa she de va fi
locul acela cif noroc, ori nu, sa puie sara acolo o oala noua
plina cu ap neinceputa, si daca dimineata oala va fi prelinsa,
e sernn bun si acolo sa-si .cldeasca casa; iar de va gasi
oala goal, sd MO de acel loc, cd-i frd noroc.Brosteni,
Suceava.

654. Nu e bine sa se puie casa pe locul unde a fost arie,


cad e raft de paguba.Valcea.
655. Cand faci casa nou, s ingropi de vitt un cucos in
rnillocul ei; atunci nu se apropie uciga-I crucea de casa.
Gainesti, Suceava.
656. Cand dintr'o padure se taie lemne pentru facut us&
noud lemne se lasd cioplite in padure, ca sa putrezeasca,
zicandu-se: acesta este lemnul paduchilor de lemn, acesta al
carilor, etc, ursindu-se astfel fiecare lemn; apoi se iau lemne

pentru cas, nu ins din cele ursite.Ioneanu.


657. Cand cineva face o casa nott, dupa ce i-a asezat cd-

priorii, atarna In OH o plosa cu rachiu sau vin si o batist


si cine se va pute sul dupa ele, le ia, si batista o ia el,
iar plosca o golesc toll, jos, de bucurie ca i-a ajuns casei
in varf.Rudeni, Arges.
658. Cand se ridica coperisul unei case noua, se pune in
varful lui verdeata, servete si altele, ca sa dureze casa mutt
si s friasc stpanii.Ioneanu.
659. La ridicarea argelei (acoperisului) unei case, se leaga
pe varf un sumuiag de paie, de fan sau tin tars (bradisor),
ca s nu se apropie rlele de ea.Ginesti, Suceava.

www.digibuc.ro

57

660. Niciodata s nu acoperi case ori edificii in zi dc


vineri, ca-si fac cuiburi In ele paserile.- Luncusoara.
661. Cnd se intr In casa non& se pune In costoroabe la

toate patru cornuri ate un ban, ca s aib casa noroc.


Bucovina.

662. Casa nou nu se vruieste toat, ci se las un petec


nevruit, ca s nu moard cineva.-Preutesti, Suceava.
663. Sd nu se inadeasca casa nou de alta veche, caci e
ran de moarte In familia acelor case. -Ioneanu.
664. Cnd pocneste in casa, nu-i a bine.--Brosteni, Suceava.
665. SA nu te uili In cas, din afar& pe fereastr, c rmdne pustie.- 'rapt], Tecuciu.
666. Cnd nu-li merge bilVe Inteo cas, nici dupa ce ai

fcut masle, atunci ia lemn de la casa din dreapta si de la


cea din stnga, i afuma casa ta de trei ori. Sevastos (Caltorii).

667. Casele se grijesc totdeauna la sfrsitul lunii, ca s


nu se fac luvini prin casa Straja. Bucovina.
668. Sa nu scopesti In casa In zi de vineri, ca se umple
de stlnile.Luncusoara.
669. S nu fluere cineva In casa, caci trage a pustiu pentru acea casa.-Ioneanu.
670. Cnd te muli dintr'o casa In alta, sa n'o lei nemaluratd si negrijita, c le blesternd.-Brosteni, Suceava.
671. Iesind cineva dintr'o cas, apoi se lasd cloud' pni si

sare, ca cei ce vor infra In ea sd aibd pane

si

sare.Bu-

covina.

672 Cand dulgherul bate primul cuiu la o cas nou, dacd


sare scntei, casa aceea va arde.-Moldova.
673. Dac fatal sau mama rateaza, Intaia data, parul copilului, and se va casatori, ji va arde casa.Bucovina, (Marian, Nasterea).
674. Casa noua visand, e groapd de ingropare. Tpu, Tecuciu.

www.digibuc.ro

58

CXXIV. Castravete.
675 Castravetii s nu-i pui in pmnt miercuri ori vineri,
cA ies amari.IIfov; Grozesti, Mehedinti.
676. Vinerea i miercurea s nu rupi castraveti din acei cari
au iesit intaiu, ca se amrsc.Miluta, Mehedinli.
677. Cnd tai castravetele, ia-i vrful de unde-i floarea si
pune-I in fruntea unui copil, c nu-I va dure niciodat ca-

pul.ppu, Tecuciu.
678. Cnd pepenii au floare multd i nu rodesc, strnge
floarea dumineca dimineat, cnd e popa in biseric, i bate-o cu un 1)51, in rscrucile drumului, i atunci vor rod1.
Bro*teni, Suceava.

679. S nu rnnnci castraveli in locul unde cresc, c se


amrsc.T pu, Tecuciu.
680 Ca sa se faca castravetii, leag5 la vrejurile lor cointicelele cotoiului. (o buruian cu flori rotunde si proase)
va fi belsug de eLAdamesti, Teleorman.
681. Sa nu bei ap dupa ce ai mncat castraveli ori lapte,
ca ti se apleac5. -Pidame0, Teleorman.
CXXV. Ca*.

682. S nu te scalzi, pan nu-i mnc o buatica de cas,


ca altfel iti rmne pielea tot neagra i crpnoas5.-- Tpu,
Tecuciu.

CXXVI. Ceaf.

683. Cand te-a manca ceafa, s le cam pazesli. ppu,

Tecuciu.

CXXVII. Ceaiu.

684. Cnd cineva bea ceaiu, i din intdmplare

se vars,

e semn bun.Ioneanu.
CXXVIII. Cea ph.

685. Cnd sdesti ceap, sti nu te bei, ci se face iute.


Valcea,

686. Nu lucr in sptiimna brnzei, ca-ti mnnc viermii

ceapa.Valcea.

www.digibuc.ro

59

687. Ca s nu-ti mnnce viermii ceapa, Napa un vierme,


atarn-1 intr'un bat si vei scp de ei.---Vlcea.
688. S nu arunci ceap in foc, nici s-i mnnci pielitele
subtiri, ca te vor dure ochii.---Vlcea.
689. Cnd viseaz cineva un mort In mai multe nopti de-

arndul, in trei zile lunia dimineat s asvArle ate o ceap


pe fereastr, astfel: s se pun cu spatele la fereastra, si asvrlind cu mna dreapt, sa zia One m bntuie pe mine
noaptea, s n'aibd treabd cu mine, ci cu ceapa. Zicnd aceste cuvinte, nu va mai vis. Din astfel de vise se poate
cpta lipiturA.Ioneanu.
CXXIX. Ceara.
690. Poporul crede c este pcat a da cu ceard pe 'n case, la podeal sau ceruilGalati; Iasi; Banat.
691. E

mare pacat s calci ceara, ori s'o sudui. Tapu, Te-

cuciu.

692. Ceara dela policandru e bun de fcut de dragoste.


-Vlcea.

CXXX. Cearta.

i. sarea de se vars, te vei sfddi cu

693. Chiperul

Suceava.

694. Cnd cineva ascute ceva de fier in cas, se ceart in


curnd cineva din cas.Rudeni, Arges.
695. Cand tai ceva cu foarfecele i le nip deschise, e semn

de ceart in casa.Hnfescu.
696. Se crede c acela care-i certat In ziva de Schimbarea
la fat a Domnului, va fi certat pe intreg anul. Bucovina.
697. Cnd vine de undeva, ca s nu fie de ocrt ca a stat
mult, zice odata cu inchiderea portifei: .Inchid poaria, s se
inchid gura cutruia.Jud. Suceava.
CXXXI. Ceasornic.

698. Ceasornicul i un chip de drac; d-i si-1 zdrobeste.


Tpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro

60

CXXXII. Ceuta.

699. Cnd se lasd toamna ceata groas, se coace poama


iute.Tpu, Tecucia.
CXXXIII. Ceaun.

700. SA nu mntinci coaja de pe ceaun, ca te usuci ca


coaja. --Tdpu, Tecuciu.
CXXXIV. Cenu0.

701. Cand dai cenusa afard in zile de sec, vine uliul la gaini.--Tatrusi, Giuleti, Brosteni (Suceava); Bucovina ; Sevastos (Cltorii).
702. In Filipi sa nu dai imprumut sau cenusa afar& ca-ti
rnannca lupii vitele.Ciulnita, Ialomita.
703. In ajunuril Craciunului i Bobotezei, disdedimineat, femeile strng cenusa din vatr, pan a nu mnca nimic,
gunoiul de prin casd, si primilvara, cdnd fac straturile,
presara cenusa arnestecat cu gunoiu, zicdnd: Cum n'am
mncat eu diminetile agiunurilor, asa sa nu mar-lance nid o
lighioaie roadele.. Ginesti, Suceava.
704. Sa nu svarli cenusa In bttura, ca faci a sdrcie.
Tapu, Tecuciu.
703. Sd nu faci lesie cu cenusa de ciocani (hIuji

res-

turile din stiulete), c faci matreata.- Tapu, Tecuciu.


CXXXV. Cer.

706. Cerul este ca o movila nernrgenita.Sfantul Hie obis-

nueste s lasa cu carul sat], ba la plimbare, ba cu treburi


de ale casei. Carul lui e lucru slant, dumnezeesc, nedat lumii
vada, si de aceea, cnd iese, acopere cerul cu nour.
Acest car, spre a nu rdpaga (aluneca) in rnersul sdu, are pe
talpa rotii cuie mari ce-i slujesc la intepenire. Aceste cuie,
gaurind bolta cereasca, lasd sa curga ploaia.fapu, Tecuciu.
,

707. Sunt seple ceruri succesive, si ploile tot succesiv cad.


In cerul de deasupra noastr va trebui sa ploaie, s treacd
un timp pand va intra apa in pdmntul lui, i apoi se va
scurge si la noi.Ne mangdie, deci, in limp de seceta, ca nu
www.digibuc.ro

61

numai noi suferim, ci si najiile celor sapte ceruri. Talm,


Tecuciu.

708. In noaptea spre anul nou se deschid cerurile, si cine


vede cand se deschid, capata de la Dumnezeu tot ce va cere; de asemenea vitele vorbesc In acea noapte intre ele, spunnd lui Dumnezeu cum le chinuiesc oamenii; dar cine as-'
cult vorba lor, moare. Iasi; Suceava; Stnca, Iasi.
709. In presara anului nou se deschide cerui si vorbesc
vitele intre ele; cel ce le aude vorbind, moare In scurt timp.

Straja, Bucovina.

710. Cine spre ziva de Boboteaz5 st de priveghiu noaptea, vede cerurile deschizndu-se si orice ar cere, i se &A de
Dumnezeu.Brosteni, Suceava.
711. Cine va vede cerurile deschise in noaptea de Bobova fi drept Inaintea lui Dumnezeu.Ioneanu.
712. Se crede c5 In noaptea de Sf. Pasti, pe la miez de
noapte, se deschide In fiecare an cerul. De aceea trebuie a
priveghi In noaptea aceea, si daca vede cineva cerul deschis, apoi va priml de la Dumnezeu tot ce ar cere. -Bucocovina; Covurluiu; Tpu, Tecuciu.
713. Cerul se deschide si In noaptea de Sf. Gheorghe, cnd
(15 putere tuturor pomilor s infloreascd:nucul,'salcia, si toti
ponlii pdurilor.--Tpu, Tecuciu.
714. Cand se deschide cerul, oamenii fac cruce

cer s

li dea binele de pe cealalt lume.Moldova.


CXXXVI.

Cerb.

715. Atunci incep a inghet apele, cnd se pis cerbul In


ap intiu.--Tpu Tecuciu.
CXXXVII.

Cere.

716. Nu e bine cand tot plesnesc cercurile de la cof ori


poloboc.Tapu, Tecuciu.
CXXXVIII.

Cercel.

717. Femeile s nu poarte cercei schimbati, adicA unu de

la o preche si altul de la alta, cad Isi va schimba si brbatul.

loneanu.

www.digibuc.ro

62

718. La fete 55 nu se puie cercei cnd ies plugarii la cmp,

cad li se rup urechile.Ciulnija, lalomija.


CXXXIX. Cheie.

719. E ru cnd ji s'a rupe cheia 'n us ori In lacilt.


meile mai ales se tern grozav.Tpu, Tecuciu,

Fe-

CXL. Chef.

720. Dup cum va vede cineva Intiu dimineala un om


lenes sau harnic, asa-i va fi cheful toata ziva.Perieni, Tutova.

721. Cnd ji se varsd cofa cu ap chiar la fntn, face-a


chef.Tapu, Tecuciu.
722. Cnd strnuji de trei ori In ir, e iar semn de mare
chef.Tpu, Tecuciu.
CXLI. Chelie.
723. Arde prul care-ji cade din cap, cci dac-1 ia vreo

pasere, ramai chel.Moldova.


CXLII. Chibrit.
724. Cnd iti aprinzi figara i prie chibritul,vei lu bani.
Brosteni, Suceava; Stnca, Iasi; Vlcea; loneanu; Crasna,
Gorj; Ttrusi, Suceava.
725. Cnd ji se aprinde cutia de ,chibrituri In mn, ii a

noroc.Sevastos (Cltorii).
726. Cnd versi cutia cu chibrituri pe jos, e sernn de-o
sfad aprins.Tpu, Tecuciu.
727. Cnd se vars chibriturile, au sa-fi vie musafiri.
Brosteni, Suceava.

728. Cnd versi chibrituri din gresal, lei parale.Sevastos

(Caltorii).

729. S nu jii paiele de chibrit cu Omaha In fundul cutiei,


ca-ji perzi vederile.
CXLIII. Chitie.

73Q. glitldiacului se gaseste In vrful format din colb


grin ant, si dac vei putea s ridici colbul tocmai de jos,
www.digibuc.ro

63

poli lu chitia, pe care punncl'o pe cap, poli infra


oriunde nevazut.--Moldova (N. Rojnil).

trece

CXLIV. Cicoare.

731. Femeile care se scalda cu cicoare, nu fac copii. Io-

neanu.

732. Un ginere nu se cunun Incl fat cu cisme, sub cuvnt


c la cisme se pot incput carmbii astfel c si ginerele

se va distori cu alt mireas, netrindu-i cea de'ntiu. Ioneanu.

733. In ziva de Smznii (24 lunie), s te incingi cu o


lmurd de cicoare, ca s nu te doar mijlocul la secere.
Tapu, Tecuciu.

CXLV. Cioara.

734. Cnd umbl cioarele i stncile (ceucele) crind, se


va strica vrernea.Brosteni, Suceava.

735. Cnd vin ciorile de cu toamn, e sernn c5 vine si


iarna. Tpu, Tecuciu.

736. Se crede c croncanitul ciorilor anunl vreo nenorocire.--Bucovina.

737. Cnd gorie cioara, e semn c 1i se va Intmpla ceva

rau.Vlcea.
738. Ciori cnd i ies noaptea, prevestesc moartea.Bogdnesti, Suceava.

739. Cnd ti se strng ciorile pe casa, e semn de belsug.


Tapu, Tecuciu.
740, Cioarele, pentru ca mnnc5 din tot felul de seminturi, trebuie s duca tel de fel de seminturi la o mnstire
care se all In niste ostroave si nu
cu calugri toti sfinti
poate nici ca cum sa se Intaineasca cu oamenii din lumea
asta. Calug5rii acestia traiesc numai din ceea ce li-aduc cioarele. De aceea, cnd lipsesc vara cioarele, ele-s duse ca s-si
faca datoria lor. Holda, Suceava.
www.digibuc.ro

64

CXLVI. Ciocan.

741. Cine nu apuc ciocanul de coad, ti cade greu la

i-

nim.Ppu, Tecuciu.
CXLVII. Ciocanitoare.
742. CAnd s'aude ciocdnitoarea btnd in plop (mai cu seama), nuc, etc., i In casa stApAnului cu grdina e vreun bolnav, e semn cA se va InsAnAto0.--Tpu, Tecuciu.
CXLVIII. CiopliturA.

743. Cine cioplete lernne srbtoarea, i se vor arde a-

chiile pe piept i pe ochi,Tapu, Tecuciu.


CXLIX. Ciorap.
844. Dac din IntArnplare tncalti ciorapii pe dos, oricine

ar voi s te farmece, nu poate.Catane, Doll.


745. Dac i se desleag cuiva o legAtoare de la coltun, apoi se crede cA acela se va aflA Intr'o stare critic. Bucovina.

CL. Ciulfr,
746. Se crede cA nu e bine a pune afarA un ciubr sau

vas tutors cu gura spre sat i fundul spre cas, 0 apoi acea cas va fi vorbit (clevetit).Bucovina.
CLI. Ciud.
747. Cnd se bate cineva In ziva de Ciuda, are s'a' fie mnios tot anul.TAtArui, Suceava.
748. Ziva minunei arhanghelului Gavril (6 Septembrie) nu-

mit Ciuda, o serbeaz5 stenii, ca s nu cadfi In primejdii.


Sir*, Bucovina,
CLII. Ciuperca.
749. Se crede c dacA cresc toamna tArziu ciuperci pe imae, tn anul viitor va fi mult road In secarA.Bucovina.
CLIII. Ciur.

750. SA nu dai de mncare din ciur la horA, a e rAu de


pagubA.VAlcea.
www.digibuc.ro

65

751. De imprumuli ciurul sau sita sara in sat, s'o acoperl


cu pestelca sau altcevat ca-i cu primeldie. Covurimu.
CLIV. Clete.

752, Cine fine clestele de urechi, neamurile lui sunt de figan. Tpu, Tecuciu.

CLV. Clopot.

753. Cand se toarna un clopot, penlru ca sa sune frumos,


trebuie sat se scorneasca o minciun mare, care sa colinde
multa lume, i s'o minuneze.Jud. Suceava,
754 Cand fi se pare ca auzi sunnd vreun clopot, vei
priml o veste rea.Tpu, Tecuciu.
755. Cnd fi se pare sunnd clopotul dela biserica, e semn
c moare cineva incurand.Adamesti, Teleorman.
CLVI. Cloca.

756. In casa unde sede vreo closca pe oua, nu se frig otra,


cad la din contra se vor Inadusl puii In ouii. Bucovina.
757. Cnd ai s pui closed, duci oule la cuibar In cacluIA, si le rstorni de odat, ca s iasa puii cusm 'n cuib si
s ias cucuiefi; de vrei s fie si boghefi, s te legi cu un
tulpan la gat. Sevastos
758. Dac oule ce se pun la o closca se pun cu caciula,
va iesl din acele oua numai cucosi, iar de se vor pune cu
poala, vor ies1 numai fjini. loneanu.

759. Din oule puse In cuibarul clostei din o cusm sau


o plarie, ies cucosi, iara din cele puse dintr'o basma, !es
puice.

Bucovina.

760. Oule se pun la closcti cu caciula, ca s iasa odat


foU puii, si s

ada gramada pe langa closca.Bursucani,

Covurluiu.

761. Cnd pune oule sub closc, nu le pune cu sot, ci


fr sof, s ias din Wale pui.Rudeni, Arges.
762. Cnd o closc se pune 85 cloceascd, eel care o pu5.

A. Qorovei,

www.digibuc.ro

66

ne, s stea lute jos, ca si closca sti sacra pe ou si s inchid ochli, ca uliul sd treacd pe lngd puii ce va scoate,
cu ochii inchisi, s nu-i vadd s-1 mnnce.--Ioneanu.

763. Cel ce pune oudle la o close& trebuie s se aseze


jos, cci altfel nu va st closca bine pe cuibar.--Bursucani,
Covurluiu.

764. Cnd pui closca la clocit, s'o invArli de trei ori pe


lang stlpul hornului si sd zici: Cum sede stlpul aid, asa
s sezi tu pe oud. Brosteni, Suceava.

765. S puie un copil mic closca pe oud, e numai asa va


st pe cuibar.Tpu, Tecuciu.
766. Clostile cnd se pun pe mid, trebuie a calcul asa ca
puii s nu ias in ziva de Bunavestire, de Pasti, etc., c'apoi

ar fi betegi si n'ar traBucovina.


767. Cnd cineva pune oudle sub o closed, nemncat, piuie puii mereu ; asa si cnd ia puii de sub closed.Rudeni,
Arges.

768. Pe timpul cnd este lurid noud, nu este bine a pune


closed pe oud, c'apoi puii ce vor iesl, vor VIA vesnic. Stnca, Iasi; Bucovina; Sevastos (Caldtorii).
769. Ca s nu chiscuie puii, oule fiind puse in tuna noud
pui si surcele sub ou, zicnd : Nu chiscuie oule, chiscuie,
ciurcelele..Tdpu, Tecuciu.
770. Cnd it pune closc lunia, Ili scoate numai cucosei.-Brosteni, Suceava.

771. Lunia nu se iau oudle din cuibar, cdci prsese glnele ouatul In acel loc. Bursucani, Covurluiu.
772. Sd pui closca totdeauna marti sara.Tdpu, Tecuciu.
773. Se crede e din oudle puse joia sub closed, vor ies1
numai cucosei.--Bucovina.

774 Sd nu pui closed In lun noud, cd ies oule limpezi.


T pu, Tecuci u.

www.digibuc.ro

67

775. De pui sare In gunoiul de dupa us, Iti scoate closca


puice cucuiete.Covurluiu.
776. S nu lasi In cas mat ori cne, cnd li pune closc, cd altfel e sprioas5.Tpu, Tecuciu.
777. CAnd moare vara cineva din familie, s acoperi closca, cd de nu, atunci mor WO puisorii din oua. Parpanita,
Vast ui u.

778. Cat line clocitul sa nu ferbi bucate In oale acoperite


cu pocris, ca-ti ies puii Inadusiti.Ppu, Tecuciu.
779. Se crede 6 dac moare cineva In sat pe timpul cAnd
sed ginele pe ou, apoi gospodina trebuie sa le amestece
cu mna sub closc, cAci ne-aducndu-si ea aminte si 'MirelAsAnd s faca aceasta puii, vor amorti In ou si nu vor iesl.

Bucovina.
780. SA nu InvAlesti focul cAl limp ai closcil, ca-ti inAdus

puii.ppu, Tecuciu.
781. Pentru closte si curci sau boboci de gAscii, se zice
ca sa nu se stng focul, ca s aibA si ele cAldurA si sA nu
moar.--Catane, Doll.
782. Intoarce closca cu oborocul, In sara and o pui, Imprejur, de trei ori, ca s nu-li fie ducus. Ppu, Tecuciu.
783. Leagd oborocul unde cloceste closca de piciorul pa-

tului, daca vrei ca closca sa-li tind puii cu grij.Ppu, Tecuciu.

784. Cel care va dA ou la altul, pentru pus closc, mai


mnainte de a pune dnsul, Isi va lu sporul puilor ce va pune.--Ioneanu.
785. E bine s5 schimbi prin sat ouA cAnd vrei sii pui vreo

closc, caci poate ale tale sunt piscate de strini.Ppu, Tecuciu.

786. Cand dai puii mici afarA, sA-i pui In poal, sA iesi afarA cu ochii inchisi si puindu-i In ograd, s zici : Cum nu
vild eu amu, asa sa nu vada cioara puii.- Brosteni, Suceava.
787. Puii cncl iese primvara, sa se puie Intaiu trite() oalA;
www.digibuc.ro

68

din oal, te faci c-i tai la gat, ii pui apoi in ciur, cernandu-i pe foc, de aci in poala i in sfarit li duci cu ochii Inchii afara. -Vlcea.

788. Pentru Intaia oara sa nu dai afara cloca cu puii in


zi de sec, caci ii-i va fura cioara i uliul. Hanlescu.
789. Cand scoate cloca puii, sa-i pui in sita ori In ciurel
i sa-i cerni pe vatra cu foc, daca vrei sa-ti traiasca i sa
nu-i fure gaile.-Adameti, Teleorrnan.
790. Cand scoate cloca pui Intaiu, Ii cerni pe foc in sita,
i zici de cloud ori: and a aduce mama apa cu sita, atunci
sa muriti voi..-Catane, Do lj.
791. Sa nu lii oalele cu gura In jos, ori sa le pui in par,
ori sa le lai nespalate, ca n'ai noroc la pui.-ppu, Tecuciu.
792. Cand clocesc paseri, nu se coc oule invlite cu cenua, ca se inadua multi pui In ouale de sub cloca. Ginleti, Suceava.

793. Cand bate vant, nu se pune cloca, ca ies ouale lirnpezi.

Stanca, Iai.

794. -Ca sa-li cada gainele la cloceal, cauta o polcoava


ce cade de la cai pe drumuri, i o pune in cuibul gainelor.
-Adameti, Teleorman.
795. La ajunurile Bobotezei i Craciunului, se pune cateva
graunte de popuoi sub aternutul i in locul unde are sa
ada popa, ca sa ada clotele vara ; daca popa nu ede,
cand iese, pe furi il petrece cu cociorva i se pune femeia.
de casa In acel loc.-Gaineti, Suceava.

796. Venind preotul la Craciun sau Boboteaza, In casele


cretinilor, este rugat de gospodine sa ada putin, crezndu-se ca apoi vor edea clotile in primavara. Bucovina.
797. Cand vine popa cu Craciunul, trebuie neaparat ca sa

aza pe pat, ca sa stea clotile pe oua i sa scoata pui.Valcea.

798 Pe patul unde sede popa la Ajun, se pun sub aterwww.digibuc.ro

69

nut grunte, pe care le da la closte, ea sa nu inaduse puii.


Jud. Suceava.
799. La ajunul Crciunului, care se scoala mai de noapte
sa ia o poal de paie, cu ochii inchisi, din stratul porcilor

si sa le aduca in casa, apoi sa seaza pe ele; e bine pentru


clocitul oualor in timpul verei.-Valcea.

800. Se crede ea asezndu-se la ajunul Bobotezei la masa, dupa dceea nu este bine a se mai codi prin casa, facnd
treaba, c'apoi clostele nu vor sedea pe oua, ci se vor tot
scula.Bucovina.
801. Cojile in care au stat puii, nu se leapada, ci se strang
toate pe un bat si se pun sub stresina casei, ea pe urm,
daca nu faci asa, puii se rzletesc de cIosca.--.Stanca, Iasi.
802. Dumineca closca nu se pune, ca ies pui monstri.
Stnca, Iasi.
803. De multe ori gospodinele sunt silite sa munceasca in

sarbtori: s coase, sa lipeasca cu lut, barbatii sa dea borte cu sfredelul, etc. Pentru aceasta ies puii din closca diformi.

Ca s nu sa intmple una ca asta, se lipeste, se coase, se


d borte eu sfredelul in prima zi de Craciun. -Tapu, Tecuciu.
CLVII. Cloca (constelatia).
804. In noaptea de .Dragaica (24 lunie), dac pazesti (Iota,

cnd iasa pe cer, gsesti de trei ori bani. Asa, cnd stai
noaptea de pandesti, vezi iesind Cate un puiu, cate un puiu,
si tot mereu 0115 iasa toll doisprezece, si joaca, joaca imprejurul masii. -Asa o prinzi. Vlcea.
CLVIII. Coada.
805. Femeia sa mannce splina de animale, ca-i cresc coadele.- Tpu, Tecuciu.
CLIX. Cociorvd.
806. Ferneia lehuza trei zile dupa ce incepe a iesi afar&

trebuie sa ia cociorva in mna, pentru diochiu, ceas rau si


alte rate, s nu se lipeasca de ea. Jud Suceava.
www.digibuc.ro

70

CLX.

Cocolo.

807. Se spune ca-i mare pcat de cel ce pune cocolos de


brnza pe jaratec si se umfl ugerul oilor.Tdpu, Tecuciu.
CLX.

Cocostarc.

808. Se zice c acea cas pe care cocostArcii i fac cuib,


este curat si norocoas5. Bucovina.
809. Daca strici cuibul cocostrcului de pe cas, el ii (Id
foc.Brosteni, Suceava ; Bucovina ; Bogdnesti, Suceava.
810. Nu-i iertat s strici cuibul berzei, cd" te blastm si

mori impreun cu toti ai casei.Catane, Dolj.


811. E mare pcat dacd impusti

un cocostarc.

Tapu, Te-

cuciu.

812. Se crede cd femeiusca de cocosLrc face, de regula,

dac, ins& face trei si le cloceste, apoi al


treilea puiu 11 arunc jos din cuib.Bucovina.
813. Puii de barz nu pot sburd, pn nu manncd coajd
de pepene.Ciulnita, Ialomita ; loneanu.
814. De unele boll grele, precum de facere, etc., femeile
trebuie s mannce zarnd de cocostrc, ca s li treacd.
numai cloud'

Tecuciu.

815. Dacd visezi cocostarci multi sburnd de la un loc, ati


s altoresti cu mai multi tovardsi.Parpanita, Vasluiu.
816. Primvara, cel ce va veded intdiu cocostrc, apoi barzd, va face in acel an multe caltorii cu pieze rele.Ioneanu.

817. Cnd vezi cocostrc pe jos intiu, are sa te doar picioarele peste an. Thou, Tecuciu.
818. Cnd vezi intiu, primdvara, cocosffirci umblnd pe
jos, ai sd bolesti anul acela de durere de picioare ;
vezi sburnd, ai sa fii sprinten la picioare i in toate. Bogza, R-Srat.
819. Cnd vezi intiu primvara un cocostrc singur pe jos
pe pmnt, ai s fii bolnavicios anul acela.Parpanita, Vasluiu.

www.digibuc.ro

71

820. De vezi primavara intiu cocostrc pe sus, nu te doare


mijlocul la secere; de-I vezi pe jos, te doare.Covurluiu,
821. Cnd vezi barza intiu pe sus, tot anul vei fi sndtos ; iar cnd o vei veded pe jos, tot anul vei fi bolnav.-Ciulnita,

822. Cnd vezi Intia oat-5, primvara, numai un singur

cocostrc, vara aceiea ai sd fii singuratec; iar de vei vede


mai multi, ai s fii tot cu multi,Parpanita, Vasluiu; Stnca,
Iasi; Sevastos (CAltorii).
823. Dacd vezi pentru prima oard barz primvara, trebuie
sd o scuipi i sd-i zici:
Frigurile mete
in penele
si In picioarele tele.
Slobozia, Vlasca.
824. Cnd vezi barzd Intiu, s zici :
Barz, barz,

Ce ai in gus?
0 cdpus.
Dar In piept?
Lapte fiert.
In picioare?
Dou rschitoare.

In pene?
Frigurile tele.

S te duci 99 de ani cu ele;


c nu le vor mai prinde frigurile tot anul.Calane, Dolj.
CLXII. Codit.
825. Dacd copilul nscut are coditd dupd caps copilul urmdtor va fi fatd.--Stnca,
CLXIII, Codobatura.
826. Cnd cineva vede intiu codobatura dnd din coad,

btie si el ca ea toat vara.Rudeni, Arges.


CLXIV. Cola.

827. Cnd Ifi iese cu cofa plind 1nainte, Ili merge bine ;
www.digibuc.ro

72

cAnd 10 Wee eu cola goal, iji va merge ru.Brosteni, Suceava.

828. CAnd i iese cu cola goalA inainle, ai s umbli WO.


--TA trusi, Suceava.

CLXV. Co lac.

829. In ziva de SAnziene se face de oameni cAte un colac


de SAnzieanA, si-1 asvArl pe casA; dad colacul rAmAne acolo, e semn cd ai sA trAiesli mult ; dacA cade jos, ai sA mori.
TAtrusi, Suceava.
830. CAnd mirele ia mireasa dela casa ei, cum iese afard
si o suie in trAsurA, nasul rupe Uil colac deasupra capului ei
si bucAlelele le asvArle printre oarneni, in patru pArli. Top
strang cAte o bucAlicA, si din acest colac pun in urechea vitelor pe care le duc la tArg de vAnzare, crezAnd cA lumea
se va uitA la vite, dupA cum se uit5 la mireas.Giulesti,
Suceava.

831. Colacul pe care-I aruncA mireasa de pe tablaua de


pe cap, si colacii ce insofesc pe mort (zece, insiraji pe o a(A,
si in ei infipli bani), sunt bune de friguri. Tpu, Tecuciu.
832. Aluatul ce rArnAne pe covatA dupd ce se lac colacii
de Sf. Vasile, e bun de dat, amestecat eu tartije, la vitele ce

ar fi sA lepede.StAnca Iasi.
CLXVI. ColastrA.
833. CAnd mAnAnci intAiu colastr, e bine s nu sufli in
ea, dacA e fierbinte, pentru cA coace ugerul.--VAlcea.
CLXVII. ColivA.

834. CAnd vii dela biseric in ziva de Florii,


pomii cu coliv, ca sA Pe florile.Suica, Olt.

sA

ungi [op

835. E bine sA mAnAnci mAcar tin pic de colivA.Tpu,Tecuciu.

CLXIII. ComoarA.
836. CAnd vezi curcubeul, sA iei cloud cofe cu apA i sA le
duci in coafe i in genunehi pAnA acolo undea bea el apA,
si acolo ai s gsesti o comoarA.TAtArusi, Suceava.
www.digibuc.ro

73

837. Cnd un otri a caruntit numai pe o jumatate a capului, acela a dormit, cu acea parte, pe o comoar. Brosteni,
Suceava.

838. Pe locurile uncle nu creste nimic, s nu le culci, cci


nevilzul.
dedesubt e o comoar, care te arde cu flacra
Tpu, Tecuciu.

839. Cnd a apuca, pe cineva, s sapi in locul de apuctitur, c ai s gsesti o comoar. Tpu, Tecuciu.

840 Cornorile is lsate de uriesi, and i-au alungat mititeii. Mai stint lsate si de Turd, dar murind, n'au mai lost
scoase,

Tpu, Tecuciu

841. Cel care gseste vreo comoar in pmnt, s nu astupe urma vasului in care au lost banii, cAci atunci va pierde
banii, se va bolnvl i va muri. loneanu.
842. In sara de pasti si Sf. Gheorghe se duc oamenirla
pndd pe cmp, caci cred ca atunci ard comoriteTpu,
Tecuciu.

843. Spre srbtori mari ard comorile. Cine pandeste, pate ave bani multi. Daca comorile ard de cu sar pfin la
miezul noplii, sunt comori rle, stpAnite de Necuratul; de
ard dela miezul-noptii, piin in zori de ziu5, stint curate si
halal de cel ce le gseste, di are cu ce 11.51 in licn.

Bros-

teni, Suceava.

844. Cnd se -vede jucnd vreo comoar, iese flaciir verde


albastr; cnd e
iese flacaril galben. Transilvania (G.
I. Pilis).

845. Cnd se vede jucnd vre-o comoar, s se fac o gropitii in' acel loc, cfici mutndu-se comoara, se mul i groapa cu ea si se poate lesne gsi. loneanu.

CLXIX. Copac.

846. In ziva de Maria egipteanca se pun pornii.Brosteni,


Succava.

847. Se crede c pomii rsaditi si ultuili pc limp de luna


noua, rodesc.

Brosteni, Suceava.

www.digibuc.ro

74

848. Se crede cA este bine a rasadi oltuanii la ineeputul


lunii, cad daca se rAsAdesc ei cnd creste luna, atunci po-

mii attia ani nu vor rodi, cu ate zile este crescutd tuna.
Straja, Bucovina.

849. Daca un porn nu rodeste, apoi e bine a merge la el


cm toporul in mn, cu scopul de a-1 tia;'un vecin sau vreun

casnic se zicA sA-I mai lese pn la anu, s'apoi el de sigur


in anul viitor va rodi.--Bucovina.
850. DacA pomii nu rodesc, este bine ca gospdina s meargA
in sAmbAta pastelor cu mnele pline de aluat, si sA le stear-

ga d pomi, cari apoi vor rodi.Bucovina.


851. Mate le cArlanilor taiati se pun la tulpina pomilor cari
rodesc, si se crede ca apoi pomii vor face fructe.
Straja, Bucovina.
852. SA nu impAnezi copacul (sa nu pui pene) cnd vrei
sa-1 desfaci, ca pe Ceea lume si Durnnezeu Ili bate pene pe
nu

la incheieturi.ppu, Tecuciu.
853. SA nu pi la casa, in ograda, plopi si brazi,

cii

sunt

copaci de pagubA. Folticeni.


CLXX. Copc.

854. SA nu iei nici odatA de pe jos, copci, did faci a sarcie.Tpu, Tecuciu.
CLXXI. Copil.

855. Se crede a daca un copil mic leagAnA un leagAn de-

sert, in acea casA incurnd se va naste un nou copil. Bucovina.

856. Se crede cA daca da cineva mna de sArutat peste


prag, acela va aveA multi copii.Bucovina.
857. Se crede ca acei copii cari se nasc schiopi, orbi, etc.,
sunt insemnati, adia foarte 1.51Bucovina.
858. Daca se naste un copil foarte slab, asa ca se pare
cA-i mort, apoi e bine a-1 alum& cu o petica de pAnzA si
apoi el indatA stranutA si prinde putere.Bucovina.
www.digibuc.ro

75

859. Ca un copil sa traiasca, II cumpara vreo familie dela


parinti. Ioneanu.
860. Ca un copil s traiasc, cum se naste, rnoasa se duce iute cu el la biseric, si pe cine va intalni intiu la bise-

boteze.Ioneanu.
061. Cnd se scoate copilul din casa spre a-1 duce la bisericd s se boteze, se umple un paner cu ale mncarii
se duce cu copilul, ca viala pruncului sd fie imbelsugata.
rica, aceluia 11 da

Istria (Burada).

862. Dacd la vreo nevast Ii mor copiii unul dupa anal,


le stramuta numele in urs, lup, la care i-a mai ramas, ori
la care, eventual ii mai are, ca sa fie trainici. Sabolciu.
863. De nu-i traiesc copiii, pe copilul ce i-a mai rmas
vinde pe fereastra unula norocos la copii, sau strange peteci
dela noua case neprimenite, de face rochita copilului, ca s
triasca.Sevastos (Ca Worn).
864. Crpele unui copil sa nu se usuce la soare, pand nu

este botezat, cad se prleste and va umbl prin soare.


Ioneanu.

865. Copilul, pana la botez, nu trebuie lsat singur in cas


cad vine dracul si-1 inlocuieste at until ce este moale,
creste pana la batrnete tot moale, de trebuie alaplat si leganat toata vieata.Moldova (N. Roinit).
866. Daca un copil are o vn albastr pe frunte, va fi
expus pericolelor de apa; daca are dunga rosie pe grumaz,
va mull de foc. Spre a inltur aceste pericole, tata si ma-

ma sa taie la degetul cel mic dela mna stnga si se lasa


ca sa cada trei picaturi de snge sub leaganul copilului zicnd: la i ne apart.' pe noi toti de foc si de apd, de fier
si de piatra, de boar si de nepricepere (blanzie).Transilvania (Marian).
867. Cand copilul se tunde, adica i se ia din mot de na-

sul su, trebuie ca sa fie in ani nesol: 3, 5.Valcea.


868. Copiii cari au bube dulci, buni oameni or mai fl in
zilele lor. Tapu, Tecuciu.
www.digibuc.ro

76

869. Ca 85 nu mai lesine copilul and e mic, e bine a-1


pune s stea putin in locul unde s'a cocosit o gdind.

Vlcea.

870. S-i faci copilului un anaf de ceard in pr, dacd vrei


sh fie pzit de ru.Tdpu, Tecuciu.
871. Primele escremente ale copilului mic, du-le in stratul
porcilor, aci cnd el va fi mare, nu se va mai Mind in pat
sau urind.

Vlcea,

872. Copilul care suge mult din lta stngd, va fi ndlng.


Tpu, Tecuciu.

873. Copilul, ca s vorbeasa iute, e bine sd mnnce cir


de turt crudd, and este mic. Vlcea.
874. Copilul care plnge mutt

i e

ru, cnd e rnic, cnd

va fi mare va fi bun, si din contra.Transilvania (Marian).


875. Copilul care tot tipd mic, va fi guraliv si sfddrel, dar
iute, and o creste odatd.---Tpu, Tecuciu.

876. Nu-i bine sd srute mama copilul la ceald, a se face


Bucovina (Marian).
877. Se crede a nu e bine a sdrut unui copil mic picio.
rut si anume la Maki, c'apoi acesta crescnd mare, nu va
fi asculttm', ci va Wed cuvntul printilor.Bucovina.
878. S nu-i dai mncare, s nu-i faci cruce, sd nu-1 culci
pe partea stng, cd se face ndtng.- Tpu, Tecuciu.
879. Copiii crora li se schimb numele, cresc usor si liti
se bolnvesc lesne.Bucovina (Marian).
rdu.

880. Se crede cd nu este bine ca un copil s treacd pe


sub at, cnd se deapn ea pe ghern, c apoi el nu ar
creste.Straja. Bucovina.
881. Dacd trec alti copii peste un copil, acesta se inchirceste ori rmne ghebos.Bucovina, (Marian).
882. Se crede c nu este bine a trece sau a lu vre un
lucru peste un copil culcat, cci atunci n'ar mai creste. Bucovina.

www.digibuc.ro

77

883. Se crede c dacil vor umbla copiii in ploaie cu capul


gol, vor creste. Bucovina.

884. Nu se pseste peste un copil, ei nu creste.Giulesti,


Suceava; Sevastos (C515forii).

885. Cine scoate un copil afar din casa, mai inainte de a


se implini 50 de zile dela nasterea lui, s nu se arate cu
dnsul inaintea vitelor dud vin sau se duc la pfisune, caci
acel copil ia sbereful vitelor si toata noaptea nu doarme.
loneanu.

886. Copilul mic nu-i bine a-1 Lisa singur in cas, c intr
necuratul in el, ci trebuie sa punem lLng albia lui o miltur
ori un cutit. Brosteni, Suceava.
887. S nu pleci cu tigara aprins din caszi cu copil
c plnge.
888. Copiii mici cnd incep s se ridice in picioare, nliui
s-i dai cu pana de -g5sca peste picioare, sLI fie usor ca palia.
Catane, Do lj.

889, Unde-i copilut mic in o cas, trebuie noaptea astupate


ferestrele, ca s nu lure cinev6 somnul copiluluti. Brosleni,
Suceava.

890. Se crede c daa se ia o doica pentru un copil mic,


apoi trebuie mai intAiu a-i da s mnnce si apoi s inceap
a lApt copilul, aci la din contra copilul nu va ave ce suge.

Bucovina.

891. Se crede c nu e bine a hrni copiii cei mici din gucAci la din contra le va mirosi ru din gur. Bucovina.
892. Daca s'a spurcat copilul mane-And de frupt in postul
cel mare, mama sfi nu mnnce de frupt in ziva de NO.
Covurluiu.

893. Cnd aduci o femeie s alApteze copil mic, o hrimessi o cinsteste, ca copilul sa se sature degraba i s nu
umble dup mncare. Sevastos (CAltorii).
894. Se crede c pe timpul cnd Dumnezeu umbla pe 136mnt, a venit in chipul unui cersetor la o femeie, care locmai i al5pla copilul, si-i zice sfi arunce copilul peste cap;
www.digibuc.ro

78

ea insa nu vol. Deci sa fi hotart Dumnezeu, ca pedeapsa


pentru neascullarea femeiei, ca copiii onlului s nu poata
umbla oarecare limp dupa nastere, iara vitele sa umble imediat dupa nastere. Bucovina.
895. Cnd copilul nu umbr in picioare la timp, i se leaga
degetul cel mare dela piciorul drept de degetul dela piciorul slang, cu un fir de !Ana rosie, si se tale firul drept in
doua, pe prag, cu o secure. Cineva intreaba: < da ce fad acolo?, si i se rspunde: <taiu frica copilului . Macedonia
(Marian).

896. In alte locuri, doua femei iau copilul de ate o mana,


si culegAnd din ograda o 'liana de surcele, le leaga cu o
sloara si le pune in spatele copilului, apoi incaleand cu
picioarele copilului pragul, taie sub picioarele lui surcelele
sub prag, zicand ca-i taie frica. Asta se face In trei sambele
dimineata, iar surcelele se arunca in drum. Macedonia
(Marian).

897. Ca sa umble copilul mai bine, and incepe a se Irage pe jos, il ia until din cseni, intr'o duminea dimineala
de manute si-I duce in picioare Willa la prag, iar mil-sa taie
cu foarfecele, Maintea lui, aleva pene de gaina. Bucovina
(Marian).

898. Tot in acest scop, and vine vreo tigana cersitoare


ii ascunde betele in casa, ziand: Astea pot sta si in casi
nu numai in tinda., apoi il poarta de (1'6 ori calare pe bat,
ziand: Cum este de umblatoare liganca, asa sa fie si N. de
umblator..--Banat (Marian).
899. Cnd Ili mor copiii, pe cel nou nascut arunca-I In
drum, si cine I-o gsl, s-1 boteze.Maia, Ilfov.
900. Copilul care de mic e desteptal, va muri.Ciulnita,
lalomita.

901. Cnd un copil e apucal de boala grea si nu poate s


se vindece, i se schimba numele, prefcand o vanzare calm]
altil femee. Bucovina (Marian).
902. Dupa copilul d'intaiu care nmare, muierea nu e bine
sa se ducA la groapa. Valcea.
www.digibuc.ro

79

903. Cand ill mor copiii sa-i vinzi pe fereastr altora, si


cit banii ce iei pe dAnsii sA cumperi lucruri de mAncare si
sii le dai de poman. Copiii se vAnd numai celor ce li triiiesc MOH. Brosteni, Suceava.
904. CAnd un copil se naste, s nu-i faci nimic de mai
tnainte, nici cAmas, nici scutece, act e ru de moarte.
VAlcea.

905. Dac5 unei familii ti moare primul copil, nu se duce


dupA el la mormAnt, ca sa nu-i mai moar5 si alti copii.
loneanu.

906. CAnd primul copil moare, mama sA nu mearg dupa


el la bisericA, cad ii aware si ceilalti. Ciulnita, lalomita.
907. CAte fimituri are cineva dinainle cAnd mAnAncA, alAtia copii o s aibA Rudeni, Pirges.
CLXXII.

Corb.

908. Cica-i blstmat s nu-si vadA cuibul si puii, si sii fie


negru cum e si inima, fiindcA nu s'a Intors la Noe.ppu,
Tecuciu.

CLXXIII.

Cornior.

909. FacAndu-i-se cuivA ru si neputAnd sA verse, este bine

a fierbe planta numit cornisor, si s toarne din acea fiertur


atAla intr'o lingurd, at sine unghia mezinului si s'o beie, si

pe loc se va usurA.Bucovina.
CLXXIV.

Coropirtita.

910. CAnd vei gsi o coropisnit, sA o omori cu cAlciiiul


si sA-i mai dai si cu talpa dela amndou picioarele, ca sA
nu faci trAnfitur. Catane, Dolj.
CLXXV.

Corp.

911. In ziva de sf. Vasile femeile mAritate fac piffle. ca sA

le fie corpul gras si fraged ca pillia.Ioneanu.


912. SA nu se pseascil peste vreun copil, cAci nu mai
creste.

loneanu.

913. SA nu se dea cu vreo mAtur sau ghem in vreun copil, cfici nu mai creste. loneanu.
www.digibuc.ro

80

914. Sa nu se puni un copil In leagnul altuia, caci iea


crescutul acelui copil.Ioneanu.
915. In joac, s nu se bat copiii mici cu palmele peste
talpile picioarelor, caci nu mai cresc. loneanu.
916. Copiii cari sed in ploaie, cresc.Ioneanu.
917. Cand cineva trece peste altul i acela peste care a
trecut innoada chiotoarea, cel care a trecut, nu mai creste.
Rudeni, Arges.

CLXXVI. Cosciug.

918. De o parte si de alta a cosciugului unui mort, se face ate o mica fereastra, ca sa aiba mortul pe unde rasufla,
sa vad pe cei ce-1 conduc la mormnt si sa-si ia ziva bun
dela ei,Ioneanu.
CLXXVII. Co*.

919. Cosul casei s nu-1 mturi in zile de post, caci e rat'


de aprinderea casei. Valcea.
920. Raca nu maturi cosul de Pasti, e Mu de aprindere.
V5Icea.

CLXXVIII. Cot.

921. Se crede ca daca se loveste cineva la cot, acela esle


amintit de curnnatul sau cumnala sa.Bucovina.
CLXXIX. Cotor.
922. DacA bati pe cineva cu cotorul (maturii), nu mai cres-

te.Tilpu, Tecuciu.
CLXXX. Cototan.

923. Cnd atria' cotofana aproape de cas, ii vin rudele.


Grozasti, Mehedinti.
CLXXXI. Covtic.

924. Covlica In care se scalda copilul, sh fie din lemn de


brad sau de teiu. Dac se scald-a In covat de arin, copdul
va petrece tot Intre strini. Bucovina (Marian).
925. Dac se pune covtica cu gura In jos, ori ciitr parete, copilul moare.Bucovina (Madan).
www.digibuc.ro

81

926. Covala din care s'a varsat scaldatoarea dela botez, se


rastoarna cu fundul in sus si toti joac cu tin sip de butur in mn, Imprejurul pomului Inga care s'a varsat apa,
ca nou-nscutul sa fie vesel si jucaus, iar moasa joaca pe
dosul covetii, ca copilul s alba noroc in cai. Straja, Bucovina.

CLXXXII. Craciun.

927. In ajunul Crciunului se ung pnele si malaiele pe


de-asupra cu muruial de Mina' de gru, ca ele sd nu crape
iara cu ramasi(a muruielei se ung pomii din gradina, c ei
In vara viitoare asa sd fie incdrcati cu poame, cum este Incarcata masa cu mncari.Straja, Bucovina.
928. In zilele ajundrilor Craciunului si Bobotezei, nu se
cerne fain, ca sa nu se fac purici in casd In acele zile
nu se d nirnic din cas, ca s nu se imprstie gospodria.
Daca in acele zile infra mai intiu un brbat in casa cuiva,
apoi vacele aceluia vor face bouti: dacd infr mai inti o femeie, atunci vacele vor fata vitele.Straja, Bucovina.
929. In ziva Crciunului nu se mnnc carne, ca dihniile s nu mnnce vitele.- Straja, Bucovina.
CLXXXIII. Craiu nou.
930. Cnd este kind' nou sau craiu nou, apoi aduce aceasta veste brbatul In cas, zicnd: Craiu nou in tard,
iard ferneia nu e bine s'o facd asta, c'apoi s'ar strica oalele
si strchinile.Bucovina.
931. Cnd il craiu nou, s nu-I pomenesti in cas, a se
strica oalele si strachinile.--Sevastos (Calatorii).
932. Cnd vezi Intaiu craiu not], de esti afar, zici: Sandfate in cas si plosnitile afara De ai asemenea podoab in
cas, ori de esti bolnav, sd zici:
Craiu nou, craiu nou I

na un fedeles gol,
dd-mi unu plin,
rosu ca calina,
gras ca slnina.
A. Gorovei, Superstifii.

6.

www.digibuc.ro

82

Asemenea s potrivesti totdeauna cand este craiu non, sd


ai parale in pungd, daca vrei ca toatii luna sd ie loci cu ele.
Brosteni, Suceava.
933. Se crede ca dac vede cineva hind noud si pre bani
la sine, prin intreaga lund va ave bani.--Bucovina.
934. Cnd se iveste luna noud, cei ce o vd se lovesc peste frunte cu o monedd de argint, zicand :
Lund nou,
taie pnea'n cloud :
jumtate tie,
jumdtate mie.

Aceasta se face ca toatd luna sd fie sAndtos i s aibd


cstig de bani.Ioneanu.
935. Cnd e craiu nou, atunci la partea clugreasc se
cnt marele tropar, lumina
iar la mireni se zice:
Frumoas, sndioasd m'ai gsit; frumoas, sndtoasd sd m

lasi Sevastos (Cdltorii).


936. Barabulele nu se pun la lurid' non& pentrucd punndu-le atunci, ar duddi beldiile lor in sus, pe cnd barabulele
n'ar rodi in pdmnt.Straja, Bucovina.
937. Cnd e lurid noud nu se samnd legume, nici nu se
rdsdesc pomi, c nu fac roadd, ci numai floare.Brosteni,
Suceava.

CLXXXIV. Crasnic.

938. Se povesteste c unele femei nasc, In loc de copii,


purcei, care se zice crasnic, adicd drac, si cari chiar din timpul aparitiei tricepe a tip si a fugi prin casd. Babele dau
foc la sob, fac jratec mult; apoi It iau la goand grin cas,

pnd cnd neavnd alt loc de scdpare, tsneste in sot* se


astupd la gur si se arde. Astfel scap de crasnic.Perieni,
Tutova.

CLXXXV. CrAstel.

939. Oamenii cari au abuzat In tinerete, si mai cu seam


ciocoii, rnnncd carne de crstel, uscatd bine, si care se zice
c ii mai usureazd de board. Bogdnesti, Suceava.
www.digibuc.ro

83

CLXXXVI. Creier.

940. Cnd mnnci crier de un animal care-i bun de mncat, atunci iti creste creierul, ori dac mnnci ochii, atunci
vezi bine cu ochii. -Ho Ida, Suceava.
CLXXXVII. CrivAl.

941. Dac in ziva de Boboteaz5 va bate crivtul, vor


roade la bucate.Ciulnita, lalomita.

fi

CLXXXVIII. Cruce.

942. Cnd vet auzi de un omor, ori alt grozvenie,


cruce cu stnga i te tin in pmnt, ca crap dracul.Tpu,
Tecuciu.

943. E bine s porti In sn, la piele, o cruciulit, ca nu


se mai lipeste nimica de tine. Tpu, Tecuciu.
944. Jidanii nu mnnca stiuc, c are In frunte un os In
form de cruce.rpu, Tecuciu.
CLXXXIX. Cue:

945. Despre cuc se crede c erau doi bieji la sfntul Petru, si din cauza ca au tiat un bou si 1-au mncat s'au prefcut in cuci.--Perieni, Tutova.
946. Se crede c cucul, dela Snziiene, se preface In uliu
pn la Bunavestire, cnd devine iar cuc. Bucovina.
947. Se crede c cucul cnt numai pn la Snziiene, fi-

indcd atunci mnnc viine, cirese sau grunte de orz


rguseste.Bucovina.
948. Cnd cnt cucul, el cnt numai pn aproape de
Sn-Petru si apoi stmpeste de a mai cnt, c Sf. Petrea
caut s5-1 prind, cci cucul i-a furat calul lui Sf. Petrea.
Bogza, R.-Srat.

949. Dac cucul cnt dup Snziiene, sau noaptea, apoi


se crede c va urmA foamete sau vreo btlie. Bucovina.
950. Cnd cucul cnt i noaptea, va fi an bun.Brosteni
Suceava.

951. Primvara, cnd iei dimineata afar, fr s fi gustat


www.digibuc.ro

84

ceva,

auzi cucul pentru prima data, te-a spurcal,


miroase gura. Asemenea, cnd le spurc pupAza, iti miros dinfii
toat vara. De aceea e bine s5 iei inacar o firimitur5 pe limb.

Adamesti, Teleorman.

952. Dac te spurca cucul, e ru de pagub.Valcea.


953. Cnd vei auzi cucu 'ntiu si nu-i fi mncat, te spurc5
si cuci toat vara. Ca s scapi, in fiecare diminear .s5 iei
ceva in gur, cel pufin sare.--Catane, Do lj.
954. Cnd cinevA aude cucu pe nemncate, este ru de
paguba. -Rudeni, Arges; Perieni, Tutova.
955. Cnd auzi cucul intiu, s-I auzi pe mncate, c altfel te spurc, si-fi pute gura tot anul.--Maia, Ilfov.
956. Dac cineva aude primvara pentru prima dat cucul

cntnd si are mulfi bani in pung, apoi se crede ca va ayea tot anul; la din contra, ca tot anul nu.va ave nimic.
Bucovina; Straja, Bucovina; Covurluiu; jud. Suceava; Sevastos
(Calatorii); Stnca,

957. Cnd auzi cucul mai inainte, zi urmatoarele:


Na, cucule, banul,
c fi-am implinit anul;
apoi ascult5 bine de ate ori i cant& c atfia ani vei tr51.
--Luncusoara.
958. Cine aude cucul intiu cntnd, i va numr de ate ori
lalomifa.
cnt, atafia ani va
959. Se crede c de cte ori va cnt cucul cuivA, cnd
il aude primdvara pentru intaia oar5, atafia ani va tr51 respectivul.--Bucovina.
960. Cnd ifi cnt cucul in stnga, nu e a bine.Stnca, Iasi; Sevastos (Cltorii); Covurluiu; jud. Suceava; Bucovina..

961. Cnd ifi cnt cucul in dreapta, ifi merge bine.Jud.


Suceava; Covurluiu; Bucovina;

962. Cnd fi-a cnt cucul in fat& are s-fi mearg bine
tot anul.Ttrusi, Suceava; Stnca, Iasi; Bucovina; jud. Suceava; Sevastos (Cltorii).
www.digibuc.ro

85

963. Cnd ii auzl cucul Intdia oara, i vei fi bolnay, atunci


bolnati vei fi foat vara.Ttrusi, Suceava.
964. Cnd cnt cucul aprope de cas, e semn de moarte.

Perieni, Tutova.
965. Cnd cnt cucul aproape de cas, ai s te muti de
acolo.Holda, Suceava.
966. Dac iti cnt infdiu cucul aflndu-te la necesitti, e

semn c in acel an ai s mori.Sfnca, Iasi.


967. Dac cnt cucul, nu mai miros trnioarele.--Vlcea.
968. Dac vede cinev primvara pentru intia dat cucul
pe un porn verde, apoi se crede ca acela prin intreg anul

va fi snfos. Dae-1 vede pe o creang5 uscat, se zice c


acela Intreg anul va tot boll. Dac-1 vede pe pArrint, se tine

ca semn c acolo, in acel an, va ave multe griji


Bucovina.

nevoi,

969. Craca pe care cnt cucul intiu, s oi iei si sA o porti

in sAn, ca s asculte lumea la tine ca la cuc.Catane, Dolj.


970. Cnd cinevA vede si aude infiu cucu cntnd, ia cru-

cea pe care a stat cucu, c e bun de dragoste.Rudeni,


Arges.

971. Cranga pe care a cntat cucul, se pune n lutoarea


fetelor ca s fie drglase la lume, cum ii i cucul de drajud. Suceava.
972. Cnd auzi cucul intiu, s iei sare in mn i craca de

sub el, c sunt bune de dragoste. Vlcea.


973. Fefele care voiesc s placa la Mai, poart, mergnd
la joc, un cap de cue la sine, creznd ca apoi ele vor fi
cautate i jucate de flci.Bucovina.
974. Se zice c spre a ave cu cuvntul trecere la toll, este
bine a impusch un cuc inainte de Snziiene, a-1 frige i mn-

cA fr pne si sare, si a purt capul lui totdeauna cu sine.


Bucovina.

975. Sd nu pusti cuci, c moare cineva din familie, ori Iti


piere vreo vit.Holda, Suceava.
www.digibuc.ro

86

976. Cnd omori un cuc, i mor prinlii. --Gineti, Suceava.

977. Durerea de inim se poate lecul cu unturd de cuc.


Bucovina.
978. Sunt Lin fel de fluturi ce-i depun oule Imprejurul

unei crengulile subliri. Ele-s legate cu o substanl ce se invArtoad indat. Sunt In rnduri. Vara clocesc i ies omizile. Poporul crede ca-i stupit de cuc.Tpu, Tecuciu.
CXC. Cucoare.
979. Cale cucoare ii vede primvara Intiu, attea chite de
cnep ai s faci.--Covurluiu; Tama, Tecuciu.
980. Cnd vezi cocoare intAiu, s le numeri ate sunt, cA

attea chile de gru ai s faci In acel an.Ciulnila, lalornila.


981. Cnd trec cocoarele, copiii lag cupful in pmnt, apoi se dau de-a berbeleacu, i astfel le opresc i le fac dei perd drumul.Perieni, Tutova.
982. Cnd trec cArduri de cocoare, s nu le numeri, ca
rAtcesc drumul i cArAind se tot invrtesc in loc.-- Sevastos
(Cltorii).
983. Dac se numard cucoarele, cnd vin primvara sau

se due toamna In alte tri, apoi ele nu mai all drurnul lor
i rAmAn locului.Bucovina.
984. Primvara, cine va vedeA cocori Intiu, s-i innurnere,
cAti vor fi, atAtia ani va mai tral.--loneanu.
985. Daa cucoarele, cnd vin, sunt puline sau fare impratiete, vara vor fi furtuni. -Tpu, Tecuciu.
986. Cnd umbl cucoare multe, va fi btlie.Gaineti,
Suceava.

987. Daca cucoarele trec iute inapoi, vine i iarna tot iute.
Tpu, Tecuciu.

CXCI. Cuco*.

988. Se crede ca este bine a ave un cucos negru la cas


cad de acel loc, uncle a alcat acel cuco, nu se prinde nici
un fel de vraj. Bucovina.
www.digibuc.ro

87

989. Cocosul cnt toldeauna la acelas timp, pentruc numai el aude toaca In cer.--Tdpu, Tecuciu.
990. Poporul zice ed acei cucosi calf cnt la miezul nopIii de 12 ori, sunt nzdrvani.Bucovina.
991. Dae ai cocos btrn, ginele nu fac oud cu smnt.
Adamesti, Teleorman.
992. S nu lasi cucos strdin in ograda fa, c-li iese oule
rele la clocit.Tdpu, Tecuciu.
993. Ferneia Insrcinat s nu mnnce inim de pasere

rea, cum e cocosul, cci va face copii rai.Adamesti, Teleorrnan.

994. Cnd tai un cocos, s-i jumoli din penele aripelor,


cd te bap cu el pe lumea cealalt. VAlcea.
995. Femeile nu manned cap de cucos, cd nasc ploduri
rele.Tpu, Tecuciu,
996. Barba de cucos (cele dou pelite ce atarnd), nu se
ainned.Tpu, Tecuciu.
997. Pe beregata cocosului sd nu sufll : e ru de srcie.
Vlcea.

998. Cnd cnt cocosii dimineata, din noapte i Wand se


lumineaz de ziud bine, va fi ziva bund.Adamesti, Teleorman.
999. In orice timp al anului. de vor cnt cocosii In pful, vremea are s se schimbe.--Stnca,
1000. Cnd aura cocosii ziva, e a molosag.Brosteni, Suceava.

1001. Cnd cnt cocosul la culcare, se indreapt vremea.


--Holda, Suceava.

1002. Cnd cnt cocosii de cu sard, ii a molosag.Tatrusi, Suceava.


1003. De vor cant cocosii dup scdptatul soarelui, se va

schimba vremea in ziva urmtoare.Adamesti, Teleorman.


1004. Cnd cntd cocosii Inainte de miezul noptii, are sd
fie molosag.

Holda, Suceava.
www.digibuc.ro

88

1005. CAnd cocosul cnt in prag, au sa-Ii vie musafiri.


Brosteni, Suceava; Perieni, Tutova; Sevastos (CAlatorii).

1006. Cnd cnt cocosul in prag, ai veste ori de bine, ori


de ru.--VAlcea.

1007. Cand cocosul canta pe pragul casei, e semn rau,


unul din stpnii casei va murl in curnd. VAlcea.

1008. ne-Ii va cnta cocosul pe pragul usei, nu e serim


bun; de aceea trebue s-1 gonesti. lar de va cntA pe gardul
din btAturii, atunci laud pe stApAnu-sAu, cica-i orn de treabd, curn nu e
Teleorman.
1009. Cnd anth cocosul pe prispA, Ili vin rudele. Catane, Dolj.
1010. Cnd Ili cnta cocosul pe gard, sa te uifi in care
parte se Mt& cci dintr'acolo i vor sosi oaspeli. Taint,
Tecudu.

1011. Se crede c5 dac5 cant cocosii sara, in noaptea aceia vor umbla tAlharii prin sat. Bucovina.
1012. Ziva, cnd umbra' cucosii cu coada Hisat in jos, e
semn de ploaie.Adamesti, Teleorman.
1013. Cnd se bat cocosii, lac a slad. De aceea sA tai pe

unul din eiTapu, Tecuciu.

CXCII. Cucuveica.
cucuveica pe cas5, va muri cineva din
aceea.Ttrusi, Suceava Stanca, Iasi ; TApu, Te-

1014. Cnd cnt


casa

cuciu; Bucovina.

1015. Cnd cntd cucurneaua (cucuveaua) pe cosul casei,


ori pe alle oleaburi, e ru de pustietate; cic mare cineva din cas5.-- Adamesti, Teleorman; loneanu.

1016. Cnd mortul se aflA in casA, i cant cucuvaia pe


casA, are sa mai moarA cineva din casa aceea. Lipova,
Vasluiu.

1017. Cand rade cucuveica pe o casa uncle este fatA ma-

re, e semn di se va mAritA.Sevastos (CAltorii).


www.digibuc.ro

89

1018. Daca cAntecul cucuveicei nu-i jalnic, ci mai mull jipdlor,apoi in acea casd se va naste in curand un
Bucovina.

1019. Nu-i bine s ingni cucuveica cand cnt, c'apoi ai


sa palesti ceva. Ttrusi, Suceava.
CXCIII. Cuiu.

1020. Cuiul dracuit dela casd, sa-1 lapezi.Valcea.


CXCIV. Culbece.

1021. Se crede c culbecii ii leapda capacul, abia chip


ce tuna primavara. Straja, Bucovina.
1022. Cel ce patimeste de durerea selelor, se vindeca dac ia un culbece, Il usucd, opoi
piseazd in praf,
bea
inteun pahar cu apa. Straja, Bucovina.
CXCV. Cununie.
1023. Poporul crede c acei cununali, nu-i mai poate nime
desparli, doara singura moartea. Bucovina.

1024. Sa nu faci cununie in casa, c ramne unul vaduvoiu.

Tapu, Tecuciu.

1025. Se crede ea numai Dumineca i Joia es.te bine a se


cunund; daca s'ar cunund cinevd in alte zile, apoi 'acea eftsatorie nu va fi fericifil.Bucovina.
1026. Femeia insdrcinata care culfun, ii va muri pruncul.

Ioneanu.

1027. Nuna, care cununa, sa nu fie insarcinata, cad nu vor


tral copiii noilor casatoriti. loneanu.

1028. Daca o copila a patimit de vreo boala si inainte de


a se matila s'a lecuit, dar nu pe deplin, apoi se crede c
este bine ca mergand la cununie s zica ca nu ia cu nirne
altul cununia, decal cu mirele ei, i facand asa, boala ei va
incet cu totul.Bucovina.
1029. Se crede c inainte de cununie trebuie mirii sa se
scalde intr'o scaldatoare in care se pune busuioc, bani noi
de argint, lapte
miere, ca ei sa fie iubili ca busuiocul, cuca argintul si dulci ca laptele i mierea.Bucovina.
www.digibuc.ro

90

1030. Mai inainle de a pleca mirii la biserica sa se cunune, mireasa impreuna cu doi flcai carora li traiesc parinlii,
pleac la o fantana cu ap, De acasa si pana la fantn, fac
trei hore in locuri deosebite ; ajunsi aci iau apa intr'o donit, in care pun si busuioc, apoi se inapoiaza acas, repetand iar cele trei jocuri in jurul donitei. Cand vin colacerii
cu ginerele sa ridice mireasa, iese nuna si cu mireasa Maintea lor cu acea donita cu apa si cu busuioc, pe care il moaie
in apa si stropesle de trei ori in cele patru prti. Apoi toala apa din donita o toarna peste picioarele cailor colacerilor, iar busuiocul se pune in perna pe care va dormi mirii.
Cat va sedea acest busuioc in perna, atat vor tral mirii casatoriti. loneanu.
1031. Dup ce mireasa se suie in car, ca sa plece la bise-

Ha sa se cunune, una ii pune pe cap o azima si pe azima


sare si un pahar cu vin, rupe .d ipa aceea din azima si da
putina miresei sa 'parlance, asemenea si din vin sa bea, apoi restul din azima, il rune in mai multe bucati si le arun6 in cele patru parti, vinul ramas de asemenea. (-And arunca aceste zice: n'arunc azima si vin, ci sracia >. Din azima
aruncata este bine sa 'parlance fetele mari, cad se vor marita curand. loneanu.
1032. Se crede ca mergand mirele si mireasa la cununie,
e bine sa ieie in fiecare car sau trasura, cale un bradulet,
eapoi tinerii se bucura de o viata vesela, precum se bucura
fiecare and vede, mai ales iarna, bradul verde. Bucovina.
1033. Mirii intrati in biserica sa se cunune, li se asterne
sub picioare o scoarta sau alt asternut pe care se arunc si
bani, nesocotind prin aceasta materialul suntor, calcand in
picioare toate mririle desarte care se fac prin bani, dorind
numai fericirea casnica.Ioneanu.
1034. Daca se prezinta in biserica mai multe parechi la
cununie, apoi doreste fiecare, ca sa stele ca cea dintaiu si anume in dreapta, crezand, ca stand asa li va merge bine in
vieata. -Bucovina.
1035. Daca se intampla ca dintr'o casa sa se infatiseze doi
www.digibuc.ro

91

liiieri intr'o zi la cununie, apoi cer ca sa primeasca cununia

deosebit, creznd c daa doi dintr'o cas iau cununia de


odata, nu li va merge bineBucovina.
1036. Se crede c mireasa care voieste s nu aiba curnd
copii, isi ajunge acest scop, daa ia la cununie in sail atatea nuci fripte, pe cari le ingroapa in pamnt, ati ani voieste s fie fr de copii. Bucovina.
1037. La cununie, pe and se cnt Isaia dntuieste, se
aruna de atajei, asupra celor cununaji, zaharicale, alune,
crezandu-se Capoi tinerii vor duce un train dulce si vor
avea belsug.Bucovina.
1038. Dupd ce se termina serviciul cununiei, un colacer aruna prin biseria flori, sau cofeturi, sau alune, sau nuci,
spre sernn cd din acea zi tinerii cununati trebuie sa paraseasa toate jocurile copilriei i sa inceapa a se ocupa numai cu lucruri serioase pentru o viat conjugal. loneanu.
1039. Daa se intmpl a in ziva, in care doi tineri au sd
primeasca cununia, sd Lie i o inmormantare,apoi tinerii se
grabesc sa fie cununati inainte de inmormntarea mortului,
crezand c altfel ar murl oarecare din ei foarte curand.
Bucovina.

1040. Se zice ca daca curg luminele nunilor la vre-o


nunie, apoi mirii vor plnge toata viata lor. Bucovina.

cu-

1041. Dupa ce mirii se cununa, acasd mina d miresei Lint


proaspt, cu care face ale o cruce in cele patru parti, MAI
in afara cat si inauntru casei, ca s mearga treaba bine in
acea casa nou.Ioneanu.
1042. Se crede c rnireasa care mergand la cununie va

lu in san o mia oglind si o bucatica de zahar, si apoi va


pune acel zahar in bucatele ce le va mana soacra, aceea
va fi bine vazuta de dnsa. Bucovina.
1043. Cand mirii vin dela cununie acas, mireasa la pe
soacr in braje, si de o va putea ridia, ea va fi mai mare in cas iar de nu, soacra. loneanu.
1044. Se crede ca daca calca mireasa, pe

www.digibuc.ro

cununiei

92

pe mirc pe picior, apoi va fi cea mai poruncitoare in casa.


Bucovina ; loneanu.
1045. Daca va da mireasa mirelui s manncestrafide purtale in papuci in zina cununiei, el va fi cu blandel5 in Wahl
vieala.

Sevastos (Nunta).

1046. Mireasa, venita acasa dela cununie, invleste indata


focul pe vatr, s5 astupe gura b:irbatului si a soacrei, ca sa

nu-i zic vreodata ceva.Ioneanu.


CXCVI.

Cuptor.

1047. Nu-i bine sa te hichelli


porcii. Ttrusi, Suceava.

pe cuptor, ca mor

1048 Pe cuptor nu este bine a se incll, c'apoi lupul va


i uliul gainele.
Bucovina.
1049. (and vine nora intaiu in casa soacrei, sa nu se uite
in cuptor, ca moare soacra. hid. Suceava.
manc oile

1050. Cand arde funinginea dela gura cuptorului, are sa vremuiasc5. Brosteni, Suceava,

CXCVII. Cured.
1051. Daca te spurca puiu de curc5, cocai.Valcea.
1052. Marplele de curcan sa nu le pui in bors caci n'ai
noroc la curci. Tapu, Tecuciu.
CXCVI1I.

Curcubeu.

1053. Curcubeul este braul lui

Dumnezeu.

Brosteni, Su-

ceava.

1054. Curcubeul e o <pompa ; toldeauna un capat al sail


e intr'un paru mare de unde suge apa, asa ca nici un pie
nu mai curge. Aceasta credinla isi are inceputul in faptul ca
curcubeul are capul pe pamant, iar partea exterioar segmentului circular e mai neagr de cat cea inchis sub arc.
ppu, Tecuciu.
1055. De oarece s'a observat ca partea cerului superioaia
curcubeului este mai neagra de cat partea inferioara, se da
curcubeului rostul de a readuce o parte din apa cazula sub

www.digibuc.ro

93

forma de ploaie in nod. Spre acest scop se crede di el isi


ficseaza un capat al sau intr'un rau mare de wide suge apa.
Acest capal e acela mai dup5 urma, cAnd ambele stint fixate. Cnd ploaia a pierdut prea mult5 apa, atunci e necesitate de 2 curcubeie, si fiind ca cel de desupt e in calea celui
de al 2-lea, last', din cursul de apa mai putin5 cantitate, si
pentru aceasta al 2-lea e mai slab. Deci capetele a 2 sau
mai multe curcubeie sugace snt de aceeasi parte ppu,
Tecuciu.

1056. Pe la noi se crede ca Prutul e adapalorul curcubeului de r5s5rit, i Siretul al celui de apus. Tpu, Tecuciu.
1057. Cnd se face brAul popei (curcubeu) pe cer, e semn
c va stA ploaia.Adamesti, Teleorman.
1058. Daca apare dimineata curcuheul, e semn de seceta
pe vara.

Tapu, Tecuciu.

1059. Femeia care vrea sa aiba pelita alba si hide, sa se


spele cu apa din coada curcubeului. Jud. Suceava (V. Forascu).

1060. Cine bea apa dintr'un loc cu curcubeul, acela intr'o


tuna e prunc, in alta fat5.Sabolciu.
1061. CAnd cineva se va duce in genunchi sa bea apa de
uncle bea i curcubeul, de va fi fata, flacau se va face, iar
de va fi flacau, se va preface in fata. Brosteni, Tt5rusi (Suceava.

1062. Cnd curcubeul e mutt rosu, poporul crede c va fi mult

vin ; cnd e mult verde, va fi mult grau; cnd e mull albastru, va fi multa seceta si moarte. -Poiana-de-sus, Dmbovita.
CXCIX.

Curechiu.

1063. Se crede ca nu e bine a tai capatini de curechi,


nici a mnca curechiu, inainte de Taierea capului Sf loan
Botez5torul.Bucovina.

CC. Curvar.
1064. CAnd mamele i pupa copiii in spate, este seam ca
ei se vor face curvari. Valcea.
www.digibuc.ro

94

CCI.

Cutremur.

1065. Cnd pestii pe cari st pmntul poart cozile, el


se cutrernura.Brosteni, Suceava.
1066. Cnd se cutrernur pmntul, Durnnezeu se uit la
el, si el de frica tremur. Brosteni, Suceava.
1067. Se crede c prnntul cnd se cutrernur, nu mai
poate suferl pcatele oarnenilor, si se scutur5 de ele, Ioneanu.

CCII.

Cutit.

1068. Cu culitul asupra altuia sa nu te rdstesti, c fuge Ingerul de tine.Brosteni, Suceava.


1069. Cnd te rstesti la cineva cu cupful, 40 de zile te praseste ingerul, lund si 7 pcate dela cel din fat.Tapu,
Tecuciu.

1070. Cnd ti cade cutitul din mn si se Infinge cu vArful In pmnl, sau In podele, o izbAnd mare ai
Jud. Suceava. (V. A. Forscu).

tot rugini-cutitul, e sernn c until din caTecuciu.


sd a tiat ceva de furat cu
1071. Cnd

CCIII.

Dambra.

1072. Cnd un orn calc pe urmele pe care au umblat tirsitoarele, rmne

1073. Omul damblagit e luat de dracu; singur el cere sA i


se faca masle cu 9 popi.Tapu, Tecuciu.
CCIV.

Dar.

1974. DacA se &A cuiva ceva, trebuie a-i d din toat inipara. Mu, ca la din contra n'are parte din
ma, WA' ca
lucrul primit.--Bocovina.
pare rAu, atunci n'are parte.
1075. CAnd dai cuiva
Sevastos (CAlAtorii).

1076. SA nu-ti ponegresti (imputi) darul tau, sau pe al altuia, c superi pe Durnnezeu si-ti ia pornana fcut. -T5pu,
Tecuciu.

www.digibuc.ro

95

CCV. Drnicie.
1077. Daca apuci copilul, dupa ce s'a.nascut, trei zile in
sir de mna dreapta, el va fi darnic.Tapu, Tecuciu.
CCVI. Deget.
1078. S nu te thU la altul, cand se pis, ca-Ii crap degetele.- Vlcea.
1079. Se crede c daca-i. ingalbenesc

cuiva degetele, in

familia aceluia se va intmpla un caz de moarte. -Bucovina.


108Q. Se crede ca daca cineva isi intinde asa degetele, ca
pocnesc, ele la btrnete vor trernura.Bucovina.
1081. Sa nu pui fluier, fus i lingur in foc, ca-Ii coc degetele toate. Valcea.
1082. Se crede ca daca buricul degetelor la o fata sunt
astfel ca pielea formeaza puncte, aceasta rnaritiindu-se va aved

baieli; dacd Insa pielea degetelor ei formeaza o dungd, apoi


va aved copile. Bucovina.

1083. Sa nu bage cineva fus sau lingura in foc sa arda,


caci face sugiu la degete.Ioneanu.
1084. Daca i se face cuiva sugel la deget, se zice c'd e
bine sa vare degetul degraba in uncrop clocotit, s'apoi se
tamadueste. Bucovina.
1085. Dacd i se face cuiv par la deget, apoi e bine a pune acolo pepene murat, i se'ntoarce acea bubd Bucovina.
CCVII. Deochi.

1086. Se crede ca copilul odat inlarcat

si Tutors

iar la

piept, crescand mare, va deochi orice va veded frumos.


Bucovina; loneanu; Marian (Nasterea).

1087. Se crede ca deoache nurnai oamenii cu ochi alba-

stri, cari sunt nasculi strigoi, adica la nastere ies cu un fel


de tichie pe cap, pe care indat o apuca cu mnele i o trag
la gura ca sa o mnnce; mncand acea tichie, ratan strigoi in toata vie*, i deoache orice ar veded i ori de ce
s'ar mird. Alimnesti, Olt.
www.digibuc.ro

96

1088. Oanlenii cei mai rAi de deochiu sunt acei cu ochi


albastri.Rudina, Mehedinti.
1089. Copilul care .va suge tAt dela o tigancil, nu se va
deochiA. -Ciulnita, lalomita.
1090. Fereste-te de omul cu ochii verzi, CA te deoache.
Copcioasa, Gorj.

1091. DacA intAlneste cinevA o femeie, copil sau vita foarte

frumoas, apoi trebuie a stup asupra tor de trei ori, si fAcAnd a$ A se crede CA nu se vor deochiA.Bucovina.
1092. Ca sa nu-ti fie deochiat copilul, fa-i o crestturA la
poalele cmesii.Tpu, Tecuciu.
1093. SA nu se pupe copilul pAnA nu implineste anal, cAci
se deoache lesne.

loneanu.

1094. Ca sfi nu fie deochiat copilul, taie-i o suvit de par,


leagA-o cu un fir de atA rosie si pAstreaz-o dup icoana.
Tapu, Tecuciu.
1095. Ca sa nu se deoache copiii, li se leaga ate un fir
rosu la gat sau ate o cruciulit. Cailor li se impleteste fir
rosu la coam sau in coad5.Catane, r)o ll.
1096. Pui rosu la vite, sA nu se deoache,Sevastos (Calatorii).
1097. CAnd se porneste prirnvara plugul la arat, se inconjurA el de trei ori mai inainte de a esi pe poart, cu tamale, busuioc si apA sfintit, cu care se stropeste el si vitele, ca sd nu se prindA deochiul de vite.Bucovina.
1098. Copilul mic sd nu se arate In oglindA, pAnA nu implineste anul, cAci se deoache sinyur, vAzAndu-si chipul.-loneanu.

1099. CAnd vezi cevA frumosvit ori fiintA omeneascA


sA scopesti si s zici: s nu fie de deochiu.Sabolciu.
1100. CAnd o vacA fatA,i se leagA un fir rosu in coadA, ca
sA nu se deoache.Rudeni, Arges.
1101. Copilul nebotezat nu se deoache, cAci nu este crestinatlonea n u.
www.digibuc.ro

97

1102. Cnd io curge snge din nas, esti deochial de unul


chruia Ii esti drag.Tpu, Tecuciu.

1103. Cnd te-oiu mir de cinev (copil), sd-i scuipi (In

gura) ca sd nu se deoache.Catane, Dols.


1104. Cnd se finteste atentiunea si mirarea cuivd asupra
vreunui animal sau orn, sd-si aducd aminle de deochiu, ca
sd nu se deoache cel vdzut. loneanu.
1105. Dacd stau doi copii mici fald In fata, se deoache.
Marian (Nasterea).
1106. Femeea lehuzd trei zile dupa ce Incepe a ies1 afard

trebuie s ia cociorva In mnd, pentru deochiu, ceas ru si


alte rdle, sd nu se lipeascA de ea.Jud. Suceava.
1107. Dacd naste o femeie, apoi se leagd la poart o cordea rosie, ca s nu fie deochiat.Bucovina.
1108. 0 lehuz sd lind la gt un fir rosu pAn iese la biserica, ca sa nu se deoache.Ioneanu.
1109. Trei zile dela nasterea unui copil, nu se spune adevrat de este bdiat sau fatd, ca s nu se deoache, si s trlascd.Ioneanu.
11h). Copilul nou ndscut, cntrit Inainte de a se fi scAldat, nu se deoache nici odatd.Marian, (Nasterea).
1111. La gtul unui animal fatal i se leag un fir rosu, ca

sd nu se deoache.Ioneanu.
1112. Prirnvara, cnd scoate Intiu vacele In cireadd, oa-

menii le leaga ceva rosu de coed& c pe vita care are rosu nu o poate nici deochiA, si nici cel rdu nu se poate aproprid de ea.--Transilvania.
1113. S se lege o lingurd de gtul mAnzului, ca s creas-

ed lute si s nu se deoache.Maia, Ilfov.


1114. Cnd cineva aye ureun mng frurnos,Ii atArnA de gt

o lingur, iar de coadd un

fir

rosu, ca s nu se deoa-

che.Ilfov (Revista Tara noud).


1115. Calul care este deochiat, s-i spargA un ou In frun-

te, cd-i va trece.loneanu.


A. Gorovei, Superstifil.

7.

www.digibuc.ro

98

1116. Spre a vindeca vreo vita de deochiu, sa se lase blidele dela ajunul CrAciunului nesplate pand a doua zi, cand
trebuie a le spdla 'apoi a strange acea apd; chip ce s'a a-

ezat, se strange, i la caz de trebuinrd se spald cu ea vita.Bucovina.

1117. Copilul mic cnd se apuca i se deoache, unge-itlpile cu unt de vacd,


trece.Vlcea.
1118. Se crede ca fiind deochiat cineva i spalndu-se cu
udul sdu, se va Insandtoa. Bucovina.
1119. Se crede ca usturoiul apdrd de deochiu.Bucovina.
1120. Cnd un copil se boteazd, cele trei lurnndri de pe
marginea putinei In care se boteazd, se pastreaza, cd daca
se deoache, sa-1 afume cu ele. Ioneanu.
1121. Se crede c bolnavindu-se cineva de deochiu i daca i s'a stins carbuni i s'a spdlat cu apa ceea, apoi se va
face bine.Bucovina.
1122. Cnd se descntd cuiva de deochiu, se pun pe rand
trei arbuni aprini In apd, in care se descnt, i daca carbunii se lasd la fund, suferindul este deochiat, iar de va st
deasupra apei, nu va fi.--Ioneanu.
1123. Ca sd nu se Imbolnaveascd copilul de deochiu, sa-i

faci un benchiu cu cenu0 albd.Jud. Suceava (V. A. Forscu).

1124. Femeile deochiate nasc cu greu.Marian (NaVerea).


1125. Spre a nu se deochia un copil, se ia Omani de sub
talpa masei i i se tace zbenghiu In frunte cu aceast Una,
lalomila.
sau zbenghiu eu scrobeald
1126. Pentru c deochiul mnnc matele deochiatului, de
aceea trece prin el (are diaree). Maia, Ilfov.
1127. Gandacii de matase sa se ascunda de vederea oamenilor, cad se deoache i mor.- Ion'eanu.
1128. Cnd face sdpun, se leaga de fcaletul cu care mestecd, un fir rou, ca sa nu se deoache.Rudeni, Arges.
www.digibuc.ro

99

CCVIII. Depnare.
1129. Cnd te vei visd depnnd, ai s vezi ori ai s pdIe0 ceva.- Tapia, Tecuciu.
CCIX. Descult.
1130. La praznice nu-i bine a ies1 afard desculf. Luncuwara.
CCX. Desgropare.
1131. Nu-i bine s desgropi mortul pnd nu indeplinete

patru ani dela moarte, ca sd nu-0 moard altcineva.Tdpu,


Tecuciu.

CCXI. Destepfaciune.
1132. Copiii cu fruntea despicat vertical, sunt detepti.
Tpu, Tecuciu.

1133. Cnd facerea a fost uoar, copilul nscut va fi min-

tios.Tpu, Tecuciu.
1134. Copii mintioi sunt acei cari se nasc dimineala, mai
ales sdrbtoarea.Tpu, Tecuciu.
1135. Cu ct un copil e inlrcat mai de timpuriu, cu att
e mai detept.Tpu, Tecuciu.
CCXII. Dihor.
1136. Atrn cercei de fier (lant) prin copaci, dac'd vrei sd

nu vie dihorul.Tpu, Tecuciu.


CCXIII. Dinte.

1137. La copilul care se va uit In oglind mai inainte de


a Implini anul, iese dintii anevoie.Ioneanu.
1138. Sd nu pui copilul mic s se uite In oglind, caci nu-i
vor crete dinlii degrabd.Hntescu.
1139. Dac are cineva strung Intre dintii cei de deasupra,
dinainte, adicd dinti rari, se zice cd este lumet.Bucovina.
1140. Sd nu mnnci zahar, c ti se fac dintii ca ciolanul
din care-i fcut zaharul.fdpu, Tecuciu.
1141. Se crede 6 daca li cad copiilor dinIii, e bine sd-i
www.digibuc.ro

100

ieie

s-i arunce In pod, ziand: oorecut, na-ti un dinte de

os, si tu d-mi unul de ()tel., s'apoi dintii ce li-or creste vor

fi foarte tari.Bucovina.
1142. Dac Iti pic un dinte ori o msea, s.-1 svArli peste
un dinte de fier
si d-mi unul de otel.Parpanita, Vasluiu.
1143. Dac la botez plnge copilul, nu e bine sd-1 legeni
casd i s5 zici: vPaserea lui Dumnezeu,

pe brate, ca ti va cde
1144. Dac cutare orn freac cu degetul dinjii unui orn mod si

pe urm freac5 cu acela dintil proprii, nu-1 mai dor dinhii In

veci.Sabolciu.
1145. Se crede ea dac6 mnnca cineva pne din locul ros

de soared, apoi nu va ave durere de dinti.Bucovina.


1146. Durerea de dinti se vindec dacA se pun lipitori
gingini.Bucovina.
1147. Nu-i bine cnd Inghiti dintii.T5pu, Tecuciu.

la

CCXIV. Dochia.

1148. Se crede ca Ana ce nu desbrac baba Dochia toate cele douasprezece cojoace ce le are, nu se face primvara, iar la desbrcarea fiecarui cojoc, trebuie sa fie furtuna
ger.Bucovina.
1149. Baba Dochia s'a pus rmsag cu omtul i cu fri-

gul, c ea-i mai voinia de ct ei. Frigul se Intrt; baba


i puse cele 9 cojoace, i frigul nu avu ce sa-i faca. Incep
s5 ningd; baba ii intoarse un cojoc pe dos si tot ea fit mai
tare. Atunci se urrn dusmnii: ddu un frig tare; baba i
puse cojoacele, se uirned i Incep s ning, apoi se Mat
ger mare. Baba i lepada cojocul.Tot asa cu fiecare pn
ce rmase in pielea goal, cnd Impietri. Aceste sunt zilele
babei.ppu, Tecuciu.
1150. Baba Dochia e imbrcat cu 12 cojoace; In fiecare
zi lepAdnd cte unul, vremea se tot schimb.Brosteni, Suceava.

1151. Flcii i aleg, prin februar, o zi de a babei, si cum


www.digibuc.ro

101

va fi ziva, asa va fi si nevasta lui: urata, frumoasa,

etc.

Tapu, Tecuciu.

1152. Cum va fi in ziva Dochiei (1 Marl), as va fi i vara. Dacd in ziva babel Dochitei ninge si-i furtund, atunci se
zice ca ea leapdcld un cojoc.Zilele ei se numesc cojoace.
Straja, Bucovina.

CCXV. Drac.

1153. Se crede c5 dacd poart cineva an ou, al unei puice


negre nou5 zile inainte de Pasti subsuoard si zice, pe timpul cand sd iasd cu invierea i s5 cante: (Hristos a Inviat,
si al meu a iiviah, alunci iese din acel ou un spiritus, care

apoi ii d celui ce I-a clocit, averea de pe lume, dar chip


moarte i ia sufletul. Straja, Bucovina.
1154. Dacd poarld cineva un ou subsuoard prin nou5 luni,
apoi se zice c din el iese necuratul, care II serveste pe respectivul, iard dac5 nu-i dd de lucru, apoi se apucd de capul
celui ce 1-a clocit. Bucovina.
1155. De-i clod oua de starpitura (oudle mici de tot si
creste ce
cam moi, care le face unele puice) subsuoar5
va iesi din ele, ill creste spiridusi, si acestia cati bani ai vol,
fi aduc, i nimeni nu te poate bate, c numai Ii chemi In
gaud; clar dup. moarte a lor esti.Covurluiu.
1156. Allii mai cred cd spiridusul este un ban cu pute-

re de a aduce banii dela altii care au multi. Astfel de spiridus zic ei cd se cumpard; cand ii lua niscai bani dela cei
ce au spiridus, cand ajungi acasd, nu-i mai gdsesti toti ; dar
vai de sufletul celui ce a avut spiridus.- Covurluiu.
1157. Cand in o adunare de mai multe persoane se produce o tacere neasteptat5, se naste un drac.

loneanu.

cruce; iar dacd


1158. Cnd li-a pfirea c5 hues-re ceva,
le chiamd cineva afara, nu iesi, ca te chiamd naiba sub chip
de orn.

Tdpu, Tecuciu.

1159. Dacd striga cineva noaplea la fereastrd, nu e bine


nici a se rdspunde, nici a iesi alar5 la intaia strigare, cdci
ar putea au sd se caliceasa au sa moar5, au s5-i ia graiul,

www.digibuc.ro

1(12

fiindca cel ce striga este necuratul; daca insa striga afara


de trei ori, apoi se poate raspunde, ori ies1 afara, fiind el
curat.Bucovina.
1160. Dracut se poate preface in mice fiara sau dobitoc,
numai in oare sin alThna,b-a.M-uscel, Banat.
1161. Necuratul nu se poate preface in oaie, pentrucA oaiea e blagoslovit i cAnd se culca isi face cruce cu piciorul.
-Transilvania.

1162. Nu e bine sa vorbirn cand ne striga cineva noaptea


afar& pan nu cunoastem bine cine e, cci poate necuratul
sA fie, si ne poate lu graiul. Tpu, Tecuciu.
1263. Cnd auzi in rniezul noptii scartiind cumpana dela

fantan, s stii c dracul scoate ap. Sa nu-ti faci cruce,


nici s griesti cev'a de rau, ca atunci piere. Un astfel de
cirac, dac bea din rantAna sfintita de orn de 99 ori, se face
duh bun. Tapu, Tecuciu.
1164. Daca iese cineva sara afar si se uita indarat peste
umrul stang, apoi i se pare ca-I urmareste cineva, si aceasta spairna i-o da ornului necuratul, carele se tine de umarul

lui cel stng, pe and de umarul lui cel drept se tine 'Ingerul ; de aceea privind indarat peste umarul drept, nu i se nazare nimica.Bucovina.
1165. SA nu pui cureaua la cap noaplea, ca vine dracul
te spanzur cu ea.--Tapu, Tecuciu.
1166. Sa nu te juri ca ai sa le spanzuri, ori ea ai sa te
impusti, ca dracul te-a scris la condica, si de acolo nu mai
scapi. Covurluiu.
1167. CAnd crezi ca ai de a face cu dracul, de pikla cArid
mergnd noaptea pe drum, tot li se pare c te MHO. cineva In urma,scapi de el, suduindu-I de cruce.ppu, Tecuciu.
1168. Se crede c diavolul aude cele ce vorbeste omul,
nu insAi cele ce gandeste orml. -Bucovina.
1169. Se crede c nu e bine a umbla pe la miezul
fiindcA atunci intalnesc pe om duhurile accurate si-1 duc inwww.digibuc.ro

103

Ir'o bulboan s-1 inece ori cel putin in niste spini, batndu-si joc de
Bucovina.
1170. Nu-i bine s te duci noapte la api, sa scoti, cci
srnAnceste necuratul ciutura in put si
trage i pe tine la
el.Tpu, Tecuciu.
1171. SA te culci intiu pe partea stngA, ca s nu se apropie dracul de tine. Tpu, Tecuciu.

1172. Se crede ca nu e bine a se culca cu fala in sus, c'apoi diavolului i se pune ca o piatrA pe piept, asa CA nu se
poate sculA.--Bucovina.

1173. Pe potlogul ce a rmas dela opinci, s faci cruce


c5-si face dracul opinci din el.Vlcea.
1174 Dracul locuieste in gropi i pivniti prsite, case pusetc.Tpu, Tecuau.
1175. Acel loc unde a fost cineva ucis de lut, este necurat, si acel ce trece noaptea pe acolo, trebuie s rtceascd.Bucovina.
1176. La pArlirea porcului sa bagi trnAe in foc, s fug5
dracul. VAlcea,

1177. Cnd fi linie urechea, trece dracul pe lAngd tine.


Tapu, Tecuciu.

1178. Cnd doi spun acelas cuvant deodat,atunci crap un


drac de ciuda. Brosteni, Suceava.
1179. CAnd vezi cevA inaintea ta, scuip jos si zi : Ptiu,
ucig-le toaca, cruce de aur cu noi
f-li cruce, ca dra

cul piere.Tpu, Tecuciu.


1180. Muierea and pleac5 cu banita cu inAncare, sd-si faca cruce, cfici ii pune dracul piedeaVAlcea.
1181. La ajunul CrAciunului nu se pune rachiul pe masA,
nici se bea, fiind el inventat de diavolul, carele apoi ii bate cm; de cel ce-1 bea, zicAndu-i ca rachiul are intAietate inaintea tuturor bucatelor. Bucovina.
1182. CAnd ti se pare c te strig5 cineva, s nu rspunzi,
www.digibuc.ro

104

ca alunci diavolul te striga ori le inlreaba, fiind el la ramasag cu Dumnezeu.Stanca, lasi.


1183. Cand esti pe drum noaptea, sa nu te uiti inapoi, Pe
partea stanga, c vezi pe diavol, ci s te uii pe partea dreapta, ca-li vezi ingerul pazilor. Tpu, Tecuciu.
1184. Cand
noaptea ied inainte, sa stii ca-i drac;
sa-i arunci barnelu in coarne, ca pe urrna au-li mai scapa.
li dai barnetu bine inlre coarne,
pe urma ce-i porunel,
aduce.Covurluiu.
1185. Daca ai o strachin cu gura in jos, sa nu pui pe ea
lingur, c se suie dracul pe dansa.Tpu, Tecuciu.
1186. Cand se scutura corpul vreunei persoane fara voie,
in momentul acela o pomeneste diavolul; i ca
piara din
prejurul ei, sa-si scuipe in sari. -loneanu.
1187. Cu spatele inapoi sa nu mergi, c rade dracul si
i

plange Maica Dornnului. Brosleni, Suceava.


1188. SA nu scrasnesti, ea se bucura dracul.Tpu, Tecuciu.
1189. La Sf. Gheorghe si alta data se face pe la porli, porusile grajdului, etc, cruci de dohot, ca viind duhurile ac-

curate, sa nu poata infra -Bucovina.


1190. Oua parasite nu este bine a se lua, c'apoi din ele ar
ici necuratul. Bucovina.
1191. Sa nu strici starpitura de ou cruda, ci s'o invalesti in
jaralec, ca-i dracul inlaunfru in chip de sarpe. Tapu, Tecuciu.
1192. Se crede ea' leganand un casnic deja in varsta un
leagan desert, leagn un dub necurat. Bucovina.
1193. Dracul iese intotdeauna la miezul noptii pe locul
s'a facut vreun omor. Tapu, Tecuciu.
1194. Copiii pierduli se prefac in diavoli sau draci,
zi
noapte plang, zicand: <Vai de noi si de cine ne-a facut pre
noi.Ungaria (Marian, Nasterea).
i

1195. Cand cineva trece vreun rau pe punie, mai intaiu sa-si
fac cruce, ca s piara diavolul dinprejurul acelei punli, a-

poi sa treaca, ca sfi nu-i dea branci in apa. loneanu.


www.digibuc.ro

105

1196. Sa nu stuchi cnd vine vrtejul spre tine, ad cu asta faci semn dracului si vine de te ia.--Tpu, Tecuciu.
1197. Cnd vezi vrtej, sa nu stupesti, ci s zici huideo, cd
dracul este in vrtej. El se apucd la rmsag cu Dumnezeu
cd are sd scoat apd din piatr, (cic oamenii Is pietre), si
dac stupesti, dracul rdmne pe Dumnezeu. Covurluiu.
1198. In casa unde se alld un copil nou nscut, trebuie s
ard lumina noptile intregi Oa la botez, fiindcd se crede
ca la din contra ar ven1 duhuri necurate si ar lu posesiune de copil.Bucovina.
1199. Ca sd nu se apropie duhurile necurate de copii, se
arde o lumin de ceard in casa unde doarme el, dela nastere si pn la botez.Bucovina
(Marian, Nastere).
..
1200. Moasa, dup ce Infas copilul asa ca sd aib o cru-

ce la piept si alta la spate, pentru ca sd NO duhurile rele


de dnsul, '11 duce la fereastr si zice:
Uit-te la lume : cicia, cicia!
Apoi II d msei in brate, care zice:

Dragu mamei, curn te iubesc eu, asa s le iubeasc lumea.


Apoi moasa II pune degetul pe barbd si mnile pe obraji,
ca s facd gropite si sd placd lumii Marian (Nasterea).
1201. Copilul mic nu-i bine a-1 lsd singur in cas, cd intrd necuratul in el, ci trebuie s punern lngd albia lui o mtur, ori un cutit.Brosteni, Suceava.

1202. Se crede cd nu e bine a lsa peiincele unui copil


afard peste noapte, cdci la din contra se prind de ele duhu.rile necurate; dac Ins totus au ramas ele afar& peste noapte, din uitare, trebuie, spre a le puted intrebuint fr pericol pentru copil, a le alum cu scrica.Bucovina.
1203. Cnd ai pierdut ceva si nu-1 gsesti, nu mai cdtd degeaba, cdci dracul a pus coada pe el, ci asteapt mai trziu
ca-ti iese singur lucrul.Tpu, Tecuciu.
1204. Dup inrnormntarea vreunui orn, se merge in trei
seri dui-A olaltd la morn-Cant, tdmindu-se acolo cu tarnaie,
www.digibuc.ro

106

ca sufletu! s ias invingdtor dM lupta sa cu diavolul, carele fuge pe lume de mirosul tmalei. Bucovina.
1205. Cnd copiii pierd ceva, scuip In palm i descnt:

Scoate, drace, ce-ai furat, ca te-oitt bate spanzurat ); apoi lovesc in palma, i unde sare scuipatul, inteacolo zic cas e lucrul.

Perieni, Tutova.

1206. In alte parti, formula este aceasta:


Scoate, drace, ce-ai furat,
c te-oi bate spanzurat,
in mijlocul drumului,
cu fierele plugului.
Jud. Suceava.
1207. Daca cineva la vreun instrument in mana spre a face
vreun rau altuia, apoi s zice ca atunci s'a prelins de cel
dintaiu, cel necurat.Bucovina.
1208. Cnd tuna, impusca Sf. llie dupa dracu. Brosteni,
Suceava.

1209. Cand tuna' si fulgera, nu e bine a se ascunde de ploaie

sub copaci mari, fiindca acolo se ascunde diavolul, pe care


il urmareste trsnetul si trasneste in acei copaci. Bucovina.
1210. Cand tuna" si fulgera, sa nu tii map si cane in casa,
ca s'ascunde, necuratul in ele.Brosteni, Suceava.
1211. Cand trasneste i fulger, sa nu stea cineva lnga
vreun cane sau pisic, caci diavolul se ascunde in parul lor
si se poate intampla sa trsneasca i pe cei dinprejur.
Ioneanu.

1212. Cnd fulgera, tuna

trsneste, sa dai afara din cas

map si cnele, chci in ele se ascunde neeuratul si trsneste casa. Asemenea trebuie sa inchizi uile, ferestrele, sa' astupi cahla, ca sa nu intre necuratul in cas.Brosteni, Sucea va.

1213. Cand fulger, se scoate afara lopata deIa coptor,


grebla i poiul, si se deschid ferestrele, ca sa iasa dracul
din casa i sa-I trasneasca fulgerul. Valahia morava (Burada).
www.digibuc.ro

107

1214. Sfntul Me, la ziva lui (20 lulie), umbr pe cer si


caut pe diavol s-I trsneascd, ca s scape lumea de ispita.Ioneanu.
CCXVI. Dragobete.
1215. Cnd cineva lucreazd In ziva de Dragobete, cnt ca
(oak. pdsrile.Rudeni, Arges.
CCXVII. Drag oste.
1216. Fete le mari pun seara (mai ales smbdta) unt la
cumpiina fntnei, ca sa se uite lumea la ele, ca la fntdnd.Ghidici, Doljiu.

1217. Inainte de a se duce fata la joc, sd spele oglinda,


si cu apa aceea s se spele ea, zicnd : Cum nu poate nimenea s se gteasc frd oglind, asa sa nu poatd nici
flcii juc Mr de mine?.I-Intescu.
1218. Fetele care vor s plac, se Impodobesc cu flori,dar
rupnd ele florile, nici cnd nu le pun imediat la brdu, sau
sari, ci le trag peste foc sau flacra unei lumini, creznd
cd apoi vor fi ele scutite de urd trimisd.- Bucovina.
1219. Fata care va lua busuioc dela clopotul urtorilor In
ajunul sf. Vasile, seara, si dac se va spla cu el, va fi dragd
la flcdi. Flnlescu.
1220. Fetele poart navalnic, si atunci

ele cred di au s

fie Incunjurate de Heal si curnd au sa se mrite.--Valahia


moravd (Burada).
1221. Dacd se va (IA apd din vasul In care beau porumbii,

celor ce se au ru la olaltd, se indrgesc iards.Transilvania.

1222. Inainte de rsdritul soarelui, fata care merge sa se


spele la tin izvor, sd se spele din partea din care rsare
soarele si sd zicd: <Dup cum asteapt oamenii ca s rd..
sard soarele, asa s ma astepte si s m doreascd si pe mine
flcii>.

ilntescu.

1223. Fetele furd strune dela scripc si le leagd la 'nand",


ca sd fie asa iubile, cum ii iubit tonul strunelor. Bucovina.
www.digibuc.ro

108

1224. Cand vine popa cu caldarusa la Boboteaza, fetele

mari iau mrgelele dela gat si le pun in pragul usii ca sa


treaca popa peste ele. Cand este aproape sa tread si canlrefii, le ia, ca sa le indrgeasca baiefii.Suica, Olt.
1225. Se crede ca daca se gadileste tare

copila, va

fl

iubit de flci; daca insd se gdileste tare un Met, va fi


mutt iubit de fete. Bucovina.
1226. La nastere, dac-1 va pune moasa pe copil pe o c-

ma de a tatlui, va umbl mai mull dup tat-su (it va


contrariul, dupa mam. Hanfescu.
1227. Se crede c5 dacd plou5 in ziva aceea in care spal
gospodina albiturile, brbatul n'o iubeste; dac ins este timp
iubi);

frumos afar, apoi se crede c'o iubeste.Bucovina.


1228. Fete le mari nu se duc la vadane s li fac pe dragoste, sau pe ursit, cci cred c nu vor ave noroc de brbat cu zile. --Tpu, Tecuciu.

1229. Cnd ibovnicii isi dau unul altuia vreo batista spre
amintire, e semn c dragostea lor nu va tinea mult. Hnescu.

1230. S nu 1ii inel in degetul din mijloc, c n'ai noroc in


dragoste. Tapu, Tecuciu
CCXVIII. Drum
1231. Cine cade pe drum, ducndu-se la Invierea Domnului,

pe drum 11 va merge nevoie mare de ru in curgerea anului.

Tapu, Tecuciu.

CCXIX. Duhuri necurate.


1232. Dumnezeu fiind zilnic suprat de duhurile rle, cautd

s le pedepseasca. Cand aceast minie ajunge la culme,


ioatd firea se sburleste, furtuni se pornesc, cerul se noreazti,
duhurile cat s se ascund. Atunci tun. Tpu, Tecuciu
1233. Oamenii ce dorm peste noapte sub arbori, taie in
trunchiul arborilor semnul crucei, ca s nu se apropie de ei
duhuri necurate.Stanca.
1234. Duhurile se pot ascunde in flinte vii si plante, pe
www.digibuc.ro

109

care D-zeu le starnete. Pe om Il sacri1ic5 pentru a ucide


duhul rau din el, dar rezerv sufletului celui triisnit un loc
in raiu. ppu, Tecuciu.
1235. Pesfe noapte nu e bine s5 dormim cu ferestrele deschise, c5ci ni pot intra duhuri necurate in cas5. Stanca.
1236. Nu se iese din cas5 pAn5 nu cnt cucoul, care cu
glasul lui gonete duhurile rele. Moldova (Revista R5s5ritul

CCXX. Dumineca.
1237. Duminec5 nu se taie pasere, nici altfel de dobitoc,
c pe urin nu-Ii merge bine in acele dobitoace, fiind in acela limp i un mare p5Fat.Stnca, lai.
1238. Dac5 te lai duminec5, faci m5treat5 i picingine.--T5pu
Tecuciu.
1239. S5 nu s5deti durninec5 plante, c5ci se usuc.Ioneanu.
1240. S nu munce0 durninec5, c5-i a foc; dac5 injugi boil,

faci a lup.
Tecuciu.
1241. Se crede c5 dac5 coasfi o ferneie grea dumineca,

copilul ce-1 va nate va fi cu limba cusut5 (legat5).Bucovina.

1242. Dac5 ciopleti duminec5, pe lurnea cealalt5 iti vor


arde achiile pe piept. Tapu, Tecuciu
1243. Nu e bine s5 irripleteti durnineca, c5 te tai (cu ce
lucrezi).Catane, Dolj.
1244. Toamna, cnd se pune varz5 in putini, pentru iarn5,

s5 nu se pun5 dumineca, c5ci se cloce0e.Ioneanu.


1245. De cela ce se 15 dumineca, se zice c5 murind el,
trupul lui putrezete, iar5 p5rul r5mne Intreg.Bucovina.
CCXXI. Duwnie.
1246. Ca s5 scape cineva de dum5nie, este bine s5 mearga la rnoar5 i s5 ieie din stavila cu care se oprele un crac
de ap5, nou5 tanduri din ea, i sA le poarle cu sine, 'apoi
dumanii I-or I5sa in pace.Bucovina.
www.digibuc.ro

110

1247. Cnd ia oala de la foc, ii astupA urma, astupand gura

dusmanilor prin aceasta.Rudeni, Arges.


1248._Cnd siruti ferbinteal la obraz, e semn cA ai dusmani multi, cari te graiesc de rau, tu te spala cv apa cu ()let
urzica moarta, ca-ti trece, iar gura dusmanilor nu va mai
Intepa, ca urzica vie, ci va taceA ca cea moart, i va fi ca
otetul

Tecuciu.

1249. Nu mnca pnea din care a muscat altul, daca vrei


sA nu-ti devie dusman. Moldova (Revista Rasaritul).
1250. Se crede ca. cel ce poarta la sine os de vita crapata,
acela va fi scutit de uneltirile dusmanilor, cari vor crpA.
Bucovina.

1251. Dacii-ti tiuie urechea si este cineva di tine, pane-1


sa-ti gceasca; iar de nu ti-a gcl, sA 1ii cA ti-e dusman si
sa te feresti de el.Tpu, Tecuciu.
1252. CAnd cineva scoate malaiul (turta) din last, astupA
urma unde a lost, astupnd prin aceasta gura dusmanilor,
Rudeni, Arg es.

1253. Cnd sezi la masa, sA Inchizi usa, cad vei Inchide


gurile dusmanilor si nu te vor mai vorbl de rau.- Mischi,
Doljiu.

1254. Spre a face ca cineva sa n'aiba pace In casa, se ia


larn de la un loc unde s'au mncat doi cni, si se arunca
dupa respectiva persoana, care apoi asa se mnnca cu casnidi sAi, curn s'au mncat cnii.Bucovina.
1255. CM limp mina gAteste lumAnarile, daca se sfadeste
cineva, sau spune cuvnt rAu, insurateii hojma se vor donSevastos (Nunta).
1256, Se crede c daca traiesc doi ni foarte bine, se poate
a-i desbina, daca se ia tarn de la top copacii crescuti la
olalt, dara desbinati de vreo furtuna, i o arunca Intre acei

doi, pe timpul cnd se afl la olalta.Bucovina.


CCXXII. Fagur.
1257. Fagurii de miere sa-i ratezi in ziva de sf.
www.digibuc.ro

111e,

di

111

ploi, de-1i ia stiubeele, ori i ineac5 albinele.T5pu, Tecuciu.


allfel Sf. Hie

CCXXIII. Faina.

1258, Nu e bine s5 cerni ffiin5 in ziva de NO, c5ci din


tAratele acelea se fac locustele care pustiesc carnpiile. Stanca, Iasi.
1259. Sa nu cerni fain5 in covata de sus, c5-i a r511.Tapii,
Tecuciu.

1260. Cand se cerne Mina cu care se presar5 mirii pesle


cap, dac5 se ciocnesc sitele, va fi traiu rau in casa tinerilor.--Dobrogea (Sevastos, Nunta.)
1261. Cand pleac5 cu mortul la groapa, se cheam5 un copil

i se da peste prag o strachin cu fain5 ca s5 aih

mortul pe lumea ailalt5.. Catane, Dolj.


CCXXIV. Falcarit.
1262. Balig6 de lup, prjit5 cu s5u, e bun5 de falcari15.
Tam Tecuciu.
CCXXV. Fntan.
in fundul ei,
1263. La vreo fantan5. adanc5 s5 nu te
c5ci amelesti si cazi. -Adainesti, Teleorman.
1264. S5 nu trirneli copii mici la fantani url5loare, c5-i apuc5, Durnnezeu fie cu noi.Tpu, Tecuciu.
CCXXVI. Farmec.
faca
1265. Daca are o femeie pizin5 pe alta, i vrea
vreun rau, apoi ii ia lama din urma dreapt5, cu care apoi
unge gura cuptorului, zicand: Asa sa crape c51c5ile cutrela, cum crap gura cuptorului), i respectivei apoi 1i crap

claile.Bucovina.
1266. Fata care are pizm pe alta, pentru c5 joac5 mult,
ia un cane si-1 spal5 pe fat& apoi stropeste cu acea ap5 pe
rivala ei, zicand: Asa s5 .se uite la mine cutare, cum se uit5
la cane, si atunci s5 joace cand a lua-o canele la joc,.Bucovina.

1267. Dadi mireasa poart5 in ziva cununiei o ppus5 cu


www.digibuc.ro

112

dansa, nu o poate nimeni farmaca. Oltenia (Sevastos, Nunta)


1268 In presara sf. Andreiu se spurca vitele, insemnndu-le

odat cu dohot de la roata carului si cu usturoiu, ca fermecaloarele s nu se ating de ele, si farmecele s nu le strice. Tot spre acest scop se ung atunci usile si ferestrele
grajdului cu usturoiu.-Straja, Bucovina.
1269. Daca gresesti si incalti ciorapul pe dos, oricine ar
vol sa te farmece, nu poate.- Catane, Dolj.
1270. De copiii din flori nu se prind farmecele, vrajile, nid
blastamile. Muntenia.

1271. Copilul ce se naste cu semn pe lap', are sa fie fermecator. Stanca, Iasi.

1272. Indat ce un copil se naste, sa se cntreasca, ca


sa nu se lipeasca farrnecele de el niciodata.- loneanu.
1273. Se crede ca este bin'e a se cntari de mai multe ori
si astfel fa:6nd va fi scutit de molipsire cu boale, felurite
bube si vrji. Bucovina.
1274. In ziva de sf. Gheorghe oamenii se cantresc ca sa
nu se lipeasca farmecele de ei.- Ioneanu.
1275. Fetele care voiesc sa fie intai la joc, iau floarea nu.

mit loaie, bat trei metanii si apoi o srut si zic: Toaie


cinstita din mna dreapta, toate de o parte, eu in frunte.
Bucovina.

1276. Spre a face unei oare care fete ca sa nu joace, se


ia din urma dreapta si din umbra si se ingroapa in dosul
usii, si apoi se zice, ca acea fat in totdeauna va fi la
coada. Bucovina.

1277. E bine a pune pe pragul usei o potcoava de cal, ea


apoi aducnd cineva vreun fapt, acesta se prinde de dansa.
Bucovina.

1278. Dac alla cineva vreo turnatura, adeca vreun fapt in

carare, apoi e bine s ia foc viu, adec carbuni aprinsi si


ceva sare si s ia un MHO si s rstoarne acea turnalura
zicand: <Nu rstorn lut, ci fapt pe capul celui ce I-a adus,.

Bucovina.
www.digibuc.ro

113

CCXXVII. Fasa.

1279 Cnd botezi copii, s

Ii

dai fas lunga

Brosteni,

Sucea
CCXXVIII. Fat.

1280. Se crede ca oamenii cu pete pe lap sunt buni.-- Bucovina.

1281. Daca femeia insarcinat va veda foc mare, sa nu


pule mna la fa, nici sa s mire, caci copilul va ave pete
rosii.

Marian (Nasterea).

1282. La una mart s iei un martisor, tnainte de rdsritul


soarelui; daca il vei pune pe un trandafir, fi va fi fata rumen ca el.- -HnIescu.
1283. Petele pe fata se vindeca cu ap dintr'o gropil

unde a lost baliga de vita. Bucovina.


CCXXIX. Feeioara.
1284. Cnd tinerii merg la cununie si pe drum se va Intampla

vre-un accident nuntasilor, e semn ca mireasa nu e fecioara.


Stanca,

CCXXX. Femeie.
1285. Femeia e creat din barbat, si anume: coasta ei

dreapta e Loast stang de barbat, coasta stnga a lui; coas


ta slang:a a femeiei, e de drac. De aceea nici nu-i lu din
mna stang, nici nu-t sta In partea stng, ca te ispitesle
si te pierzi cu firea. -Tapu, Tecuciu.
1286. Cnd visezi noaptea ca te joci cu o femeie, acea femeie e smeoaic; a doua zi te doare in piept i In spate si
te vindeci dac te ungi cu untura de porc dela Ignat. Valcea.

1287. Ferneia care are incisivii din miiloc din falca de sus
deprtali, fi place....Tpu, Tecuciu.
1288. Femeia care merge legnndu-se, care se bte, nu
prea e poam bun. -Tapu, Tecuciu.
A. agovei, Sven/I/it.

8.

www.digibuc.ro

114

1289. Printre oi nu trebuie s umble muiere, cd nu le merge bine. Stance, Iasi.


CCXXXI. Fier.

1290. S nu furi lanturi de fier, cd pe lumea cealaltd ti le


atrnd 'de gt.Adamesti, Teleorman.
1291. Nu strnge fier ruginit, c faci a srcie.Tdpu, Tecuciu.

1292. Primavera cine aude tunnd Intiu, sd se loveasca


peste frunte cu o bucat de fier, ca tot anul sd-i fie capul ta-

re ca fierul.Ioneanu.
1293. Cnd Infasd moasa prima oard pe copil, '0 Incinge
cu un lant de fier, ca s fie tare ca fierul. Banat (Marian,
Nasterea).

1294. Cnd o femeie e lehuzd, si vrea se" ias pe afar din


case', atunci s ail:id sub brat' ori In sn o bucAtic de fier,
ca sa nu se imbolnaveascd, cdci de fier fug toate relele si
duhurile necurate. VAlcea.
CCXXXII. Fereastr.
1295. Unde-i copil mic In o casd, trebuie noaptea astupef

ferestrele, ca s nu fure cineva somnul copiilor.Brosteni,


Suceava.

1296. Se crede ca pe timpul cnd tuna si fulgerd, nu este


bine a stA la fereastr, nici a te uite" prin fereastr, cdci a-

cela ce ar face aceasta, usor ar pute fi lovit de fulger.


Bucovina.

1297. Pe fereastd nimnui sd nu dai de mncare, di turb5.Brosteni, Suceava.


1298. Dac se taie fereastra la o cas, care e fcut, e reu
de moarte.---Vlcea.

1299. Dac cei din cas vor sa uite mai curnd pe cel
mort, sau cel putin sd nu li pard ru de dnsul, dupd ce s'a
scos mortul afard din cas, se uit de trei ori pe fereastr.
Bucovina (Marian, Inrnormentarea).
www.digibuc.ro

115

CCXXXIII. Fiare.

1300. La lsatul secului de brnzd, sa legi fiarele de pe


cos, fnainte de a te culd, ca sa legi gura fiarelor salbatece,
s5 null mnnce vitisoarele.Maces-de-sus, Dolj.
CCXXXIV. Fin.

1301. Finul s se duca In toate zilele mari la nas, Oa a


implini 9 ani, c altfel se pgneste cu sufletul. Tpu, Tecuciu.

1302. De-i ave fini multi, pe ceea lume te scot de-i fi la


intunelic; toti iti ies cu lumnari a mn.--Covurluiu.
CCXXXV. Filipii.

1303. Trei zile a Filipilor nu se coase, a Ii merge rau de di-

hnii.Jud. Suceava.
130Q In zilele de Filipi nu trebuie s5 se dea gunoiul afar& din casa, si nici cenus5 din vatr, caci li va manca lupii vitele.Grindu, lalomita.
1305. La lasatul de sec de Craciun (14 noembre) si la Trei
sfetite (30 lanuar), se tine trei zile Filipii. Nu se scoate gunoiul afara, c e rau de gavat (lup); nu se lucreaz altceva

nimic de cal se spal carnasi, ca sa opreasca gura gavtului.In aceste zile fntepi bubatul, daca ai coase sau ai fmplet1.Catane, Dolj.
1306. In zilele Filipilor fntepi bubalul, cnd fi coase: s5 nu

cosi. Nu e bine sa tesi cu rosu, si s nu irnpletesti la !aria,


ca-ti mor oile.- Catane Dolj.
CCXXXVI. Mau.
1307. Flaaul care se l lunia, nu se mai insoar. -Tapu,
Teen ci u.

CCXXXVII. Flecar.

1308. Flecar, gures, vorbret din cale afar, poeit la gura,


etc., s nu crezi ca-i un om de treab5, ca toate le fonfaeste
si nimic nu pornesle. Tpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro

116

CCXXXIII. Floare.
1309. Cnd uzi florile dumineca, fac viermi la rdacin.
Brosteni, Suceava.
1310. Dac ramurile de mr, visin, etc , ce se pun in ziva

de sf. Varvar in oale cu apti, vor inflorl pn in ziva de

Florii, e semn de an bogat; iar de nu, e semn de an srac.


Stnca, Iasi.

1311. Dac ia o fat dela alta vreo floare din cap, se zice c-i ia cinstea si norocul. Bucovina.
1312. Copilului mic s nu i se dea in mn flori, c5 nu
va vorbl curnd.Vlcea.
1313. FIori dela mort sa nu se lepede de nimeni, ci toate
s se puie in perna cu care se ingroap, cd-i semn de mare primejdie. Tapu, Tecuciu.
1314. S nu mirosi de pe rnorrnnturi, c5 nu-Ii merge bi-

ne.Jud. Suceava.
CCXXXIX. Florii.

1315. In ziva de Florii se inghitesc mtisoare sfinte spre a


fi scutit de durerea de grumazi. Tot atunci se ating vitele cu
majisoare sfintite, ca vitele peste an s fie inflorite, adic5 frumoase. Mtisoarele se pastreazd si vara, la vreme de zloat,
trsnete si grindin, se pune o crengut din ele pe foc si se
crede Ca fumul lor irnprstie zloata, trsnetele si grindina.
Cum va fi in ziva de Florii, tot asa va fi si in ziva de Pasti.
Straja, Bucovina.
1316. Mldifele de lozie dela biseric5 in ziva de Florii, nu
se pun in cas, ci se las afar& sub stresina casei.--Preutesti, Suceava.

1317. In ziva de Florii e bine ca s umbli incins cu o nue de salcie dela biseria ca sd nu te doar salele.Vlcea.
CCXL. Fluier.
1318. Cine fluier in casa, face a pustiu. De-ai fluer pe

drumul din sat, te-ar sudul ori te-ar tine multi de ru, pentru asta.Tpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro

117

Fluture.

CCXLI.

1319. Cnd vei vedea vreun fluture prin cas, sa

nu-1

o-

mori, c-i sufletul vrtunui-copil -ee ti-a murit.Covurluiu.


1320. Se crede ca nu e bine a lua fluture in mna, caci
intrand colbul aripelor lui cuiva In ochi, acela va chiori.
Bucovina.

1321. De vei vedea intaiu primvara fluturi albi, toata vara vei fi bolnav. Ioneanu.
1322. Fluture alb cnd vei vedea intaiu, vei fi sntos in-

tregul an.Ciulnita, Ialornita.


1323. Primavara de-i vedea mai inainte fluture alb, vei fi
mai mult bolnav ; iar de-i vedea rosu. freac-te pe fata si
vei fi si rosu.---Luncusoara.
1324. Fluture rosu de vei vedea intiu prirnavara, e semn
ca peste an vei fi sanatos ; iar de vei vede fluture galban,
ai sa fii bolnvicios. -Stnca, Iasi; Brosteni, Suceava.
1325. Daca vei vedea fluture rosu intiu. panea iti va mer-

ge bine, iar de vei vedea galbn, iti va iesi rea.Tpu, Tecuciu.

1326. Cand vezi intaiu fluture rosu, sa-1 prinzi, c'apoi prinzi
lesne roii din vara aceea. -Parpanita, Vasluiu.

1327. Flutur galban daca vei vedea intaiu, tot anul vei fi
bolnav si galban la fatd. Ciulnita, lalomita.
1328. Se crede c daca sboar sara niste fluturasi imprejurul lurninii, este semn a bine.-Bucovina.
1329. Cap de mort (fluture), de vei vedea, sa nu-1 omori,
caci el duce apa morfilor. Ciulnita, lalomita.
CCXLII.

Foame.

1330. Cnd buatica dusa aproape de gura va cadea, e


semn ca aceluia la care te gandesti, ii este foame. Ciulnila, lalomita.
CCXLIII.

Foamete.

1331. Copiii care-s mncaciosi, oricand sunt, hag a foame-

te.-pipu, Tecuciu.
www.digibuc.ro

118

1332. Cnd intr sdlbdtaciunele in sat, are sd fie foamete.


Parpanita, Vasluiu.

1333. Cnd pic prea multe stele, ori vin stele mari cu
coad, e semn de foamete imbelsugald, cu boli si multe chi-

nuri.ppu, Tecuciu.
1334. Cnd zac vitele de gurd, e semn cd va

fi

foamete

multi ani. Tapu, Tecuciu.

1335. Cnd tipd gaia pe sus, e sernn de mare foamete.


I-4u, Tecuciu.
1336. Gaud tun iarna, are s fie foamete anul acela.
Parpanita, Vasluiu.
CCXL1V. Foarfece.
1337. Cnd pui foarfecele pe mas, nu-i bine. Tdtdrusi, Suceava.

1338. Foarfecele s nu le bagi in gurd, cdci faci limbar.


Ciulnita, lalomita.
CCXLV. Foc.

1339. In dimineata Joii mari din siiptdmiina mare de HMO Pasti, inainte de a Uinta cocosii a treia oard, oarnenii fac
focuri prin ogrzi. Aceasta inchipueste focul unde a fost
oprit apostolul

unde s'a

lepddat

de Isus inainte de a cnt cocosul a treia oard.


va, (enchea).

Moldo-

Petru si intrebat,

si

1340. In seara ajunului sf. Dumitru, se fac focuri, pe HMO


care se adund copiii si strig : Hai la focul lui Sumedru>.
Cnd copiii se intorc acasd, iau cate un tciune din acele
focuri si-1 arunc prin grdinele cu primi, ca s se facd fructe
in abondentd, In vara viitoare. loneanu.
1341. Nu e bine s calce cineva pe foc, cd el calc focul,
de stie, si focul II calc5 pe el, de nu stie.Rudeni, Arges.
1342. S5 nu stupesti in foc, c.d. iti .stupesti sufletul. Jud.
Suceava (V. A. Forscu).
1343. In foc sa nu stupesti niciodatd, ca-i put si te spu-

zesti.Brosteni, Suceava.
www.digibuc.ro

119

1344. Focul in sobd de vueste, e semn cd te vorbeste cineva de rau. Stnca, Iasi; Bursucani, Covurluiu.
1345. Se crede c5 dacd tiuie tciunii in foc, este semn ca
te vorbeste cineva de rau; deci e bine a bate tdciunii cu
clestele.Bucovina.
1246. Cnd vjie focul, atunci te vorbeste cineva de rau;
s iei sare, s arunci in foc, ca-i dai In ochii aceluia care le
vorbeste.Covurluiu.
1347. Cnd hueste tciunele in foc, are sd fie sfadd in cas5 (Ttrusi, Suceava), i trebuie s li strigi: la crsmd 1.
(Sevastos, Cltorii.

1248. Focul cnd fse, se face ceartd In cas.Valcea.


1349. Cnd focul vje si hueste, te vei sfdl cu cineva.
Brosteni, Suceava.

1350. Dac se face foc in cuptor si se aprind funinginii


din horn, apoi se zice c va urma sfad in cas.Bucovina.
1351. Cnd o persoan sade la gura sobei in care arde
foc i vreun tdciune sfre,' s nu scuipi In el, cdci in timpul

acela se ceartd Dumnezeu cu diavolul, si daca scuipi, face


pe voia diavolului, iar de nu, pe a lui Dumnezeu.Ionean
1352. Focul din Joia mare, inainte de Pasti, se face aprinznd pentru fiecare mort cdte o grmgioard, dacd vrei s
fie si ei luminali pe lurnea cealaltd.Tdpu. Tecuciu.
1353. S nu lasi copiii s umble cu tciuni aprinsi prin cas seara; s nu dai foc din casd dupd scapatatul soarelui,
mnncd lupii vitele de pe cmp.Catane, Dolj.
1354. Foc peste foc s nu put, cd-i pcat.Brosteni, Suceava.

1355. S5 nu se pun foc peste foc, adicd sa se ia foc dela o


vaIrd, si sd se pund peste alt foc dela altd vatrd, cdci e rdu

de aprins casa Ioneanu.


1356. S5 nu umbli seara cu foc in mnd, cd te pii in pat.
VdIcea.

1357. Copiii au obiceiu de a WA ate un gtej aprins


www.digibuc.ro

120

invrtesc,.fdand arcuri de foc. Nu-i bine sa-i lasi, ca se pis in pat.Tdpu, Tecuciu.
1358. Femeia insrcinatd sd nu calce cu piciorul pe foc,
cdci va ie pe copil un fel de foc, numit foc viu >.Ioneanu.
1359. Se crede c dac ii d cuiva foc, apoi Ii arde i umbra, si el apoi nici pe astd lume, nici in cea viitoare nu va
aved umbrd.Bucovina.
1360, Cnd sare scntei din for, e semn a vine oaspeti.
E bine se observi si incotr6 sare.Tdpu, Tecuciu,
1361. Dac s'a dat foc la vreun acaret sau cas, de un necunoscut, si se uit cineva pe and arde, in flcri unde-i
focul mai mare, apoi se crede c vede chipul celui ce a dat
foc. Bucovina.
1362. S nu dai dimineata foc din casd, cd toatti sptarrAna o sa ai pagub.Goicea-micd, Dolj.
1363. Cnd ai un copil mic ru, s nu dai foc din casa
c tipa copilul.Vlcea.
1364. Sara nu se dd foe, arbuni, etc., din casa uncle este

copil mic, ad se crede c tntralt fel copilul nu va dormi


toat noaptea.Bucovina.
1365. COnd iei un tdciune pentru foc dela vecin, trebuie s

lei un arbune ca semn.Brosteni, Suceava.


1366. Cnd un vecin se duce la altul sd imprumute foc, nu

i se dd And nu aduce iarbd verde, s lase pe vatr de unde ia foc, ca s nu ia sporul puilor din acea casd. loneanu.
1367. SA nu dai foc, cnd vecina vine sa-ti ceard, in hdrbul ei, ci s coup unul prin bttura ta, cci altM e ru de
vite.Tapu, Tecuciu.
1368. Cnd un vecin se imprumuld la altal de foc, i se da
numai crbuni, nu si tciuni, fiind ru de cearta.Ioneanu.
1369. .Ziva de sf. lie o tin oamenii ca s fie scutiti de foc.
Ei cred c cnd tun, sf. Hie se plimb prin cer trite() cdrut cu colaci. -Straja, Bucovina.
www.digibuc.ro

121

1370. Thietorul pe care se taie lernne, sa nu se pun pe foc,


caci cel ce-'1 va ti i pune pe foc, pe lumea cealalta il va
duce in spinare. loneanu.
1371. Daca" cineva viseaz c arde undeva, e semn c
a doua zi va fi zi cu soare. Bucovina.
1372. Nu impusca rndunica, nici cocostrcul, nici cucoa-

ra, c ai s ai pagub5 de foc.Jud. Suceava (V. Forscu).


1373. Sa nu asculll ra fereastra altuia, ca e rail de foc.
Vlcea.

1374. S nu lucrezi in nou joi si nou5 marti chip Pasti,


c te izbeste cu foc.Valcea.
1375. Seara, cnd stai la lumnare, s nu te uili la umbr-li, pe perete, c-i de foc.Adarnesti, Teleorman.
1376. Se crede ca spre a fi ferit de focul care mistueste
casa vecinului, este bine a pune inaintea easel sale o icoan sfant, o husa de sare i dou5 pni. Bucovina.
1377. Din ziva de sf. Ilie, femeile nu lucreaz5 o siiptmn, fiind ru de foc, trsnet i boale arztoare. loneanu.
1378. Sa nu fluieri seara in casa, c i rdu de foc. Adamesh, Teleorman.
1379. Ziva de Foca se line, spre a fi scutit prin intreg anul

de vreo daund de foc, sau ca s road soarecii lucrurile din


lad.

Bucovina ; Stnca, Iasi ; loneanu.

1380. Cnd pui lemne de soc pe foc, te dor mselele.


Ttrusi, Suceava.

1381. Nu e bine s lai seara focul neinvelit, usa i feresrele deschise, cd diavolul vine si intr in casa si strange copilul de-1 imbolnveste.Vlcea.
1382. Cnd dai cuiva foc lunia, vine uliul la gini. Jud.
Suceava.

1383. Cnd dup ce se trece focul, jratecul strluceste


mull in sob& e semn ca are s fie frig.Ttrusi, Suceava.
1384. Copilului mic pn la anul ss nu i se tunda prul-

rau de foc. Ciulnila, lalomila.


www.digibuc.ro

122

1385. CAnd nu ti se aprinde focul in sob5, e sernn cA o


femeie a nscut prin sat. Valcea.
1386. Se crede c arznd vreo cas i fiind pericol s5 se
lteasc focnl, este bine a incungiur casele cu Trita (lurnin
de la Jordan), si asa vor fi ele scutite de foc.Bucovina.
1387. In seara de Vinerea Pastelui, lumea care vine la biseric5, vine cu lumnrile aprinse. Sositi, ocolesc casa de trei
ori
fac cruce cu lumnarea pe pereti, in cele patru prti,
i

ca s fie ferit de foc, boale si trsnet Ioneanu.


1388. Daca viseaz5 cineva foc, apoi se crede cA acela
fi btut in zilele urratoare; dup altii, c a doua zi va

va
fi

soare.Bucovina.
CCXLVI. Fotografie.
1389. Nu este bine sd se fotografieze dneva, eci prin a-

ceasta i se ia din puterea corpului.Ioneanu.


1390. Nu e bine s se lase a se lu chipul (a se fotografi), c5ci acela care ar face asta, ar muri ndat, sau i s'ar
intampl o mare nenorocire.Romnii dill Istria (Burada),
CCXLVII. Frmntat.
1391. S5 nu frmnti pnea cu mna stng5,.e nu se face grul. Tapu, Tecuciu.
CCXLVIII. Frntur.

1392. Brbatii cari mor de frntur5 se duc de a dreptul


in lad.

Tecuciu.

CCXLIX. Frate.

1393. Dacd se intmpl de mor intr'o familie doi frati, unul dup5 altul, de mai rmne vreunul, acela se prinde frate
de cruce cu un tnr ce nu face parte din familia lui. Aceasta se face astfel: la mormntul celui din urm frate, dup5 ce
se coboar5 mortul in groap5, se coboar i fratele lui dupa el
sede pe cosciug, iar tnrul care sede pe nlalul gropii,
ridic5 in sus; apoi se pun fat'n fat
apuc5 de rnn
'11

www.digibuc.ro

123

apucnd amAndoi de un colac, il frng in cloud, apoi se sdrut si astfel sunt frati de cruce. Fratele de cruce si cu sora

de cruce, nu se pot lu in cstorie.Ioneanu,


CCL. Frig.
1394. Cine va umbl mdcar cu boand vara,va suferl iarna

de frig.Tpu, Tecuciu.
1395. Copiii cari se nasc vara, sunt frigurosi.Tpu, Tecuciu.

CCLI. Friguri.
1396. Se crede a frigurile il apucd pe orn dacd a mncat
sau but ceva lacorn ; deci dac se stie care bucate sau bduturi i-au stricat, apoi trebuie a maned sau bed din acel fel
foarte mult, si apoi frigurile 11 vor ls. Bucovina.
1397. Cel care are vreun fel de friguri
cdci sunt 77 de
felurieste bine sa bed ravac cu rachiu, si se vindec. Bucovina.

1398. In ziva de Obrejeanie se ia o crculd cu 7 prune,


cdteva alune si se pstreazd la un loc neumblat, ea s nu
fie stricate de ceva, cci sunt bune de friguri si de alte boale in cursul anului. --Creasna, Gorj.
1399. Joi seara, sptmna patimilor, cnd se citesc cele
12 evanghelii, e bine ca cei cari se duc la biseried, s facd
cte un nod in baier, dupa cetirea fiecdrei evanghelii si cu
acea baier cu 12 noduri de se va incinge cine are friguri,
ii va trece. Ioneanu.
1400. In ziva de sf. Gheorghe spald-te pe picioare pnd in
rdsrit de soare si te scald in acea zi de mai multe ori, cd
nu vei fi bolnav de friguri; cu un cuvnt vei fi sndtos tot
anul.Luncusoara.
1401. Primvara cine se va scldd mai inainte de a mnca cas, toata vara il va prinde frigurile.Ioneanu.
1402. Ca s nu te scuture frigurile, inainte de a te scld
intias clat tram, sa mnnci carne de vrabie.Degerati,
Mehedinti.
www.digibuc.ro

124

1403. Cine in ziva de Boboteaz5 va intr in ap5, scap5 de


friguri. Ciulnita, lalomita.

1404. Se crede c dac5 are cineva friguri, este bine ca pe


cnd il incep a-I scuturA, a turnA pe respectivul pe neastepfate o colA de ap5. sau sa se scalde in ap5 rece, si frigurile il vor 15sA. Bucovina.

1405. Cnd te scutur5 frigurile, dac5 vrei s5 te lese indat5,

s5-ti toarne o cold cu ap5 pe cap, o femeie care a lost furat5 de brbatul s5u; da s5 se p5zeasc5 s5 n'o vezi, caci se
duc frigurile pe dnsa.Jud. Suceava.
1406. De friguri e bine s5-i toarne bolnavului, din cap, o
cof5 de ap rece, pe nestiute, o femeie fugit de brbatu
s5u.T5pu, Tecuciu.
1407. Daca cineva e prins de friguri, s cheme o femeie,
care a fugit cu cineva; s5 toarne apa pe bolnav, cnd doarme, si sa fug5 acasA, ca s fuga frigurile de el, cum a
fugit ea de la OHO. Petresti-de-jos, Dolj
1408. De zaci de friguri i vrei s5 te lecuesti, sa arunce
cineva peste tine, pe cnd dormi, o donild de al:15, cnd
vei siiri din somn, speriat, frigurile vor fugi de fric5. Adamesti, Teleorman,
1409. In ziva de Thierea capului sf. loan Botez5toru (29 August), nu se taie nimic, fiind ralu de friguri loneanu.
1410 De friguri scapi, cnd se desbracA popa pe tine.
Tapu, Tecuciu.

apucat pe cineva frigurile, este


1411. Se crede c dac5
bine a lu un peste mic aflat in rnnuntaiele alit]) mai mare
a-I usca, pulverizA i apoi a be acel praf i frigurile Il vor
15sa.Bucovina.
1412. Cine bea zeam trecut5 prin amas5 de serpe, scap5 de friguri.T5pu, Tecuciu.
1413. La crucele din r5spAntii se pun cArpe de cnepa" si
se tin acolo 6 siipliimni ; apoi se tau. Acele cArpe sunt bune

s5 se afume cei cari au friguri si sunt deochiati.Ioneanu.


www.digibuc.ro

125

1414. Ca s scapi de friguri, taie unghiile, bagd-le inteun


ou si pune-le la rdspntie. Catane, Dolj; Ciulnita, lalomita.
1415. Se crede cd cel care are friguri, este bine s-si taie.
Or din cap si unghiile degetelor in crucis, care apoi se pun

inteun ou, care se stria ceva, si apor se pune in crucile


unui drum si apoi se vindecd. Bucovina.
1416. Cnd copilul e apucat de friguri, s-1 culce jos, s
treacd alusarii de trei ori peste el, Cci ii trece, Vlcea.
1417. Balega de cal e bund de friguri, dac o storci de
zeam si o amesteci cu putin apd, dAnd-o de but bolnavului.Tdpu, Tecuciu.
1418. Primvara cel ce vede rndunica intiu, s caute in
pmnt sub talpa piciorului drept, cd va gsi un cdrbune.
Acel cdrbune este bun pentru friguri.Ioneanu.
1419. Cnd vezi intiu si intiu rndunica si barz, s stai
in loc si s scobesti pmntul sub piciorul drept, cd ai s
gsesti trei cdrbuni, pe care sa-i iei si s-i pdstrezi, a sunt
buni pentru leacul frigurilor. Vlcea.
1420. Se crede cd frigurile se lecuesc dacd respectivul ce
le are se afum cu cuibul unei rndunele.Bucovina.
1421. Pentru friguri cdpdtate din fricd, e bine s te afumi
cu Or de urs, sau cu excremente de lup, care contin mult
pr.Tdpu, Tecuciu
1422. Pentru friguri s se afume cu gdinat de barz. -Muntenia.
1423. Primvara cine vede vreun brotdcel prin iarbd, s5-1
prind si sd-i scuipe de trei ori in gur, apoi sa-i dea dru-

mul, fiind bine contra frigurilor.Ioneanu.


1424. Se crede ca frigurile se lecuesc dac se ia pascd
jidoveascd, se freacd si se bea in ceva.Bucovina.
1425. Cnd te apuc frigurile, sd te afumi cu floarea-soarelui furatd, ca-ti va trece. Miluta, Mehedinti.
1426- De friguri se ia trei muste de cal, vii, se pun in cafe
www.digibuc.ro

126

o boab de visin (dulcea() si le ia dimineal pe inima nernnca15.- Ca lane, Do lj.

1427. Pune in snul unui tricos o broasca de grdin, dac


vrei s-ti treac frigurile. Tpu, Tecuciu.
1428. Cnd vezi mai intiu broasca verde, s o prinzi i s
o scupesti in gur, ca peste an nu vei fi bolnav de friguri.
Luncusoara.

1429. Sparge coaja de ou ce ai mncat, dac vrei s nu


capeli friguri.Moldova (Revista Rsritul.)
1430. PAduchi pusi in rachiu, bun pentru friguri. -Elisabeta,
Roman.

1431. Cnd te scutur frigurile, s te afumi cu piele de


serpe, c apoi nu te mai scutur. Podul-Turcului, Tecuciu.
1432. Cnd vezi buratec intia oar primvara, s-1 pupi
de trei ori pe spate si s5-1 dai peste cap, a apoi n'ai friguri.Vascani, Suceava.
1433, Cmas de mnz de iap, luat (ars) cu rachiu, e
bund pentru friguri din facere.--Tpu, Tecuciu.
Ca s scapi de friguri:
1434. Se toarn bolnavului o cof de apa peste el;
1435. Se bea vin amestecat cu sare;
1436. Zama de troscot pisat sau de rdcin de pelin ;
1437. Se bea zam de baleg5 de cal;
1438. Du-1 dimineal in gradina i cu pielea goal scutur6-i rou5 din copaci;
1439. Du-te noaptea cu el inteo rspintie de drum; acolo
se face groapa, se pune un ou proaspt i sare, si se zice :
cnd va scoate puiul acesta ou, atunci sd mai apuce frigurile pe cutare; cnd se va face ou de sare aici, atunci s mai
apuce frigurile pe cutare.ppu, Tecuciu.
CCLII. Fructe.
1440. Dac in noaptea de Craciun arunci cu piatra tn arbori, vor d mai multe frucle. Moldova (Revista .Rsritul>.)

www.digibuc.ro

127

CCLIII. Frunte.

1441. Se crede ca oamenii cu o frunte nalta, sunt foarte


cuminti,Bucovina.
1442. Se crede Ca doi insi cari din intmplare 1i lovesc
fruntile una de alta, vor linea amndoi un copil la botez.
Bucovina.

CCLIV. Frupt.

1443. Lunia nu se mnnca frupt; patesti ceva,


vite ii rau de dihnii.Broteni,Suceava.

pentru

1444. Oud, lapte, branza frupt albin zilele de pop (zi

de post), nu se vnd.Brosteni, Suceava.


1445. Daca s'a spurcat copilul mncand de frupt in postul
cel mare, mama s nu mnnce de frupt in ziva de Pasti.
Covurluiu.

CCLV. Fudulie.
1446. Cnd se incurca ala la cusutura cmii, Insemneaza

ca persoana careia i se coase, este fudula.Valcea.


CCLVI. Fuior.

1447. Se crede c de aceea se da' preotului un fuior, ca sil


se prinda de fuior toate relele. -Bucovina.
1448. Daca se face retea din fuior furat, se crede ca se
prind in el bine pestii.
CCLVII. Fulger.
1449. Cnd fulgera, cia seal:AM sfntul Ilie sd-si aprind

luleaua;Adamesti, Teleorman.
1450. Cnd fulger, ii aprinde Dumnezeu tigara.
1451. Cand fulger, aprinde Dumnezeu lumnarea de caut

pe drac s-1 frdsneasc si s-I detune,Tpu, Tecuciu.


1452. Cnd fulgera, sd nu stai langa cane sau pisica, cci
te va trasni.Ciulnita, lalomita.
1453. Cand fulgerd intiu, s iei paie de jos cu ochiii inchisi, dici sunt bune de fulgeratura. Ciulnita, Ialomita.
www.digibuc.ro

128

1454. Cnd fulgerd, se face cruce, ca dracul s fugd de

langa noi si nu trasneste de cat acolo unde se ascunde.-Jud. Suceava.

1455.- Cand fulgerd, s nu .stai in usa casei. Ciulnita, lalomila.

1456. Procopitle (8 lulie) se tin de sateni, ca s nu fie loyip de fulger. Straja, Bucovina.
CCLVIII. Fum.

1457. Cand fumul din sobd navAleste uneori in casa, e


semn c vremea o sd se schirnbe.. -Stnca, Iasi.
1458. Cand fumul din hogeag se suie drept in sus, e semn

de vreme buna; cnd se inprstie pe pdmant, va vrernui.


Brosteni, Suceava; Stnca,
1459. S nu te pii in drum, cd-li d fumul in ochi. Valcea
CCLIX. Furca.
1460. Cand iese inaintea unui brbat vreo femeie cti furca
torcnd, sau de se duce cu furca la niscaiva muncitori cari

lucreaz pe camp, in acea zi va merge acelor lucrtori ru,


vor da pagubd, fiind furca cobitoare rea.Ioneanu.
1461. 13n pe vremea fanului, femeile n'au voe sa mearg

cu furca in brau torcand, cd bate piatr.Jud. Suceava.


1462. Dacd infra' inteo pravalie vreo femne torcnd, nu se
va mai face in acea zi vnzare in acea praudlie, fiind furca

piaz rea.Ioneanu.
1463. Dacd mritd o mama' o lard, nu-i (Id furc, a la din
contra., i-ar da srcie.Bucovina,
CCLX. Furnica.
1464. SA nu mnnce furnicele din laptele unei femei, cd-i
va pieri tata.Ioneanu.
1465. &Ind ies furnici multe dintr'o crpturd, are sd ploaie.--Parpanita, Vasluiu.

.1466. E semn de mare srcie i lipsd, chid sunt multe


furnici pe jos, cu aripi. Taint, Tecuciu.
www.digibuc.ro

129

1467. CAnd cineva vorbeste seara de pui de vrabie, sau de


altceva, II mAnncA furnicele. Rudeni, Arges.

1468. Oule de furnici mari, sunt cele mai bune de pus in


unclip. Tpu, Tecueiu.
1469. Calci a rau cAnd calci inteun furnicar Tapu, Tecuciu.

1470. De faci casa pe furnicar, nu mai ai rgaz de oaspeti.


Covurluiu.
1471. CAnd strici m-osinoiul de furnici, are sA ploaie.Bogdnesti, R.-Srat.

1472. S nu cumva s moi un bat in scuipat si apoi sA-1


pui in furnicar si pe urmA InAcrit cum e, sA-1 pui in gurA, cA
te otravesti.Tpu, Tecuciu.
1473. CAnd vezi cel intAin furnicar primavara,s te dai de
trei ori peste cap, ori sA iei trei pumni de furnici si s le
svArli peste cap, ea apoi ai noroc. Popeni, Tutova.
1474. CAnd vezi intAias data' primAvara furnicari, sA iei in
mAna dreaptA furnicari si sri asvArli peste cap, iar din gurd
sA zici: SA fiu iute ea furnicaruk si asa s faci fried de
dou5 ori, zicAnd aceleasi vorbe, cA apoi esti iute anul acela.
Parpanita, Vasluiu.
1475. Primvara sA iei furnicile cu pumnul si s dai peste
cap, pentru ca sA fii iute si sA triesti ani multi MArgineni.
Nea mt.

1476. CAnd furnicile isi fac musunoae sus pe paiele de iarWA, iarna va fi geroas. Holda, Suceava.

CCLXI. Furt.
1477. Cine furA ghizdele ori altceva dela fAntAnA, pe lumea
cealalt mAnAncA catran si foe. Tapu, Tecuciu.
1478. Dacii vei furA in noaptea Pastelor, iti va merge bine
peste an, cAnd nu te-o prinde nimeni cAnd vei furA.Catane,
Dolt.

1479. Cine furA pepeni din bostAnrie, pe lumea cealaltA,


se fac mari, iar pdcAlosul e silit s-i ridice din vale pe deal,
A. Clorovei, Superstifir.

. 9.

www.digibuc.ro

130

si jar, i iar, de oarece aproape de varf fi scapa din nou la


vale.Tapn, Tecuciu.
1480. Cand te duci la furat, si in timpul cnd stai de asculti ca s te incredintezi ca nu-i fi prins de 'cineva furand,
de a rage atunci o vaca, nu te prinde nimeni, iar de-a necheza un cal, atunci mai bine sa nu furi, c te prinde ca
din oala.- Parpanita, Vasluiu.
1431. Ornul cu gropite in obraz, are obiceiul luatului.Tapu, Tecuciu.

1482. Cnd iti fura sarea dela oi sau sau vaci, ele vor murl. Ciulnita, lalomita.
1483, Din sare si oua de i se fura, nu-ti merge bine.
Brosteni, Suceava.

1484. Daca vrei ca hotii sa nu-ti fure banii, spala-i bine si


apoi presara-i cu sare si piper. Moldova.
1485. Cand te pisca soarecele in Casa, inseamna CA de cei

din casa esti furat.Ciulnita, lalomita.


1486. Cnd cumperi un culit nou, prima bucatica pe care
o tai cu el, da-o cnelui, daca vrei s nu-ti fure cutitul. Moldova.

CCLXII.

Furtuna.

1487. Cnd afara e furtuna, romnul aprinde tamie in caDupa credinta poporului, necuratul nu se apropie de
tamale, si sf. Hie trasneste dupa necuratul ori unde ar fi as-

sa.

scuns.losif Stanca.

Fus.
1488. Nu e bine sa te duci in sat cu fusul neprins. Tapu,
Tecuciu.

1489. Cnd iti pica fusul gol din mana, cica se Lira" ca
i tu sa te juri ca" da.Tapu, Tecuciu.

n'ai sa-1 umpli; dar

CCLXIV.

Fust.

1490. Cand ti se desleaga fusta pe drum, e semn ca vei


pierde. (Se zice a din cauza ca te-a apucat cineva (le ea).

Tapu, Tecticiu
www.digibuc.ro

131

1491. Femeia cAreia i se desleag5 si cade fusta, dA a In(elege cA nu-i prea de treabA. -TApu, Tecuciu.

1492. CAnd fusta ti se desleagA dela sine, e semn a te


doreste cineva. StAnca, Iasi.
CCLXV. GAin.

1493. Cana, ori de Me ori bea apa, ridicA capul In sus si


multAmeste lui Dumnezeu. Tapu, Tecuciu.
1494. Cine furA gaina altuia, ii numarA fulgii pe cealaltA

lume. Ciulnita, lalomita.


1495. Cine furA gaini, pe ceea lume e pus s5 le numere;
dar cfmd crede CA apropie de numArat, vntul vine si suflA
penele, si pierde numArul.StAnca, Iasi.
1496. CAnd ouA gAina ou cu vine IntrAnsul, este o arAtare.Ciulnita, lalomita.
1497. SA nu te uiti la gAinfi cAnd ouA, cA orbesti.

Catane,

Doll.

1498. DupA ce un mort este ingropat, se d peste mormAnt o gAinA, apoi acea gaind se (15 de pomanA pentru acel

mort, ca pe lumea cealalt sii-i rAcAle potecile de ciulini.


loneanu.

1499. Nu e bine a tai gainele impiedecate. Catane, Do lj.


1500. C5nd strigi gainele pe la ajunuii, n'ai sA ai gAini.
TAtarusi, Suceava.
1501. AO neincepulA amestecatA cu fiiinii de popusoiu ars,

e bun5 de dat gAinelor bolnave, stupind asupra lor.--Jud.


Suceava

1502. Picioare de gAini s nu mananci, caci nu pop sA stpAnesti vorba.Ciulnita, lalomita.


1503. CAnd mtinAnci labe de gAinzi, ai s5 spui minciuni.
TaTrusi, Suceava.

1504. SA nu mnnci inima si cap de ghinA, ca-li mor pArintii. Catane, Doll.
1505. Se crede cA carnea din gina tAiat de o femeie, nu
www.digibuc.ro

132

e dulce, de aceea pun femeile pe brbati sii li taie gainele.


Bucovina.

1506. Gusa de gsini si rnza cu rachiu, e bural de viitnlii-

tura.Tpu, Tecuciu.
1507. Fetei ce se mrit nu i se d gAini, did se crede
CA apoi ar uit de casa pArinteasc5 asti de curnd ca si ginele.Bucovina.
1508. Gainele care se duc plocon la nunt de socrii (pilrintii fetei) e bine ca murna ginerelui sil le asviirle pe cas,
ca mireasa s faca lesne copiii VAlcea.
1509, Pomana fcuta cu o gdind, abia atunci e primit, daa i se spal ginei picioarele. Bucovina.
1510. Cand dai gin5 de poman5, i se spar picioarele sti
fie bun de stunnt. Sevastos, (CAltorii).
1511. Dac ti-a dat cineva vreo gin de poman5, si vrei
s o:pstrezi, las-o pulin cu capul sub aril* ca s-si uite
de vechea stpttn.Tapu, Tecuciu.
1512. SA nu pui gaina in sac cnd o duci undeva, c5-i ru.
Tpu, Tecuciu.
1513. llac a mancat vre o gin grunte cu strigoaie, se
ia si li se despic5 gusa, li se scot gruntele cele inveninate, si apoi traiesc. Bucovina.
1514. Gaina trebuie ttiiat smbta seara, c de o tai duminecd dimineata, in timpul slujbei, mor de boalti gainele.
Tapu, Tecuciu.

1515. Cnd cnt gina dimineata, Ai desface ce ti-i Mort;

iar cnd cant seara, iti face cineva farmeci.Gsinesti, Suceava.

1516. Cnd fi moare gina pe cuibar, ti se va imbolnAvi


femeia din greu la facere. Tapu, Tecuciu.
1517. Cnd g5ina face ou din prtisiturii, o calc dracul.
Ginesti, Suceava.

1518 Cnd gina face outi prsite, nu merge bine gospodria.

Brosteni, Suceava.
www.digibuc.ro

133

1519. Gainele care fac ou stArlice (stArpite,mici), se taie.


Femeile sA nu mAnAnce din ele, caci nasc stArpituri.Tpu,
Tecuciu.

1520. Cand cAnt gAinele in patul, are s ploaie.Holda,


Suceava.

1521. Se crede CA nu e bine ca ginele s beie apa in ca-

re s'a splat o gAin tiat, aci la din contra le va mAncA


vulpea.

Bucovina.

1522. Vinerea nu se matur prin casa, nici nu se da gunoiul afar, cA mAnAnc5 uliul ginele. Tot pentru aceasta nu
se d cu matura pe vatr. Jud. Suceava.
1523. A treia zi dupA Boboteazd nu se tip cenusa din vatr, pentru c5 mAnAnc dihorul ginele. -Sabolciu.
1524. CAnd aduni gogosi de tuf sau rsteie in cas, nu-ti

mai oud ginele.Catane, Dolj.


1525. In tot postul Pastelui sA nu se aduc in
galbene, caci nu vor mai ou ginele.Ioneanu.

casa

flori

1526. La srbtorile de iarn se pune sub laicerul pe care


are s sad preotul, grunte, care apoi se dau gAinelor, ca
ele s se oud Wale inteun loc. Bucovina.
1527. CAnd ginele se scoal prea de dimineal, e semn
de mare lips. Urechesti, R.-SA-rat.

1528. Dac se culcA ginele tArziu si se scoald des dimineap si tot umbl scormonind dup mAncare, este semn cA
va urma foamete.--Bucovina.
1529. CAnd se culc ginele de vreme si se scoal trziu,
e belsug, iar de se scoara dimineata si se culcA tArziu, tot
umblAnd dup mAncare, ii a foamete. Sevastos, Cltorii.
1530. SA nu se ia lunia oule din cuibarul gAinelor, cci
vor pArsi acel cuibar. loneanu.
1531. Dac cumva mAnAnci de dulce in post, s nu

ma-

nAnci ou5 dup miezul pretei (millocul postului), di nu se


mai oua gainele.

Tapu, Tecuciu.

www.digibuc.ro

134

1532. Cnd primvara vezi grauri multi sburand, e semn


ca

ai sd scoti multi pui de gaina pe vara.Stnca, Iasi.

1533. La lsatul postului de brnza, seara, s te duci in obor, s dai chicot i s zici: Gdine le tale (ale unui vecin)
neclocitoare, iar ale mele
stint necarcitoare, neoudtoare
sunt si carcitoare, i outoare i clocitoare , ca vei scoate
i

pui multi pe yard%

Catane, Do lj.

1534. Oul cel d'intiu al vreunei gdini se ia pe mn, se


scuip de trei ori si incingndu-1 in cenus, se zice : < Asa
s fie gaina mea de outoare ca cenusa In spor de sporitoare. Sabolciu.
1535. Cnd se oua o puicd pentru iiitia datd, se ia oul
acela si se poart de cdtre gospodina casei prin sperld, zicnd : Card sperld in vatr, atAtea oat sfi curg din Ohm
noastr.Tatrusi, Suceava.
1536. Cnd scoate clota pui intdiu, sa-i cerni in foc pe sit i s zici : Cnd o aduce mama apd cu sita, alunci sa
muriti voi. Catane, Doll.

1537. Cojile dela oud sa le pui pe un bdt, ca sa se

he

puii de closcd.Tdpu, Tecuciu.


1538. S nu invlesti focul, and ai vreo gdind closca, cdci
mor puii.Palten, Putna.
1539. Dacd vrei sa-ti scoald closca mai multi cocosi printre pui, sa ti-o aseze pe oud un bdiet in norocul lui ; dacd
vrei sa-ti scoatd puice, sti ti-o pule o fatd. Tdpu, Tecuciu.
1540. Se zice cd gina dup. ce se ou si se d jos din
cuib, cnd cotcoddceste, ar zice: uncle pui, nu mai gsesti.
Adamesti, Teleorman.
1541. Cnd iti vine popa 'n cas5 cu molifta, ori zi

ori pe la pomeni, fd-1 s sled pe pat at mai mutt, ca sa-ti


sted closca pe cuibare. Tpu, Tecuciu.
1542. Sd nu pui closca cnd bale vntul, cd ies ouale limpezi.Tdpu, Tecuciu.
1543 Cand pui closca, sd stropesti oudle cu apd sfintita,
www.digibuc.ro

135

s pui caleva fire de iarba verde peste ele, ca sa atrag


puii, s5 ias toli din oua. Sabolciu.
1544. rand ferneia pune closc pe ou, sa nu mearg nimeni la cas, c va duce cioara puii. Luncusoara.
1545. Cand pui closc, sa pui ouale in cuib din palarie
brbateasc5, c atunci tot cocosi va scoate g5ina.Sabolciu.
1546. Cnd dai puii mici afara in ograda, sd-i pui in poa-

15, si sa ie afar cu ei, cu ochii inchii, i punndu-i jos,


s zici: cum nu vd eu am, asa s nu vac15 cioara (ori uliul) puii.Brosteni, Suceava.

1547. Dupa ce closca a scos puii, sa-i dud in gradina cu


oborocu acoperit, si sa-i lesi, cci numai asa uliul n'are sa-i
Tapu, Tecuciu.

vad.

1548. Cand scoli pui mici afar, s mergi cu ochii inchisi,


ca nici uliul sa nu-i vada si sa nu-i ieie.Ttrusi, Suceava.
1549. Cnd se scot puii cei mici pentru intaia dat afar-a,
atunci Ii scoate gospodina legndu-si ochii, ca paserile cele
rapitoare s nu vada pull. Straja, Bucovina.
1550. Cnd canta gina cucoseste, nu-i a bine.--Brosteni,
Suceava.

1551. Cnd cnt gaina cocoseste, se va intampla pagub5,


ratfirusi, Suceava.
1552. Cnd cnt gaina cucoseste, e spre neunirea easel.
Valcea.

1553. Cnd canta gaina ca cucosul, atunci are s moara


cineva din familie. Holda, Suceava.

1554. Cand cnta gina cocoseste, e rau de moarte.

Val-

cea.

1555. Cand vreo gina cant cocoseste, este acesta semn


ca sau gina va muri, sau vreo persoana dela casa uncle se
afla.

loneanu.

1556. Dac5 canta o gaina ca cocosul, apoi se crede c5 va


urma o nenorocire, care se poate incunjura luandu-se reswww.digibuc.ro

136

pectiva gina i msurndu-se cm ea casa clela fereastr p-

n la pragul usii; de cade coada ginei lng prag, apoi se


taie coada, iar de vine capul lng prag, apoi se taie capul,
carele ins nu se manncd.Bucovina ; Rudeni, Arges ; Sevastos (CAltitorii).

1557. Gina care cnt ca cucosul, nu este bine a o line&


lang cas, deci se vinde ea cu cat se poate, si pentru banii luaji se cumpr trnale, care se d la sfanta biserica, ca
cantatul ginei s nu fie de strickiune pentru casnici. Strata, Bucovina.

1558. Cnd gina cant cocoseste, nu e semn bun; trebuie


a-i jumull penele de pe cap, si de vor ies allele albe, nu
ai a te teme; iesind ins negre, rau prevesteste. Grozesti,
Mehedinji.

1559. Cnd cant gina ca cucosul, famil a la care a cantat, are s-i mearga
Suceava.
CCLXVI. GllAnare.
1560. Unii oarneni nu mananca glbnus, c
se imbolnveasca de galbAnare.Tpu, Tecuciu.

frica s nu

CCLXVII.

1561. Cnd cineva coace sau fierbe ou5 in ziva de Pasti,


face Old. Rudeni, Arges.
1562. DacA mananci ghia, ori ()rat, ori jurjuri, faci

Tpu, Tecuciu.

Gndac.
1563. De gndaci de cas se poate cotorosi, daca se iau
vineria cu dosul mturii si se dau peste drum.Bucovina.
1564. Se crede ca spre a se cotorosi de gAndaci; trebuie
a afurn in cas cu piele gasit5.Bucovina.
1565. De a scp de gAndaci din cas, se crede ca trebuie

a lua nou5 din ei si a-i duce la rspantie de drum sau intr'o crsm sau moar, Linde s li se de drumul, Ursa asa
ca s nu vad nimeni. -Bucovina.
www.digibuc.ro

137

1566. Se arunca gunoiul de gandaci de matase in drum,


ea alcand oamenii pe el, s se faca firele lungi cat drumul.
Maia, Itfov.
CCLXIX.

Gard.

1567. SA nu rupi lemne din gard, c te mananca canii prin


sat.Tapu. Tecuciu,
CCLXX.

Gasek

1568. lama, pe timp de ger, dac gastele fac ca si cum


s'ar scAlda, e semn sigur ca vremea o s se moaie.Stanca,

1569. Se obisnueste a se Ilia bobocii de gAsca iesiti din


oua, a-i luA in catrint i a-i duce cu ochii inchii afara, ca
sa nu-i manance ultul.Bucovina.
1570. Puii de gasea nu mor dad li tai din coad, si cu fulgii firele ce ai tiatii alumi.--Sabolciu.
CCLXXI. Gt.

1571. Cand if chiore gatul, ai sa bei vin ori rachiu.


I3rosteni, Suceava.

1572. Cand fi cantA gatul, fact petrecere.


torii).

Sevastos (CA 15-

1573. Cand Le arde gatul, sa-ii lingi podul palmei, c-li


Tpu, Tecuciu.

trece.

1574. Cand mortului


gatul moale, e semn a are sa mai
moara iuc cineva din cas.Stanca, Iasi; loneanu.
CCLXXII.

Geank

1575. Cand ti se va bate geana, e semn ca ai sa plangi.


Tapu, Tecuciu.
1576. Daca i se clateste cuiva geana dreapta, apoi se crede cia acela va avea o bucurie sau veste buna. Bucovina.

1577. Cand geana dreapt se bate, o bucurie ai sa ai; iar


cand se bate cea stanga, ai s ai supArare. -Jud. Suceava.
1578. Dac i se elateste cuiva geana stanga, apoi se crede
ea acela va plange. Bucovina.

www.digibuc.ro

138

CCLXXIII. Gemeni.
1579. Se crede c femeia care mnncA doua fructe de gemene, va ave copii gemeni.

Bucovina.

1580. Lucruri ingemnate s nu mannci, c faci copii gemeni.

Brosteni, Suceava.

1581. Ferneia insrcinat s nu mnnce dotal poame crescute in pom lipife una de alta, cci va face doi copii ge-

meni.Ioneanu.
1582. Se crede c dac5 mnnca o vac doub spice de
gemene, va ft doi vitei. Bucovina.
1583. Femeile nu mnnc5 niciand un ou de gainfi care
are dou glbnusuri, c'apoi ar ave gemeni. Bucovina.

1584. Copiil gemeni pot face mulfe lucruri bune, pot ajula
la diferite boale, si au puterea de a fermec, descnt
vindeca.- Marian, (Nasterea).

CCLXXIV. Ghebos.
1585. Copilul zmislit spre o siirbtoare, iese ghebos.
Jud. Suceava.

CCLXXV. Ghem.

1586. CAnd da cuiva ca ghemu 'n cap, nu mai creste. Rudeni, Arges; Vlcea.
1587. S nu pui in capul copilului ghem, c n'o s mai
creasc.

1588. Cnd faci ghem, insir ata pe o buclica de One,


iar nu pe Carp., aci pe lumea cealalt o mnnci. Ciulnita,

1589. Seara s nu faci ghem, cAci se invrtesc "vitele din

curte.Valcea.
CCLXXVI. Ghiap.
1590. Cnd sfntul Neculai gseste Bistrita neinghetat,
pune pod de gheat peste ea. Brosteni, Suceava.
CCLXXVIL Ghimpe.
1591. Cnd ti-a dal un ghimpe ori un spine, suf15-1 in vant
sa nu-ti mai de i altul.Tpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro

139

1592. Cnd h-a dal un ghimpe

1-ai scos, pstreaz-I, ca

alfel ii mai &A i allul. Tam!, Tecuciu.

Gingie.
1593, Daca ai roseata la gingii, ia un fir de !Ana rosie, uCCLXXVIII.

da-1, da-1 prin sare

freaca-te pe gingii joia

dumineca,

disdedimineata, papa nu rsare soarele, apoi du-I la raspinteni si-1 intinde s treaca peste el cineva. Cand il Iasi Os,
zici de trei ori : Nu lapad fir rosu, ci lapad roseata (sau nlitul) dela mine din gura (ori din gingii).Spatarei, lalomita.
CCLXX1X. Glie.

1594. in ziva de Pasti se pun de o parte si de alta


pragului, glii de iarba verde, pe care calca cand vine de

la

biserica. Rudeni, Arges.


CCLXXX. Glont.

1595. Cine a fost impuscat dinadins ori din gresala si are

glontul sau haliciul in el, de acela dracul nu se apropie.


Tapu, Tecuciu.

CCLXXXL Goand.

1596. Cand vrei sa faci goana cu mai multi oameni, nu


scoate vorba in sat, ca nu ti-a ie nimic. Tapu, Tecuciu.
CCLXXXII. Grdinrie.
1597. Cand anu-i mare, iese prost gradinriile. Tapu, Tecuciu.

CCLXXXIII. Graiu.
1598. Sa nu vorbesti cand popa iese din altar, ca-ti i.,a Dum-

nezeu graig1.Tapu, Tecuciu.


1599. in noaptea sf. Vasile se deschid cerurile si atunci fiecare animal poate grai ca si oamenii. Cel care asculta ceea
ce graiesc animalele, mare, caci Dumnezeu nu vrea ca oamenii s stie treburile dumnezeesti, Lipova, Vasluiu.
CCLXXXIV. Gr5u.

1600. Sa nu maturi cu manele de pane, ca face graul taciune.

Catane,
www.digibuc.ro

140

1601. In ziva de NO s nu dai cu mtura prin cas, cd


face gran! secard.--- Catane, Doll,

1602. La Sarrit (9 martie) se impart cei 44 de bradosi ce

se fac cu o zi inainte si 44 pahare de vin. Se pune unscul


de nrdmzat i o carpd alb pe culme, ca s se facs- grul
rosu, mult si mare.Catane, Do 1j.
1603. Joile
martile diva Pasti, nu se spald cmesi,
ca se opreste graul.Nu se toarce, nu se -tese, nu se pune
i

vrtelnit, cd bate piatra.Catane, Do 1j,


1604. Se mai aruncti peri de porc, sd se far grtil ct peria; asemenea mere, pere, s se facti boabele ca merele, etc.Catane, Do lj.

1605. S arunci cenus in grail, cnd pleacd la srridnat, ca


sd nu facd tdciune.--Catane, Dolj.
1606. Cnd sameni gru de primavard, ori grti curat, a-

tunci se pune in grau din care seameni, o rdcat inchisd


s nu vorbesti cu nimeni nimic, cd atunei i gura paserilor
va fi inchisd si nu vor puted maned grul.Luncusoara.
1607. Cand sameni graul. s fii cu cdmasa splat si curat
de noaptea, ca sd nu facd grul tdciune. Valcea.
1608. Cand semeni gru mai ntiu, smntorul aruncd de
trei ori smnta cu ochi inchisi, zicnd: asa s nu vadd pdsdrile grant, cum nu-1 vd eu acuma.-- Saboleiu.
1609. Cnd te duci la smnatul graului in capul locului,
sd arunci cu gran in sus de trei ori si s zici: Doamne alut cu bine, ca sd se facd grul.Vlcea.
1610. De vezi c mnncd pdsdrile graul, atunci incunjurd
grul in vreo noapte cu ochii nchii, avand in brate un bial legat la ochi, ca sd nu vad, cd atunci nici pdsrile nu vor
veclea gran! ca s5-1 mnnce, ce-i vor da pace. -Luncusoara.
1611. Dacd visezi grau verde in postul Crciunului, e semn

bun ca and are sd fie mnos In toate si grul o s fie foarte


bun.- Vlcea.

1612. E bine s lai i pe a doua zi macar un petecel de


www.digibuc.ro

141

grdu nesecerat, cnd

il

isprAvesti de vreme, c-i a bel-

sug.--Tapu, Tecuciu.

1613 Cnd se macind grdu de 51 nou, se fac doi colaci.

Se leagd cu un fir de ald rosu de ciuturd, mai addognd


si sporis (o planta), fiind credinfa ca sd se sporeascd:graul.
Se sculunda ciutura in fntn; se scoate Mud, se frng colacii si se dau la copii. Catane, Doll.
1614. Cnd seceri la gru, sa lasi un peticel numai ct cuprinzi cu brafulnurnit barba lui Durnnezeu -in tnijlocul
lanului, c asa e bine. Adamesfi. Teleorman.
1615. SA atArni totdeauna 3 ori 9 fire de gru la icoand.
Unii oameni pot impleti frumos spice de gru; impletite ori
nu, ele poartd numele de barba lui Dumnezeu.--Tdpu, Tecuciu.

1616. Cele din urmk spice de gru se numesc .barba


Vlasca.

CCLXXXV. Graur.

1617. La 40 de snli se face fumegar, si incotro se abate


fumul, Inteacolo sunt pui de graur.Sabolciu.
CCLXXXVI. Greata.
1618. Cnd li-a fi great& linge peretele de var.-- Tpu,Tecuciu.
este greald,
1619. Cnd vezi un cne scrnavindu-se,

si mai esti cu altcineva, spune-i i aceluia, ca sd


fie.Tapu, Tecuciu.

nu-1i

mai

CCLXXXVII. Grier.

1620. Cnd ai grieri in cas, pe unde intra ei, pune o piele de iepure, ed. fug. Tdpu, Tecuciu.
1621. Dacd lii casa ai grieri, ca sa scapi de dnsii, pui o
roatd de car in cas.Ciulnita, lalomila,
1622. Ca sd deprtezi grierii din casd, sd pui o copit
de cal mort, pe uncle intr, c ei fug si mor.Tdpu, Tecuciu.

1623, Pentru a alungd grierii din casd, prinde un grier,


www.digibuc.ro

142

i tarandu-1 afara din cas, II batjocoreli


in tot feint. Ajungand la o raspintie de drum, anini cu ata
de un stalp
lavi acolo. Toti grierii din casa vor ie pentru
a nu se mai intoarce niciodata.--Jud. Suceava.
1624. Ca s-li iasa grierii din cas, cand a fi lun nou,
sa-ti strige cineva de afar& pe fereastra: Craiu nou In tara,
iar tu s rspunzi: S lasa grierii afara. Tapu, Tecuciu.
1625. Dac ai grieri in cas, sa aduci unul de camp i sa-1
leaga-1 cu o aid

pui intre ei, c cei de casa fug.Tapu, Tecuciu.


1626. Grierii nu-i bine a-i ucide, cad la din contra intr lii
.urechile celui ce-i ucide, ci se iau pe tin bat *i se dau afaM.Bucovina.
1627. Sa nu umbli dupa ucisul grierilor din casa, c-i pacat,
de oarece grierul e semn de bel*ug. Tpu, Tecuciu.
1628. S veri borul, cand gaseti in putina grieri, ca-i
rau de viermi.Tapu, Tecuciu.
CCLXXXVIII.

Grindina.

1629. inainte de sf. Hie sa nu svarli cu mere in sus, ca


bate piatra peste ogorul tau, cat merele.--Broteni, Suceava.
1630. in a noua Joi dupa Pa0i, .Joia verde, sa nu lucrezi
nimic nici in casa nici la cmp, ca sa nu bata piatra. Valcea.

1631. Din Joi mari (joia de 'naintea Pa*telui), i pa la


'spas (Inaltarea Domnului) nu se toarce, coase, fierbe camei, etc, joule, ca bate piatra ori se 'ntorn ploile i se face
secet.Jud. Suceava; Grindu, lalomita.
1632. Cand ciocneti ou in ziva de Pati, are sa ploaie
cu piatr.--Lipova, Vasluiu.
1633. La sf. Ilie, daca bati roadele de pareti, are sa bata piatra. Padureni, Putna.
1634. Rana la Sanziene s nu turteti prune, s nu le tai
CU brWa, c va bate piatra.- Sabolciu.
1635. Primavara podgorenii leag cateva vite din vie cu
salcie dela Florii, ca sa fie ferita de piatra. -1oneanu.
www.digibuc.ro

143

1636. Cnd cade grindina, infinge un cutit in Omani, *i


ea va incet indatd.Grozeti, Mehedinti.
1637. Cnd bate piatra, infige toporul in parnnt ca-i bine.

Jud. Suceava.
1638. Cnd bate piatra, se Infige toporul in Omani i se
pune sare pe muche, ca sa stea.Catane, Do lj; loneanu.
CCLXXXIX. Groap.
1639. Cnd gseti vreo groapa (mormnt), sa nu mai cerci
ce-i inauntru, c nu-i lucru curat i poti mur pe loc.- Tapu,
Tecuciu.

1640. Cnd sapi groapa altuia, s n'o faci larga, c moare


din neamuri.Vlcea.
CCXC. Gijnoiu.
1641. In ziva de Macinici, toate gunoaiele se ard ca sa vie
primavara mai curnd.Ciulnita, lalomita.
1642. Gunoiul din ziva de sf. Gheorghe sa-1 lepezi la rclacina pomilor, ca rodesc bine pe urma.Stnca, Iai.
1643. Sa nu dai lunia afara gunoiu din casa, caci Ili mannca uUul gainele.Palten, Putna.
1644. Vinerea s nu dai nici odata gunoiul afar& ca-i
Tpu, Tecuciu.
1645. in ziva de Pa Oi i de Craciun, nu se tipa gozu din
cas.--Sabolciu.
1646. A doua zi dupa lsatul de sec nu se da gunoiul
fara din casa, c noaptea vine lupoaica i fur carbuni.Splalomita.

1647. in ziva de praznice, cum e la sf. Pa*ti i Crciun,


nu mtur in casa, iar a doua zi, cnd ai mturat, du gozul
(gunoiul) acela la pomi, c vor fi roditori.Luncwara.
1648. Gunoiul se cara pe camp numai la lun nou, .ca
sa inoiasca pamntul i sa nu faca viermi.Straja, Bucovina.

1649. S nu te pii In gunoaie, c e rau de buboaie.


cea.

www.digibuc.ro

Val-

144

1650. Gunoiul amestecat cu Or, fie de la scarmnat lna,


fie de la tuns, nu se d afar& ducndu-1 cu mtura pand 'n
tind ori pe prispd, cd-i ru, ci trebuie s-1 dai din casd pe
mturd. -Tdpu, Tecuciu.
1651. Gunoiul nu se svArle nici odat in fafa soarelui, c-i
ptezi fafa, i el pe urrnd vara ni arde smndturile, iar iarna lasd frAu slobod gerului de ni gteste vitele i pe noi,
cu frigul lui.- Stnca,
1652. Fete mari dupa ce ma-turd, s nu asvArle gunoiul in
spre soare, ci In alt parte, ca numai aa se mrit degrabd. -Tdpu, Tecuciu.
1653. Cnd dai gunoiul afard dupd asfinfitul soarelui, nu-i
bine.-Ttr4, Suceava.
1654. Fetele mari s nu dea afar gunoiul mAturat din cas
dimineafa spre fata soarelui, cdci se mrit anevoie.-loneanu.

1655. S nu dai gunoiul spre rsrit, cd e Neat. VAlcea.


1656. Gunoiul sara nu se d afard, c pe urm nu vin vacile la vifei.-Stnca, lai.
1657. Gunoiul mdturat seara din cas s nu se dea tot
seara afard, cdci e rdu de urt.-Ioneanu1658. Gunoiul nu e bine s-1 dai afard din cas dup apusul soarelui, cad produce pagube.-Ciulnifa, lalomila.
1659. Nu este bine a scoate gunoiul mturat In ziva ajunului Bobotezei, cd la din contra se scoate norocul din casd.
-Bucovina.
1660. Cine-i lasd gunoiul Ingd prag, ori Ingd prispd, nu-i
va intrA nimenea In casd cu veti bune.-Tpu, Tediciu.
1661. Nu se tine gunoiul la us, ca nu se mrit fetele.
Lespezi, Suceava.

1662. Cnd e mort in cas," s se mture gunoitil de la


us in spre fundul casei, pentru ca_ sd nu ias gunoiul Inaintea mortului; tot w i la cArcium, pentru a ave musterii.-1-1ntescu.

www.digibuc.ro

145

CCXI. Gura.

1663 Se crede ca nu e bine a intrebuint pelincele unui


copil ca obiele sau altceva, c la din contra se va ahzi (va
pup) copilului din gurkBucovina.
1664. Copilul mic s nu se steargd la gur cu crpe de
la sezutul ski, cAci and se va face mare, ii va mirosl gura.
Ioneanu.

1665. 0 mama sd nu stea cu spatele la copilul sau, pand


nu-1 boteaz, aci va dobandl miros la gur5.Ioneanu.
1666. Pe primii dinti ce iese unui copil, sd dea tat-al cu
bani de argint, apoi acei bani s-i druiascA copilului, ca s
nu-i miroase gura vreodat. loneanu.
1667. S nu dai ceva din gurk c-ti dai puterea.Adamesti,
Teleorman.

1668 Cnd te vei trez1 cu gura cscat, semn c te ve


irnbolnvI. -Tapu, Tecuciu.

1669. Cnd sfinteste soarele, s nu mnnci, c fad cas la


gurkCiulnita, Ialomita.
1670. Se crede a spre a astup gurile rele, trebuie a
cumpar o lacat nouk ins nu a o descui, ci a o pune
la crucile a trei drumuri, si cela ce o va ridick acela va fi
vorbit de ru de gurile rele, iars cel vorbit mai Inainte, va
fi dat uitrii --Bucovina.
1671. Cnd te scodolesti (scobesti) cu acul printre dinti,

capeti duhoare In gura.Ttrusi, Suceava.


CCXCII. Gu*A.

1672. S nu sufli In ou spart, caci Ili va creste gus.Sabolciu.

1673. Cine are gus, cnd vede primvara pentru intla


dat curcubau, s ieie un ac ori un os si sa se bat cu el
peste gus, zicnd :
Curcubeu, de unde bei,

bea din gusa mea.


Brosteni, Suceava.
A. Gorovei, Superstgii.

lo.

www.digibuc.ro

146

1674. Cine are gus, smbt sara cdnd toacd popa de


vIcernie, s ieie un bat de alun, s se bard" peste gus cu el
de trei ori, daca vrea
treac, si s zic :
Popa toac5,
gusa sac.
Brosteni, Suceava.
CCXCIII. Guter.

1675. Piele de guster uscat, prins In luna mart, e bun


Brosteni,
de guster, o board' de gt, un tel de rgusala.
Suceava.

CCXCIV. Gutunar.

1676. Se zice ca gutunarul se trece daca :se afurn, cel


ce-I are, cu pene i busuioc.Bucovina.
1677. Cine voeste s scape de suhrie (gutunariu), sarut
pe cineva In spate, M.A. s stie, si scap.Brosteni, Suceava.
1678. Cel care sufere de guturaiu, s srute pe altul In
va trece.
Iospate, care va aved ceva rosu la dnsu,
neanu.

1679. Cnd cineva are guturaiu, pupa pe altul In spinare,

si se ia la acela.Rudeni, Pages.
sruti pe cineva in
spate, fr s stie el, se ia catarul de acela Sabolciu.
1680. Dac esti cu catar (troahn)

CCXCV. Guzan.

1681. Dac fuH de la moar al sau altceva, vin guzanii


la casa ta.Preutesti, Suceava.
CCXCVI. Ham.

1682. Cnd se va desprinde hamul la plecare, s te ntorc


acas, caci vei dyed primejdie In drum.Jud. Suceava.
CCXCVII. Horn.

1683. Daca mireasa, cnd intr in casa mirelui, se ilit in


horn, ii moare soacra.Sevastos, (Nunta).
1684. Cand mireasa intr In casa mirelui, daa se va uiwww.digibuc.ro

147

t in horn, cuvAntul ei nu va fi luat in seam de barbat,ca


si cenua din vatr.Sevastos, (Nunta).
1685. De strigi pe gura hornului pe cine doreti, vine deg rabA. Stnca, Iai.
CCXCVIII. Hotar.
1686. Cnd treci pe la hotar, s scuipi acolo, ca sA nu

te poceasc ceva.
1687. De asemenea cnd o femeie d cu copilul de necaz
sa-i duca hainele i troaca la hotar.
1688. Ginele moarte iar se duc la hotar.VAlcea.
CCXCIX. Hot.

1689. rlharl poart cu sine dinti sau vreun deget de orn


mort, ca sa nu-i vorbeascA nimeni, _aa curn nu vorbete

mortul.Bucovina.
1690. Copilului mic s nu-i tai unghiile, cAci iese hot.
Ciulnita,

1691. Hotii mergAnd la furat sau prdat, invoac ajutorul

Maicei Domnului, i-i fac cruce, creznd ca apoi 1i vor ajunge urlul lor scop.---Bucovina.
1692. Dac cineva poate fix ctva timp privirile la soare,

e semn c acela este hot.Ciulnita, Ialomita.


1693. Cnd prinzi holul in curte s nu-1 imputi, c ii iei

pacatele.Vlcea.
CCC. Hrean.
1694. De vei rnnc de 7 ori hrean, te curti de pOicate,
ca curn te-ai irnprta1..Broteni, Suceava.
CCCI. Huhurez.
1695. Cand ji cnt huhurezul intaiu, ai s fii bolnav.
Ttrui, Suceava.

1696. Cnd cnt huhurezul, are s fie frig. Parpanita,


Vasluiu.

1697. Cnd cnta huhurezul in padure, ii a vreme rea.


Tatarui, Suceava.
www.digibuc.ro

148

Hulub.
1698. Se crede c hulubii sunt asa de curati, incat de

dansii nu se prinde nici tin tel de farmec sau vraja.Bucovina.

1699. S nu tii hulubi In cas, ck ei fac a saracie. --:Jud.


Suceava.

1700. S nu prseasca cineva porumbei la cas, cad sun


un augur pagubitor.Ioneanu.
1701. Inima de hulub e bun s'o mananci cu ibovnicul
sau ibovnica, ca sa traiti fericiti, ca i hulubii.Tapu, Tecuciu.
.1702. Inima de hulub crud, e bun pentru atacati s ma-

nance.Sabaoani, Roman.
1703. Cptina de porumbel nu se mananca, cad
de oftiga.Adamesti, Teleorman.

e rau

CCCIII. IapA.

1704 S vinzi nurnai de cat iapa care si-a omori manzul


In camas5.--Tapu, Tecuciu.

CCCIV. Iarba Fierului.


1705. Se crede ea acela ce are iarba fierului i atinge cu
ea orisicare 1ncuietori, le deschide. Bucovina.
CCCV. Iarna.
1706. Lemnele care le-ai ars ziva, si pun noaptea frunze-

le lor pe fereastra.Tpu, Tecuciu.


CCCVI. IaseA.

1707. Cand cuiva i se fur iasca, Ii mananca dihniile

vi-

tele.Jud. Suceava.
CCCVII. IcoanA.

1768. E mare pacat daca rupi sau parasesti o icoana I Cel


mai bun lucru e s o iei Intel) sarbatoare si s'o arunci pe
o apa curgatoare.ppu, Tecuciu.
1709. CAnd icoana cade din cuiu asa de la sine, e semn
de moarte.Stanca, Iasi.
www.digibuc.ro

149

1710. Cand plesneste lcoana, se crede a este cea mai mare nenorocire a casei.-Catane, Doll.
1711. Cnd trosneste icoana, e rail de moarte Valcea.

1712, Icoana cnd s'o ciocni cu pretele, nu este semn


bun.

Ciulr ita, Ialomita.

1713. E foarte aleas pomana, cand o faci cu o icoan.


Tapu, Tecuciu.

1714. Dupa icoana ce a stat pe pieptul mortului, st 40 de


zile sufletul lui.--Tapu, Tecuciu.

1715. Cnd icoana facatoare de minimi are stropi de ap


(e asudata), e semn c va ploua. -Tapu, Tecuciu.
CCCVIII. Ied.

1716. Cand ti-a iesi noaptea led inainte, s stii c&-i dracu;

si arunci barnetu in coarne, a pe urm nu-ti mai scap.


ii dai barnetu bine intre coarne, si pe urma ce-i vei porunci, i(i aduce. Covurluiu.
CCCIX. Iele.

1717. La aprilie in 16 ielele se prind in hor ne'ncheiat


si joac pe verdeata; verdeata pe unde au jucat ielele se
topeste ca cum ar fi ars de foc, apoi tarziu tare rsare
iariis iarb in acel loc, de o frumusete rark dar nemancand-o nici un dobitoc. Putna.
1718. lelele beau noaptea apa de prin fantni, si oricine

va bea dupa dansele, il pocesc. De aceea cand cineva bea


apa dimineata din vreo fantail& las In ea vreun seinn de
la sine, pentru ca poceala sa cada pe acel semn.Prahova.
1719. Pe sub unii copaci creste un fel de iarb mare; acolo au jucat ielele, si cei ce calca pe acel loc, i se moaie
un picior ori o mn Silistea, Suceava.
1720. Saptamana dupa Duminica mare nu se lucreaz,
spre a fi scutili de dnsele. Mai ales se feresc oamenii de
lucru luni dup ameaza in ziva a opta dunk). Rusalii, caci atunci ielele sau frumuselele ar strica pe om.--Straja, Bucovina.

www.digibuc.ro

150

1721. Cine a vzut ielele facnd bore noaptea prin poieni


i cntnd, dac o va spune, arnule*te. -Dmbovita ; Rde0,
M usceE
1722. Daca te strig cineva noaplea s iesi

afarti, sti nu

iei, 6 te pocesc ielele.Valcea.


CCCX.

Inel.

1723. E bine sA Pi inele in dete, ca cAnd blestemi, se li-

pete de el.Catane, Doll.


1724. Dac pierde unul din insurtei inelul de cununie sau
se frnge el, apoi se crede ca ctistoria ori va fi
nefericit, ori se va desface in curAnd, murind mint dintrAndac

ii.Bucovina.
1725. Se crede ca mergAnd milli la cuntinie i uitnd inclele de cununie acas, vor fi nefericiti in viala lor, sau unul
din ei va murl curnd.--Bucovina.
CCCXI.

Insecte.

1726. In ziva de Pa0i, cum vii de la bisericti, pAnti a nu


intrA in casA, ezi pe pragul uO si zi: SA se mAnAnce libarc pe libarcA, greere pe greere, purece pe purece, furnic pe furnicA, *i toate lighioanele sa se mnnce una pe
alta, daca vrei sA scapi de ele.Catane, Dolj.
CCCXII. ISCOADA
1727. Cnd te duci la iscoad (pAnda), sti-li ici o basmA

ro0e.ppu, Tecuciu.
CCCXIII. Ile.
1728. DacA o fata n'a fAcut ite, dupa ce se marit
mai faca nici odat, cad e ru de moarte.VAlcea.
CCCXIV.
1729.

sa nu

ImbMrnire.

Fata care-i taie ph din coade, imbtrnete iute.

ppu, Tecuciu.

CCCXV. Imbracminte.
1730. Cnd imbraci intiu o hain noua, pune un ban in
buzunar ca sa inlturi vreo nenorocire. Moldova
www.digibuc.ro

151

1731. Daca imbraci o hain noua, s te duci indat la


apa, ca de grabti iti vei face alta. Covurluiu.
1732. Femeia care se irnbracd barbNteste, va fi rupta de
serpi pe lumea cealalt.--Tapu, Tecuciu.
1733. Omul care cosndu-si ceva la vre-o hain, i se fnoada de la sine, este mndru. loneanu.
1734. Cine fsi coasa straiul pe dnsul, s tie un paiu in
gura, cad altfel uit indatii. Jud. Suceava.
1735. Daca rmne in vreo hain insiltura, apoi se crede
ca nu i pltit croitorul. Bucovina.
1736. Se crede cd dacd-i cade cuiva vreun bumb sau altceva de la un strain, va avea o neplcere.Bucovina.
1737 Sd imbraci hainele noud Inteo zi de sac, ca-Ii merge
bine. Tapu, Tecuciu.

1738. Se crede c acei cari din intamplare se anin cu


vestrnintele until de altul, se vor inrudi.Bucovina.
1739. Panza pentru albituri se croeste lunia, ca cel ce le
va purta, sa traiasca lung. Straja, Bucovina.
1740. Panza pentru albituri se croeste 'jute() joi, pe la
sfarsitul lunii, cci se zice a albiturile croite pe acel timp,
tin mult.Straja, Bucovina.
1741. Rufele flacallor si fetelor mari s nu se spele cu
nasturii sau chiotorile incheiate, caci nu se mai casatoresc.
Ioneanu.
1742. Ca sa-ti traiascd mult vreme haina, s ti-o croesti

marlia, joia ori sambata.Tpu, Tecuciu.


1 743. Sii nu gatesti hainele sambata, s lasi macar o cheotoare negata, c nu-i bine pentru sntate.Covurluiu.
1744. Imbracamintea nu trebue luat la purtare, dar nici
macar incercata sambata, ca-i ru de sanatate.Tapu, Tecuciu.

1745. In fundul oborocului in care se pun albiturile la spalat, se pune izmenile, apoi se aseaza de-asupra lor celelalle
www.digibuc.ro

152

i deasupra tururor albiturilor se pune iaras o pareche de ismene, si se crede c facndu-se as, albiturile
ies foarte albe si curate. Stroja, Bucovina.
1746. Se crede ca nu e bine a usca pelincele de la copil
mic nici la soare, nici la vnt, caci in cazul prim copilul va
fi ars de soare, iar in al doilea va fi furtunatec.Bucovina.
1747. Cnd imbraci haina pe dos, are sa i se inlmple
ceva.Sevastos (Calatorii); Brosteni, Suceava; Stnca, 1ai. ,
1748. Cnd imbraci hainele pe dos, are sa te bata cineva;
ori ai s ai sfada cu cineva. Ca Ica sumanul in picioare, si
nu ti se va intmpl nirnic. Jud. Suceava; Bucovina.
1749. Sa nu imbraci haina pe dos, ca se stria vremea.
albituri

Adamesti, Teleorman; Lespezi, Suceava; Padureni, Putna.


1750. Cnd te scuipi pe haine, fara voie, de uncle nu On-

desti, ai s iei parate.Brosteni, Suceava.


1751.Ziva nu se spune povesti, crezndu-se c la din contra

s'ar rupe povestitorului curand cmesile.Bucovina.


1752. Femeia sa nu bat hainele unui copil cu maiul, 'Ana
la un an, a se face copilul 13:Maus. Marian (Nasterea).
1753. Daca viseaza cineva un strain rupt, se zice ea va ayea o scrba.Bucovina.
1754 De versi pe straie vin, ai s-ti fad altele nou Sei

vastos (Calatorii).

1755. Dac sare vre un scnteiu pe cineva de pe vatra,

si se aprinde vre un straiu de pe dansul, apoi e semn a


svoana.Bucovina.

1756. S nu croesti la nici o haina intaiu gulerul, ca este


ru de moarte. Vlcea,
1757. Cnd cumperi vreo toal (hain) nou, s nu o iei
de marti la purtare.Adamesti, Teleorman.
1758. Cnd croesti o haina sambata, si o ispravesti tot
smbt. onuil a crui e haina moare CU siguranta. Stanca
Iasi.

www.digibuc.ro

153

1759. Inainte de a imbracA o camasa noua, sa dai cu foarfecele de trei ori prin ea, CA e bine de snlate.VAlcea.
CCCXVI. Imprumut.
1760. Tot lunia s iei cu imprmut, si s dai sAmbta, ca-ti
merge bine, si din zloat in zloat
Tecuciu.
1761. Brbatul nu irnprumut pe vecin, sub nici un cuvnt
cu lucruri de gospodarie femeiesti, ca stative, le, melitoiu,
etc. si nici femeia nu (la cu imprumut lucruri de gospodrie
brbatesti, ca: car, plug, grap, sub cuvAnt ca-s lucruri barbatesti si nu se amesteca in lucrurile lor. Giurgesti, Suceava.

CCCXVII. Imptwat.
1762. Buruiana itnpucalL4 are niste frunze mici, lungarele;
florile sun! de o coloare albastr, creste prin livezi. Ramurile sale sunt in numar de trei, dintre care doua cresc; cea
din mijloc nu mai creste, i e pe junfatatea celorlalte. Poporut deft a tras sf. Petru cu pusca in ea. Mil*, Mehedinti.
CCCXVIII. Inger.

1763. Cu culitul asupra altuia s nu te rastesti, c fuge


ingerul de tine. Brosteni, Suceava; Sevastos (Caltorii).
1764. Se crede c fiecare orn are un inger pazitor, care

are indatorirea sa-I pazeasca din ziva Botezului Oa la acea a morlii.Bucovina.


1765. Toti copiii de tap' cari mor, vor fi ingeri. De aceia
camasa in care se schimba, li se despica dinainte de sus
pAna jos, ca sa poata sbura.- Marian (Inmormntarea).
CCCIX. Innee.
1766. CAnd te scalzi si intri in apa, fa-ti cruce; de nu faci,
necuratul pune fiare si te inneci. Ciulnita lalomita.

CCCXX. Ins urtoare.


1767. In an mare, nu-i bine sa te insori.- Brosteni, Suceava.

1768. Se crede ca Dumnezeu pe oameni nu-i imparecheawww.digibuc.ro

154

zA tot una, ci as, c un brbat harnic trebule sd ieie o femeie lenesa, si viceversa; unul frurnos, una urAt, etc.Bucovina.

1769. Cnd cad fetele pe nestiute in ziva de Boboteaz,


semn este ea' se vor mritA.---Brosteni, Suceava; Bucovina.
1770. Se crede cA dac'd un flcu sau vkluvoiu se infrup-

ta miercuria, apoi cu greu se poate insurd.Bucovina.


1771. SA nu bati fata cu mOtura, cA nu se mArit.--Sevastos (CalAtorii).

1772. Dacd vreo fat se IA sara, apoi o ia Uil orn bAtrn.


Bucovina; Sevastos (Cltorii).
1773. Se crede c dacA vede o MCA, primvara pe c"And
sosesc cocostArcii, nurnai un singur cocostArc, ea in acel

an nu se va mrit.Bucovina.
1774. DacA se varsA Uil pahar cu ceva inaintea cuiva, apoi

se crede cA acea persoan se va mrit sau Insurd in curAnd.Bucovina.


1775. Moasele taie tivitura de la poalele cmesei in care
a nscut nepoata, si o dau fetelor mari ca sd" se incinga cu
acea tiviturA, se va mArit degrabA. Bucovina (Marian, Nasterea).
1776. DacA viseazA o copild zile frumoase cu soare, apoi

se crede c'd se va rnrit dup tin holfeiu; daca viseaz5 ea


insA luna, apoi se crede cA va hid Lin vkluvoiu. Bucovina.
1777. Se zice ea fata care este unicA la pArinti, mritAndu-se, nu capAtA un barbat bun. Bucovina.

1778. Dad la cineva prul capului este astfel aranjat cA


el se impreunA sau purcede din cloud. locuri a capului (are
douA cresteturi), apoi se crede cd va aveO douA femei.Bucovina.

1779. Dupa ce s'a sfArsit pAnza de lesut, iau fetele furceii


de la crucile pAnzei i merg pe ele de trei ori cdlare prin
casA, ca viitorul lor sot sd nu fie golan, ci s umble calare,
adicA sA albA vite si stare.Bucovina.
www.digibuc.ro

135

1780, llac unui brbat ii mor trei femei, s nu se mai


insoare, caci a patra il ingroap pe el.Ciulnila, lalomila.
1781. Cand se insoar de a doua oar brbatul rmas vAduv, pe rnormAntul femeiei sale moarte se vars ap mult,
c aceea se crede CA arde In groapA.Transilvania.
CCCXXI. IntAmpinare.
1782. Cand Ili iese cineva cu desert inainte, sA svarli de

trei ori cu Ora dup el, csa-li merge bine.TApu, Tecuciu.


CCCXXII. Intrcare.
1783. Nu-i bine se inlrci copiiul in zi de post, ci in una
de frupt.Bucovina (Marian, Nasterea).
1784. Copiii se inlarcA lunia, si astfel: de duminec seara
se pune dup usa casei un pahar cu vin si covrig. Luni di-

mineap, cand copilut se scoal, se las sd se duc singur


s le ia de acolo, apoi sA i se dea s manance. Aceasta se
face, ca sA uite Vila curand si sA n'o doreascA.Ioneanu.
1785. Ca sA uite copilul de piept, se fierbe un ou si se
pune intr'un ungher dup us. Sevastos (CfilAtorii); Bucovina; jud. Suceava.
1786. Cand intrci copilul, sa coci un ou sambAta dimineala, s5-1 pui in gunoiu, chip us, sA iei copilul sA-1, pui aproape de gunoiu, asa ca el s vadd oul, spre a-1 lu, si sa zici:
< Cum a uitat gAina oul, asa s uite X. lala.- Oul In urmA se
curla de coaja si se dA copilului sA-1 mnance.Brosteni,
Sucea va.

1787. Cand ferneia inlarca copilul, se imbrace o cdmas


cu gura la spate, si s zica: Cum am Intors cmasa, asa
s se Intoarc5 X. de la lal >.Brosteni, Suceava.
CCCXXIII. Invtiltur.

1788. Copjii cari illy* la scoal, Isi pun carlile In copaia de mlaiu, ca s-si aducd aminte de carte ca de mArnalig.

loneanu.
CCCXXIV. Inviere,

1789. In cele trei zile ale Envierii, ard in vAzduh ti ei candele marl, ce nd le vede nimeni. Brosteni, Suceava.
www.digibuc.ro

156

CCCXXV. Jidov.
1790 Se zice ca jidovii de aceea is chistrui, adicA cu pete pe 1a, pentru ca ei dupa moartea lui Hristos, sa fi tiat
si oprit un cucos i sa fi zis ca Hristos atunci va inviA,
cAnd va invia si acel cucos. Dupa aceste cuvinte, cucosul acela sa fi btut din aripi i i-a improscat cu uncrop pe ji-

dovi,jar pe tot locul unde a cazut un strop de uncrop, s'a


fcut o pata.

Bucovina.

1791. CAnd te intAlnesti cu jidan, lU merge bine.Ttrusi,


Suceava; HAniescu; Tpu, Tecuciu.

CCCXXVI. JoL

1792. Poporul tine toate toile de la Pasti pAn la a noua


sAptamAn, crezAnd c ar fi pacat sa lucreze in aceste zile.
Bucovina.

1793. Joile de la Pasti !Ana la sf. Onufrei de dup Dumineca


mare, se serbeaza de romAnii de kw, de brbali si femei,
caci alunci nu torc, nici zolese, ca sa fie feriti de zloti.
Straja, Bucovina,

1794. Joile dup Pasti se praznuesc pAna la inallarea


Domnului, ca sA nu strice grindina larinei.
arul Dornei,
Suceava; Ttrusi, Suceava.

1795. Joile de dupa Pasti nu se arA, nu se lucreazA la camp


nimica, ca e primejdios de secete, trasnele, etc. StAnca.
1796. Joi in sAptAmAna patimilor, sA nu se spele rule, cad

la morii, in loc sA li se duca pomana ce li se dA, se duce


ltri din splturi. loneanu.
1797. Nu lucr in Joia apelor, cA e rAu de injepat. VAlcea
CCCXXVII.

Judecat.

1798. CAnd cineva are judecat cu altul, i face o at de


cAnepa de vara si, dupa ce a descAntat-o, se incinge cu ea
peste mijloc. la genunche, la glesnele picioarelor, la mAni,
la coate i la gat, aceasta spre a se putea uimi judectorii
si a se pune lucrul la uitare.--Tecuciu.
1799,_ CAnd mergi la judecat, pune-ti o pietricica in traist5.--TApu, Tecuciu.

www.digibuc.ro

157

1800. Talharii, dacd infra la judecatorie, calca cu calcaiul

piciorului de trei ori pe pragul uii, ca asa cum tace pragul, sa tacj gurile asupra lui si sa ias bine, Bucovina.
1801. Cnd tai urzala Ouzel, sa nu cosi cu ea cmesile,
ca nu ai dreptate cnd te duci la judecata.Jud. Suceava.
CCCXXVIII. Jug.

1802. Jugul boilor sa nu-I pui pe foc, Ca nu posi murl, si


numai te chinuesti.Brosteni, Suceava.
1803. Jugul boilor s nu-I arzi, c cnd ai sa mori, sufli
din greu, ca i ciind trag boii la jug.Lipova, Vasluiu.
1804. Jugul ce a servit la trasul boilor nu se pune pe foc,
ca e mare pacat. Omul ce a fcut aceasta treat* nu poate
murl pAna ce nu i se pune sub cap un jug.Stnca, Iasi.
1803. Tandura din jugul boilor sa nu puie nimeni pe foc,
ca la moarte se va cazni mull pAna s-si dea sufletul ; se
va bale taman ca boii cnd trag la .plug. Adamesti, Teleorman.

1806. SA nu pui jug pe foc, cad sberi ca boul.

Patten,

Plltna.

1807. Jugul de porci, vitei, cni (naravasi), cai (de la tri-

er), boi, etc., nu se pun pe foc, cad porcii capata brncii,


cnii turbeaza, etc., iar stapAnul va purta pe cealalta lume
juguri grele In gt. -Tapu, Tecuciu.
1808. Cand cineva taie un jug de la porci, cnd mare omul acela, grohaie ca porcii.Padureni, Patna.
1809. Jugul boilor nu-i bine a-1 [Asa peste noapte afar&

ca sa nu se spurce cnii pe el, caci din contra, boii capt


sgaib, adica un fel de rapAn, la grumaz.- Bucovina.
1810. Femeiele s nu paseasca peste vreun jug, cad mor
boil cari trag la acel jug.--Ioneanu.
CCCXXIX. Junghiu.
1811. Se crede ca nu se pune furca din care se toarce,

culcata, cad la din contra acel ce toarce va capata junghiuri.Bucovina.


www.digibuc.ro

158

1812. Sii nu te loci cu frigarea (sucala), a te imbolnaveti de junghiuri. Dpu, Tecuciu.


1813. Se crede ca dac are cineva junghiuri, este bine a
spla limba cloptului bisericii i apoi a se spla cu acea
ap5.Bucovina.
1814. Pentru junghiu sa cumpere margelw albasfre mici, s le piseze, s bea cu rachiu de drojdii. -- Manuscris
1788 (Hasdeu, Etymologicum, I, 717).

1815. Se crede c daca are cineva junghiuri, apoi e bine


a lu fuior de cnepd de var, a-1 suci la spate i a face
nou noduri i eu asta legndu-se crucis peste piept, ii vor
trece junghiurile.- Bucovina.

1816. Ca s se afle junghiul la un copil, se ia un Obinu de ou proaspt si se poarta pe tot corpul lui, i unde
se va sparge, acolo se ad junghiul; iar de nu se va sparge niairi, n'are junghiu.Ioneanu.
CCCXXX. Jurmnt.

1817. S nu zici au), ai ifi moare mama, de nu-i drept.


Tpu Tecuciu.
1818. Acei cari voese, in oarecare chestie, sa jure stramb,

iau o piatan sari i cred ea apoi urmrile acelui jurmnt


vor cde pe piatr i nu pe dnii. -Bucovina.
1819. Cnd se desgroapd un mort i se gsete neputrezit, se crede c-i jurat; in cazul acesta se reazimd de zidul
unei biserici, apoi ii citete preotul rugmintea de deslegarea jurmintelor, ce pot fi asupra lui. In unele localitli
pomenetele ce se impart pentru un mort, se fac in form
de scar, eaci pe acea scar se suie morful la cer. loneanu.

CCCXXX1. Lacrim.

1820. Lacrimele care cad pe obrazul mortului, if frig ca


apa cea clocotitoare si-i inneaca sufletul. Bucovina, (Marian,
lnmormntarea).
www.digibuc.ro

159

CCCXXXII. Lacusta.
1821, Dac-s multe lcuste, pe camp, de acele de ale noas-

tre, fac a sloata, belsug.


1822. Pe aripele lcustelor MA scris pe ruseste, de cap ani sunt, *i cati ani au sa manance holdele.
1823. Cand pleaca lcustele, nu pesfe mult vreme pleaca
si ruii la resbel. Tpu. Teeuciu.
CCCXXXIII. LampA.

1824. Se crede ca daca pocneste cilindrul lampei din se-

nin, esfe semn rau.Bucovina.


CCCXXXIV. Lana.

1825. Babe le care fura din liana ce li-o dai de tors, pe

ceea lume o scarmana cu dintii.Stanca, Ia*i.


1826. Cine toarce vinerea land, pe ceea lume va fi caznita
cu sucirea gatului. Tpu, Tecuciu.
CCCXXXV. Lapte.

1827. Se zice Ca iarba cea asternuf pe jos in bisericd, la


ljumineca mare, este bine a o d la vite s'o manance, ca
s deie lapte si sa fie sandfoase.
1828. Spre a face ca vaca sa deie mult lapte, si sa nu-i
poat lu nimeni lapfele, trebuie a secer vara iarba de pe
9 haturi, a o usc si pstr pan ce fata vaca, si apoi sa i
se deie indat de mat-leaf.
1829. Ca sa deie vacile lapte, este bine a li se da in butura, Mind de bob.

1830. Ca vacile s deie mult lapte, se ia vineri sara ceva


farate i se pune inteo covlica, care se pun'e pe stresina
casei sa sfeie pana sambat, inainte de rdsritul soarelui,

and se adauge tratelor ceva pucioas si se d as vacilor spre mancare.Bucovina.


1831. Se crede c dac amesteca cineva laptele de la vaca sa cu unul de la una strin, apoi vaca cea strin inceala de a d mult lapte, din care cauz nu se d lapte unui
strain, carele si el are pe acel timp vaca mulgloare.
www.digibuc.ro

160

1832. Se zice ca dac vacile crora li s'au luat viteii, nu


vreau s sloboad laptele, este bine a li pune la uger hleiu
i a li d intr'o zi de frupt sa manance ceva pucioas.
1833. Se crede ca daca bea gina din lapte. se trage laptele.

1834. Se crede cd dacd se trage laptele, apoi e bine a


turna ceva din lapte pe prag i a-I taia cu COWL i apoi
nu se va trage.- Bucovina.

1835. Daca fat o tuna apoi i se sfredeleste un corn, se


toarn in el argint viu si se astupa cornul cu un stupu de
lemn, si se crede ca dupa o astfel de procedur, nirninea
nu-i va pute lua laptele.Straja, Bucovina.
1836. Se zice ea vaca a crei lapte 1-a luat cineva, stie cine este acel orn si umbland ea slobod, merge si rage la
poarta respectivului cerndu-si laptele inapoi.Bucovina.
1837. Daca lasi sitisca nespalat, se lungeste laptele.fapu, Tecuciu.

1838. Cnd cineva Ili da lapte, da-i paharul inapoi CU puapa, ea sa nu interce vaca.- Ciulnita, lalornita.
1839. Vinerea
fierbi oalele, pentru stransul laptelui inchegat.Tpu, Tecuciu.
1840. Dac din intrnplare a dal lapteie in foc. apoi tretina

buie a turn sare si apa In acel loc de pc vatra, caci se


cre.le ca vor crapa ltele vacii. Bucovina; Jud. Suceava.
1841. Daca s'ar pune in dubal i frupt alb, adeed ceva
lapte, aynci piejle dubite le ar Ennea moliile. Straja, Bucovina.

CCCXXDVI. Lutoare.

1842. Cnd te lai lunia, e rau de urt. Ttrusi, Suceava.


1843. Nu-i bine de taut
ca-i rfiu de napaste. Jud.
Suceava.

1844 Nu-i bine de laut in zile de sec, ca apoi cnd mori


te uit nescaldat.Ttrusi, Suceava.
www.digibuc.ro

161

1845 Cei ce se lau ntro lutoare, se vad pe lumea cealalt.

Jud. Suceava.

1846. Daca vrea sa se le o fat, uncropul insa este prea


fierbinte apoi se crede ca nu e bine a raci apa turnandu-se
apa, cad la din contra se imprstie petitorii. Bucovina.
1847. Din funia clopotului de la biserica e bine de pus in
lutoare, ca s fii ascultat de lume, cum e ascultat clopotul.
Jud. Suceava.
1848. Fa la cnd are sa se lee, s nu lese lutoarea sa fiar-

bd mull, ci numai sa se incalzeasca, i dupa ce se va la,


s n'o lese mult in cas, ca s nu irnbatraneasca la parinti.
Hantescu.

1849. Indata dupa ce te-ai taut, e bine s te speli cu apa


rece, c de nu, apoi sede Maica Domnului in genunchi.
Tatdrusi, Suceava.
CCCXXXVII. Leagn

1850. Cnd se rastoarna copilul in leagn, sa-1 fere*ti de


foc si de opreal.Tapu, Tecuciu,
CCCXXXVIII. Legume.

1851. Legume si mai ales leustean de ti se fura din grdina, verdeturile se usuca. Brosteni Suceava.
CCCXXXIX. Lehuzie.

1852. Femeia lauza sa nu se uite pe vreo cmpie cu iarba


verde, cci se va usca acea iarba. Ioneanu.
1853. 0 femeie cat este luza, de ate ori iase afara, ia cu
dnsa o maturd i un cutit, s se apere cdntr6 diturilor rele,
caci ingerul nu se poate apropi de dansa s'o apere, fiind
spurcata.Ioneanu.
1854. Indat ce o femeie naste, moasa se duce la preot
cu o sticl CU apa, cu un fir de busuioc pus in gura sticlei,
ca sa faca moliftele apei. Cu acea apa se spala luza pe
mni i pe lat, ca sa fie curata, apoi mannca si bea, caci
altfel luza este spurcata. Ioneanu.
A. Gorovei, Superstifit.

11.

www.digibuc.ro

162

1855. 0 lauza la trei zile dupa facere, se scalda de moas in albia in care moaie si camasa cu care a facut, frecand
corpul lauzei cu ea, ca sa-i piara petele de pe fala. loneanu.
1856. 0 femeie lauz s nu se duc la vreun put sau fantn s ia apa, caci va sec acel put sau fantn. loneanu.

1857. SA nu se vada o lauza cu alta 40 de zile, cci li va


muri pruncii. Ioneanu.
1858. Cnd din intmplare se vad dou lauze, mai inainte
de a se implini 40 de zile, fac schimb Mire dnsele cu ace.
Astfel, acea care are biat, -d ac cu gmlie, iar acea care
are fat, unul cu urechi, si poarta acest schimb pan se implinesc 40 de zde. Aceasta face, ca s nu li moar pruncii.

Ioneanu.
1859. Dui:A asfintitul soarelui nu se scoate nici un lucru
din odaia lehuzei, cci pierde laptele. Macedonia, (Marian,
Nasterea).

1860. Se crede ca daca a vizitat pe o lehuza o femeie care

pe acel timp menstrueaza, copilul lehuzei va capt rofii.Bucovina.

1861. Femeia de care nu se atinge barbat in cele sase


saptarnni de lauzie, cnd iese la biseric, se zice c5 se duce cu mielul in gur, iar dac este atinsd, se duce cateaua

cu catelul in gurd.Ioneanu.
1862. Dacd moare o femeie luz, i se las mai multe fire
de pr neimpletite, ca sii vada Dumnezeu c e luza, si sa-i
ierte pacatele.Ioneanu.
CCCXL. Lene.

1863. S iesi Oa la poarta dupa cel ce-ti vine in casa,


ca numai asa iese lenea din tine, ori dinfr'ai tai. Tapu, Tecuciu.
CCCXLI.

Leturghie.

1864. Cnd cineva doarme in timpul leturghiei, in timpul


somnului un drac ii line umbrela, si altul ii suflti cu flori

www.digibuc.ro

163

ca s5-i faca r5coare sa poala dormi mai bine. Rudeni,


Arg es.

1865 Cnd ai vreo neinttilegere cu cineva, plteste 12 leturghii pornenindu-i nurnele lui, cd se alege la un fel.T5pu, Tecuciu.

CCCXLII. Liliac (arbust).


1866. Poporul ingroap5 la Pasti ciolanele purcelului sfintit, in p5mnt, si crede 0 din ele va rds5r1 un liliac.Bucovina.

CCCXLIII. Liliac (animal).


1867. Se crede ca soarecele care a ros nafura, se preface
in liliac.Bucovina ; Brosteni, Suceava; Catane, Doll.
1868. Liliacul prevesteste moartea.Bogdnesti, Suceava.
1869. Dac5-i dai cuiva liliac pisat in mncare, II faci s5-si
piard5 cumptul, umblnd nebunatec.T5pu, Tecuciu.
1870. Liliacul prins si uscat, e bun de afumat pe cei ce
sufera de fric5 sau baiguesc noaptea.Tapu, Tecuciu.
1871. Poporul se fereste de atingerea liliecilor, creznd c5
dac5 s'ar asezA un !iliac pe capul cuiva, si i-ar rupe un fir

de Or de pe cap, acel om ar trebui s5 moar5 in curnd.


Bucovina

1872. Se crede c5 daca o fat5 sau vreun fl5c5u vrea s-si


castige arnorul vreunui flecki sau a vreunei fete, e bine a
lu o oald noud si a face la fund trei borti, apoi a prinde

un !iliac si a-I pune inteacea oal5, care apoi se pune intoars5 cu fundul in sus pe un musuroiu de furnici si s5 fug5 indat5 de acolo, ca s5 nu aud5 curn PO liliacul afacat
de tumid. Dup5 trei zile, ramne din !iliac numai scheletul,
in care unele prti au forma unei cngi, altele a unei greble. Deci ia fata sau flec5u1 cngile si grebla si sau anin5
cangea intr'acea persoan5 a cdrei amor vrea s5-si castige,
sau impinge cu grebla pe acea persoan5 de care voieste s5
scape.Bucovina.
1873. S5 se afume cu Or de liliac, ca s tread' ceasul
cel rAu.Jud. Suceava.
www.digibuc.ro

164

1874. Sa prinzi un !iliac, s5-1 despoi de piele, pe care s


o prjesti, s o faci praf; Wand acest praf cu ap neincepufa, te vindeci de orice boal. Jud. Suceava.
CCCXLIV. Limba.
1873. Cnd iti musti limba, te vorbeste cineva de rAu.
Brosteni, Suceava; Sevastos (CAlAtorii); Bucovina ; loneanu.

1876. Cnd te doare vArful limbei, ai mncat ceva ca spurcat de soarec. Ca sa-ti treac5, d vArful limbei de parete.
Brosteni, Suceava.

1877. E pcat dacA nu dai popii la praznice limba.- Tapu,


Tecuciu.

1878. Se crede ca puscheiul de pe limb se trece, dacti


cel ce-I are, spune altuia : Am puscheiu pe limbd >, iar celalt Intreab: Cnd ?>, la ce, primul raspunde: ,Acum >,iar
al doilea scuipeste si zice: Acum s piar., ceea ce trebue
sA se facA de trei ori. Bucovina.
CCCXLV. Limbar.

1879. Foarfecele sA nu le bagi in gur, cad faci limbar.


Ciulnita, Ialomita.
1880. Cnd cineva mnnca cu coada lingurii, face limbarit sub limb.--Rudeni, Arges.
CCCXLVI. Limbrici.
1881. SA nu lsati pe Copii s mnnce lut, cA fac lim-

brici. Cine preface mmliga, rat' face, a-1 rdu de limbrici.

Tapu, Tecuciu.
CCCXLVII. Lin.

1882. Cnd frigi sau prlesti lin, s nu-1 curti de solzi,


c-i Mu de beliturd (jupoiald).Tpu, Tecuciu.
CCCXLVIII. Lindin.

1883. S nu te speli cu ap rece pe cap, cci faci lindeni.


Tpu, Tecuci a.
CCCXLIX. Lingura.
1884. Lingura sd nu ti-o schimbi la mncare, c5 nu te mai

saturi.Bursucani, Covurluiu.
www.digibuc.ro

165

1885. Cand uiti lingura sara In oal, noaptea nu pop dorBrosteni, Suceava.
1886. Sa nu ii lingura de gvan, ca-ti
Tapu, Tecuciu.
mi.

creste bardanul.

1887. Cine face rose* In nas, s se atinga cu coada lingurei incalzita, ca-i trece. Adarnesti, Teleorman.
1888. -Cnd cineva mnnca la masa cu doud sau trei lin.
gull din nebgare de seama, atatea neveste o sa aiba. Rudeni, Arges.

1889. Cnd mnnci cu lingura din strachind, nu o pune


rezemata pe strachin, caci se urc calicia In strachina, si
tnncnd-o, nu mai poti scap de dnsa.- -Jud. Suceava.
1890. S nu lovesti pe nimeni cu gavanul lingurei, ca-i
creste brdanul. Tapu, Tecuciu.
CCCL. Linti.
1891. Cnd dau femeile la porci mncare din poala, atunci
carnea are sa fac linti. Tatrusi, Suceava.

1892. Graunte din sit nu se da la porci, ca fac carnea cu


Stnca,

CCCLI. Logodnd.
1893. Dupa ce o fata se logodeste, atat ea, cat

ma-sa,

cu celelalte, de mai are, nu mai torc pana se face nunta,


ca sa nu se intoarca logodna.Ioneanu.
1894. Printii stint datori sa deie ce au pomenit ca dau
feciorilor la logodna, c altfel nu li merge bine nici lor, nici
tinerilor. Tapu, Tecuciu.

1895. 0 logodn nu este bine s se faca martia, miercurea si vineria, fiind zile pagubitoare. loneanu.
CCCLII. Luceafr.
1896. Lucefirii se zice c ar fi feciorii soarelui cu stelele.
Ei sunt pricina pentru care luna nu-1 primeste pe soare Ianga ea. Tapu, Tecuciu.
1897. Luceafrul diminetei se zice ca ar fi al impratului
www.digibuc.ro

100

Rosiei, iar cel de sara, numit <luceafrul porcilor , sau al


gainelor, al Imparatului nemtesc Tpu, Tecuciu.
1898. Cnd cad luceferi, mor imprati de cei mari. Tapu,
Tecuciu.

CCCLIII. Lueru.

1899. Cand soarele este aproape de sfarsit, trebue sa stai


pana sfinteste, si apoi sa incepi lucrul. Ciulnita, lalornita.
1900. In smbta din saptarnana brnzei si a Pastilor (patimelor), sa nu lucrezi nirnic, cad cazi, ca si Lazar. Valcea.
1901. Orice lucru sa-I incepi lunia, miercuria, oia si vineHa. Marlia si smbta sunt zilele rnortilor, si orice lucru vei
incepe in ele, nu ies la capt bun Brosteni, Suceava.
1902. Nu e bine sa cosi durnineca, sa injugi boii sau sa
lucrezi ceva, ca tot ce faci e lucru dracului si t? trasneste
and te-o apuc ploaia undeva. Catane, Doll.
1903. In ziva de ajunul Craciunului, 'Ana a nu rasarl soarele, sa pui mna pe coasa, secure, furca, topor, ca sa-ti fie
drag sa muncesti cu ele peste vara,Tapu, Tecuciu.
1904 La Ropotin (a treia marti dup Pasti), se fac teste
si se lucreazd din toate cte ceva, ca sa-ti fie drag pe vara
sa lucrezi. Catane, Do lj.
1905. Daca Iasi un lucru neispravit si incepi altul, la nici
unu nu-ti merge bine. Tapu, Tecuciu.

1906. La muncd e bine sa tii inelul atarnat de o vita, de


brau.Tpu, Tecuciu.
1907. Cnd o ferneie tese (cu natra slobozit), sa nu-i dai
bun lucru, ca moare. Catane, Do lj.
1908. Daca se incepe vreun lucru, si infra atunci din in-

tmplare un orn harnic in casa, apoi se crede ca lucrul va


spoil; daca vine insa un orn lenes, apoi se crede ca lucrul
se va tragana. Bucovina.
1909. Cnd te apuci de lucrat cea intiu carnesa a unui
copil mic, e bine sa stai de ea pana ce-i gati-o, caci de cafe ori te vei scula si le vei lsa de lucru, de atatea ori sau
www.digibuc.ro

167

in attia ani va umbld baietul dup insuratoare, iar de-i fata,


atAtia ani va seded nemritat5.T5trusi, Suceava.

1910. Ca s vezi daca un biet e bun de pus la munc5, e


bine sd te asvArli pe umerii lui, pe neasteptate,
dac5 te-a
tined, ia-1 la cmp. rapu, Tecuciu.
CCCLIV. Lumnare.
1911. Cine face lumndri, punnd in ele bosfan, sau Mind,
ori alteeva, pe lumea cealalt i se vor arde ochii si
i

Tecuciu.

1912. De ai vreo lumnare aprins in mnd, s nu lasi sd


ti-o stngd cineva, ca e rau de moarte. Adamesti, Teleorman.

1913. Lumnarea, cnd n'o mai pop tined in mn, pun2


dup us lumina cea mic, cci e lumina celor innecati.
Ciulnita, lalomita.

1914, Daca la botez curd vreo lumind, apoi se zice c5 copilul prin toat viata lui va plnge.Bucovina.
1915. Daca pe lumea aceasta nu dai lumnare de pomand, n'ai lumina pe lurnea cealalta. Ciulnita, Ialomita.
1916. CAnd se face acatist contra vreunui facator de ru,
lumAnarile se aprind dela cotor, ca s mearg vrjmasului
ind5rdpt, cum arde lumnarea loneanu.
1917. Cnd se umple lumnarea, cdtr cine se vars, acela numai de ct capt parale. Sevastos (C5ltorii).
1918. LumAnarea dela Pasti e 1mila de aprins cnd sunt
i grindind. Brosteni, Suceava ; Stnca, Iasi.
1919. S5 nu fie trei lumnri in odaie. Jud. Suceava.
1920. Un muc de lurnnare sa-1 Iasi toldeauna s ard

furtuni

iar and nu-1 mai poti tined in mn5, sa-1 lipesti de pmnt
lsndu-1 s se stingd singur, cdci cei morti frd lumanare,
atAta lumina au i ei pe lumea cealaltd. Tapu, Tecuciu.
1921. Daca in timpul cununiei se va trece mai tare lumnarea mirelui, e semn ca el are s moar5 mai degrab5 ; daca se va trece a mires-,i, mireas1 vi muri mii degraba Dawww.digibuc.ro

168

c insA lumAnArile sunt trecute tot una, atunci tinerii la vre-

mea lor, o sa moar odat.- Stanca,


1922. LumAnArile dela nunt se pastreaz pAnd la Pa0ele
viitor, cnd trebuiesc arse in intregime la Inviere, precum i
cele 3 nopti. TApu, Tecuciu,
1923. Cnd dup cununie se arde toata lumina, ii semn c
omul cununat nu va trl malt. Ttr4, Suceava.
1924. E o prevestire inspAimnttoare cA se rupe lumnarea mirilor in timpul cununiei: moarfea.Tpu, Tecuciu.
1925. CAnd o persoan bolnav ajange in agonia mortii, i
se pune in mna dreapt5 o lurnAnare de cear aprins, ca
dAndu-i sfAriful, s nu se apropie duhurile necurate de

pe lumea cealalt sA aiba lumin5. Cel care va


ade in intuneric.Ioneanu.
dnsul,

murl frd lumAnare in mn, pe lumea cealalt


CCCLV. Lun.

1926. Se crede cA in unele_pefe din lunA se poate vedeA


uricioasa scen5 a uciderei lui Avel_prin-Tratele stiff Cain.
Bucovina.
1927. In luna ede Avel cu capul spart de Cain, care-1 tine plecat peste un ciubr, ca sA i se scurgA sngele. Jud.
Suceava, Nea mt.

1928. CAnd aldarea va fi plina, atunci vor picA din ea trei


picure pe pmnt; pmntul se va aprinde i va arde cu tot
de pe el: vremea de apoi. Transilvania.
1929. In lunA sunt doi frali. Cel mic a omort pe cel mare
acuma II poart in spinare, linndu-i o cAldru5 la nas
in care curge snge. Brila.
1930. CAnd luna mergAnd in drumul ei calcA o stea, mare omul a cArui stea a lost ars5.- rapu, Tecuciu.
1931. Noul nAscut nu se culcd cu fata la lunA, pAnA ce nu

implinete un an, chci slbete. Macedonia (Marian, Naterea).


1932. Nu-i bine sA torci pe lunA, c o mAnnc zvArcolacii.
Tpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro

169

1933. Cnd pe tuna o innncd vrcolacii, va fi rdsboiu


ori rsmirit.- Broteni, Suceava.
1934. Cnd luna are in juru-i tarcalan (un cerc glbiu), va
vremul. Brolent, Suceava.
1935. Cnd vezi kind noud, te adresezi la ea, sarind in sus
de trei ori i zicnd: <Lund noud, sntos m'ai gsit, snd-

tos s md lai).Bursucani, Covurluiu.


1936. Cnd vezi tuna noud, iei in bttura easel i te adresezi la ea cu urmtoarele cubinte:
<Lund noud, tuna nou,
taie pnea 'n cloud:
tie jumtate,
mie sntate).
Adameti, Teleorman.

1937. Cnd vezi craiu nou, de eti Mara, s zici: Sndtate in ma, i plonitele afard. De ai asemenea podoabd in
casa ta, ori de eti bolnav, s zici :
Craiu nou, craiu nou,
na un fedele gol,
da-mi unu plin,

ro ca Mina,
gras ca slnina.
Asemenea sd potriveti totdeauua, and este craiu noti, s
ai parale in pungd, dac vrei ca toat luna sd te joci cu ele.Broteni, Suceava.
1938. Cnd vezi lund noua i n'ai la tine bani, loard luna
aceea nu pop tined la tine bani.Palten, Putna.
1939. Cnd e lund noud nu se grilete casa, ca se fac plonite i alte juvine. Broteni, Suceava ; Bucovina.

1940. Cnd pleci la drum pe lun nou, ferete-te de lupi.

Tdpu, Tecuciu.
1941. Cnd vezi lund nou, s nu spui in cas, cci se

sparg oalele. Patten, Putna ; Adameti, Teleorman ; Stnca,


lai.

www.digibuc.ro

170

1942 Cnd e luna nou, nu se rsdesc pomi, md nu se


saman legume, a fac mimai f oare si roada nu. Brosteni,
Suceava; Stnca,
1943. CAnd luna (craiu nou) e cu cornurile in sus si cu

burduvul in jos, va fi secet; dac e cu burduvul in sus si


cu coarnele in jos, e a ploaie. Brosteni,Suceava.
1944. Ca s nu te insel c luna-i nou, uita-te printr'o basma, cci ea-si desface cornul in vrste, dupd numrul zilelor.

Tpu, Tecuciu.

CCCLVI. Lunatec.

1945. Daca ai doi copii lunateci (nu de aceeas vrsta, dar


nascuti inaceeas lun), si until mare, pe celalt il duci undeva,
pui in fiare, i pui pe cineva sa-1 pzasc, ca s nu
scape, i s vie s vad5 fata mortutui, cci moare si el.
Tapu, Tecuciu.

1946. La nunt si la moarte se scot din fiare ai de sunt


lunateci (nscuti in acelasi luna), bine inteles numai cei dinteo familie. caci dac nu se scot din fiare, se imbolnavesc
chiar mor. Pe copil il scoate din fiare fata, pe fat copiCatane, Doll.
1947. ("And doi frati sunt lunateci, si until moare, II pune

lul.

pe cel rmas in fiare cu cel mort, pentru ca si el s nu


moar.Ciulnita, lalomita.
1948. Dac mirele si mireasa sunt lunateci, e bine s impiedeci mireasa (s'o legi de picioare) i s'o lii dela asfintitul soarelui pn ce-a veii vornicul i mirele s'o despiedice,
caci altfel Ware parte de ea.Tapu, Tecuciu.
CCCLVII. Luni.

1949. Poporul zice ca lunia este a sfintilor ingeri sau voivozi

e bine s se posteasa. fiinda cnd moare omul,

atuncia vine sf. Mihail si Gavril, cari iau sufletul, cu mil si


blnzi, iar nu mniosi. Jud. Neamtu
1950. S incepi toate lucrurile luni, ca-i bine. Tpu,
www.digibuc.ro

171

1951. Nu se lucreaza luni desdimineatfa_sau_cdesnita , pa-

na ce nu se vede afara urma boului, pentru c ar fi peat.


Straja, Bucovina.

1952. Lunia nu se umple bors, ca se scaldd dracul in el.


Stnca,

1953. Daca faci lutoare ori speli camesi lunia, ai sa le


imbolnavesti de rie si de rapan, ai s faci pduchi si lindini, si de pureci nu te vei mntul.Tapu, Tecuciu.
1954. Luni nu se aduce lut si WO de vita pentru tins
in cas, caci se crede ca la din contra se vor M in cas

plosnite, gndaci. Bucovina.

1955. Lunia e bine sa iei, dar sa nu dai. Stnca, Iasi.


1956. S nu dai nirnic din cas lunia, ea toata saptarnna
pagubesti.Miluta, Mehedinti ; Tapu, Tecuciu; Bucovina ; Stanca,

1957. Cand cineva primeste lunia bani, se bucura, c Wald saptmna va primi. loneanu.
1958. Lunia nici s iei nici sa numeri ouale din cuibar.
Tpu, Tecuciu.

1959. Cum U merge luni, asa-i toala saptamana.- Tpu,


Tecuciu; loneanu.

1960. Se crede ca ferneile care nu au copii si postesc lunia, cam:10 copii. Bucovina.

1961. Lunia nu se mnnca frupt ; patesti ceva,

pentru

vite ti rau de dihnii.Jud. Suceava ; Bucovina.


1962. E rau de plecat lunia la drum. Tapu, Tecuciu.
1963. Daca te doare capul
te jlui cuiva lunia, te va durea capul toat saptamana.Hntescu.
i

CCCLVIII. Lup.

1964. Lupul se zice ca e cnele sfntului Petru, si unde-i


porunceste el, acolo face prada. Cnd se strng mai multi
lupi la un loc, de url, se zice ca se roaga lui sf. Petru s
li randuiasca prada. Se crede ca lupul are trei peri de drac
pe cap, de aceea e fioros.Voinesti, Mused'.
www.digibuc.ro

172

1965. Top lupii btrani mor nebuni (cdchie10.Tapu, Te-

cuclu.

1966. Pdurea fiind a fiarelor slbatece, urrneazd CA la sf.


Andrei femeile nu se piaptn. CArniceni, Iasi.
1967. Poporul crede ca acela care urnbl cu pieptenele in
ziva de sf. Andrei, va fi mncat de lup ; de aceea mai cu
samd femeile se feresc in acea zi nu numai de a innbl cu
pieptenele, dar nici a-i rostl numele.Rnghilesti, Botosani.
1968. In spre sf. Andrei s nu mdturi casa, ca-li rnannch
lupul vitele.Jud. Suceava.
1969. Pe timpul sfinlirei apei la Boboteazd se aprind nis-

te petici si se crede cd acela care tine astfel de petici aprinse in mnd, nu va fi mncat de lupi. Bucovina.
1970. Se crede c lupii dau asupra oamenilor numai pand
la Boboteaz, de atunci ins sd nu fie periculosi pentru oameni.

Bucovina.

1971. In ziva de sf. Osie (17 Octombre) se prnueste lu-

cinul, ca s fie feriti de lupi.Ioneanu.


1972. La Filipi s speli cmsi, cd opresti gura gavtului
(lupului).

Catane, Dolj.

1973. S nu muncesti in ziva de Trif, ca-1i ia lupul vitele.


Ta pu, Tecuciu.
1674. Cnd din intmplare infra' vreun lup in curtea cuiva,
acesta este un semn de mare pagubd pentru familia din acea curte. -Ioneanu.
1973. Se crede cd spre a scap de lupii care s'au luat dupa cineva, este bine a tfilngl cu un clopot, sau, in lipsa
acestui obiect, a aprinde un foc. Bucovina.
1976. Cel care va veded urma de lup, sd mannce pdmnt
din ea, ca s poatd mnca mult ct un lup, spre a merge
bine corpului.Ioneanu.
1977. Cnd iti iese lup in cale, i a bine.Tpu, Tecuciu.
1978. Gtul de lup in vrdjitorie se sufla_pe el asupra celui ce vrei sd Trroaril. Elisabeta, Roman.
www.digibuc.ro

173

1979. Cnd calci in baliga de hip, sa te feresti. Tpu, Tecuciu.

1980. Cnd te incalti in pat, iti innnca lupii


lalomita.

1981. Cine mnnc carne scoas din gura lupului, se imbolnveste de colt de lup., de care scapi tot cu legaturi
cu carne incoltit5. -Tpu, Tecuciu.
1982. Dintii de lup, buni pentru musatur de lup. Judetele Neamt, Roman.
1983. Sa manjesti piciorul slang de dinainte a vitelor cu
balig5, cd alffel lupul nu se vor atinge de ele. Tapu, Tecuciu.

1984. Intiul copil nscut din flori, de catr o fata mare,


nu trebuie s insereze prin locuri pustif, sau pe fimpuri grele, c-1 mnnc lupii.Sptrei, lalomita.
1985. Dac se incunjur pe cineva cu ochi de lup, apoi
toll devin dusmanii lui si se uita la dnsul ca la lup. Bucovina.

1986. S5 nu strigi lupul de pe deal la copii, ca-i rat] din


partea vitelor.--Tpu, Tecuciu.

1987. Cnd primavaramai ales pe uncle sunt apevor


url lupii vrjmas la deal, e semn sigur de viituri mari de

ape.Stkica, Iasi.
1988. Cnd, mergnd noaptea ori ziva pe ci lturalnice,
te vede lupul, fr ca tu s-I vezi pe el, a doua zi vei rAgus1.Tapu, Tecuciu.
1989. In Filipi sa nu dai imprumut sau cenusa afara,
mnnc5 lupii vitele.Ciulnita, lalomita.
1990. S nu maturi ograda srbtoarea, c-i Mu de lup.-Tpu, Tecuciu.
1991. La 16 lanuar, ziva aposfolului

ca e rau peniru lupt.Transitvania.

www.digibuc.ro

Petru, sa nu lucri,

174

CCCLIX. Lut.

1992. Lunia nu se aduce lut de lipif,


de gndaci In cas.

aduci fel de fel

CCCLX. Mac.
1993. Fete le pun flori de mac sub cap, ca
Tecuciu.
geasc5

s'a

le Indr-

1994. Se crede ca daca va mnc o femeie grea mac, apoi

copilul ce va naste ea va ave o pelit foarte slab5.Bucovina.

CCCLXI. Machedon.
1995. Alexandru Machedon a umbtat de avalma In iad. De

raiu nu s'a apropiat de 15 mile de loc.Catane, Doll.


CCCLXII. Magar.

1996. Dracu nu poate s fac5 nici un rau cuiva, dac desi s'ar afla Intr'un loc primejdios, are ins un mgar Inga
dnsul.Moldova.
CCCLXIII. Maica Domnului.
1997. Cnd mergi cu picioarele inapoi, Maica Domnului
plnge, iar dracul
Hntescu.
CCCLXIV. Mlurfi.
1998. Cnd vnturi orzul, ovzul, etc., &A nu stai nici

la

vnturat nici la primitit, sub lopat, cu capul gol, c face


pnea mluM.Tpu, Tecuciu.
CCCXXV. Mmaliga.

1999. Cnd iese omul cu sacul cu mlaiu dela moar, dracul ii ia gustul. Cnd faci mamliga In moar, nu te mai saturi; dar afar te saturi.
2000. Mdmliga i pinea s n'o calci in picioare,
0cat.Brosteni, Suceava.
2001. S nu prefaci mmliga de multe ori, ca gAsesti vine de snge prin ea. Ii pcat s'a arzi trupul lui Dumnezeu
de multe ori.Bursucani, Covurluiu.
www.digibuc.ro

175

2002. Cnd mrnAliga se tin nesratA, e a bine. Brosteni


Suceava.

2003. Cnd n'ai One neagrA, pui in loc -de muttoare, cnd
ai scos rdcina, mrnliga veche.Tpu, Tecuciu.
2004. SA nu tai rnmliga din frunte, cA te infrunteazd altul.

VAlcea.
2005. and rmne mrnliga lipit pe ceaun, s n'o mnnci, ca ai npaste.- Brosteni, Suceava.

2006. Coaja de pe ceaun e bine s'o mnnce copiii.Tpu, Tecuciu.

2007. and scapi buctica de mmligA din mn, vine cineva flmnd.Jud. Suceava.
2008. and scapi mrnliga din mAnA fr s stii, ai un
neam flmnd.- Brosteni, Suceava.
2009. Fetele amurezate cnd fac mmligA
o toarn din
cldare pun apoi in ea ap, apoi bea, ca sA-i ias focul de
la inim, cum iese din caldare in ap.--Ioneanu.
2010. Vasul in care se face mmliga, indata ce se toarn, se pune ap in el, cAci de-I vei lAsA asa, se arde si-I
i

blastm.Ioneanu.
2011. and rstorni mmliga i pica o buburuz din ceaun,
aceea-i napasta ornului; s iei buburuza i s'o asvrli drip
us, ca s n'o mnnce nimeni. -Sevastos (Caltorii).
2012. Cnd mnnci mmligA din ceaun, faci a srcie.-Tpu, Tecuciu.

2013. Cnd mnnci mdmligA din ceaun, d uliul la pui

Ttrusi, Suceava.
2014. SA nu mnnci rnmligA de pe fclet, cAci faci
gAlci.Tpu, Tecuciu.

2015. and razi ceaunul, nu-i bine s Iasi rnAmAliga pe


lingur.Ttrusi, Suceava.
2016. MrnAliga ce rmne pe melesteu nu se mnncA,
c te mnncA pe urm lupul. Stnca,
www.digibuc.ro

176

2017. CAti cocolosi sunt In marnaliga de 'ntAiu, atAtia cum-

nati ai sa ai.VAlcea.
2018. Nui bine SA dai mAmitliga calda la cni, cA turba.
TatArui, Suceava ; Broteni, Suceava.

2019. SA nu tai mArnaliga cu ata de jos In sus, cAci se


scumpe*te papuoiul.Broteni, Suceava.
2020. Cnd mamAliga se taie 'n doua pe masa, te calAtoreti.Ciulnita, lalomita ; VAlcea; Aid. Suceava ; Bucovina ;
Sevastos.

2021. Cnd pe marnaliga ce vei face vor fi dungi, crapA-

turi, e semn ca ai sa faci drum mare sau mic, dupa cum


vor fi i dungile pe mamaligA.Stnca,. Iasi ; loneanu.
2022. Cnd crap mamAliga, ai SA faci un drum.--In cotro

este crApatura, IntFacolo ai sa pleci. Covurluiu.


2023. Cu mamaliga gasit daca te ungi peste negei, ei pier.
1.513u, Tecuciu.
CCCLXVI. Man.

2024. La cei ce au vaci cu lapte, nu se vinde unt, brAnza,


ca-li ia mana vacii.--Stnca, Iai.
2025. La ajunul Bobotezei se pune pe masA sub fat, putine ratite, care apoi se dau vacilor de mncat, ca ele sA
aiba mana.--Straja, Bucovina.
2026. La ajunul Craciunului se pune putina otavA pe masa, care dupA sArbatori se &A de mncat la vaci, ca ele sa
fie cu mana.Straja, Bucovina.
2027. In SAmbAta Patilor se face i o pascuta a vitelor,
care se &A vacilor SA mnnce ca sa aiba mana.Straja,
Bucovina.

2028. Din crucea pa0i se tine o bucata Ana la sf. Gheorghe, In care zi se zice cA ar fi Patele vitelor, cAnd se dA
la vite, ca ele sA aib mana si sa nu fie bntuite de primejdii.Strja, Bucovina.
2029. Spre sf. Gheorghe se ia mana viielor. Ciobanii, ca
SA apere oile de vrji i de luatul manei, se scoalA In zina
www.digibuc.ro

de sf. Gheorghe In zori de ziuA i bucium; nurnai pAnA uncle ajunge buciumul, numai pAnA acolo merg vrajife.Broteni, Suceava.

2030. Dac cAnt cucul In luna lui Marl, pe la inceput, are


sA fie anul manos.Valahia moravA (Burada).
2031. Daca vaca nu clA lapte, atunci se crede cA altii i-au
luat mana ; deci se descAntA cu tsar*, care i se dau vacii
de mAncat dup. ce s'a amestecat In ele planta duminarita.

Straja, Bucovina.
2032. Ca s5 nu-ti mai poat
nimenea mana dela vaci,
in spre sf. Gheorghe s faci cu un spitalnic bortA in un corn
al vacii, i inluntru s pui o bucAticA de One i sare. Ga-

ura o astupi apoi cu un cep de lemn.StAnca,


2033. Nu se vinde, nu se dA nimic de samAnta la OH, pan5 ce nu vei sAmAnA tu intAlu; altfel i dai mana, norocul.

StAnca,
CCCLXVII. Mn.

2034. Se crede ca acel copil mic, care totdeauna tine mftnele strAnse pumni, acela crescAnd mare, va fi sgArcit; iarA
daca tine mAnele deschise, va fi irnprAstietor.Bucovina.
2035. Cine doarme strAns cu mAnele hare picioare, trage
a srAcie.StAnca,
2036. Moasa, cand InfasA IntAiu copilul, sa-i lase mAna
dreapla afara, cAci asa e bine.VAlcea.
2037 Omul se cunoaste de-i harnic ori puturos, dupa cum
are mAna rotundA ori mai mull lungAreafA.TApu, Tecuciu.
2038. MAnele copilului mic nu se sArutA, c pe urm5 fi cad
urAte, si nu se mai joacA cu ele.StAnca, Iasi; Bucovina.
2039. SA nu-si observe cineva mAnele mai mult, aci in
timpul acela oarecine II va grAl de rAu.--Ioneanu.
2040. CAnd cineva se uita frnpreunA cu alful la mani, i
vorbeste altul de rau. Rudeni, Arges.
2041. Oamenii care au mAna grea, stint stpAnifi de ate
un duh rAu.TApu, Tecuciu.
A. Gorovei,

www.digibuc.ro

2.

178

2042. Cand ai plesnit (OM, pocnit) o ginA sau cane, si


e mai mai sA moard, cala-ti mAnele si atunci are s scape
de moarte. -Ttrusi, Suceava.
2043. SA nu primesti de la nimeni cAnd iti &A cu mAna
stang, c-i a pagubA* -Tapu, Tecuciu.
2044. SA nu dai cu nimeni mAna cand ti-o intinde pe cea
stAngA, ca-i a rau.Tpu, Tecuciu.
2045. Cand se naste un copil si pica pe mana dreapta,

toatA viata lui va fi cu dreptate, iar daca pica pe mana stng, va trdi numai cu strAmbul. Bucovina (Marian, Nasterea).
2046. In ziva de Pasti nu se mAnAncA oule rosii nesrate,

cAci cel care le va mAncA srate, i se va rosi mAnele.Ioneanu.

2047. Femeia care ia focul ori mucul cu mna, semn cA


nu se va teme de brbat.Sevastos, (CAlAtorii).
2048. Ca s nu ne nduseascA mAnele, in ziva de Pasti,
dup ce vii dela bisericA, IntAiu s pui mAnele pe clanta usii.VAlcea.
2049. Cine sade cu mAna la falcA si gAndeste, trage a ru.

Ioneanu.

205Q. CAnd vezi un mort, sA nu lucrezi nirnic pAnd and


Il inrnormanteaz, CA ti se inmoaie mAnele. -Valcea.
2051. Splndu-ti mAnele cu apa de pe fereastra casei unui mort, nu-ti amorlesc manele.Marian (InmormAntarea)%
2052. Femeile de pe sirul satului unde este mort, nu-i iertat s coase, nici sd toarcA, cAci li amortesc mAnele.Sabolciu.

2053. Peste omul mort top cei de fatA arunc pamAnt si

se spal dintr'o turnaturA de ap, ca s nu li amorteascA


mAnele.VAlcea.
2054. Cine petrece mortul, trebuie sa-si frece manele cu
trna de pe groapa mortului, altfel II amortesc mAnele.-StAnca, Iasi.
2055. Dac lucreaz cineva din greu si i se desvleste mawww.digibuc.ro

179

na, apoi este bine sd-si lege la mn ata cu care s'a infors
vreun bout i s'o poarte cteva zile, i apoi fi va trece. -Bucovina.

CCCLXVIII. Mnstire.
2056. S nu cumperi nimic ce a fost mnstiresc, c-li aduci pcat i paguba In cas.Jud. Suceava.
CCCLXIX. Mancare.
cere cineva, s nu-i zici doa2057. Cnd mnnci ceva
r <ma i s nu-i dai, cci de-1 minfi, atunci ffi minti pe cei

de ai morti.Adamesti, Teleorman.
2053. Cnd mnnci si se uit un biet, i dacA nu-i dai
lui, bAietul nu creste.Ttrusi, Suceava.
2059. Se crede c5 dac o femeie grea vedepe cineva mancnd ceva i fiindu-i poft, nu i se d s mnnce, pierde
copilul.-- Bucovina.
2060. Cnd mnnci, scurge strachina, s nu rmn picktu-

ra mcar, ca s i se scurga ochii lumii, uitndu-se dup tine.


Adamesti, Teleorman.
2061 Se crede Ca' acel orn care rnananc mult, este mare
egoist --Bucovina.
2062. Cnd scapi mncarea din mni, ai un neam flmnd.
Brosteni, Suceaya.

2063. Se crede c cel ce citeste mncnd, uit toate Cale


a invtat. -Bucovina.
2064 Cnd mnnci frhiturile care cad pe mmligA, te
npstueste cineva.Adamesti, Teleorman.
2065. Se crede c cel ce merge la fntn mncnd, uit
toate ce are s fac.Bucovina; Ttrusi, Suceava.
2066. Cnd mnnci lunia de frupt, se imbolnAveste o
--Ttrusi, Suceava.
2067. Dup mncare trebuie a sterge imediat masa, aci la

www.digibuc.ro

180

din contra gospodina ducnd ceva la trg de vndut, nu va


pute vinde.Bucovina.
2068. S nu mnnci nimic cnd scapt soarele, cci vei
face cas la gur (niste albete ce se fac de o parte i alta la
incheietura gurii). Brosteni (Suceava); Adamesti, Teleorman;
Ciulnita, lalomita; Bursucani, (Covurluiu).
2069. Poporul crede ea' nu e bine a mnc din bucAtica

de pne din locul de unde a muscat altul, c la din contra


acei doi se vor musca pe ceea lume Bucovina.
2070. Cnd mnnci cu plria sau cciula pe cap, atunci
dracul rade i Dumnezeu plnge,Brosteni, Suceava.
2071. Poporul crede c5 este iertat a mnc Ingr'o grdin
sau vie, poame sau struguri, pentru a-si stmpr polta gurii; a hi& Ins din ele i acas, se Tine de fort.Bucovina.
2072. Nu tine blidul pe brate cnd mnnci, ca faci a sdrcie.--Stnca,

2073. Se crede c dacd pstreazd copiii dintr'o cas unele


bucate pe un timp mai trziu, acea cas mai apoi va srci,Bucovina.
2074. Nu mnca pe vatr, c tragi a calicie. Stnca, Iasi.
2075. Se crede c dac se nimeresc mncrile prea srate, acela ce le-a fiert, este amorezat.--Bucovina.
2076. De esti cstorit, nu mnc pe vatr, ca tragi a burlcie, a vAduvie.--Stnca,

2077. Cine mnnc ajunurile, i va mirosl gura peste an.


Tpu, Tecuciu.

2078. Cnd esti la mas


cade dumicatul din mn,
ori dela gur, Ii e foame vreunei rude ori vreunui printe
mort; Ins nu-1 ls jos, c'apoi 11 furd diavolul,

pcat,

s-i dai s mnnce.Adamesti, Teleorman.


2079. Cnd rnnnc cineva du:A spatele altuia, apoi se
crede ca cel -de 'ntiu mnncd puterea celuilalt. Bucovina.
2080. Nu e bine a mnc la spatele cuiva, cci atunci cel
de pe urma ar duce pe cel de 'ntiu pe ceea lume In spate.
Straja, Bucovina.

www.digibuc.ro

181

2081. Cine posteste lunile si le las, amar de el.Tpu.


Tecuciu.

2082. Cnd iti uiti mncarea in Innd, ti-i flmnd un neam.

Ttrusi, Suceava.
2083. Cine mnnc cu stnga, Dumnezeu nu-i va primi
crucea cu dreapta. Tpu, Tecuciu.
2084. Nu este obiceiu a mnc ceva din poale, cad acela
care ar face aceasta, si ar mnca mintea.Straja ; Bucovina.
2085. Cnd In ziva de Crciun rnnnc intaiu carne de
vrabie, acela va fi usor la munc vara ca vrabia. Stnca,
Iasi.

2086. Cnd imbuci de cloud ori mrnlig, fr a gust din


udtur, e a belsug ; tot asa cnd uiti s iei din udatur, si
inghili mdmliga goald.Tapu, Tecuciu.
2087. Cnd va curge zam de lemne in oala cu mncare,
atunci dacd vei mnca* ai s faci viermi.--Ttrusi, Suceava.
2088. Se crede di e bine ca fetele s mnnce aluatul ras

de pe covat si apoi vor plcea ele flcilor.Bucovina.


2089. Cnd pui mai multe linguri la mass& Ili vor ven prieteni flmnzi Tpu, Tecuciu.

2090. Nu e bine ca un brbat s cnte, seznd la mast'',


c'apoi femeia lui va Inebuni.Bucovina ; Sevastos (Cltorii).
2091. S nu rnnnci nespalat, c nu mai cresti mare, si
te innegresti.Tpu, Tecuciu.
2092. Pe prag nu este bine a mnca, caci se zice cd acela isi mnnc norocul. Bucovina.
2093. Cnd mnnci smbata nesplat, nu se apropie ingerul 40 de zile de tine.Ttrusi, Suceava.
2094. Cnd ti-i poft de ceva, rnnnca, ori cere, c nu-i
pacat. Ferneia poate pierde, iar omul poat ls lapte din lat, si i se coc apoi.Tpu, Tecuciu.
2095. Nu este bine a mnca uitndu-te In oglind, c'apoi
acela isi mat-land norocuI.

I3ucovina,

www.digibuc.ro

182

2096. Fata tnrA s nu mnnce cnd duce pe cap vasul


cu apa, cA i se ceartA nuntasii la nuntA. -VAlcea.

2097. Cnd te-ai pus la rnas, s fii pus, cA de te scoli,

e ru.Ppu, Tecuciu.
1098. CAnd mnnci ceva fierbinte, sA nu sal sA se raceased, cAci se sparge vasul.-Palten, Putna.
2099. Dacd oamenii flmnzesc degrabA, mnncA foarte des, fArA a se sAturA, este semn c va fi foamete.-Bucovina.

2100. CAnd vine cineva i te gseste la mas, s-1 chemi,


cA-i mnat de Dumnezeu.--Tpu, Tecuciu.

2101. Cand la mas se vars rachiul, e sernn de ceart5.


Ioneanu.
2102. SA nu mnnci In momentul cAnd apune soarele, cA

te doare capul.VAlcea.
2103. Femeia insrcinat, dacd mnncA carne de vAnat,
trebuie sA strAng un os din acel animal, si sA-1 puie in scl-

dtoarea copilului; altfel copilul face niste rani ca acele de


Suceava.
vnat.2104. SA nu mnnci culcat, cA faci a rAu,ci sA sezi in capAtul oaselor.-Tpu, Tecuciu.

2105. Cel care mnnc5 cu lcomie sau ceva grelos, sA


bat din palme, ca s nu i se aplece.-Ioneanu.
2106. SA nu mnnci din cote, c te va dureA millocul.
Tpu, Tecuciu.

2107. CAnd mnnc5 stpAnul casei, sA nu lucre nime in


asA, cA nu-1 va lu nimene irtr'o seam& cAnd vorbeste in
adunAri.-Luncusoara.
2108. Nu-i bine sA mnnci la straturi, cA face ceapa sau
usturoiul viermi.--TAtrusi, Suceava.
2109. DacA vreun copil mic se inneac cu vreun fel de bucafe sau buturA, e bine a zice: Gtlejul lupului, firul macului, i m1-I va stricA nimica.--Bucovina.
www.digibuc.ro

183

2110. Cnd cuiva ii scap dela gur o bucatA de mncare,


foame iubitului aceluia.Rudeni, Arges.
2111. Cnd it[cade bucAtura din mn la Elias& te vorbeste cineva de rAu.VAlcea.
2112. Cnd iti cade imbucAtura din gur, se zice c ti-o ia
dracul; ca s scapi, s'o iei rApede de jos si s'o mnnci iar,
cAci dracul va plesnl de necaz.Vlcea.
2113. Cel care mnncA supA la masA, sA beA dup ea
vin, ca s`a nu-I impungA vreun bou. loneanu.
2114. Se crede c fata care mnnc cntnd, va cpAtA

barbat usor la mnie.Bucovina.


2115. SA nu mnnci din oal, cA-ti plou la nuntd.Pal-

Uil

ten, Putna.

2116. SA nu mnnci dat pe fereastrA. c turbezi.Palten,


Putna; loneanu.
2117. Pasere, vita rAtAcitA nu se mnncA, cA pAtesti ca
Arie. (Capeti pAnticAraie mare, lepezi matele).Stnca,
2118. Cnd mncd in cas, sd nu fie usa deschis,
vor numl allii (gurA mare >.- Luncusoara.
2119. DacA se dA cuiva mncare pe fereastrA afarA, acelu-

ia ii vine sA se tot ducA.Giulesti, Suceava.


2120. La lAsatul postului, dacA Iii rmne ciorba nemncatA, te apucA ploaia cu vraul pe arie.Miluta, Mehedinti.
2121. Cnd mnnci trufandale de legume, cereale, fructe,
etc., trebue sA zici : Sntate nouA in gurA veche.Stnca,

2122. In ziva de Pasti sA se mnnce IntAi peste proaspt,


apoi alte bucate, ca sA fii toat vara vioiu ca pestele.Ioneanu.

2123. La Pasti sau CrAciun, intdiu s mnnci peste sau


pasere, ca sA fii usor ca paserea i vioiu ca pestele. Copiii
la CrAciun fac frigrui de brabeti si scaiciori pe care i usuca la cos, si in ziva de CrAciun Ii mnnc.
www.digibuc.ro

184

2124. Cnd te duci cu cofa la apa, sa nu mergi mancand,


cad nu Iii 'minte nimic. Brosteni, Suceava.
2125. Cnd mergi pe drum s nu mnnci, caci uiti ceea
ce ai facut.- Patten, Pulna.
2126. Cand mnnci roade noua, sa zici : Road noua, in
gura veche. Brosteni, Suceava.
2127. Femeia nu trebuie s taie paseri pentru mancare, ca

merge ru celor ce mannc.Jud. Suceava.


CCCLXX. Mama.
2128. Sa nu te stergi pe mnec, nici sa mananci ceva dupa ea, caci e rtiu de uitat.--Valcea.
CCCLXXI. Manie.

3129. Cand astepti pe cineva, si-ti pare ca vine, si el nu se


arata, sa stii ca are s vie frinios.Tapu, Tecuciu.
2130. Cnd vezi pe cineva ca-ti cat pururi hartag, si-ti
poart mnie, pndeste unde-a calca, pune-i sare in urma,
si peste ea toarn apa si zi a$a : Cum se topeste sarea asta in ap, asa s se topeasca hrtagul si mania cutdrula inpotriva mea Tapu, Tecuciu.
CCCLXXII. Manz.

2131. Daca te spurca rnanzul- adica dacd it vezi pe nemancates lasi repede in jos coltul brului cu care esti incins, cad it vor mnca lupii. Valcea.
2132. Cnd te spura manzul, e rau de paguba, si ca s
scapi, porti brul pe *old 6 saptamani. Valcea.
2133. Dac vezi rnnz mai inainte de a avea boboci scosi,
n'ai s ai parte de ei.Popeni, Tutova.
CCCLXXIII. Mar.

2134. E a belsug s scuturi mrul in ziva de sf. Hie, si


macar dou mere de sunt, s chemi copiii in graclina si s
le dai de poman5.Tpu, Tecuciu.
CCCLXXIV. Margele.

2135. Cand pui margele la gat, plangi beat. CMane, Doll.


www.digibuc.ro

185

2136. Dac Uil bAlat poart de mic mrgele, apoi se crede


c crescnd el mare i irnbtndu-se, va plnge ca muierile,
va fi muieros.--Bucovina ; Adam4i, Teleorman.
2137. Daca pui copilului mrgele la gt, petrece zile cu
necaz:

Mi-a pus la grumaz rnrgele,


s petree zilele mele
tot cu necaz i cu jele.
Marian, (Na0erea).

2138 Pentru ca fetele s se mrite iute, s puie mrgele


pc prag cnd vine preutul cu botezul, ca s treac peste ele.VAlcea.
2139. Dacd cineva viseaz di are, Inird sau capt mrgele, e sernn c va plnge. Bucovina.
CCCLXXV. Mrire.

2140. Copilul nscut In zi mare, are sd fie orn mare.


Stnca, 14.
2141. Se crede c cel ce se viseazil suindu-se pe un deal,
va ajunge la o mrire i cinste mare ; iar dac se viseazA
scoborndu-se la vale, c-i va pierde cinstea.Bucovina.
CCCLXXVI. Marti.

2142. Martia este zi de ajun, adec : la cine se furti o oaie, ori i se face alt ru, pdgubaul tine zile asupra celui ce
i-a fcut ru, i acelea le tine martia, i trebue s fie 7 marti
dup olalt, i crede c 'n a treia marti se prpdete ori
se bolniivete cel vinovat, daca nu merge la pguba s se
roage de iertare.Cornuna Cugieru, Transilvania.
2143. S faci bine martia, ca-i curtitoare. Tapu, Tecuciu.
2144 SA nu incepi la plug martia, a nu se l'ac bucatele.
Gotcea-mic, Doll.

2145. S nu 1ncepi de lucru de marti, c5 nu-i bine.Adameti, Teleorman; Bucovina ; loneanu.


2146. Martia s nu pled la drum, c nu-li merge bine.
Jud. Suceava,
www.digibuc.ro

186

2147. Nu te mula martin niciodat, c nu e bine

Star-Ica,

Iai.

2148. Marti nici se toarce nici se coasa, c vine Marto le.


Sabolciu.

2149, Cnd torci marti seara, rnnnca varcolacii luna.


Ttrui, Suceava.

2150. Cnd lucri marti seara, nu-i bine de

oi.Ttr4,

Suceava.

2151. Cand ti tai unghiile martia, Ii de npaste.Sevastos


(Calatorii); Bucovina.
2152. Martia se lucreaz la gura camaii numai pentru cei
morti.Rudeni, Arge.
CCCXXVII. Martior.

2153. Se crede c este bine a inghill in dumineca Floriilor


mtioare sfintite, i apoi acela va fi scutit de galci.

Buco-

vina.

2154. La zi Intaiu de mantle, fetele pun martior la gat sau


la mn, pe care 11 fin pn la finele lunii, ca s fie cura-

i rurnene la fata toata vara.Ioneanu.


2155. Mtiparele Floriilor nu e bine a le aduce In casa, ci
a le pune sub streina grajdului, i numai cand tun i fulger, a afuma in cas cu ele, i apol fulgerul nu va atinge
acea cas5.Bucovina,
te

CCCLMXVIII. Masa.

2156. Dac pocnete masa sau alta ceva din casa, opoi e
semn c casnicii se vor muta din acea cas5.Bucovina.
CCCLXXIX. MAsele.

2257. Dac pui obada dela roata pe foc, te dor maselele.


Tpu, Tecuciu.

2158. Lumanarea de la Inviere e bun de durere de m-

sele.ppu, Tecuciu.

2159. Dac vrei sa ornori pe cineva, da-i mdtreata asudat


www.digibuc.ro

187

de cal, care rAmAne pe sAceal. Dusmanul tuseste pAn ce-si


scuip bojogii. Tapu, Tecuciu.
CCCLXXX. Matura.
2160. SA nu dai cu rnAtura In copil, c nu creste ; nici In

holteiu, cA nu se insoar. StAnca, Iasi; Bucovina; VAlcea;


Brosteni, Suceava; Catane, Doll.
2161. SA nu lovesti feciorul cu rntura, cA-1 prsesc fe-

tele.Sabolciu.
2162. CAnd dai cu mAtura in vite, ii a pagubA,

TAtrusi.

Suceava.

2163. Cu mtura s nu bap pe nimine. Brosteni, Suceava.

2164. Pentru lecuire sA-1 bap cu matura pe nesplate, duminec dimineat. VAlcea.
2165. SA nu rupi matura, cA-i a pagubA.Tpu, Tecuciu.

2166. La CrAciun si la Pasti nu se mtur toat ziva prin


cas.VAlcea.
2167. Noaptea nu se mtura casa.Brosteni, Suceava.
2168. Dacti mAturA o copilA casa i intrerupe mturatul, apoi se crede cA ea va fi lsat in mijlocul jocului.Bucovina.

2169. CAnd maturi dugheana, s nu maturi din fund spre


us, c dai musteriii afar; incepe a mAtur de la us,
strAnge Inteun colt. Covurluiu.
2170. In ziva de ajunul CrAciunului, se maturA casa, ca s5
nu fie jivini tot anul. Valahia moravA (Burada).
CCCLXXXI. MAO.

2171. Se zice c mAta se roagA la Dumnezeu ca sA nu fie


rite() casA fr copii si donila s nu fie uscat5.Bucovina.
2172. Cui i-s dragi mAhl, i-s dragi i copiii. Holda. Suceava.

2173. Pisica aduce ru la casa omului, cAci ea zice: SA


dea Dumnezeu sA moard sttipAnul, ca s mAnAnc tot ce e-

ste in cas.Slobozia, Vlasca.


www.digibuc.ro

188

2174. Cand se sarnaveste mata pe sub pat ori dupa usa,


e semn c nu-i curat in casa. Tapu, Tecuciu.
2175. Sa crede ca daca se taie sau se prleste matelor
mustetele, apoi nu mai mind soareci.Bucovina.
2176. Daca trece mata peste un copil nebotezat, copilul se

spurc. Marian (Nasterea).


2177. SA nu mnnci dupA mta, ca te oftigesti.

Stnca,

Iasi.

2178 CAnd

linge In Ala labele, vin oaspeti In

cask

Tpu, Tecuciu.

2179. Cnd se suie mata pc cuptor, au sa vie oaspeti.


Ho lda, Suceava.

2180. Daca femeia groasa da cu piciorul in map, copilul


va avea peri pe spate, Straja, Bucovina.
2181. Pisica care nu mnnca peste 40 de zile, moare.
Ioneanu.

2182. Cnd mta isi ascute unghiile, atunci zice ca ea vede peste. -Popeni, Tutova.

2183. Nu e bine fata s ornoare mata, ca are tot map pe


lumea cealalta.Catane, Do lj.
2184. Se crede ca daca o ml lincheste din bucate,
apoi mannca copiii din ele, li pot fi de stricaciune; deci
spre a scuti pe copii de asa ceva, i se taie matei varful cozii.

Bucovina.

2185. Plod de mata dat in mancarea cuRia, acesta se infl, tot tuseste i stupeste Ana moare. Giuleti, Suceava.
2186. Cnd la casa gospodarului mor mlele, sau fug, e
semn rau.- Brosteni, Suceava.
2187. S nu ei la cas map neagr, ca Vi pe dracul in

casa.Moldova.
2188. Mata ori motan negru, cucos negru
aduc bine la casa.Brosteni, Suceava.

1189. sa nu dud map in car ori


vitele tragace. Stanca, Ia0

-in

www.digibuc.ro

cane negru,

carut, ca

slabesc

189

2190. Sh nu duci inAth la mutat, peste aph treatoare.


Moldova.

2191. MAO sa nu lei cu tine, cnd te muti In alth cash, a


iei shrcia. Bro*teni, Suceava; Stnca,

2192. Sh nu cre*ti ml vnht pe vremea and se strng


bucatele de pe amp, a sh sarnve*te In cash'. -Tpu, Tecuciu.

2193. Se crede ca daa tu*e*fe map. va urm vrajb in


cash.

Bucovina.

2194. Cnd ai sh te duci undeva, sau voe*ti sh incepi un


lucru, *i e*ti inghimat, ne*tiind daa iti va merge bine, atunci sh apuci mta de urechi, pe duph cap,..cu degetul cel
mare *i cel mic, j sh zici: Daa m'oiu duce in culare loc
ori dach am sh fac ceva *i-mi va fi in plin, atunci sh te
bucuri, sd te scuturi ; iar de nu, s-mi stai ca turta'n vatr.
Dach se va scutur, dtt-te, iar de nu, nu porni, c nu-ti va
merge bine.--fintescu.
2195, Se crede c map rnnnch cu ochii inchi*i *i apoi
jur c n'a mncat nimic.Bucovina.
2196. Cnd mla miorlie noaptea, nu-i curat in cash.
Thpu, Tecuciu.

2197. Cnd se uit map la fereastrh, ii a vreme rea.

TA-

tru*i, Suceava.

2198. Cnd se suie mta In fereastr *r *ede acolo mult,


are sh se indrepte vremea.Holda, Suceava.
2199. Cand mta se spal, Ii a molo*ag.
Bro*teni, Suceava.

2200. Cnd mata *ede'n vatra focului *i se uit In cuptor,


are sa fie frig.Ttru*i, Suceava.
2201, Cnd se suie mta pe sobd *i se uit spre u*, fa-

ce a frig, iar and se cula in mijlocul casei sau la prag,


are s se inalzeasa.Bro*teni, Suceava.
2202. Cnd mta i ascute unghiile de stlpul hornului
sau in alt loc, are s ploaie.--Parpanita, Vaslui.
www.digibuc.ro

190

2203. Se crede cA acel bArbat cArui i-a dat ferneia creeri


de mAlA in mAncare, nu-si bate nevasta. Bucovina.
CCCLXXXII. Mazere.
2204. Se crede cA nu este bine a vrs mazere pe jos,
Oct ele ar fi lacrimele Maicei Domnului, care nu-i bine s

se verse pe jos.Bucovina.
CCCLXXXIII. Melesteu.

2205. SA nu mnnci mAmligd de pe melesteu, c'apoi


cnd esti in mormnt, s nu te scoat upu i s te mnnce.Holda, Suceava.
2206. Dac tinge o copil melesteul cu care s'a frecat
mac, se crede.c ea va cApt un barbat plesuv ; dacA face
aceasta un Met, apoi va ave el o astfel de femeie.Bucovina.

CCCLXXXIV. Mere.

2207. inainte de sf. Ilie sA nu svArli cu mere in sus, cA


bate piatra cAt merele.Brosteni, Ttrusi, jud. Suceava.
2208. Femeile mritate nu mnncA mere OM la sf. Petru, cnd impart de sufletul morfilor. Altele asteaplA !Ana
la sf.

Tecuciu.

2209. Merele s nu se bat, apoi s se mnnce, cci va


bate piatra.Ioneanu ; VAlcea.
2210. PAn la sf. Hie nu se mAnAnc mere, cnd se
dau de pomanA ntiu, cAci n'au parte sufletele mortilor de

poman.Jud. Suceava.
2211. Cnd se coc merele, printi cari au copii morti, s
nu mnnce pAn nu dau de poman, cad dac vor mncA
copiii lor de pe lumea cealalt nu pot sa ea si ei mere,
cnd se scuturA merit acolo, in ziva de Sinziene si sn Peru, fiindc au mncat inti printii bor. --VAlcea.
CCCLXXXV. Mers.

2212. Nu e bine sA mergi cu spatele inainte si cu fata in&ACM, c cic Dumnezeu plnge

i dracul rde.Dolj.

www.digibuc.ro

191

CCCLXXXVI. Miel.

2213 Dac te spurca mielul de oaie


vezi culcat, atunci tot anul
lene, stai culcat.VAlcea.
2214. De vei vedeA intiu primavara miel alb, tot anul vei
aveA inim buna ; de vei vedeA negru,
va fi neagra.
Perieni, Tutova; Covurluiu; Vascani, Suceava.
2215. CAnd vezi pentru intia oarA miei albi, vei face pA-

duchi, iar de vei vedea miei negri, ai sa faci pureci. Ttrusi, Suceava; Vascani, Suceava ; Bucovina; Brosteni, Suceava ; Stnca,
2216. CAnd vezi primvara miel alb inti, ai sa fii tot anul.
--Tatrusi, Suceava.
2217. Miel alb vAzind intiu, e a noroc si ti se va Implini
cel de pe urma dor. Miel negru iti prevesteste supArari

peste an.Tapu, Tecuciu.


2218. Primvara cine vede intAiu miel negru sau jupuit, e
rau de moarte sau paguba; e bine cAnd vede miel alb.loneanu.
2219. CAnd
luiu,

furA mieii, nu ai parte de pripas.

Covur-

2220. S nu dormi in ziva de sf. Gheorghe, ca iei sonmul


mieilor.Covurluiu; Ioneanu.
CCCLXXXVII. Miercuri.
2221. Miercuri nu se spal camesi, cd pe ceea lume bei

zoala.Stnca, lasi.
CCCLXXXVIII. Minciuna.
2222. Se crede cA cel 'care spune minciuni, trebuie ori

sa-si muste limba, sau i WA de aceea sa-1 doara limba.


Bucovina.

2223. Omul care are la ceaf groapa adnc, e mare minciunos.TApu, Tecuciu.
2224. Cnd cineva nimereste s faca oule cu zeama, a
dica moi, she sA minfa. Rudeni, Arges.
www.digibuc.ro

192

CCCLXXXIX. Minie.

2223. SA nu cosi nimic pe tine, ca iti cosi mintea.

Jud.

Suceava.

2226. SA nu cosi haina cand esti irribracat cu ea, caci li


se incurca mintea curn se incurca ala; sau de nu, s lii
ceva in gura. --Palten, Putna; Covurluiu; ,Tapu, Tecuciu; Bui

covina.

2227. S nu-si coase cineva ceva la haina irnbrcat cu ea,

cad ii coase mintea; dar dacA voeste ca aceasta sa nu se


prind, in timpul cand i se coase, s se lina cu mana dreapt de ceva. --Ioneanu.

2228. SA nu carpesti pe cineva,

carpesti mintile.

Valcea.

2229. Nu se rnananca ceva uitat, ca acela uita degraba.


Jud. Suceava.
2230. Se crede ca cetind cineva seara

i punandu-si cartea sub captiu, nu va uit cele cetite. Bucovina,

CCCX. Mire.
2231. Mirele e dator s nu se brbiereasca pana In

sara de Vedere.Ppu, Tecuciu.


CCCXCI. Mireasa.
2232. Cand vine rnireasa acas, ea nu se da jos, Ana nu

vine soacra-sa sa o ia.Valcea.


2233. Mireasa toate le poate face cat este mireasa, numai
sa nu se leie si sa nu aduca apa de la Fantan, cA vAduveste.Tdpu, Tecuciu.
CCCXCII. MirWe.

2235. Pe cine-I doare mijlocul de secere, sa puie un sumuiag de mireste sub brau, sau sub curea. Tapu, Tncuciu.
CCCXCIII. Moar.

2235. Cand te duci la rnoara, sa nu pui cu ciurul boabe


in sac, c se frange. moara.
Sa nu torci in moara, ca se sparg pietrele. Valcea.
www.digibuc.ro

193

CCCXCIV. Moarte.

236. Se crede ca dac II Infioar pe oin, i s'a uitat moartea in ochi.Bucovina.


2237. S nu se scalde cineva unde se intalnesc doua ape,

cad e rail de moarte.Ioneanu.


2238. Nu stange lumina in noaptea de CrAciun, ca-li moare cineva.Molclova.
2239. S nu te pisi in baltd ori In apa curgatoare, ca rnoa-

re mata.Valcea.
2240. Sa nu tai sambat nici un fel de animal, cali rnoare cineva din cas5.Valcea.
2241. and ifi iese ursu 'n cale, e a moarte.Tpu, Tecuciu.

2242. and ingenunche boul la nunta. e rau de moarte.


Valcea.

2243. Daca omori o broasc sau mergi cu picioarele Inapoi, fi va muri un parinte.Hanfescu.

2244. and cade bradul dela mireas, e ru de moarte.


Valcea.

2245. Nu e bine ca rnireasa s vada bradul vineri seara,


ca e rau de moarte.Valcea.
2246. and mananci nuci, perje, etc.,
cere cineva una,
tu sa-i dai dou, c alfel moare prechea.Tpu, Tecuciu.
2247. Cine pune nuci in parnant, pentru a ave pomi, va

muri. Ca s nu moar, s puna nucile In ate un cerc de


lemn dela butie ori butoiu, i s-I Ingroape in prnant, cad
se crede c atunci va muri, cand se va face nucul atat de
gros cat a lost cercul de larg.

2248. Nudi de asemenea s nu-i tai, c-i ru de rnoarte.--

Ii pop tia ins and trunchiul lor va fi atat de gros cat si


al taietorului.Valcea.
2249. and vazand pe cineva, Ili pare ca seamana cu altA. Gorovei, Superstifii.

13.

www.digibuc.ro

194

cineva care-i mort, s nu zici: Srmanul N., daca tri, ar


fi fostacum ca T., cci moare i aces! T. Cu toate acestea, cnd vorba e scpat, trebuie s adaugi : Nu fie de-o
msur.Tpu, Tecuciu.
2250. Cnd ti se inglbeneste un deget, si-1 observi in cas,
are sa-li moar o rud, iar dac6-1 observi afar, are s moa-

strin.Hnlescu.
2251. Cnd doi soli isi dau mna Inaintea altarului, cel al
crui mnd este mai rece, acela va muri mai inainte.Molr

dova.

2252. Cnd ginerile nu se rade la nunt, e r'u de moarte.

Valcea.

2253 Cnd un mire gseste pe altul In bisericA, s se lege la ochi ca sa nu-1 vad, csci altfel unul din ei trebuie sa
moara.Tpu, Tecuciu.
2254. Cnd se intainesc dou fete care sunt logodite, schim-

b cte un ac sau inel, sau i flori, ca sd nu moard din


vre-o parte; asemenea i cnd se intlnesc dou nunli.
Rudeni, Arges.

2255. Dac se insoard un biat si se mdrit o fat in acelas an din aceeas casa, moare unul din ei.Catane, Dolj.
2256. Ginerile s nu se duca la pdure si la moar, c e
ru de moarte.Vlcea.
2257. De se strmba mireasa la soacr, moare soacra.
Vlcea.

2258. S nu arzi in cas trei lumnri de odat, fiind ru


de moarte.Ioneanu.
2259. Copilul care se naste cu sprnel in frunte, ii mor
parinlii.Catane, Doll.
2260. SA nu spui numele copilului in ziva care-1 bofezi, ca
Dolj.
nu va tral
2261. Copilul care in anii de'nti creste vznd cu ochii, a-

re sd moar5.Ppu, Tecuciu.
2262. Cand doi copii Ii fac necesitlile, cu o 'nand s-si
www.digibuc.ro

195

tie crnesa, iar cu alta s se tie de pr, ca sd nu li moar


Tecuciu.

2263. S nu doarrnd cineva cu fata In sus si cu mnele pe

piept, cdci trage a rnoarte.Ioneanu.


2264. Cnd se rupe jugul la nuntd, e Mu de moarte.Vlcea.

2265 Ferneia Ingreunat s nu scalde sau sa facd altd


treab la mort, ca s nu moard din facere.Tpu, Tecuciu.
2266. Dacd o femeie Insrcinat trece un mormnt, Ii moa-

re copilul.Moldova.
2267. Se crede cd dacd se l femei noud miercuri dupd
olaltd, Ii va murI brbatul.Bucovina.
2268. Femeile sd nu umble cu coadele despletite, cdci trag

a moarte pentru brbatii lor Ioneanu.


2269. Dac i spald o femeie mritatd capul vinerea, apoi
se crede
va murl brbatul.--Bucovina.
2270. Solul unui mort nu se piaptnd o sdptmnd dela
moartea lui, fiind ru de moarte pentru acel sot. Ioneanu.
2271. Dacd vreo persoan ce se afl In casa mortului strnut& sd-si rupa putin cmasa sau haina, ca s nu i se tn .
tmple acelas lucru.---loneanu.
2272. Smbta si rnartia nu se taie guri la cdmsi, cad e

ru de moarte.Ioneanu.
2273. Ciubotarul sd nu primeascd la dres o ciobot despernoare nevasta.--Tdpu, Tecuciu.

rechiat,

2274 Se crede cd nu e bine a da mna cu cineva peste


prag sau crucis, c la din contra va muri unul dintrnsii
Bucovina.

2275. SA nu mergi inapoi, cd-ti mor printii.Sevastos (Cdltorii) ; Bucovina.

2276. S nu umbli cu un picior descult si cu unu incltat,

cad moare cineva din cas.Catane, Dolj; Tpu, Tecuciu ;


Ioneanu.
www.digibuc.ro

196

2277. sa nu treci peste piciorul cuiva, cd moare .mamd-ta.


Dad' ai gresit, intoarce-te fna poi, pe unde ai trecut, ca s'o
scapi. Copcioasa, Gorj.
2278 Cnd mor copiii cuiva, e bine a adund petice dela
noud case, a cdror gospodari nu sunt cununati de al doilea,
si a face straiu copilului, i apoi acesta nu va muri de nimic.--.-Bucovina.

2279. Cnd zaci si-ti iese strlici pe trup, e semn de moar-

te Stnca Iasi.

2280. Acul rupt sA nu-I asvArli, ci sa-I Infingi undeva, cA


altfel i moare un copil. -Tpu, Tecuciu.
2281. Fata trebuie s she a face ile Inainte de a se mritA, cci dacA va InvAIA pe urm, ii moare bArbatul,--Dolhasca, Suceava.
2282.

Cnd dai cu mAtura prin pat Ili mor copiii.Tpu,

Tecuciu.

2283. SAmbt nu-i bine a croi amesi pentru cineva, ca


nu cumva acela pentru care s'a croit, s moar.Bucovina.
2284. SA nu Iasi pirostreile pe foc, a-0 moare soacra.
Tpu, Tecuciu.

2285. Se crede c dac cldeste cineva o cas nou,


buie sA moarA cineva din familia lui.Bucovina.
2286. La cas nou, pretele de din dos nu-1 lipesti bine
si nu I vruesti pn peste doi, trei an!, ca sA nu moara cineva.Sevastos (Cltorii); Bucovina.
2287. Se crede c dacd se adaug la casA veche ceva nou,
apoi trebuie sA moar cineva din acea casA.Bucovina.
2288. S nu te msori cu trestia, c mori.Tdpu, Tecuciu.
2289. CAnd iji moare copilul de 'ntiu, s pleci de acas
cu nevasta, ca sA fugd moartea de cas, cum ali fugit voi.
Catane, Dolj.

2290. Unele femei nu bocesc, nu se despletesc si nu se


copil mort, nici nu tAmAiaza 40 de zile,
ca s nu-i moard si
Tecuciu.
duc dupa prirnul

www.digibuc.ro

197

mor flci si fete mari, s nu te Inveselesti


40 de zile, ca sa nu-ti mai moara.Tpu, Tecuciu.
2292. In casa unde se alla un mort, nu se inatura, pn
nu se inmormnteaza mortul, hind ru de moarte si pentru
allii din acea cas.Ioneanu.
2293. Albia sau vana In care s'a scaldat mortal, "se rstoarna cu gura in jos si nu se mai intrebuinteaz pari duph inmormntare, fiind rau de moarte i pentru altii.Ma2291. Cnd

rian (Inmormntarea); loneanu.

2294. Cnd se inclzeste apd pentru scaldatul unui mort,


s nu se imping thciunii de foc sub vas, chci e sernn de
facerea focului i pentru alti morti.Ioneanu.
2295. Ingroparea mortului s nu se faca lunia, caci e ru
de moarte.Vlcea; loneanu.
2296. Dupa ce s'a scos mortul din cas, se Maid dup
el pe loc usile i ferestrele, crezindu-se ca la dirr contra ar
intr moartea iaras in acea cash, i ar cere alte victime.
Bucovina.

2297. Pe drum, ducnd mortal, nici s te intorci, nici sa


te nip inapoi, ca-ti va muri cineva din familie.Vlcea.
2298. Se crede cu daca a fost cineva la inmormntare,
trebuie apoi sh-si spele mnele, cad la din contra va murl
cineva din casa lui.Bucovina.
2299. La casa unde a murit cineva, nu se spal rufele
nu se spoeste o spfmn, fiind ru de moarte pentru membrii rarnasi in acea cas5.Ioneanu.
2300. Cnd se duc sa dreaga mortul (iau un mestecau
infing in mormnt, pun tarte acolo, aprind calti), se duc
si se intorc muti (nu vorbesc), ca sa nu moar hi de acash.
Catane, Do lj.
2301. Cnd stpanul unei case nou face poman pentru
morii, nu o face in casa lui, ci in alth cash', fiind ru de
moarte.Ioneanu.
2302. Spre a MIA ori de vor t Al sau murl, femeile topesc
www.digibuc.ro

198

cear sau plumb. Dac plumbul sau ceara topit ia forma

crudi, apoi e semn de rnoarte; dac ia o alt form, apoi


se zice ca respectiva va tra-Bucovina.
2303. Nu e bine s intoarc cineva pe altul dela moarte.-Rudeni, Arges.
2304. Cnd bolnavul nu st cu capul pe perin,

e sernn
Ca se sfrseste.--Ppu, Tecuciu.
2305. S nu lasi cenus mult pe vatr, ccj rmn locurile uncle au stat oalele, si la moarte rmi cu ochii deschisi i gura cascat.- ppu, Tecuciu.
2306. Cnd iei afar cu udul, i dupa ce ai terminat, te
scutur cte odat niste fiori, atunci trece moartea pe lngd
tine.-ppu, Tecuciu.
2307. Copiii cani plng mult, cobesc a moarte pentru ei
sau pentru vreun printe al lor.-Ioneanu.
2308. Cand un copil mic merge de andaratele, sau se invrteste in loc, este semn ca-i va murl tatl su.-Vlcea.
2309. Cnd un copil doarme cu sezutul in sus, cobeste a
moarte.-Ionneanu.
2310. Dac se pun pelincile unui copil la uscat, trebuie a
lu sama ca nu cumva s ard, c apoi copilul ar murI.
2311. Dac trece cineva peste un copil sau ii rnsoar cu
cotul, moare sau mcar se chirceste.-Transilvania (Marian,
Nasterea).

2312. Cnd unui copl ii cresc dintii mai intiu in falca de


jos, copilul are s triasc lung timp; iar cnd Ii ies intiu
in falca de sus, are s moar degrab5.-- Bucovina (Marian
Nasterea).

2313. Copiii cari merg pe drum si calcd in vigajuri de crule, li vor murl parintii.- Ioneanu.

2314 Se crede c copiii cari se nasc smbta, mor curnd.-Bucovina.


2315. Cnd legeni albia copilului, fr ca el s fie in ea,
copilul moare.-Brosteni, Suceava,
www.digibuc.ro

199

2316, Dacil e vreun mort in sat, i strig vreun gazar, ori


altcineva prin sat, se zice c in curnd mai moare i alicineva.Adameti. Teleorman.
2317. Spre a 1i ori va tri cineva anul curent, se face din
dou paie o cruce, care se pune sub pascA i apoi se da ea
cu crucea ceea pe lopat i in cuptor; daca a ars crucea cea
de paie in cuptor, apoi se zice c respectivul va muri in acel an.Bucovina.
2318. Cnd cnt cucuveica pe cas, va s moar cineva
din acea cas5.--Ttr4, Suceava; Bro*teni, Suceava; Bucovina.

2319. Se crede c dac face artila movil sub paretele


casei, va murl cineva din acea cas.Bucovina.
2320. In casa unde zace cineva, dac5 se bat i se muc5
mlele, bolnavul va muri.Moldova.
2321. Cand url cnele, e semn cA va mud cineva In acea
cas.Moldova ; Bucovina ; Ciulnita, Ialomita.
2322. Dac fac cnii gropi pe Ing5 cas, apoi se crede ca
va murl cineva din acea cas.Bucovina; Ioneanu.
2323. Groapa i msura gropii unui mort se pzesc, ca s
nu treaca peste ele un cne, cci atunci va muri cineva din
familie.Ioneanu.
2324. Se crede c dacA bonaluesc vitele, va muri gospodarul casei.Bucovina.
2325. Cnd rage un bou dela carul in care se duce mireasa la casa mirelui, e semn de moarte.Marian (Inmormntarea.

2326. Se zice ca acela ce a auzit vitele vorbind, sau a vzut deschizndu-se cerul, acela nu triete rnult.Bucovina.
2327. Cnd cucul cnt aproape de cas i e un bolnav
in ea, acela va muri. Bro$eni, Suceava.
2328. Daca vede cineva cucul eznd pe un putregaiu, se
crede c acela va muri sigur in acel an,Bucovina
www.digibuc.ro

200

2329. and minutia rntele si se spurcd in cas, e semn


de moarte.Marian, (Inmorrnntarea).
2330 Se crede c dac i face rndunica cuib sub stresina vreunei case, va muri cineva din acea cas. Bucovina.
2331. Cnd cnt vreo gin cucoseste, moare cineva din
acea cas.Jud. Suceava ; Bucovina.
2332. Osul dela pieptul ginei (iedesul), tras de doi, la care rmne lArletul, are s-1 ingroape pe cellalt, Jud. Suceava.

2333. Dac dou persoane voesc s tie care din ele va


muri mai intiu, apoi iau o fura dela pieptul unei gini, si
fiecare trage de cte un corn, si a cui corn se frnge, acela
se crede c va muri inaintea celuilalt.Bucovina.
2334. Se crede c voind cineva sa piece in cltorie, i nevoind caii s plece din loc, este semn ru i respectivul va
muri in curnd.-- Bucovina.

2335. and pocneste in cas. moare cineva.Brosteni, Suceava ; Sevastos (Cltorii); Marian (Inmormntarea).
2336. and vezi vreo roseat pe fata unui mort, este semn
va muri cineva. Moldova.
2337. Cnd se clatin pulpa dela picior, e semn c va mu1'1 cineva.--Ttdrusi, Suceava.

2338. Dac se Intmpl c5 puii de gin, de cteva zile,


curnd va mur
cineva.Bucovina.
2339. Se crede C dac s'a fcut dinteo tuld de brbnoc
cnt, este semn ru, si din acea casa hi

o cunund pentru vreun mort, nu e bine a face tot din acea


tul una i pentru o mireas, c'apoi aceea nu ar trl mult.
Bucovina.

2340. and un orn este bolnav tare, se pun mai multe rdmurele de Lemnul Domnului s mocneasc la foc,intr'o oa15, i dacd pn a doua zi apa se face rosie, e semn c5 bolnavul va murI, iar dac e alb, e sernn c va tral.Marian
(Inmormntarea).
www.digibuc.ro

201

2341. Daca infloreste o mirtd inteo css unde sunt mai

multe copile, apoi se crede cd una din ele va muri curnd.


--Bucovina.

2342. Mdtrguna, dac este undeva in grdin, nu se scoate, ca apoi moare fata sau gospodina casei aceleia.--Bucovina,

2343 Nu-i bine sa spui bocetele care spun femeile cnd


duc mortul la groap, fiindca se poate pricinui moarte cuiva.Istria (Burada).
2344. Cnd gseti serpi prin hold& moare cineva *i
trnsul ajunge la pomand.Grozesti, Mehedinti.
2345. Pe cine striga bolnavul cnd e aproape s moard,
acela va -muri Indat dupd el. -Brosteni, Suceava.
2346. Se crede ca daca and cineva bani in parnnt,acela in
curnd va muri.--Bucovina.
2347. Dacj iti curge snge din nas, iti va mur o rudd.
Broteni, Suceava.

2348. Se crede cd dac se pare cuiva


strigd cineva,
apoi nu-i a bine, si i se apropie sfrsitul
Bucovina.
2349. Pentru cel care pierde vreun inel din deget, este
semn c va muri cineva din familia sa.Ioneanu.
2350. Cnd cade icoana, e semn cd va mur cineva din casa aceea.Ttrusi, Suceava; Bursucani, Covurluiu; Bucovina.
i

2351. Cnd ti se pre c trag clopotele, va muri cineva.


Hntescu.

2352. Dac lumnarea care arde in altar se stnge de la


sine, semn c moare preotul Moldova.
2353. Cnd sund mult clopotele, dup ce le ai lsat de
tras, e semn c vor muri oarneni.Tldrusi, Suceava.
2354. Cnd rarnne in sob ori pe vatr numai un taciune, e semn ca are s moar until din soli Brosteni. Suceava. ,

2355 Noiti negre de-li iese pe unghii, e semn de moarte

Stanca,
www.digibuc.ro

202

2356 Cand ti se fac pete negre pe mani, este semn c


moare cineva din neamuri.--Sevastos (Caltorii); Bucovina
2357. Cand pocnesc grinzile, moare cineva. Sevastos, (Calatorii); loneanu.
2358. Cand din gresal ori din nebagare de searna, infra
intiu in casa, orn sau copil cu capul gol, s fii ca copilul
moare. Tpu, Tecuciu.
2359 Ace la dintre doi tineri castoriti care adoarme in-

taiu, va muri inainte.Moldova.


2360. Moarte arata, ori tie, ori nevestei, ori ibovnicei, cand
vei zrl trite() dirnineata, inelul ruginit pe degetul tau. Tpu, Tecuciu.

2361. Se crede ca dac infra cineva bite() casa i i se pare ca miroase a tmaie, in acea casa va muri cineva. Bucovina; Tpu, Tecuciu.

2362. Cand se stria blidele din cas, e seam de moarte.


Marian, (Inmormantarea),
2363. Cand lucruri din casa (mas, scaun, dulap, etc) tros-

nesc, w din senin, e ru de moarte.Valcea.


236Q Cand cade oglinda din cuiu i se strica. e sernn de
moarte.Marian (Inmormantarea); Bucovina.
2365. Daca vreo icoana sau altceva din biseric se crap,
e semn c unul din preotii acelei biserici va muri Ioneanu.

2366. Se crede c daca din intamplare se afla 13 ini la


masa, apoi 'Dana inteun an unul din ei va mutt Bucovina.
2367. Daca aluatul din pasca nu creste, atunci iti moare
cineva din casa in anul acela ; tot asemenea i daca iese
oule urate, Sevastos, (CaTatorii).
2368. Se crede ea doua persoane care beau o butura i pun

paharele de odata la gur, vor muri odata.Bucovina.


2369. Daca-i pic cuiva cutitul din man i se irnplanta in
parnant, in timpul osptului de botez, copilul va mull; de
moarte nenatural.--Marian (Naterea).
www.digibuc.ro

203

2370. Colaci, pni, etc., nu se pun in cuptor frd de sot,


e la din contra acelei gospodine i-ar muri barbatul. Bucovina.

2371. S nu mnnce cineva inteo rn c-i va muri un


membru din familie.Ioneanu.
2372. La nunt, dacd se intmpl s cadd cu bradul acel
care-I duce, atunci s se stie c moare mireasa, ori curnd,
ori mai tdrziu. Vlcea.
2373. Mireasd cu mireas la cununie s nu se intlneascd,
cd una din cloud moare.--Ciulnita, lalomita ; loneanu.
2374. Acela dintre miri va murl Intdiu, a cdruia lumnare

de cununie se va trece mai intdiu Moldova (Sevastos, Cltorii); Jud. Suceava.

2375 Dac lumnarea de la cununie se rupe, unul dintre


soli va muri curnd, sau va ave o nenorocire. Sevastos,
(Nunta.)

2376. Cnd se cunund doi tineri, se observa lumnd rile na-

silor; daca lumnarea unula e mai trecutd ca a celuilalt, e


semn c va mur inaintea celuilalt. --Brosteni, Suceava.
2377. Dupa ce mirii s'au cununat, si se Afore de la biseric, daca pnd acasd pierde vreunul din ei ceva, se crede
cd acela va muri.Ioneanu.
2378. Se crede cd nu e bine a aprinde trei lurnndri inteo o-

daie, cdci la din contra va muri cineva din acea cas.Bucovina.

2379. Se crede cd nu e bine a veni cu lumini de cear in


mnd Trite() casd, cdci la din contra acolo va muri cineva.

Bucovina.

2380. Daca se stricd in timpul osptului un pahar, apoi se


crede cd va murl unul din logodnici.Bucovina.
2381. Daca calcd cineva peste paiele crucis aflate in casa
si nu desprteste cu piciorul crucea de paie, ci trece peste
dnsa, se crede c acela tri curnd va muri.Bucovina.
2382 Dac vreun bolnav nu vrea cdpdtdiu, puline zile re.

Tapu, Tecuciu.
www.digibuc.ro

204

2383. Dac cineva s'a boinvit greu si s'a intors singur cu

fata la prete, apoi se crede 0 va muri ; dacd insd s'a


sezat cu fata in cas. apoi se crede c se va insntos.

a-

Bucovina.

2384. Cnd un bolnav se imprtdseste si anafora ce este


in lingurit seade deasupra vinului, bolnavul se va face sdntos; iar de cade la fund, va mud.- -loneal.u.
2385. Se crede a dac rmn la un mort amandoi ochii
sau numai unul deschis, apoi In curnd va muri cineva din
acea cas.- Bucovina
2386. Dacd un mort va fi moale, este semn a va mur
vreo rudd a sa dup el.-- Ciulnita, lalomita.
2387. Cnd cmesa omului se greseste prea lung, are s
mai moard cineva din acea cas5.Brosteni, Suceava.
2388. Daca sicriul e mai lung de ct mortul, locul rmas
gol chearn si pe alte rude.--Marian, (Inmormntarea).
2389. Se crede c dac nu se inchide poarta ogrzii de
la drum, pe timpul cnd duc vreun mort, In casa acelei o
grzi va muri_cineva.Bucovina.
2390. Dac unui brbat ii mor trei femei, s nu se mai
Insoare, cci a patra 11 ingroapd si pe el.
Ciulnita, lalomita.

2391. Cnd te lovesti cu cineva cap in cap, s scuipi repede jos. Care o scuipl mai pe urm, ii mor pdrintii, si te doare capul.- Catane. Doll.
2392. Dacd visezi vreun mort din rudele tale, unu din casd va muri.-Ciulnita, lalomita.
2393. Se crede cd acel ce viseaz cA a cAzut inteo prpastie, va muri.
2394. Dacd viseazd cineva a s'a risipit vreo cas, apoi se
crede ca din casa respectivd va muri cineva.
2395. Se crede di dacd viseazd cineva pe oarecare om
in vestminte nou, acela va mull.

2396 Se crede a dacd viseaz cineva ca face straturi, apoi va murl cineva din acea cas,
www.digibuc.ro

05

2397. Daca viseaz cineva vaci, apoi e sernn ca i s'a Writ


pe unsit i cd are s moar.Bucovina

2398, Cnd se strneste de odat furtuna, vnt i ploale


sau viscol, trebuie s se fi fcul moarte de orn. Jud, Suceava.

2399. Daca la facere, pe ferneie o pdleste de ursit, si nu


se afl nimine s-i desfac5, atunci moare.Mlini, Suceava.
2400. Dac mor intruna copiii inteo familie, la cea mai a-

propiat nastere se prinde un cucos, de este prunc, iar de


este prunc, o gAin, si. se Imbrac In imbrcmntul or ca-

re a venit cel nou nscut pe lume, si se zice:


Dau cap
pentru cap,
ochi

pentru ochi,
nas
pentru nas,
gur
pentru gut's&

Insirnd toate ce se afl la orn. Se face apoi o groap in


chilia unde a czut copilul cnd s'a nhscut, si cosIndu-se
ciocul animalului cu al tare, se Ingroapd acolo, puindu-se
In groap o bucjica de tmie alb i alta neagr. Banat
(Marian, Nasterea).

2401. Dacd Inteo cas moare capul familiei, In acea zi se


injuga boii de la acea cas cu jugul rsturnat, spre semn
c dac a murit gospodarul, toate vor merge anapoda si pe

dos.Ioneanu.
2402. S nu te duci la inmormntarea popii, ca nu cumva
s-i vezi fala, ca nu mai iesi la a doua Inviere. Tpu Tecuciu.

2403. Unii lovesc cu piciorul capul copilului mort fr botez; altfel copilul ar Invi i ar face mult ru semenilor sai.

Moldova.
2404. Celui care ii moare intiu, clopotul nu se trage
umbl cu cAciula In cap.Vlcea.
www.digibuc.ro

206

2405. Cui i-a murit cineva, acela card noua saptamni apd
Cate o cobilita, unei rude, in fiecare zi Cate una, de la Joimari pti la Joi-moi, de sufletul aceluia.Tapu, Tecuciu.
2406. Se crede c acela care a avut aice pe parnnt mai
multe femei, pe ceea lume va trl cu acea de'ntaiu, iar
celelalte vor sta in urma ei. Bucovina.
2407. Femeia care rnoare in pozitie, sa i se dea de pomana un scaunel i Uil baston, ca s aib pe lumea cealalt,
pe ce edea i In ce se sprijini. Ciulnita, Ialomita.
2408. Se crede ca copiii cari mor inainte de miezul nop
i iau panea i averea printilor, iar acei cari mor spre
ziu, aceia lasa printilor panea i averea. Bucovina.
2409. Unui mort i se leaga o para de argint cu degetul
cel mic de la maim dreapt, ca s aiba cu ce plan vama pe
lumea cealalt.Ioneanu.
2410. Se crede ca dacd ti mor cuiva copiii, aceasta este
vina cumatrului, deci dac va schimba curnatrul, ti vor tral
copiii.Bucovina.
2411. Cnd moare o fata mare, rufaria i se coase cu ata
neinodata, caci de o va inoda, ursitorul ei ce era sa-1 ia de
brbat, nu se va mai insur.--loneanu.
2412. La un mort se coase fr nod. Sevastos, (Caratorii).

2413. Se crede ca murind cuiva copiii, face bine daca vinde un copil cuiva i Il da pe fereastra, carele dupa ce i s'a pus

alt nume, se aduce inapoi, i acest copil va trl Bucovina.


2414. E mai bine cnd moare omul noaptea de cat ziva,
pentru ca ziva nu-i dau paserele pace. Bucovina (Marian,
Inmormntarea).

2415 Cnd e femeia ingreunata, s nu ia foc din sat, CA


are sd se murdreasca moart. Tapu, Tecuciu.
2416. Dac moare o femeie grea, se tine aceasta de o mare nenorocire, caci se crede ca pe ceea lume va umbla
venic inteo astfel de stare. Bucovina.
www.digibuc.ro

207

2417. Se crede c cel ce moare tnr, pe ceea lume va trl

tndr, iar cel ce moare batrn, pe ceea lume va trl ca om


btrn.Bucovina.
2418. Perna la mort se face din florile aduse de femei.
Tecuciu.

2419. Daca mortul st cu gura deschis, se roag la oameni ca s-I ierte, ori cere de poman, ori e semn c are

s mai moard cineva din acea cas.Bucovina, (Marian, Inmormntarea).


2420. E pcat dac se boceste mortul noaptea.--Tpu, Tecuciu.

2421. Poporul crede c murind cineva de moarte nprasnk, asa i-a lost scris, deci asa trebuia sa se Intmple numai de Cat, mai curnd sau mai trziu.Bucovina.
2422. Nu e bine s vorbesti de morti noaptea. Catane,
Dolj.

2423. Oala In care s'a fiert apa pentru scldtoarea mortului, se 1ngroap (Transilvania), ori se sparge (Muntenia), ca

s nu mai moar i allii.Marian (Inmormntarea).


2424. Cnd te duci intr'o cas unde este vreun mort, s
nu zici buna ziva, sau buna seara, cci pentru casnici, numai bun nu este acea zi sau acea seara. 1-1nIescu.
2425. Uncle e mort, nu se da bund-vremea, nici nu se face nimic, ca amorlesc mnile.Jud. Suceava.
2426. Cnd se dd de poman One i vin, i cel care le
primeste. voind s bea din acel vin, greseste i vars pe
jos, aceasta este vreun semn c i-a fost foame i sete mor-.
tului, pentru care s'a dat acea poman5.Ioneanu.
2427. Cei ce vin la mort, nu se petrec, c nu-i bine.Preutesti, Suceava.

2428. S nu treci calea mortului, ea-1i amorleste mna.


Catane, Dolj.

2429. Se crede c dac5 sap cineva o groap pentru un


mort, i apoi plou In acea groap, mortul merge In raiu.

www.digibuc.ro

208

2430. Se crede cd dacd mor copiii, nu este bine a plange


mull, c'apoi acestia pe ceea lume vor trebul sd beie
2431. 5e crede c dacd cineva cdruia i-au murit mai Inainte copii i neamuri, ii vin sufletului lui cei mai inainte
primesc, dac respectivul n'a avut rurdposafi ca ihgeri
de sau copii, apoi nu-1 Intmpind nimeni pe ceea lume.
Bucovina.'
2432. Cnd unui bolnav ti vin lacrimi fr sa spuie ceva,
el plnge, in el, cd moare.--Tdpu, Tecuciu.

2433. Dac muribundul zace cu capul pe perne umplute


cu pene, nu 13oate mur1.Marian (Inmormntarea).
2434. Dacd cineva nu poate murl, s i se puie sub cap un
cojoc, c'apoi va murl usorBucovina.
2435. Dac un bolnav se canoneste prea greu, i se ia perna de sub cap, punndu-i-se sub picioare; astfel i d duhul.fdpu, Tecuciu.
2436. Dacd cineva nu poate murI, sd se ridice din pat si
sd se puie jos, i apoi indatd va mur1.Bucovina.
2437. Ca sd poatd muri cel ce se chinuieste, i se pune sub
cap vreji de mazere.--Marian (Inmormntarea).
2438. Dacd u poate muri cineva si se chinuieste greu, apoi e bine a-1 scald in o sclddtoare .fdcutd de lemn de
chin, si va murl usor.Bucovina.
2439. Cnd un bolnav se chinuieste mult !And- ce moare,
acela are multe pcate i nu-1 iart Dumnezeu.Ioneanu.
2440. Cel ce a fcut strmbtdfi In lume, nu poate muri
usor, se chinuieste And ce-si dd sufletul.
Dacd a Lost
morar, trebuie
puie sub cap diferite unelte de moard,
fiindc ar fi furat la mdsurd ; feciorului boeresc i se Ord
o prrnd in casd pe fereastrd i i se pune in man& hindc
msurat strmb ogorul. Marian (Inmormntarea); Ioneanu.

2441. Cnd mare cineva, nu-i bine sd-i fie lumina unul
www.digibuc.ro

209

din neamurile mai de aproape, aci bolnavul se chinueste


pnd moare. Marian (Inmormntarea).
2442. Dupd ce o persoan a murit, corpul i se scaldd inteo

albie, ca s se duc curat pe ceea lume.Ioneanu.


2443. Cine scaldd un mort, daca nu-i spald lipul tot de
sub unghii sau tina de pe corp, are sa o mnnce el pe
cealalt lume.Marian (Inmormntarea).
2444. Dac n-loare cineva, se msurii cu o at lungimea
lui ca s rmie norocul lui in casd--Bucovina.
2445. Oulul mart s nu-1 incingi moale, c se impiedica

in loale.Vlcea.

2446. Un mort se inmormnteaz cu hainele cele mai bune pe care le a avut, 6 inflisndu-se inaintea lui Dumnezeu, pe lumea cealalt, s fie curatloneanu.
2447. Prin unele locuri un mort se aseazd cu picioarele
spre us, adicA gata de plecare. De aceea este si ziatoarea : Nede-te-as cu picioarele inainte.Ioneanu.
2448. Unui mort i se pune orariu pe frunte, ca sa fie pazit de focul cel nestns. -Ioneanu.
2449. Dac se aseaza mortul cu capul spre uss, tot fleamul i se topeste. Mini, Suceava (Marian, Inmormntarea).
2450. In perna care se pune sub capul unui mort, se pune spunul cu care a fost scldat, pieptenele cu care s'a
pieptnat si acul eu pare i s'a cusut hainele, ca s alba si
pe ceea lume sapun de splat, piepteni de pieptnat si ac
cu care sa coase.Ioneanu.
2451. Paiele pe care a lost mortul la splare, se arunc
noaptea pe rail sau se ingroapa in pmnt, ca s nu calce
nimeni pe ele, aci nu e bine
Bucovina, (Marian, Inmormntarea).

2452. Dac rmne mortul singur In cas, se apropie necuratul de el. De aceea i se pune pe piept un inel de argint
sau o secere. Transilvania.
2453. Daca mortul are fa1 t vesel, e semn a cei ce 1-au
A. Gorovel, Saperstitii.

14.

www.digibuc.ro

210

irnbriicat i-au intrat in vole si c pe cealalt lume a lost


primit cu bucurie in vestmintele cu care 1-au imbracat.
Marian, (Inmormntarea).
2454. Dacd mortul rn-Cne cu ochii deschisi, in casa aceea are sa fie foamete ; ori e semn c
perdut vieata in
somn.Bucovina (Marian, Inmormntarea).
2455. Dacd cadavrul, pnd la inrnormntare, capdtd miros
greu, se crede c in vieata lui a fa-cut multe pcate.
Ioneanu.

2456. Dacd se tine un mort mai multe zile i trupul


lui incepe a creste, apoi se crede c punnd o secere pe
pntece, va incet cresterea cadavrului.Bucovina.
2457. Dupd ce moare cineva, i se inchid ochii, ea sd nu
vad jalea i durerea celor ce-1 inconjoar.Ioneanu.
2458. Cnd moare cineva inteo cas, sd nu mdturi nici sd
nu scuturi casa pnd ce nu iese mortul din casd.Brosteni,
Suceava.

2459. Fiindcd omul se naste cu capul inainte, la mormnt


se duce din potrivd cu picioarele inainte.Ioneanu.
2460. Scotndu-se mortul din cas spre a-1 duce la groapa, se atinge cu secriul de trei ori de fiecare prag peste ca-

re trece, crezdndu-se c mortul atunci i ia rmas bun de


la casa sa, cunoscutii i rudele sale.Bucovina.
2461. In locul unde un mort
dat sufletul, In lrei seri
dearndul, dup inmormntare, se pune o ulcia cu vin, una cu ap, o bucatd de One si o lumnare aprins. Vinul
si pdinea se dau unui brbat sau unei femei ce a fost la mort,

de mnncd si bea in cele trei seri, insa tot in acel loc unde mortul
dat sufletul. Acel brbat sau acea femeie reprezintd persoana mortului, ce se crede cd umbl trei zile,
intorcndu-se acas obosit, gdseste de mancare i bdutur.
Lumnarea se duce la bisericd, de arde la icoana Maicei
Domnului, apoi se pune aprinsd la mormnt.--1oneanu.

2462. Poporut dd, dup ce s'a scos mortul din cas in ogradd, peste sicriu, hainele mortului sau din vitele sale de
www.digibuc.ro

211

pomana, sau de suflet, si crede ca prin aceasta i se vor ierta celui mort pcatele i sufletul i va afla pacea eterna.-Bucovina.

2463. Dupa ce un mort se porneste la mormant, se ea &pa. in oala cu care a lost scldat, se stropeste in urma lui

apoi se tranteste in mijlocul casei de se sparge, ca sa se


i sa inceteze de a mai
muri cineva din acea cas5.Ioneanu.
2464. Pe podul care duce la drum, se pune o panza peste care se trece cu mortul si peste care merg cei ce au venit la mort, care apoi se d unuia eu un colac i lumanare
de pomana, i aceasta panza, ca i acea care pe unele locuri se pune pe sicriu, este puntea pe care va putea trece

sparga toate neajunsurile, supararile

sufletul mortului la raiu.-13ucovina.


2465. Dupa ce omul moare i pleac cu el, in locul lui

in pat pune: pane, sare, un pahar cu vin si un somoldoc


de lan nespalat.Thate acestea dimineal, aceeas persoana

le duce la hotar, sau le d pe ap5.Valcea.


2466. Cand pleac cu mortul de acas, la groapa, sa cheme un copilas i s-4 dea peste prag o strachin de Mina,

ca s aibd mortul pe lumea cealalta.Catane, Dolj.


2467. Mortul 'Ana la biseric e mai usor, iar de la biserica, dupa prohodire, Wand la tintinni, e mai greu.
Hanfescu.

2468. In groapa mortului se arunc un ban, crezandu-se


ca cu acel ban se cumpr locul pentru mort, ca altul sa
nu i-1 deroage.Bucovina.
2469. Cand un mort se pune in mormant, se rupe i masura gropii in trei si se pune langa cosciug, cad de se va

rasa afar, este rau de urat pentru cel care o va lu. lonea nu.

2470. Dup ce un mort este inmormantat, se trece o oaie

sau un miel peste mormant.Oaia sd fie udata cu apa, sa


se scuture pe mormant, ea cu acea apa scuturat de pe Yana lor, se stinge focul iadului ce poate arde pe mort.
lon ea nu.

www.digibuc.ro

212

2471. Dui:id ce s'a astrucat In morrnnt mortul, toli se


spald pe mni eu apa mortului peste groapd, pentru ca sti
nu amurtd sau asude rnnele.Banat.
2472. Cnd moare un copil sau uu om matur, dupa ce-1
ingroap, o fatd cu tatd i mama' s mature prin cas i s'd
duc gunoiul la hotar.Vlcea.
2473. Se crede c'd pnd a nu se face svistania in casa

mortului, dupd ce acesta a fost inmorrnntat, casnicii umbl


frd a vedea aceasta, pnd la genunchi In sngele mortului.

Straja, Bucovina.
2474. Cnd pe un mort II ploud pe drum, are sd mai lie
mull limp ploaia.Rudeni, Arges.
2473. Daca i-a murit cuiva cineva i nu-1 poate uit, scarbindu-se tot una, se crede cd, dacd va Inturna cofa cu gura
in jos si va bea apd de pe fundul cofei, de pe partea din
afard, va uit de cel mort si nu se va mai intrist.Bucovina.

2476. Pe mormntul unui spnzurat fiecare trecator pun e


un gatej sau vreasc, pan& se strange o grmad mai mare,
apoi un oarecare 1i da foc, zicndu-se c aceasta e lumnarea mortului.Giurgesti, Suceava.
2477. Daed vrei s moar cineva, f-i cu lumnare furat
de la mortTdpu, Tecuciu.
CCCXCIV. Moa6.

2478. Mow pentru un copil e mai scurnpd ca un nas


sau o nas. Pe acestia, la zile mari i lasd la o parte, dar
la mosica se duce sd-i srute mna, aci ea a umblat cu
lucruri spurcate, tdind buricul intdiu i Ingrijind de mama p-

nd la scularea de pe paie.Tdpu, Tecuciu.

2479. Lehuza cld moasei sale o bucat de liana ct ar


face cloud mneci de cdrnesd. De aceste petece se sterge
Dacd nu si-a dat adup ce se spald In urma operatiei.
tuna vine mow pe urrnd, se spald si se sterge de camesa
lehuzei, ca s dea necurdlenia tot pe dnsa, sa nu rmle
necurat si pe cealaltd lume.
www.digibuc.ro

213

Se mai d moasei un cus sau strachina plina cu fina


sare pe deasupra.Daca este fat& noul nscut, se pune
peste toate un fuior de canepa, ca sa aiba pr mare. Carrsul sau strachina plin, pentru ca copilul s tie degraba
capul in sus. Jud. Suceava.
2480. Moasele, and mor, nu sunt primite nici la raiu nici
la iad. Dracii se tern de moase, si le trirnit la raiu, dar acolo sf. Petrea le opreste. Atunci moasa se duce iar la iad,
si iar e respinsa, si respins-i si de la raiu ; atreia oar& alungata fiind de la iad, se duce la poarta raiului cu glistirul
in mana si cu celelalte instrumente in tasca, i trecand CU
de a sila pe langa sf. Petru, intr in raiu, de unde nu mai
iese.

Folticeni (1).
CCCXCV. Molie

2481. Preotul la boboteaza sa-ti boteze rufele, ca s nu


ti le road moliile. Valcea.
CCCXCVI. Moroi.

2482. Copiii cari mor nebotezati, se fac moroi; iese noaptea din rnorrnant si fac noaptea cliferite neplaceri i daune
si !Ana la al septelea an tot MHO in fiecare noapte botez,
Marian (Nasterea).
2433. Moroii iese la septe ani si se arata in vedenii, mai

ales cand e luna, si atunci infra pe fereastra si sug rarunchii copiilor mici.

Moldova (Marian, Nasterea).


CCCXCVII. Moi.

2484. in ziva de mosi (sarnbata mosilor), se cearca lut


pe lut (ornul cearcd blidele de-s Uri), si Dumnezeu rade
de toti.Brosteni, Suceava.

a). Dadi ploua in ziva de Mosi, are sa fie anul bun.Tpu, Tecuciu.

CCCXCVIII. Mucenici.

2485. La Mucenici s te afurni, sa dai ocol casei cu treanta aprinsa, ca e bun de rnuscaturfi de surpe.Valcea.
I) Moap Marta Bos nccanu, d n FoluLat, care a srus a elSta
da origina untzuroalc.

www.digibuc.ro

redInt,4, ela

214

2486. In ziva de mucenici se face niste colcei cu mica,


numiti mucenich, si e bine ca in acea zi fiecare sa bea
40 de pahare cu vin, pentru fiecare din cei 40 de mucenici.
2487. In ziva de Mucenici se bate parnntul cu maiul, ca
s iasa caldura si s intre gerul.
2488. In ziva de mucenici se face focul in curte, din (gunoiul maturat, i sar pesfe ele ai casei de trei ori, ca sa nu
alba vara pureciloneanu.
CCCXCIX. Muma Padurii.
2489. Un copil nu se scoate din casa 40 de zile de la
nasterea lui, ca s nu se lipeasca de el muma padurii. loneanu.

2490. Nu e bine sa lai scutecele spalate ale copiilor mid


afar, dup asfintiful soarelui, caci se imbolnavesc, da peste
ei boala numit ( mama padurei >, adica plang mereu tot
infruna noapfea.--Valcea.
2491. Un copil dup. ce s'a botezal, in ziva aceea se pune
langa el, unde doarme, un fier, o matura, si presara Wale
si spuza din foc, ca sa nu vie muma ptidurei sad omoare
sau sad poceasca. Ioneanu.
2492. Unii copii plang noaptea atunci se face seara de
muma padurei. Se tine copilul in brate si in umbra lui se
cu foporul de frei ori, zicand :
Fugi naluca,
prin prelunca,
prin razor,
printre razor,

ca te taiu cu al topor.
Catane, Dolj.

CCCC. MurAtura.

2493. Cane, map sa nu ucizi, c se fac muraturile bime.


Stanca,

2494. Cnd se mureaza pepenii sau curechiul, atunci este


obiceiu ca gospodina trage pe baieti de urechi, ca s fie
muralurile acre. Siraja, Bucovina.
www.digibuc.ro

215

CCCCI. Musafir.

2495. Cnd ti se face carcei la furc, e semn sa au sa-ti


vie musafiri.

Tapu, Tecuciu.

2496. Cnd mergi prin casa

te impiedici de laicere, e

semn ca i vor venl musafiri.Hntescu.


2497. Cum ti-a fi musafirul din ziva de sf. Vasile, bogat
ori srac, asa vei fi cu indestulare, ori lips, tot anul. Tapu, Tecuciu.

CCCCII. Musa.
2498. Cnd unibl mule multe pe langa foc, atunci se
strica vremea.Holda, Suceava.
2499. A doua zi de lsatul secului s mnnci tot ce-a
rmas de cu seara, c nu-li vor da rnustele in ochi, in timpul

iar frmturile sd le dai la paseri, ca se oua mai des


ou gustoase.Tapu, Tecuciu.
2500. Copilul cu musca pe nas, n'are s traiasca mult.
(Musa e un fel de van vesnic neagra).Stnca.
CCCCIII. Muscdfura.
2501. Pie lea de nevastuica e bun pentru orice muscatura.
verii,

Roman, Nearril.

2502. Daca un cane musc pe cineva, apoi se crede ca afumandu-1 cu par din sprincenele sau de pe capul acelui
Cane, ii va trece respectivului spaima i nu-i va strica
muscatura.
2503. Spre a fi lecuit de rnusaltura de cane turbat, trebue

a pulveriza lemn de tisa si a bea acel praf cu apa sau

cu

altceva.

2504. Dach musca un cane turbat vreo vita, apoi se iau


muste hispanice, se freaca ca praf si se d respectivei vite
sa mannce cu tarale, si apoi se vindeca.
2505. Daca helgea musca vreo vita, apoi e bine a spala

o piele de helge si a spla rana cu acea apa. Bucovina.


2506 Cand te-a muscat cardiacul, sa te strangi bine mai
www.digibuc.ro

216

in susul muscaturei, ca sa nu se imprastie veninul in tot


trupul, si s te legene 40 de insi cu cafe o mn, in o patura, ori de nu, apoi 20 insi cu amndoua mnele, ca te
usurezi.Adamesti, Teleorman.
CCCCIV. MWeriu.
2507. Ca s nu-ti piece musteriul din prvalie pnd nu va
Varga bate in prag sau sub prag o potcoava de anderetele
sau Intoars invers, sau bate pe tejghea bani stricati. Valcea.

2508. Cnd intri in o dugheana, daca tarai picioarele, vei


aduce noi musterii, i dac le [Arai la iesire, vei Ilia din
musterii.I-Intescu.
CCCCV. Mutenie.
2509. Se crede c daca o femeie grea este intrebatd ori
de se afl in acea pozilie i neag, copilul ce-1 va naste, nu
va vorbi nici umbl curnd. Bucovina.
2510. Femeia care stie c este insdrcinat si nu spune

cnd este intrebata, va naste copilul mut.Ioneanu


2511. Se crede ca copiii mid cari ar mnca peste inainte
de ce incep a vorbi, ramn muti; deci la astfel de copii nu
li se d peste de mncat.Bucovina.
CCCCVI. Naluc.

2512. Dac i se nluceste cuiva ceva si are in mn ceva,


apoi s nu loveascd cu acel lucru inaintea sa, ci inapoi, si
se mntuie de nluca cea rea.'- Bucovina.
CCCCVII. Nap-area.

2513. Leac de ntiprca nu se afl.Tpu, Tecuciu.


CCCCVIII. I15.paste.

2514. Dup ce s'a spalat nu se sterge cu mneca cmesii,


creznd ca apoi ar fi npastuit.Bucovina.
2515. Nu se piaptn martia, creznd cd la din contra ar
fi napastuit. Bucovina.
CCCCIXX. Nrav.

2316. Ornul care lasd un nrav, ia pe


www.digibuc.ro

Tecuciu.

217

CCCCX. Nas.

2517. Cnd te rnnnca nasul, ai s plngi.Brosteni, Suceava ; Stnca, Iasi; Bucovina ; Sevastos (Cltorii).
2518. Se zice ea copila care-si vede varful nasului, mari-

tandu-se, va avea multi copii.I3ucovina.


2519. Cnd iti curge snge din nas, din patim, f o gaura cu sfredelul inteun lemn, lasa s cup. sngele In ea, si
bate apoi un dop de lernn, c5-ti trece curgerea. -Tpu, Tecuciu.

2520. Cnd iti curge snge din nas sau gur in spfmilna mare (a Pastelui), ai s te imbolnAvesti. Goicea-mic,
Dolj.

2521..Cnd Iti cura sngele din nas, sd-ti Inoade trei fire
de pr din cap, c-ti trece. Catane, Doll ; Tapu, Tecuciu.
CCCCXI. Nsdrvan.
2522. Puiul de gind de cnta In gdoace, e nsdrdvan.-Brosteni, Suceava.
CCDCXII. Na*terea.
2523. Se crede c dac mnncd o femeie culcat, devine

grea.Bucovina.
2324. Pentru a purcede grea,femeia face luruini (lumanri),
cat statul ei de lungi si le aprinde la icoana Maicii Domnului ; plteste srindare i liturghii; Incunjurd biserica i Ingenunche sub daruri, tin-e posturile, cu deosebire postul Vineriimari si lunile.
2525. Pentru a purcede grea, femeia stearpd bea zarn de
tranclafir alb, liliac alb, ruja, etc.
2326. Se pun nou fire de usturoiu In jumAtate litru rachiu, in care le las noua zile pe horn, iar dup5 a noua zi,
Incepe a bea.
2527. Sau bea boasele unui iepure i matca unei iepuroaice, pisate mrunt si tinute noud zile in rachiu la cldur.
Dupa a noua zi, brbatul bea srnnta de iepure, iar nevasta, cea de iepuroaic..- Marian, (Nasterea).
www.digibuc.ro

218

2528. Pentru a purcede grea, ferneia se scalda trite() apa


In care au fost fierfe : hameiu, capunic i floare de romanita.Bucovina (Marian, Na0erea)
2529. Daca vreo femeie Ware prunci, i vrea s aiba, atunci,
la Boboteaz, and sfintete preotul apa, ea sa ieie mai intaiu apa sfintit; acas
Mca pogace cu apa sfintit i

86 o manance cu barbatul.Sabolciu.
2530. Ferneia ingreunata trebue sa guste din tot ce vedesa-i aduca aminte
ingreunat la vederea tuturor lucrurilor urate, i sa nu tie manele in cruci pe pantece.- Broteni, Suceava.
2531. Femeiei irnpovorate s nu-i treaca nimeni pe dinainte tot timpul cat se MI5 in aceasta stare, caci acela in cea-

lalta fume o poart in spinare.-- Marian, (Naterea).


2532. Femeia ingreunat sa nu crpeasca ciurul.Tapu,
Tecuciu.

2533. Ferneia ingreunat dac poftete ceva i cineva nu-i


da, acela face un pacat. Bucovina (Marian, Naterea).
2534. Femeia ingreunata sa nu cumva sa doarma pe pragul casei, cad i se lasa copilul in prag, si-i greu de ea.
Tecuclu.

2535. Femeia impovorat nu joara. -Sabolciu.


2536. Se zice ca la cine se fin o femeie mai cu drag, cand
e insarcinata, aceluia ii va samanil copilul. Tpu, Tecuciu.
2537. Cand incep durerile na*terii, barbatul implanfa doua
topoare crud in unul din stalpii acoperemantului casei.
Transilvania.

2538. Inainte de a nate femeia, se pune langa pat o NITA


de tors, un topor i o bot (mciuca), zicancl :
De va fi fata,
& iasa la furca,
de va fi fecior,
s iasa la topor.
Marian, Naterea.
www.digibuc.ro

219

2539. Nevasta care se viseaza incins cu bete, a purces ingreunat Tapu, Tecuciu.
.2540. Femeia doritoare s aiba copii, taie capetele buricului dela purceii unei scroafe care a avut purcei pentru prima data, le fierbe in apd,
apoi bea acea apd si crede ea
facnd asa, va concepe cu siguritate.- Straja, Bucovina.
2541. Femeile insarcinate sa citeasca in fiecare zi Visul
Maicii Domnului, caci vor naste usor i li vor trl pruncii.
i

Ioneanu.

2542. Ferneia insrcinat ca s nasca usor, e bine sa bea


ceaiu de podbeal (podral), care a rsarit intdiu primavara.
Valcea.

2543. Ca o femeie insrcinata s fac lesne, de Cate ori mi ia gunoiul in pc:pal& aruncndu-1, s zica" : cum arunc gunoiul acesta de lute, asa sa i fac de iute.Ioneanu.
2544. Dupa ce se spun iertaciunile In casa miresei -cnd
tura

e aproape sa piece nuntaginerile leaga in sanul soacra-sa


un franc ori o rubla si mama miresei sa-I lase repede in jos
dea drumul iute jos, pentru ca mipe sub bru. adica
reasa s faca copiii lesne. Valcea.
2545. Daca in anul cand o ferneie trebuie sa nasca, a fatat
vreo scroafa sau vreo vac, iapa, i daca mieii, iezii, etc.
sunt frumosi, femeia va naste usor, i copilul va tral. Tapu.
Tecuciu.

2546, Ca s nasca lesne, femeia insarcinat, cnd se apropie timpul, ia apa lute() oal, i aruncnd-o peste stresina
casei, o sprijineste cu tin ciur, i zice: Cat pesteste apa pe
stresina, si cat pesteste apa in ciur, atata sa pesteasca

biatul sau fata; sau: Cum nu sta apa pe stresin, asa sd


nu poat sta baiatul sau fata. Apoi bea de trei ori din alp-a.
Banat (Marian, Nasterea).
2547. Se duce la o punte peste o apa i sloboade o frAnghie de breciri, zicand : <Cat pesteste apa sub punte, atta sa
pesteasca pruncul sau prunca. Banat (Marian, Nasterea).
2548. Legatura cu broaste pisate pus la pantece, e build

de facere usoara.Tpu, Tecuciu.


www.digibuc.ro

220

2549. Ferneia care nu mananca carne de porc in zilele


Craciunului, nici in ale Patelui, n4e wr,Tapu, Tecuciu.
2550. Limba alumata e buna de facere ward. -Tapu, Tecuciu.

2551. Femeia ingreunata se pune cu pantecele, wr, pe su-

lul dela urma, cnd se taie o panza, ca s nasc wr.Tapu, Tecuciu.

2552. Femeia insarcinat sa nu descalfe pe nimeni, nici sa


nu traga ciorecti cuiva, c apoi nu poate nWe pana ce acela nu-i va da apa din opinci sau cisma. Marian (Naterea).

2553. Femeia care doarme pe cuptor va nate greu.Tapu, Tecuciu.

2554. Cand femeia nu poate iute nate. mow ii pune sub


aternut un topor, un cutit sau alt lucru de metal, ca sa-i alineze durerile i sa grabeasca na*terea.Bucovina (Marian,
Naterea).

2555, Femeia insarcinata sa nu treac peste funie, ca face


copilul cu buricul incurcat pe dupa gat, nici sa ada pe sac,
caci va nate greu.
2556. Daca va edea pe treptele scarei, va nate cu anevoie. Marian (Na0erea).
2557. Femeia ingreunata sa nu traga de ciubotele barbatului, ckna*te greu.Tapu, Tecuciu.
2558.1Cnd o femeie nu poate sa nasca, bea apa de pe
coana Maicii Domnului, iar barbatul ei d cu pwa peste

cas, i mow de fret ori cu piciorul in ua Transiluania


(Marian, Naterea).

2559. Femeia insarcinat care va eded pe treptele unei


scari dela casa, va face copilul anevoie.Ioneanu.
2560. Afar de moW, altui nimnui nu-i este lertat sa tie
c o femeie se trudWe de natere, pentru cd ferneia atatea
oare nu va puted nate, cti oameni vor sti. Bucovina, Ungaria, (Burada, Convorbiri literare).

2561 sa nu dea nimeni apa femeiei ingreunate, cad nu va


www.digibuc.ro

puted naste, pana ce acela nu-i va da apa de baut din pumni.


Marian, (Nasterea).
2562. Femeia In pozifie &A nu toarne apa de spalat pe ma-

nele cuiva, cad la facere nu va putea nasle pand ce nu va


bed apa din pumnii aceluia cruia dnsa i-a turnat ap.
Bursucani, Covurluiu.

2563 Dac infra cineva pe nestiute in casa unei femei care se trudeste de facere, nu-1 mai lasa sa ias pn dupa
nastere. Altfel ar fi o nastere grea.Marian, (Nasterea).
2564. Cnd femeia nu naste usor, sa bea de trei ori apd
din pumnul barbatului, sau s spele un pot de aur In ap ;
aceast apd o va aseza inteo farfurie pe capul lui, de unde
*and apa pe un alt taler asezat pe piept, s'o bea si s se
spele, c naste imediat. Vlcea.
2565. Ferneia naste cu anevoie, dacd lumea stie ca se
deste de facere. Pentru a o usor, se chiama femeia presupus c are cunostinf, de o stropeste cu apa din gura, sau
o afurna cu o bucafica din vestmntul cu care e imbrcata.
--Macedonia (Burada,.Conv. Lit.).
2566. Cnd esti ingreunata, cere, ca salt fie pruncul In-

drasnef.Tapu, Tecuciu.
2567. Daca ferneia Ingreunata va hard ceva, copilul va fi
hot. Bucovina, Transilvania (Marian, Nasterea).
2568. SA nu te rstesti, nici macar In qium, cu culitul sau
cosorul ori altceva, la o ferneie ingreunata, caci se naste coOut fricos.Tpu, Tecuciu.
2569. Femeia insrcinatd s nu plie floare la bru, ca face copilul cu semn.Marian, Nasterea.
2570. Femeile Insarcinate sa nu mnnce pesti i melci, ca
vor naste copii bloi i mucosi.Vlcea.
2571. Femeia ingreunata sa nu se duca cu secerea sau cu

sapa pe urnr la munch', caci altfel iese copilul ghebos.


Tapir, Tecuciu.

2572. Femeia insarcinat sa nu-si Innoade pletele; ca face


copilul cu limba impiedicata. Marian, (Nasterea).
www.digibuc.ro

222

2573. Femeia ingreunatA sd nu milt-lance dumineca, fructe


pstdioase, cdci copilul se face bolnd i tmp la minte.

toat viata lui comite numai fapte rele.Transilvania (Marian, Nasterea).

2574. Femeia insrcinat cnd va vede un mort, sd


nu vdd unul, ci vdd doi. cdci altfel copilul ce va naste, va fi
palid ca mortul. Marian, (Nasterea).
2575. Femeia grea sd nu mnnce bors umplut in zi de
sec, aci copilul va aved un fel de bubusoare numite focuri.
-Sevastos (CdTtorii).
2576. &A nu mnnce din midi' inceput, c face copilul cu
semne, ca i cand ar fi muscat de cne.Bucovina (Marian,
Nasterea).

2577. S nu se uite la ciungi, ologi, chiori, etc., c naste

copii cu betesug.ppu, Tecuciu.


2578. Sd nu sufle in cuptorul cu pane, CA face copilul cu
limba prins Marian, (Nasterea).
2579. SA nu deie cu piciorul in cne, cd naste copilul cu
pr pe trup. -ppu, Tecuciu.
1580. S nu stea jos pe prag, cdci &And un dusman cu toporul in prag, copilul se va naste cu buza crpatd.--Marian
(Nasterea).
2581. Femeia ingrecat sd nu fure nimic si s pund in sari,

cd face copilul cu semn intocmai ca lucrul furat.--Brosteni,


Suceava.

2582 Cand o femeie insrcinald intrnd infect bacnie,


o maslin, copilul nscut va aved o alunicd ca o mash-

Dacd ia o floare, unde a pune-o la ureche, acolo va fi


Tecuciu.
pdrul la copil mai deschis.
2583. Femeia ingreunatd s nu mnnce aripi de gdind
sau alte paseri, cci copilul captd boala numit aripi.Marian (Nasterea).
2584. Daca o femeie grea manned din oarecare fructe
pune mna ei pe o parte oarecare a trupului, copilul ei va

www.digibuc.ro

223

ave in aceeas parte a trupului, semnele acelor fructe. Bucovina.

2585. Daca umbla cu peri de porc in mn, copilul va 6'016 boala parul porcului..Marian, (Nasterea).
2586. Daca femeia insarcinata s'a speriat de foc si in acel moment se prinde de fata, daca Insa in acel moment cugeta la imprejurarea ca este grea, apoi copilul nu va ave
astfel de semne.Bucovina.
2587. Femeia ingreunata sa nu mnnce carne netiata din
frigare, ca face copilul cu limba prins5.Bucovina (Marian,
Nasterea).

2588. Se crede c copiii nasculi in zile mari, trebuie sa aiba vreun betesug sau corporat sau spiritual, adica trebuie sa
fie ori ciungi, ghebosi, chiori, etc., sau trebuie sa fie slabi la
minte.Bucovina.
2589. Cnd femeia ingreunat se duce la apa, sa scurga

bine cofele ca sa nu faca copilul cu boasele mari.Tapu,


Tecuciu.

2590. Daca se naste vreun copil cu vreun semn, apoi e bine ca mama sa-1 ieie si sa se aseze cu dnsul pe pragul
pe cnd toaca si trag clopotele pentru leturghie s-I
linga de trei ori pe frunte, zicnd Precum se trece sunetul
clopotelor si al toacei, asa sa se treaca i semnul lui N.
apoi el cu incetul tot piere.Bucovina.
2591, Femeiei Ingreunate sa nu-i vorbesti de mncari bune,
c pierde.--Brosteni, Suceava.

2592. Se crede c5 daca o femeie grea vede pe cineva


mncnd ceva si fiindu-i poffa, nu i se da i ei sa mnnce
pierde copilul.Bucovina'
2593. Daca o femeie grea avnd pofta care nu i se indeplineste si se afla In primejdie de a pierde, apoi e bine
sa ieie un tort nezolit, sa-1 opareasca i sa se infasure cu
el peste coapse, i apoi se va inconjur pericolul. Bucovina.

2394. Daca este pericol ca vreo femeie sau vita sa piarda,


www.digibuc.ro

224

se rade lopata de One, ins nu spre coadA,


si se arnestia acea ce s'a ras cu cernusc si se da bolna-

apoi se ia

vei de but. i apoi nu pierde.--Bucovina.


2395. Femeia care nu are copii, nu e bunA la Dumnezeu.
Bucovina (Marian, Nasterea).
2596. Femeia care face s nu aib copii, e drcoaie, i in
cealalt lume o sug gAndacii, adic serpii, de MO, iar ftul
ce ar fi avut sa-1 nasc viti, e pierdut.
Bucovina Marian,
Nasterea.

2597. Copilul mic dac se czneste s se aseze in cap,


este semn c mama sa este insarcinta cu altul.--VAlcea.
2598. Dac5 pocneste vreun cere de la un poloboc. apoi
se crede ca in acea casa va naste o femeie. -Bucovina.
2599. Dacd smocurile de verdeat aninate pe casa noilor
cAstoriti cad curnd, e semn c5 nu vor ave copii.- Sevastos (Nunta).
2600. Femeile nu cern nici cnd Mina pe pat sau divan,
creznd c' dac ar face acest lucru, acolo ar ave multime
de copii.Straja, Bucovina.
2601. Ca s nu mai fac femeia copii, se ia buricul noului nAscut i impreuri cu cmesa patata a ferneiei i cu buricul copilului se ingroap lng o moghil, uncle se impresorocindu-le ca atunci

sd mai nasca

prunc, cnd se vor desgrop acele lucruri.

Banat (Marian,

mf

trei hotare,

Nasterea).

2602. Daa mireasa nu voeste sA aib copii, doi, trei ani,


s se sprijine in usa bisericii in attea degete cti ani nu
voeste s aib copii.-Sevastos. (Nunta).
2603. Dacd se ingroapd oala cu locul cu gura in jos, ferneia nu va mai face copii. -Banat (Marian, Nasterea).
2604. Buricul copilului uscat si pisat, Il bea mama cu rachiu, ca s mai fac5 copii i s-i aib pe
dragi. Cnd
o mam i alint copilul, Ii cnta : mnca-i-ar mania buricul.
--Tdpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro

225

2605. Pentru ea femeia sa nasca copii, mow ingroapa


buricul la rdcina unui mar tnr i sanatos, sorocind la
cfi ani s'A mai nasca nepoata alti copii.
Banat (Marian,
Nasterea).
2606. Cnd copilul se scoal din albie, se d jos
leagn
mama va mai face copii.Brosteni, Suceava.

2607. Copilul mic cnd este desfsat si tine picioarele In


sus, prevesteste ca ma-sa va mai face un copil.Ioneanu.
2608. Se crede c6 dac aminteste cineva numrul copiilor
cuiva, si din gresal zice ca respectivul are un copil mai
mull, lui i se va mai naste un copil.Bucovina.
2609. Cnd un copil se uita la altul printre picioare, se

crede ca mama lui va mai face altii.loneanu.


2610. Cate fire de mac va pune mireasa In papucul drept,
In ziva cununiei, atAti copii va aveA.Sevastos (Nunta).
2611. SA nu se Inca lte un copil cu ciorapi 'Jana nu Impli-

neste anul, caci va face ma-sa altul curnd.Ionbanu.


2612. Dac torni restul de bautura dintr'un sip Intr'un pahar, si nu se umple, persoana careia 11 dai, va naste balat

Hantescu.
2613. Un copil cnd Incepe sa vorbeascA Intiu i zice tala, ma-sa va mai face un biat ; iar de va zice mama, va
mai face o fata.Ioneanu.
2614. Mireasa cand plea ca de la printi la ginere, este bine ca sa stea pe un butoiu acoperit ea pantaloni de ai gi
nereluL ca va naste Inti copiLVAleea.
2615. Buricul ce cade la copilul mic, se InvAleste bine si
se baga In o gaur de la podelele casei, de voim ca urmatorul copil sa fie bdiat.De vom pune buricul sub coard
sau In vreo crpatur, va fi fat copilul urmtor. Bursucani
Covurluiu.

2616 Femeia sa nu stea pe troaca (copaie) si pe phia, ea


face numai fete. VAlcea;_Rudeni, Arges.
1617. Fenaeia insrcinat care va sedeA pe vreo

va

naste fatd.Ioneanu.

2618. Pentru ca o ferneie sA nasca o fatA, sa nu mnnce


15.

A. Gorovei,

www.digibuc.ro

226

carne de vile! ori de bou, ori de lap, berbece, raloiu, cucos,


gnsac, curcan. Tapu, Tecuciu.
2619. Daca partea brbateasca are parul la ceafa ca

coada, este facut dupa fata, iar de va fi rotund, dupa Mat.

Ioneanu.

2620. Ca o femeie sa faca odata copil i apoi fat, e bine


ca cnd se duce sa-si fac molifta de 40 de zile, sa-si mute
incallamintea din picioare. -Valcea.
2621. Ca femeia s faca baiat dupa fat, e bine s ingroape locul in care s'a zemislit copilul in caciula barbatului,
cu trei grunle de usturoiu si toate apoi ingropate la un loc
curat.

2622. Mireasa cnd e incallala cu pantofi ori ghete noua, ce-i

se aduc de la ginere odat cu nunta, in ziva nunlii, s puna cloud' gratinle de usturoiu in ghete, ca sa facd doi copii
numai.

2623. Muierea cnd isi face molift dupa prirnul copil, sa

saza jos de trei ori pe drurnul bisericii, ca copiii iirmatori


sa-i nasca la cafe trei ani.Valcea.
2624. Cnd femeia naste pentru prima oar& i pentru ca
s nu mai nasca trei ani, e bine ca ea s pice trei picaturi
de lapte din lta in locul in care s'a zmislit, i sa-i ingroape la rdcina unui pom neroditor.--Vlcea.
2625. Dupa ce mireasa se suie In car sd porneasca la biseric, se uit spre rsrit i zice : un porumbel i o porumbila, adic s faca un bdiat i o fata,Ioneanu.
2626. Cana o femeie face doi' copii de gemene, until din
ei trebuie s moar de tndr. Daca unul moare, sa stie ca
celalt are o viald indelungata, de oarece trieste viala lui
pe a gemenului su. Tapu, Tecuciu.
2627. Prin rsboiul de invalit panza sa nu treaca nici o femeie, pentru c naste copii gemeni.Marian, (Nasterea).
2628. Fata ori femeia care va mnca o gorgoaza (perja,
zarzar, pruna, curcudus, etc.) Inghinatk, are s nasca doi
copil de gemene.Tdpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro

227

2629. Cnd se nasc in sat doi copii in aceeas zi, sunt gei unul trebuie s moar, iar celalt trieste o viat
jumatafe.Tpu, Tecuciu.
2630. Cnd ginerele vine la casa miresei s'o ia i sa se
duca la biseric, se uit de afar pe fereastra casei la mireas, i mireasa din cas la el printr'o salb, ca s facA
meni,

copii frurnosi.--Ioneanu.

2631. Cnd vine mireasa dela bisericA, st In vatra pe o


sea cu Uil biat frumos In brate, si se uit pe cos, ca sd fac copii frumosi. Catane, Doll.
2632. Funie i sfleder sub patul unde doarme femeia groa-

sa, s nu lie, c se chinueste la nastere.Brosteni, Suceava.


2633. Cnd mama e ingreunat. sa nu se uite hulpav la
vreo lighioan, nebun, monstru, etc., c5 face copilul ca ace-

la.Stnca,
2634. Cnd se taie pnza si in casd este femeie Ingreunat,
incalec pe fustei si iei afar. De vei veded animal ori orn,
parte brbteasc, femeia va naste Mat; de vei vede parte
ferneiasc, va naste fat5.Brosteni, Suceava.
2635 Se crede c femeia care umbra prin saf imediat (WO copil, fr s-i fi fost cetit rugciunea de curtire, pe ceea lume va umbl pe jaratec.Bucovina
2636. Cnd se naste un biat, de bucurie rcl i chiotorile
de la casa, iar cnd se naste o fat, plng.-- Marian, (Nasterea).

2637. Copilul nou nscut pn la sase sAptmni nu e bi-

ne ca mama sa-1 puie in pal la spate, cci la din contra


crescnd el mare si devenind el ct de invtat si
tot nu este tinut In sarn. Bucovina.
2638. Dac chiar in ziva facerii copilul nscut a plnge.
e semn bun.---Tpu, Tecuciu.

2639. Cnd se naste un copil, i se pune In gura o huedlic de mr rnuiat in vin, ca s fie voinic i vesel.
Istria,
Burada.
www.digibuc.ro

228

2640. In luna a noua, mama ingreunat5 s nu miinnce


nici oua, nici ceap5, ca s5 aiba copiii vederi bune.
Tpu,
Tecuciu.

2641. Cum naste o ferneie, se bate un canaf de 15115 rosie


de asupra usii (Bucovina), sau se irnplnt5 cu un ac o str5matur rosie (Moldova), sau se implnt in pragul usii
un cutit, iar in leagn se pune dou5 ace, ca s5 nu se deoache copilul i sd nu se apropie necuratul de el.-- Marian,
(Nasterea); Burada (Tribuna).
2642. Cnd a face femeia, s5 nu fie in casa nimeni de
parte brbteasc5, cd-i r5u. Si cnd a infra unul, ia-i caciula
ori p5l5ria i i-o svrle deparie, ca s5 .aib5 s5n5tate copilul.

Tapu. Tecueiu.
2643. Ferneia care merge cu copilul nou n5scut ca s5 primeasc5 rugAciunea de curAtire, este bine ca iesind si intrnd in casa, sA calce peste un cutit si carbune, ca s5 nu

se prind nici diochiul, nici un rau de ea si de copilul


Bucovina.

2644. Dupa ce o femeie naste si la atva timp se duce


s5 aduca apd pentru prima data dup facere, atunci s toarne
apa pe piciorul drept de la glezn in sus, ca s5 nu-i pieie
laptele din 1515.Va1cea.

2645. Femeia care moare din facere,


de toate p5catele.Tpu, Tecuciu.
CCCCXIII.

iart5 Durnnezeu

Nedreptate.

2646. Se crede c simbria nepltit5 a unu argat,


crul furat, nu inclzeste pe orn. Bucovina.
CCCCXIV.

lu-

Negel.

2647. Negeii provin din urinarea pe mni, picioare, a broastelor din balli, mai ales. Leacuri sunt multe ; asa: s5 te
ungi, dup5 ce-i tai, cu rnmlig5 gsit (15r5inatur5) pe drum.
Tapu, Tecuciu.

2648. Se crede c dac5 vede cineva la vreun orn negei


nurnar5, capt5 si el negei.Bucovina.
www.digibuc.ro

229

2649. Dac vrei s scapi de negei, tine mna la gura calului, dup ce bea ap, i cu apa ce-i cade din gura, spaldte pe mni.Mcesiu-de-sus, Do lj.

2650. Dac ai negei pe mni, ca s scapi de ei, s te pii


pe ei durninic dimineatd pe nesplate, inainte de rdsdritul
soarelui, trei duminici pe rnd.Valcea.
2651. Pentru ca s-ti treacd negeii, sa te bap cu coada
lingurii de trei ori pe mn cau pe picior, atunci cnd toaca la biseric, si s zici :
Popa toaca,
negeii seacd.
--Tapu, Tecuciu.
2652. Negeii se pot starpi, dac Ii spune respectivului cine-

va ca afard este lun noud; atunci i ia in gurd apd, iese


afard i frd s vadd luna, j frd s vorbeasc ceva, toarna de trei ori ap din gurd pe negei.- Bucovina.
CCCCXV. Negot

2653. Cnd plea cd Malta de la casa miresei, mireasa stnd

in car in picioare, rupe un colac in cap. Dacd cu o frmdturd din acest colac se unge pe la bot vita ce o duci in
targ de vnzare, toatd lumea va trage la vita, dup cum se
uit cu drag la mireas.Sevastos (Nunta).
2654. Se crede c dacd duce cineva ceva la trg de vnzare si-i cade acel lucru din mnd, se va vinde cu siguritate.
2655. Se crede cd acel ce-si poate procura vreo bucatd
de sfar cu care s'a spnzurat cineva, fcnd negot cu vite,
vinde foarte bine marfa.
are multime de cumprtori
2656. Cnd merge cineva la tArg si duce ceva de vnzare,
aruncd gospodina dup dnsul din pragul casei One i sare, ca s aib noroc.Bucovina.
CCCCXVI. Neputinta.
2657. Ornul neputincios il cunosti numai dect,
ba galbana.

lim-

2658. Dac cineva-i neputincios si se udd noaptea, sd se


afume cu frnghie de la limba clopotului. Tapu, Tecuciu.
www.digibuc.ro

230

CCCCXVII. Nenorocire.

2659. Cnd pocneste sticla de la lampa, insamna nenorocire in cas. Sabolciu.


CCCCXVIII. Nevstuica.
2660. Nevastuica a lost fata de popa, si de lenesa ce a
faCul
--Catane-,
lost,
2661. Nevstuica fuge numai cnd pui raschitorul de-a

curmezisul la gura cotenetei.rapu, Tecuciu.


2662. Cnd se iveste o nevastuica, i se pune o Lira si
Catane, Dofl ; jud.
un fus, ca s lug sa nu muste vitele.
Suceava.

2663. Cnd prinzi nevstuica, s'o omori i sa-i iei pielea,


ca e Wind de vite.--Vlcea.
2664. Cnd vezi o nevstuica, sa-i dai pace mai bine, caci de-i vre sa o omori i nu-i putea, atunci iti musca o vita si
moare ; fara numai dacd ii afurna-o cu o pielcica tot de ne-

vastuica, asa numai are leac.Holda,Suceava.


2665. Cnd vezi o nevstuica, ca sa fuga de prin irnprejurimele acelea in alt parte, pui inteun bat un fuior de ca'nepa i asezi batul in gard. Nevastuica cnd vede batul cu
fuiorul, zice mi-i urt sa torc, si se duce de pe acolo.
Popeni. Tutova.
2666. Pielea de nevstuicd e 'mina ca s'o spell in apa
sa speli i s stropesti cu acea apa, vitele umflate, muscate
tot de nevstuica.Valcea.
2667. Cnd te-a muscat ceva si nu tii ce, leaga-te degrab cu un pefec de bland de nevastuica, ca-ti trece. Tapu,
Tecuciu.

2668. Cnd musca nevstuica pe o vita, atunci trebuie sa


speli o piele de nevastuica in apa, i apa aceea o dai s'o
beie vita cea muscata,
trece Zorleni, Tutova,
2669. Muscatura de nevastuica (cnd dormi), se tamadueste cu spalari de apa neinceputa, turnata printr'o piele de
Tecuciu.
nevstuica intinsa pe o cracana.
www.digibuc.ro

231

CCCCX1X. Ninsoare.
2670. Cand ninge cu fulgi mari (folostine), se zice cd ninge cu obiele, si se descall Durnnezeu atunci.- ppu, Tecuciu.

CCCCXX Noapte.
2671. inapoi noaptea si in fntn prsita s nu te uiti,
0 nu-i bine. Brosteni, Suceva.

2672. Noaptea pe intuneric sa nu te uiti indrat, cad vei


ramned cu gtul slramb. Ciulnita, lalomita.
2673. Nu-i bine s iesi noaptea afara pa nu-ti faci cruce. Ppu, Tecuciu.
2674. Noaptea nu se matur casa.Brosteni, Suceava ; Catane, Dolj.

2675. Noaptea nu se caut in oglind, ca-ti faci de urat.


Bursucani, Covurluiu.

2676. Scutecele copiilor nu trebuie lsate noaptea afara.


Brosteni, Suceava.

2677. Nu e bine s te speli noaptea pe ochi, ca orbesti.


Catane, Dolj.
2678. Scaldatoarea copiilor nu se d noaptea afard. Brosteni, Suceava.
2679. Se crede ca cel ce va cosi sau va secer noaptea,

se va calici cu instrumentul respectiv. Bucovina.


2680. Toate vasele se tin cu gura in jos, iar cele de apa
se acoper, mai ales noaptea Lespezi, Suceava.
CCCCXXI. Noroc.

2681. Daca vrei s stii dac esti cu noroc. ia un ou rosu


sfintit din ziva de Pasti, pune-1 de o parte, pastreaza-1 pna la anu in ziva de Pasti, si atunci sparge-1: de va fi gol,
n'ai noroc ; de va fi plin, esli cu mare noroc, -Brosteni, Suceava.

2682 Sa opresti din ziva de Pasti un ou rosu, sa-1 acoperi cu o fasie de ceard pe mijloc, ca sa-1 poli lega, apoi.s5-1
www.digibuc.ro

232

atrni in cuiu in casa, si la un an, la celalt Pasti, sa-1 spargi:

deI vei gsi cu vermi, vei avea noroc; iar de nu, nu. Adamesh, Teleorman.

2683. Daca oul de la Pasti it pstrezi 40 de zile, i in acesf fimp nu s.e stria (imputeste), e semn c esti orn cu
noroc.Stnca,
2684 Copilul nscuf lunia, are noroc i viala indelungata.
Tapu, Tecuciu.
2685. Cine posteste lunia, va avea noroc.Ioneanu.
2686. Cere lunia de imprumut, ca sa ai noroc la cptuiala.Tapu, Tecuciu.
2687. Vinerile unele fete mari mnanca numai odata, ca
sa aiba noroc.Ioneanu.
2668. Ca sa ai noroc, s nu mnnci in ajunul Craciunului Catane, Dolj.
2689. In noaptea ajunului de colind, cine vede cerul deschis la cantatul cocosului, i unde loaca in cer, are noroc
de bani i sanatafe.Ioneanu.
2690. In seara de sf. Vasile se pune linguri pline cu apa inCiulnila, lalo-

fr'o tava, si a cui o fi, seaca, nu are noroc.


mila.

2691. Fetele marl, la sf. Vasile pun pe paraie punli cu busuioc, parale de arginf, inele si fir rosu, ca sa-si ghiceasca
norocul,Vlcea.
2692. In ajunul Cracinului, inainte de a gusta din grant
pregatit cu miere, se ia din el o lingura si se arunca In podeal& crezindu-se ca apoi norocul se va tine de cas; dupa
allii ca albinele and vor rol, sa se prinda bine. Bucovina.
2693. Cine posteste (nu rnnnca nimic) in ajunul bobotezei, are noroc.Bursucani, Covurluiu; loneanu.

2694. La lasatul secului de postul Pastelui nu este bine


sa se strnga masa, ci sa se lase asa cum s'a mncat la
ea si cu oarecare bucate i vin, caci peste noape vine norocul si mannca si el.Grindu, lalomita.
www.digibuc.ro

233

Fete le care vor s stie de ce vor ave noroc, iau


in presara Sanzienelor, o floare galben, numita sanzian,
2695,

impletesc din ea cununa,

apoi o arunca pe cas ; a

doua zi dirnineala se uita la acele cununi si afl, daca

are fata noroc la oi, par de oaie; daca are noroc la vite
cornute, par de vita; iara aceea care nu are noroc de fel, afl pe cununa par de mata sau cane.Bucovina.
2696. Cand Iii scartie usa dimineata,
cas. Jud. Suceava.

Iii

intra norocul in

2697. Cand iti iese cu plin, ai noroc, Ili merge bine.


rusi, Suceava.
2698. Copilul cu fire de par alb, va fi norocos

T-

Tpu, Te-

cuciu.

2699. Copiii nscuti duminica se tin de norocosi, iara cei


nascuti vineria, de WA noroc.Bucovina.
2700. Copiii nsculi dupa miezul noptei, sunt mai norocosi.

Marian (Nasterea).

2701. Dac un copil se naste in ceas bun, in toata viata


lui va Ii norocos
fericit, iara dac se naste in ceas
are sa fie nefericit Ma ian (Nasterea).
2702. WO la nasterea copilului va fi limp frumos, va fi
cu noroc, iar daca e timp ru i furtunos, va avea multe vai

luri in vieala Macedonia (Marian, Nasterea).


2703. Copilul care se va naste in caita, va

norocos. Acea cail sa se usuce si sa se lege de gatul copilului, din


cnd in cand, fiind buna de deochiu. 1oneanu.
2704. Copilul nascut in camesa, (adica intr'un fel de pelit), va fi foarte norocos. Marian (Nasterea); Stanca, lasi.
2705. In timpul cal un nas tine hi brate pe un copil, la un
botez, s nu-I sasiasca daca plange, caci ii sase norocul.
loneanu.
2706. Daca cineva line la bolez tin copil ilegitim, apoi se
fi

crede ca va avea noroc la prsila cailor. Bucovina


2707. In locul unde se ingroapa casa unei !Mize, se pune
www.digibuc.ro

234

si o para de argint, ca s alba copilul, care a stat in acea


cas, noroc de bani. loneanu.

2708. Daca in timpul nuntii se inalceste peteala, e semn


ca tinerii ce se cstoresc vor ave noroc, vor fi oameni
gospodari. Ttrusi, Suceava.

2709. Care-i plou5 la nunt, are noroc. Catane,


2710. Mireasa cand se suieS in car s plece la biseria la
cununie, plnge, ca s aib noroc la smnat cnep5.--loneanu.
2711. Dac se ia ceva dela insurdlei, se crede c li se ia
norocul. -Bucovina.

2712. Colturile batistelor mirilor nu se leag, ca s nu li


se lege norocul. Sevaslos, (Nunta).
2713. Dac un mort in vial a lost norocos, membrii familiei lui ii ia masura, pe care o tine in grinda casei, ca
norocul s nu se depfirteze de acea casa loneanu.
2714. Dela un mort se pstreazd putin Or din cap, ca dacd
el va fi avut noroc sa nu se duca i norocul din cas. Marian (1nmormantarea).

2715 CAnd i moare cineva dela casd, sd-i tai din Or


din unghii, ca s meargd norocul cu el. Sabolciu.
2716. S5 bagi de samd cine moare in ziva and ti s'a idscut copilul, c norocul lui va fi ca si al aceluia ce a Ordsit lumea. Tpu, Tecuciu.
2717 Dac5 moare intr'o familie copilul cel intiu, apoi se
crede c acea familie nu va aved noroc. Bucovina.
2718. Cine scaldd noud morti, toat vieata are noroc la *cdpatuiald.

Tdpu, Tecuciu.

2719. CAnd vaca fatd numai bouti, e semn de noroc in gospodarie. Brosteni, Suceava.
2720. Cine are noroc la porci, are noroc la toate. Tpu,
Tecuciu.

2721. Se crede ca daca li merge bine hulubilor dela o casa, acolo fetele nu au noroc Bucovina.
www.digibuc.ro

235

2722. Cand rAndunica 6105 inainte de, revarsarea zorilor


in fata casei, e sernn de mare noroc. Tpu, Tecuciu.
2723. Se crede cd la acele case care au rAndunele si multe cuiburi de lstuni, va fi mutt noroc.--Bucovina.
2724. SA nu omori serpele de casd, c omori norocul.
Jud. Suceava.
2725. Cnd toamna gAstele se ridicd in sus ne mai intorcndu-se acasd. apoi se zice cd este semn c norocul dela
acea casd s'a dus si nu se va mai intoarce Bucovina.
2726. Sa ingropi un liliac inainlea casei si s pui bani peste el, dacd vrei s capeli noroc. GAinesti, Suceava.
2727. Se zice cd dacd fuge mdta dela o cas, si se duce
la alta, apoi ia cu sine norocul dela casa cea intAiu si-1 duce la cea a doua.Bucovina.
2728. CAnd
vin paseri sau vite strdine in 'Arafura, ai
semne de noroc. Tpu, Tecuciu.
2729. Se crede ca daca ii ies cuiva bine puii si-i cresc, acela nu va aveA noroc Bucovina.
2730. CAnd pleci cii dobilocul la trg s iai din prul lui
zici: nu dau norocul, ci dau dobitocul. VAlcea.
2731. Se crede cd acea casd este cu noroc, pe care-si lac
cocostarcii cuib.Bucovina.
2732. Banul de gasit s5-1 strAngi, cd-i cu noroc.

Brosteni,

Su ceava.

2733. Intdiul gologan pe care un cersitor il capt dimineata, it scuipd de Irei ori, apoi il bagd in buzunar, ca ace,I
gologan sa atraga
pe alili. loneanu.
2734. Dacd te dud in pAdure si ai cules Iraqi, mure si burep noi ieili, nu-i bine sd mAnAnci tu mntAiu, ci sd dai la
altii ca sd guste, Cci SA mai pop gasl si alta dat. FlAntescu.
i

2735. CAnd mAnAnci din poal, Iti mAnAnci norocul. Tatdrusi, Suceava.
2736. CAnd te uiti mAncAnd in oglindd, iti mAnAnci norocul. Tatarusi, Suceava ; Sevastos (Calatorii)
www.digibuc.ro

236

2737. Nu e ierfat sd mAnanci de pe brate, nid mergand la


fAntAnd ori mergAnd pe drum, cci Ili mAnAnci norocul.
Sabolciu.
2738. SA nu mAnAnci din prag, ca-ti mAnanci norocul.-Sevastos (Cara torii).
2739. SA nu pui traista cu cArtile in cApistere, cap mAnAnci
norocul. VAlcea.
2740. SA nu manAnci CLI traista cu cartile de gat, ca-ti ma-

nAnci norocul.Valcea.
2741. Bucafiea de pane scapal din man& nu se lasA nemAncatA. ea iti ramAne norocul,Jud. Suceava.
2742. Flcdii si fetele mari la masA nu manAnca asa mull,
cad isi mananca din noroc. loneanu.
2743. Seara nu se da gunoiul afarA din us-a, dup ce se
matur, ci se pstreaz5 inteun colt, pAna a doua zi, cAci dai
norocul afara.

Grindu, lalornita ; Tatarusi, Suceava; Bucovina.


2744. (And faci pole albe pe unghii, ai noroc. VAlcea.

2745. Cine are albiluri pe unghie, cicA are noroc de oi.


Catane, Doll.
2746. Pecinginile sunt sernn de noroc. -Tapu, Tecuciu.
2747. CAnd te speli, sA nu te stergi pe picioare, cAs stergi
norocul. Covurluiu.
2748. Bubele roz-galbene din cap, sunt semne de noroc.
Tapu, Tecuciu.

2749. Daca i se bate cuiva fruntea nitre gene, apoi se crede c acela va aved noroc de avere Bucovina.
2750. Oamenii cu mustefile mari, au noroc la murturi.
TApu, Tecuciu.

2751. Omul care are doi colaci in crestetul capului, adica


parul rsucit in doua parti, 'in forma" de cruce, va fi norocos
loneanu.

2732. Seara nu este bine sa dai foe din vatrA vecinului sau
oricui, cum si mlain, ctici iti dai norocul. Grindu, lalomita.
www.digibuc.ro

237

2753. Se crede ca acel care alkyl un fir de trifoiu cu patru


sau mai mulle frunze, este norocos Bucovina.
2754. sa nu sdpunesli cnd speli tosca (geanta) de vndtodre (dacd e de cnepd"), ca n'ai noroc la vnat. Tapu, Tecu ci U.

2755. Nu-i bine sd descarci pusca ori de-ai descarcat-o, s


nu-i mai pui aceeas incdraturd, cdci ti se intoarce norocul
de puscd.Tpu, Tecuciu.
2756. Se crede ca nu aduce noroc a da cuiva in dar icoane sfinte.- Bucovina.
2757. Din seminturi, primavara sa nu dai nimnui, pnd ce
nu vei pune tu intdiu,
dai norocul la roade, si nu se

fac.Brosteni, Suceava.
2758. Se crede c acea casii in a carei prep se aude noaptea un sunet de tic-lac, care provine dela serpele casei, este
norocoas.Bucovina.
2759. Cnd te trezesti dimineata cu fata In sus, esti norocos. Tapu, Tecuciu.
2760. Se crede c dacd intr inteo casii noud mai intiu
un barbat ca oaspe, acea casa va fi norocoasa. -Bucovina.
2761. Copilul care doarme cu fala In sus si cu mnele peste cap, e 'copil cu noroc, i trage a belsug. -Stnca, Iasi.
2762. Se crede c fcnd doi ani un negot, si pentru ca sd
fie el -cu noroc, contractrntii trebuie sa deie mnele, care apoi sd fie taiete de un al treilea.Bucovina.
CCCCXXII. Nue.

2763. Daca cineva sddeste nuci in grdind, cnd a ajunge


nucul cat gtul lui de gros, rnoare.Catane, Dolj.
2764. Se crede cd dacd se pune o piatr sub nuca pusa
de sdrnnta, nucul apoi va rodl curnd. Bucovina.
CCCCXXIII. Nuea.

2765. Cnd visezi noaptea c mnnci nuci, ziva te vei cerla cu cineva. Vlcea.
www.digibuc.ro

238

2766. Daca va fulgerA in ziva de sf. Petru si Paval, nucile


nu vor lega, si vor rarnAneA lot cii muci. Japu, Tecuciu.
1767. Coji le de nuca nu se arunca In foc, ca la anul se
fulgera nucile.Bursucani, Covurluiu.
2768. Fulgerand Iii ziva de sf. Gheorghe, ori sf.
iese
nucile fulgerate. Tapu, Tecuciu.
CCCCXXIV. Nunt.

2769. Se crede ca nu e bine a aveA in gradina mint de


cea ce se rsleteste, caci apoi fetele acelei rase nu vor fi
bine vzute si nu se vor marit curAnd.Bucovina.
2770. CAnd se vad stele ridicAndu-se pe cer, e semn CA se
va face o nunta. Tapu, Tecuciu.

2771. CAnd ti se pare un flacau sau o fatA mai trumosi ca


de obicriu, e semn cA n anul acela se vor casatori. HAntescu.

2772. S nu manAnci pane uitat, ca nu te mai Insori: ramAi uitat ca pAnea. Catane, Doll.
2773. CAnd se scarpina vita de casa, fata sau flcul din
casA se va marit sau se va InsurA. Tapu, Tecuciu.

2774. Nu e bine sa dai cu mtura peste picioare, ca nu le


mai mariti.--Catane. Dolj.
2773. Fata care a stA pe un scaun cu un picior, dar picio-

rul sA fie din trei craci, cu sigurantA ca se marit.Tpu,


Tecuciu,

2776. Nu e bine sa mAnAnci un OU uitat In foc, cA nu te

mai mariti.Catane, Dolj.


2777. Fata, ca sA se mrite, baga o potcoava de cal in foc,

si nu o scoate pawl ce se mArit. Sabolciu.


2778. Dela usa cuiva nu e bine a se intoarce, c'apoi dela
acea casA s'ar intoarce starostii. Straja, Bucovina
2779 Cel care pleaca la un drum si-si ia cu dAnsul
mAncare, si la intoarcere mai aduce din acea mAncare, sA
n'o mAnAnce flacaii i fetele, cAci li se va intoarce nunta dela biserica.Ioneanu.
www.digibuc.ro

239

2780. Daca plotia in ziva nunhii, e semn c mireasa va


plange cam des. Moldova, Bucovina.
2781. Femeia care se gadila la ()rice alingere, e seam ca
va !Lai sot tartar. loneanu.
2782. Cand cineva rnnnca din oak'', Ii ploua la nunta.
Rudeni, Arges.

2783 Cnd ran-lane lapte in strachina, ploua la nuntii.


Rudeni, Arges.
2784. Nici o Insuratoare cu farmeci nu-i trainica.
Tecuciu.

2785. Cand isi face cutare fata de maritat, atunci p'acela


dupa care face fata, it doare toate oasele, si numai it vezi
uscndu-se pe picioare ; tot s'ar duce, nu mai are stare si
alinare, noaptea parca toti purecii din lume sunt pe el, si
ca s se poatti odihni cel putin noaptea de pureci, trebuie
sa-i intoarca toate hainele pe dos, dar aceasta nu-i destul
tot trebuie sa mearga, daca nil acum, mai tarziu, unde Il chia,
ma dorul. losif Stanca.
2786. Cnd un flacan care este lunafec cv un alt frate, se
insoara, ambii frati apuca unu de un crac i altul de alt
crac al unei furci i trag amndoi de spinteca acea furca,
ca sa traiasca cel ce se insoara. loneanu.
2787. Cand soseste mirele la casa rniresei, mireasa din niiuntru se uita la el printr'un inel, tiind un ochiu inchis, ca sa
n'o doara ochii la batrneta.
2788. Cnd ia mirele zestrea miresei acasa, mireasa sa
puie in lad o papus, ca sa fie mirele mut ca papusa. Covurluiu.

2789. Cand pleaca traurile cu nunta din curtea miresei,


cel cu trasura In care se suie rnireasa, In momentul cnd
ea pune piciorul In trsura, trebuie sa miste trsura din loc,
ca mireasa, pe urma, sa faca lesne copii.Valcea.
2790. La nunt, and vine mireasa la soacr, ea are prevederea s-si astupe gura cuptorului, caci nora stiind cum
de obiceiu sunt soacrele, temndu-se deci de un traiu ru
www.digibuc.ro

240

cu biirbatul din pricina ei, se poate uit In cuptor, si astfel


soacra moare. Tapu, Tecuciu.
2791. Cnd nuntasii dela cloud nunti se intalnesc, se iau la
btaie, si care Invinge, robeste bradul celuilalt.Valcea.

2792. Mireas cit mireas sd nu se Infdlneasa la biseria.


Daa se intlnesc, s fug pe dupa biseria.Covurluiu.
2793. Dac mireasa Isi trage piciorul dupa ea la 4saiia
dntueste pn la anul se marit toate fetele care sunt la
nunt

Sevastos (Nunta).

2794. Cnd are sd fie o nunt5, caii plng cu trei zile Inainte.

Brosteni, Suseava.

2795. Cnd se cunund ginerile si mireasa si dan ocol de


trei ori pe la icoane, o femeie ia din lava luat' de acas cu
orz si cu stafide, trei grunti de usturoiu, bucate, cinci bani,
si aruna cu ele In spre 5i tineri, ca s aib noroc de bucate. Catane Do lj.

2796. Fete le, and se cunun, 85 aib5 la sine bani, oglind5' si miere de stup, iar and cetetul ajunge la pasagiul din
Apostol : , iar muierea s se team de brbat,> atunci sa-I
calce de dou ori pe picior, si brbatul se va teme de muiere.Sabolciu.
2797. Cand se cunun ginerile cu mireasa, ginerile sa 'aiba In cism5 un cutit si usturoiu, iar mireasa s5 aib o ppus In sn, c e bun de culit.Catane, Dolj.
2798. Mireasa gtit de nunt se pune s sad pe o pertrin, crezndu-se a apoi In viata ei conjugald va duce-o bine, Ii va fi moale.Bucovina.
2799. In biseria, and mirii stau Ingenunchiati Inaintea altarului, mirele ia o parte din rochia miresei si o pune sub
genunchi; asta, in credint a el va stpni In totdeauna pe
femeia lui.Istria (Burada).
2800. Mirele ct tine nunta, sede cu cusma 'n cap, crezindu-se a lui nu i se cuvine a o depune, fiind pe acel timp,
Imprat sau principe.Bucovina.
www.digibuc.ro

24.1

2801. Daca mireasa voeste sa nu aibii dureri cand va naste, atunci cand iese din bisericd, s puste. Sabolciu.
2802. Mirelui nu-i este iertat, pe timpul nuntii, a da sau a
lua ceva cu maim goald, ci numai invlit inteo naframd,
crezindu-se c la din contra el si-ar da norocul si si-ar necurdtI mna.

Bucovina.

2803. Cand se marild sau se insoard doi dintr'o casd, in


acelas an, moare unul.Catane, Doll.
2804. Cand vin mirii (miroii) dela cununie, se arunca pes-

te ei gru curat, iar cnd se desbrac de hainele eu care


s'au cununat, le pun peste jug, ca s se traga unul dupd altul, ca boii din jug.Sabolciu.
2803. Se crede ca dad' se intorc mirii dela cununie fArd
sa se fi cununat, nunilor nu li va merge bine in gospoddrie.Bucovina.

2806. Mirele si mireasa, dupd cununie, mnncd totdeauna


un ou, ca sd fie totdeauna impreund cu gndul si fapta.
Tdpu, Tecuciu.

2807. A doua zi dup cununie, cand mireasa se leaga la

cap, sede pe un fedeles, ca sd facd numai baieti, iar nu si


fete.Ioneanu.
2808. Mireasa dupd cununie isi coasa cununa intr'o perind,
care nu-i mai este iertat a o discoase si a se uitd la cunu-

nd. cdci la din contra ar muri curnd.Bucovina.


2809. Mirii, la cleva zile chip nuntd, pleac la un trg
de cumpdr cloud scule de mdtase, unul rosu pentru mire,
si altul alb, pentru mireas. Acas msura acele scule, si al
cui va fi mai lung, acela va trdi mai tnult.Ioneanu.
CCCCXXV. Oaie.

2810. Se crede c norocul oilor este pe frunte; de aceea


se si incep a tunde dela frunte, unde se face cu foarfecele
semnul crucii. Straja, Bucovina.

2811. Nu e bine s tesi cu rosu si sd impletesti


mor oile.Catane, Dolj.
A Gorovei, Superstifii.

la

land,
16

www.digibuc.ro

242

2812. CAnd oaia sare si sburda, face a vrerne

rea.

Suceava.

2813. Cnd vei avea pagubd fn oi, sernn este a ti-a pis-

cat. cineva din haine.Tapu, Tecuciu.


2814. Oiei care nu i se tunde lna, ci se lasa a-i cAdea
singura, traeste mult.--loneanu.
2815, Cnd fi-a pisca din lana oilor, ffi mor oile.Covurluiu.

2816. SA nu strngi !Ana dela oaie moart, ca-fi mor oile.

Tapu, Tecuciu
2817. DacA se va smintl ceva din fructul oilor, pe loc va
urrna o pagubd intre oi.Straja, Bucovina.
2818. In ziva de Ajunul Crciunului, daca-fi vine In casa
orn, atunci oile au sa fete nurnai berbeci; iar dacali vine o
femeie, atunci au sa fete numai miele. VAlcea.
2819. S nu faci seara ghern, ca dup cum se InvArteste
ghemul, asa se InvArteste oaia (cApiaza).Catang, Doll.
2820. S nu lucrezi marti sara, ca capiaza oile.Tatrusi,
Suceava.

2821. Dup ce soarele scapt, unii ciobani nu mai vnd


nimic din productele oilor, ca sA nu li moarA din oi.loneanu.

2822. De dai sare sau ofet, dupa asfinlitul soarelui, fi cu


primejdie pentru oi, din cauza lupilor.Covurluiu.
2823. Oaia dat de sufletul mortului, pe cealalta lume se
uda cu apa, si merge de scutura lna pe focul unde arde
stpanul

Jud. Suceava.

CCCCXXVI. 0a15.

2824. Sa nu pui oala in fruntea focului, ca te infrunteazA

altul.Valcea.
2825. CAnd fierbe oala la foc, si pe urm dac ai luat-o
ai pus-o pe lair& ea tot fierbe, e semn ca ai s tresti

multTtrusi.
www.digibuc.ro

243

2826. Sd nu mam:inci din ()aid, cd-ti ploud la nuntd. Stan-

ca, 14 ; Perieni, Tutova; Bursucani, Covurluiu ; Moldova;


loneanu; Parpanga, Vasluiu.

2827. CAnd oala este cu gura spfe tine, e rail de imbucat,


aa ca trebuie sd o pui in picioare. Vlcea.
2528. Locul oalei cnd o iei dela foc, de pe vatr, s-1 astupi, cd altfel rmdi cu gura cascata la moarte. Broteni,
Suceava ; Ttrusi. Suceava.

2829. Cnd fierbe oala la foc, sd nu mnnci, cd nu vei


aved sat in noua zile dupd olaltd.Luncuoara.
2830. Cand pui oala la foc pentru prima data, sa-i faci
semnul crucii cu mna, ca s fie curata
i sd tie mult.
ppu, Tecuciu.

2831. Sa nu te uiti in fundut oalei, ci (Id cu lingura, dacd


vrei sd tii de mai este ceva in ea.Adame0. Teleorman
2832. Ct va mai fierbe o oald data In sus dela foc, att
va mai dorl copilul de maind. loneanu.
2833. Dacd duci olul la cineva, tot tu sa-1 duci indrt, cd
de nu, sd tii cd-ti creste nasul ct olul, ceea ce n'ar vrea ni-

mene.Luncwara.
2834. Femeile cumprnd oale pentru lapte, le iau astfel

cd Ord mAna in ele Bucovina.


2835. Cnd e lurid plind, s nu intri in casd cu brdila pe
umr, cdci se vor stricA blidele din casd.Ttr4, Suceava.
2836. S nu 14 oala la soare, cci cand vei mai feirbe in
ea, va mirosi urdt. Adame0i, Teleorman.
2837. Cnd scoate mortul din casd, da cu oala dupd el,
ca sd se sparg toate relele.VAlcea.
CCCCXXVII. Oaspeli.
2838. De faci casa pe furnicar, nu mai ai ragaz de oaspeti.
--Covurluiu.
2839. Cnd sar scntei din foc, pArdind, au sa-ti vie oaspeti.

Bro.5teni, Suceava.

www.digibuc.ro

944

2840. Daca se face foe si sare din soba sau de pe vatra


un carbune in casa, apoi se crede cd va vent un oaspe de
ru voitor (cu inirnd rea).- Bucovina.
2841. Cand sar scantei in mijlocul casei, Hi vine un oas-

pe, Cnd nu se stange degraba, oaspetele va sede mutt,


iar de se stange curand, se va duce repede.Sevastos (Ca2842. Cand un copil care poate umbl in picioare, umbl
de a busile, se crede cd vin rudele. loneanu.
2843. Se crede ed daed it manned pe cineva palma stanva cdpt bani; dacd cea dreapt, apoi vor sosi oaspeti.
Bucovina.

2844. Cnd iii prinzi degetele la usa, iti vine cineva. Sevastos (Caldlorii); Bucovina.
2845. Dacd cuiva i se bate ochiul cel drept, apoi se cre-

de ca respectivul va ave o bucurie; dac eel stng, apoi o


suprare. Bucovina.
2846. :And te uiti uimit intr'un loc,

i se incruciseazd ochii, vine cineva.Sevastos (Calatorii).


2847. Dacd priveste cineva Villa la un loc i i se impainjinesc ochii, se crede c vor sosl oaspeti.
2848. Cnd se las un fir de Or din cap pe frunte in jos,
e semn c vin rudele. loneanu.
2849. Cnd te sui pe pat si-ti cade papucul pe dos, iti vine un neam. Sevastos (C5 !Mori.
2850. Se crede ca daed se prinde straiul cuiva in usd, vor
veni oaspeti.Bucovina.
2851. Dac-i cade cuiva, pe cnd se piaptnd, pieptenele
i

cel rar din mnd, apoi se crede a are s vie un oaspe rar;
iar daca cade cel des, apoi va sosl un oaspe des. Bucovina.
2852. Cand se deschide usa singur, are sdti vie cineva.
Brosteni, Suceava; Bucovina ; Sevastos (Caltorii).
2853. Cnd se varsd chibriturile, au sd-li vie musafiri.
teni, Suceava.
www.digibuc.ro

Bros-

245

2854. Cnd II vine miros de busuioc, semn ca un brbat


strain iti va sosl In cas.Sevastos (Caldtorii); Bucovina.
2855 Cnd cnta cucosul in prag, au s-ti vie oaspeti.
Brosteni, Suceava; Bucovina; loneanu.
2856. Cnd tarca (cotofana) cant imprejurul casei, au sa-ti
vie oaspeti Brosteni, Suceava ; Bucovina; loneanu
2857. Cnd cnta cioaca (stncuta) pe lnga casa, prevesteste venirea unor musafiri. Ioneanu.
2858. Daca splndu-se mta, intinde laba in vreo parte, au

s soseasca oaspeti sau vreo veste.- Bucovina.


2859. Cnd In bp' ti se lasd paingni miei, iti vine o ruda. -Brosteni, Suceava ; Bucovina.

2860 Cnd se coboar painjeni cu labele albe, iti vine un


neam de aproape, iar cand ii negru. mititel, un bun prieten.
Sevastos (Caltorii); loneanu,
2861. Cand se pune masa pentru mancare si din intmplare se pun tacmuri mai multe de cat numrul persoanelor ce au s stea la mas, aceasta e un semn ea niste musafiri pe neasteptate vor veril.-Ioneanu.
2862. Daca bea tineva apd si se ineaca cu ea, este semn
c va capt oaspeti.-Bucovina.
2863. Dacd cineva mnnc la masa, ii pica bucata din guapoi se crede c va veni cineva flmand; daca ii pica unui oaspe bucata- din gura, apoi se crede c gazdei i-a parut ru dupd bucatele puse inaintea oaspelui.-Bucovina.
2864. Cnd cade bucalica de la gura, ti-i flamnda o ruda de aproape.Sevastos (Calatorii).
2865. Se crede c dacd-i cade cuiva, pe cnd sede la masa, eutitul sau furculita jos si se infinge in pi-pliant, vor veni oaspeti. Bucovina.
2866. Cand ti se pare cia lipseste dela masa, are sa-ti vie
cineva. Sevastos (Caltorii).
2867. Dac se pune aluatul de pane cu lopata in cuptor si
se rstoarna el as i, ca partea ce avea s'a fie in sus, vine in
www.digibuc.ro

246

jos, apoi se crede c e semn pentru sosirea de oaspeli.


Bucovina.

2868. Dacd a plecat vreun oaspe, apoi se crede c nu-i bine a mturd imediat dupd el, cdci la din contra n'a mai veni.Bucovina.
CCCCXXVIII. Obosear.
2869. SA' nu faci lesie lunia, miercurea i vineria, c e ru

de oboseal.Valcea.

CCCCXXIX. Obraz.

2870. Cnd iji ard obrajii, te vorbeste cineva de ru.Perieni, Tutova; Jud. Suceava.
CCCCXXX. Ochiu.

2871. Primvara de vei veded mai Inainte cAlugriori brebeni, (niste flori ce cresc prin tufisuri), s te lovesti cu ele
peste ochi, zicnd:
CAlugriori brebeni vestejeascd,
ochii mei Intinereascd.
Atunci ochii Intineresc. Luncusoara.
2872. Dacd cineva voeste sd-i Intinereasca ochii, trebuie s
se frece cu o brndus pe la ei, zicnd urmtoarele versuri:
Floarea asta trnbtrneascd,
ochii mei Intinereascd.

losif Stanca.

2873. Dac ornul nu ar manca ou i ceapd, ar veded


vntul.Tapu, Tecuciu,
2874 Cnd
joacd un ochiu, ai sd plangi. Ttrusi, Suceava.

2875. Ochiul drept de ti se bate, e a bine.Stnca,


2876. Nu e bine s spui nimnui, cnd ti se bate ochiul, cd
si el multe vede si nu spune nimrui, frd stirea gurei tale.
Tdpu, Tecuciu.
2877. Ochiul stng de ti se bate, e a supdrare.Stnca,

2878. Cnd ti se bate ochiul drept, vei pj ceva Ttrusi,


Suceava.
www.digibuc.ro

247

2879. Dacd-ti intr un paiu sau o frmturd In ochi, ca sd


ias, scuip de trei ori peste bratul drept -Moldova.
2880. Se crede cd copiii mici, cari se uit mult timp la turning, vor fi slabi de ochi.Bucovina.
2881. S5 nu te speli seara pe ochi, cd orbesti.Valcea.
2882. Se crede c nu-i bine ca copiii s se uite prin sit5
sau ciur, cci la din contra ar deveni sigur
covina.

2883. Vineria s nu cosi, cd vei suferi de ochi.Ciulnita,


lalomita.

2884 Gunoiul nu este bine a-1 arunca asupra soarelui, nid


cnd rsare, nici cnd apupe, c'apoi respectiva captd puhoi ele la ochi.Bucovina.
2885. Puhoielele dela ochi se vindec dacd se spard, respectivul ca apd din troaca unde beau caii.--Bucovina.
2836. Sd nu te speli pe cap lunia, miercuria

vineria, nici

femeile s nu facd ieie, ca e ru de c5zut i te va durea


ochii.Vlcea.
2887. Dacd dor pe cineva ochii, e bine a-i frec cu ud de
6m.- Bucovina.
2888 . Boala de ochi se vindecd splandu-te cu apa in care si-a splat preotul mnele, dupd savarsirea sf. liturghii,
sau cu apd dinteo ap curgtoare luat in Vinerea Pastelui,
sau in oricare zi, dar inainte de rsdritul soarelpi.- Straja,

Bucovina.

2889 Dacd are cineva durere de ochi, e bine sd ieie mantus, adic5 un peste mic, care se alias in sornn (peste), s-1
lege cu o ala i s5-1 topeasc5 la soare, i apoi s se ung5
cu acea untur la ochi, si se va vindeca.Bucovina.
2890. Durerea de ochi se vindec daca s spald cineva in
zori de ziva cu apa ce se strange intre frunzele spinilor celor voinicesti. Bucovina.

2891. Daca se plueste cineva c-1 dor ochii, e bine ca cel


stinatos s deie cu cununa unghiilor sale pe la ochii aceluwww.digibuc.ro

248

ia, zicnd: .Am am auzit, um sA treaca, s scuipeascA,


si apoi bolnavul se va vindeca.-- Bucovina.
2892. Mortul care va linea un ochiu mai desehis, nu se indura de lumea asta.Ciulnila, lalomila.
CCCCXXXI. Oftare.

2893. CAnd oftezi far s vrei, e semn ca vei avea o amariciune.--Tapu, Tecuciu.
CCCCXXXII. MHO.

2894. SA nu bei apA din ulcica, c daca s'a uitat mala in


ea, ai sA capeli oftig.Tapu, Tecuciu.
CCCCXXXIII. Oglind.

2895. Noaptea nu e bine sa te uili in oglinda.

Adamesli,

Teleorman.

2896. S'A nu teuili noaptea in oglinda, ca-li pier vederile.


Covurluiu.

2897. Sara nu e bine sa te uiti in oglinda, ca imbatrnesti.


Vlcea; Bucovina.
2898. Seara nu e bine s te MU in oglinda, cci urAt lumii te vei face.Ciulni1a, Ialomila.
2899. Nu-i bine sa pui oglinda in paretele dela rasarit
Tapu, Tecuclu.

2900. Oglinda din casa unde este asezat mortul, se acopere cu un tulpan negru, ca sa nu mai urmeze si alli morli
in acea cas5.Straja, Bucovina ; Jud. Suceava.
2901 Femeia nscuta sA nu se uite in oglind, ca e rau
de rsareala.VAlcea.
2902. Nu e bine ca femeia ce a nscut de curnd sa se
uite In oglind, a face copii curand.VAlcea.
2903. Nu este bine a pune copilul mic, ce nu a implinit
un an, s se uite in oglindA, caci and va fi mare, va iesi
un curvar.Grindu, lalomila.
2904. Daca viseaza cineva c aseazA oglinda, apoi se zice
6 acela incurnd va plnge.Bucovina.
www.digibuc.ro

249

CCCCXXXIV. Om.

2905. De omul rosu, spAn


Brosteni, Suceava.

i instnnat, s5 tugi cat ti

tr61.

CCCCXXXV. OmM.

2906. Ornatul care cade primvara, sl fie al mieilor si al


i s'a fcut vreo neclreptate, bate metanii, numrnd firele de gru i crede c5 Dumnezeu ii va
face dreptate.Straja, Bucovina.
paserilor. Ace la cdruia

CCCCXXXVI. Omor.

2907. Cine omoar5, ia toate pcatele celui omort,

si-1

poart in spinare pe lumea cealalta.Tpu, Tecuciu.


CCCCXXXVII. Orbalt.

2908. Dac5 are cineva orbalt, adic5 dacA Il doare jurn5ta-

te de cap, apoi se ia peteca cu care s'au sters oute impestrite pentru Pasti, si se pune la sfintit, alturea cu copturile i carnurile Paste lor, i apoi se alumA cu pcisele de
in, pe partea cea bolnav5, i durerea fnceteaa- Bucovina.
Osnza.
2909. Osnza de pore, netopit5, e bun5 de rni, iar de
mnnci e rea de gur5.ppu, Tecuciu.
CCCCXXXIX. Otet.

2910. In ulciorul far5 toart i cu buzele rupte, se face o-

tetul tare.T5pu, Tecuciu.


CCCCXL. Ou.

2911. Din oudle care sunt ascutite la vrf, vor ie cocosi,


iar din cele rotunde, gini ---loneanu.
2912. Deli fur5 din oule paserilor, rau iti merge In paseri, pe urm5.Stnca,
2913. Cine a fur ori a tgclui un ou, are de la Dumnezeu 7 ani de srcie.--Brosteni, Suceava.
2914. Dac5 se fur5 de la cineva ou de gain5, apoi se
crede c 7 ani in acel sat nu vor rodi
Bucovina.

www.digibuc.ro

250

2915. Lunia nu se iau owl din cuibar, caci tug gainele


nu se mai oul- Valcea.

.si

2916 Cand in zilele de post iei oua din cuibar, trebuie sa


scuipi in ele.-Brosteni. Suceava.
2917. Sa nu dai de pomana otia la ligani, ca iti fura cioara puii.-Covurluiu.
2918. Cand coci ou in spuz, s nu-I acoperi peste tot, ca
se innadus puii in gsca -Brosteni, Suceava.
2919. Cand bagi oua in foc sa se coac, sa nu vorbesti,
ca de vei vorbl, vor plesni. -Adamesti, Teleorman.
2920. Daca cumpara sau vinde cineva ou si le ia inteo
basm, apoi nu e bine a leg basmaua, caci la din contra

din acele oua nu vor iei pui. Bucovina.


2921. Cand pui ott, de rap noaptea, ratele cand vor
mari, se otia in poiata ; de le pui ziva, se oti pe afara.
Brosleni, Suceava.

2922. Cnd gainele fac otta mici, parasite, e semn de saracie si se zice ca diavolul a calcat gainele. Stnca.

2923. Oa le parasite nu este bine a le manca, ci a le da


peste casa, ca la din contra respectivul om ar fi parasit de
oameni si linut de nimica.Bucovina.
2924. Cand gsesti ou parasit in cuibar, atunci e a pagu-

si sal sviii peste casa; iar de oul are doua glbanusuri, ii a belsug.

Sevastos. (Caltorii).

2925. Mirii s rnanance, dupa ce vin de la cununie, amndoi dintr'un ou, ca sa fie amandoi moi, s se lese unu dupa altul. Inainte de cununie sa nu manance in ziva aceea.
Covurluiu.

2926. La cununie se da mirelui sa mannce un ou rascopt, ca sa fie econont. Sevastos, (Nunta).


2927. Dupa cununie, seara la masj. amandoi mirii mananca dinteun ou ouat de o puica intiu, ca s traiasca amndoi nedesprtiti nand la moarte -Ioneanu.

www.digibuc.ro

251

2928. La lasatul secului se manand un ou, la urm, ca


sa parA postul usor.Jud. Suceava; Stanca,
2929. La jumtatea postului celui mare, se face innuma-

rtoarea oulor, ca s nu se strice pand la Pasti. Ioneanu.

2930. Vineri, in saptrnana patimelor, se

rosesc oule

se numeste Ninerea oudlor.Rudeni, Arges.


2931. La Pasti, cine merge la biserica,
puie un ou
rosu in san, ca s fie totdeauna rosu.Sabolciu, Bihar.
2932. La sf. Pasti, mananca ou roii, ea vei fi rosiu.
Luncusoara, Bihar.

2933. Dupa ce iese de la Inviere, nu se mananca otia, c


pe urrn miroase gura.
arul-Dornei, Suceava.
2934. Inainte de a pune oua la copt in spuza, sa le scuipi.
Tapu, Tecuciu.
2935. In ziva de Pasti, cand ciocneste oule brbatul cu fe-

meia, a cui nu se va stria, acela va tail mai mult

Bros-

teni, Suceava.

2936. In dimineaja zilei de Pasti, cand se spala, pune in


canita cu apa un ou rosu si un ban, ca s fie si omul rosu
sanatos, peste an, ca oul. Giuleti. Suceava.
2937. SA nu ciocnesti oua in ziva de Pasti, daca vrei sa
nu te doara millocul la secere. Covurluiu.
2938. DacA moare cineva in sat In Joia Pastilor, apoi ouale rosii nu ies frumoase. Bucovina.
2939. Se zice ea la Pasti intreabA Faraon, mai marele dracilor, ori de sunt oua rosii. Faraon sa fie ferecat in Ianluri si el ar scap din ele, dacii i s'ar da un rspuns negativ. Raspunzindu-i-se, insa, CA in acel an sunt mai multe

ouj rosii, de cat in anul trecut, laniurile lui s'ar ingrosa din
nou.

Straja, Bucovina,

2940. In ziva de Pasti sa nu arunci ghiocile oualor rosii


afara, ca-ji arunei norocul i rodul. -Valcea.
2941. Cojile de oua cu care se face Pastele, sa le dai pe
www.digibuc.ro

252

vale (pe at*, ea s se duca sfi deie de *tire *i blajinilor


ca sosesc Pa*tele.Bro*tent, Suceava.
2942. Cofi le oualor intrebuintate pentru Pa*ti, se dau pe
o apd curgtoare *i se zice c din ele se hrnesc Rohmanii, cart ar postl a*a ca dintr'un ou s'ar infrupta 12 in*i.
Straja, Bucovina.
2943. Cojile de ouia intrebuintate la Pa*ti, se strng *i apoi se dan pe o ap curgAtoare, crezndu-se ea ele la 40
de zile, ajung la Roharnani, care apoi tresc dintransele.
Bucovina.

2944. Cojile de ou de la ginele ce scot pui, le dai afara toate odata, nu pe rand Bro*tent, Suceqva.
2945. Cojile de card nu se arunca in foc, crezandu-se ca
apoi ar pierl puii din oule de sub cloute; dup aljii, ea din
cenu*a lor na*te. pecinginea.Bucovina.
2945. Strange coji de ou ce rnin pe cale in ziva de
sf. Pa*ti, ca. Doamne, de multe leacuri sunt bune.
Luncupara.
2947. Cop le de oud din care au ie*it pull. se strang la un
toe i apoi se arUncd afar& creznd c se vor tinea puii la
un loc.Bucovina.
CCCCXLI. 135 cat.

2948. Mamaliga *i pnea s n'o calci in picioare, ca-i pacal.Bro*teni, Suceva.


2949. Pe morti *i pe batrni s nu-i voibe*ti de ran, c li
iei din pficate.Hantescu.
2950. Cand se na*te copilul, el ia 7 pacate din pcatele
maicassa, pentru a-i rasplati durerile. De asta, nu se poate
orn fr pacate. Tpu, Tecucin

2951. Daca moare o femeie lauz, i se las mai multe fire de par neirnpletite anurne, ca s o vada Dumnezeu ca-i
luza *i sa-i ierte pacatele. Marian (inmormntarea)
2952 Cine irnpu*ca drill plou, capt pcate. -Tapu, Teeuciu.

www.digibuc.ro

253

CCCCXLII. Pacurti.

2953. Sub patul uncle e culcat copilul, trebuie s slea in


primele sptmni ale facerii, un hrb cu pcnr; cnd femeia necurat intr In cas, necurateniile ei se prind de
hrb, nu de copil.Brosteni, Suceva.
CCCCXLIII. Pduche.

2954. Pduchele de-ti iese pe frunte, e a pagubk Stnca,


2955. Pduchii sunt semne de noroc pentru un copil ce se
ingrijeste.Tpu, Tecuciu.
2956. Cnd iese paduchele pe fruntea unui orn bolnav, e
semn cA nu mai trdeste mult.
2957. S nu-ti faci lutoare cu apa rece, ea' faci pduchi
lindine.Tpu, Tecuciu.
2958. Paduchele gsit pentru prima oai pe capul 'copilului, trebuie ucis pe o oal nou, dacil voesti ca copilul sa
fie bun cntret.- Stnca, Iasi.
2959. Dac te lai In ziva de Crciun, nu faci pduchi.
Tpu, Tecuciu.

2960. Cand pduchii de gAin se pun pe orn, nu se iau


pn cnd nu se uit In ap; tocmai atuncea fug. Catane,
Do lj.

2961. Cnd te uiti hi put, scapi de pduchi de gin, daca


ai.Tpu. Tecuciu.
CCCCXL1V. Paguba.

2962. Mlaiu s nu dai Imprumut, cci ai


fa, lalomita.

2963. La lsrile de post mari, ca Pasti i Craciun_ toate


oalele seara dup mas, se pun cu gura In jos, de- pagub.

Vlcea.

2964. Masa cnd va trsni, trebuie sfrmat sau ars, cAci


produce pagube.Ciulnita, lalomita.
e rtiu de pagub :
www.digibuc.ro

254

2965. and tuica sau sarea se varsa ;


2966. and canele se Waste pe spate

si merge

tarand

curul pe pamant ;
2967. Furnici cu aripi and vin In casa ;

2968. and urla canele;


2969. and chibritul se aprinde in mana.-Valcea.
2970. Sapiamana branzei i postul Parasimilor sa 'nu le
spurci, adica sa nu mananci carne, caci e rau de paguba. Valcea.

2971. Nu e bine sa dai sare, foc i imprumut seara si mai


ales vineria, ca e rau de paguba.-Valcea.
CCCCXLV. PaiangAn.

2972. and se lasa un paingan de asupra unui orn bolnav,


e semn ca peste putin va muri.-Tapu, Tecuciu.
2973. Dad, se lasa un paingan Inaintea cuiva In os, se
crede c respectivul va auzi o veste. -Bucovina.
ori gat paingani, vei pri2974. Cand Hi cad pe mani,
mi o veste.-Brosteni, Suceava.
2975. and painganul se lasa inaintea cuiva, vine un oaspete.--Gainesti, Suceava; Bogclnesti, Suceava; Tapu. Tecuciu; Spatarei, Teleorman; Ttarusi, Suceava; Stanca, lasi.

2976. Paingnul, and se lasa In casa, Iti vine un neam.Valcea.

2977. and se lasa un paingan Inaintea cuiva, primeste


veste sau un nearn ii vine. Daca vede painganul In casa.
nehmul sau estea ii de aproape.-Jud. Suceava.
2978. Cnd te musca painganul, sa te dai In scrnciob.
1Apu, Tecuciu.

iarta Dum2979. Cali paiajeni vei omora, atatea pacate


nezeu, ca paiajenul e bal spurcata.-- Adamesti, Teleorman;
Ciulnita, lalomita.

2980. Cine omoara un paingan, ii iarta Durnnezeu 7 peate.-Brosteni, Suceava.


www.digibuc.ro

255

2981. Celui care omoara un pliianjen mare, i se iart 7 pli-

cate, iar de omoarli unul mic, numai trei.Ioneanu.


2982. Piiianjenele and il vezi, s-1 omori. a-ti iart 7 plicate; iar daa nu, te Incara cu 7 pacate, aci tese mai mult
deal Maica Domnului.Vlcea; Ho Ida, Brosteni.
2983. Se ucid paingni, crezzindu-se c cine ucide unti, ti
iart Dumnezeu zece plicate, de oarece a tntrecut pe Maica
Domnului, trgnd cel mai subtire fir de mAtase.
Banca
Tutova.

2984. Clind omori un paingn cu dosul mnei, ti se iart


un Neat. TAtarusi, Suceava.
2985, Dacd omoli painjeni de cei cu picioare lungi, i se
iart5 ate trei pcate de fiecare.Tdpu, Tecuciu.
2986. Se crede c daa se taie cineva la vreun deget, apoi e bine a pune pe locul taiat painjenis, care stmpar
curgeree sngelui. Bucovina.
CCCCXLVI.

Palma.

2987. Palma stng de te va mnc, ai s dai 'mina cu cineva.Stnca, Iasi.


2988. Cndte mnncd palma stng, ai s iei bani, iar
Perieni, Tutova ; Stnca,
cea dreapt, ai sA dai.
;
loneanu

2989. Cnd copilul de PIA tine palmele intinse, are s fie


darnic, milostiv.Stnca,
2990. /I dormi cu palmele lipite i pust- Intre picioare, e
smen de srcie, cobe, piaz5 rea. Maia, Ilfov.
2991. Nu-i bine ca mama sa sdrute pe copil pe palm, cA
se face tlhar.--Marian (Nasterea).
CCCCXLVII.

Pamant.

2992. Cnd se cutremur pmntul, atunci ori tremur coada celor doi pesti. pe care se razim pmntul, ori se uit
Dumnezeu la pmnt cu mnie si el se cutremur de fria.
Brosteni, Suceava.

www.digibuc.ro

256

29)3. Chnd se cutremurd pdmntul, se Lin Dumnezeu pe


i vede phcatele oamenilor.Perieni, Tutova.
2994. Cutremurul de pdmAnt provine din cauza femeilor
negligente, care intre Filipi si Andrei las limbile la melite
si melitoaie, de se bat strigele cu ele, pAnd se cutremurd
pamantul.- Jud. Suceava.
2995. Cine pate pune urechea la pdmAnt, chnd se cutremurd pArnntul, aude oamenii de pe ceea lume vorbind, vitele rdgnd, clopotele trgAnd, etc.Stnca, Iasi.
2996. Pmntul pluteste pe o apd ce se intinde dincolo de
poalele cerului.
2997. CAnd se cutremurd pdmntul, se bat dracii in mijlocul lui, ori se intoarce pe cealaltd parte pestele pe care
pAmAnt

std pdmntul.

2998. Dacd pdmntul se cutremurd noaptea, e a belsug ;


ziva, a pagub.Tdpu, Tecuciu.
CCCCXLVIII. Pane.

2999. Se crede cd pAnea plAmAditd de o femele de un naturel iute, dospeste foarte bine; de o femeie flegmaticd, insd

nu asa de bine.Bucovina.
3000. Se crede cd dach intrd cineva in cash', pe cnd se
dA phnea in cuptor, si Wand la acel moment s'au dat multe
pAni in cuptor, acela ce a venit, in viitor va ave multe cdmesi: dach shish pAnd la momentul venirei lui, nu s'a dat incd nicio pAne, apoi cd acela in viitor
aveA nici o crimesA. Bacovina.
3001. Se crede cA pentru ca sd creascd pAnea bine in
cuptor, trebuie a risipl un musinoiu de furnici.Bucovina.

3002. CAnd se face intdi pAne de grAu, se fac coldcei, se


leagd de ciuturd cu fir rosu i sporis (o planta), se scufundd ciutura cu ele, apoi scotindu-le afar& se dau copiilor sd
le mAnAnce.

Catane, Doll.

3003. Sd nu dai altuia pnea ce-ti rmne nemncatd, ch-li


dal puterile. Catane, Doll; Adamesti, Teleorman.
www.digibuc.ro

257

3004. In prima sdptmnd a postului mare nu se las plmdeala pnei peste noapte afar, caci se crede ca Toader
noaptea s'ar mzgall in plmddeald, si nu s'ar gci pnea.
Bucovina

3005. FArdmturile de pne ce cad de la masd, sd le dal


In foc, in loc curat, ca s nu le calci, c pdcdtuesti. Jud.
Suceava.

3006. Dacd s'a copt pane i una, din intmplare, a fost


tatd in cuptor, apoi se crede ca nu e bine ca dintrnsa EA
mnnce o copild, cdci la din contra ea ar fi uitat de fld-

cdi si nu s'ar mrit.Bucovina.


3007. SA nu mnnci pne uitatd, ca nu te mai insori, rmai uitat ca pnea.
3008. Cnd rmne pe mas vreo bucdlica de pne uitaVA,

e semn a a rmas cineva flamnd din acei cari au

mncat.Hntescu.
3009. Pnea care se aruncd la mireas, in cele patru
e rea de friguri.Vlcea.
3010. Spre a aved autoritate asupra cuiva, se crede c
trebuie a coace cloud pni, dard punndu-le pe ele cele intdiu in cuptor scolindu-le cele de'ntdiu, si apoi a le pune
undeva in altar ca sa sadd acolo peste cloud duminici, ins
vzute de nime, apoi sti se la acasd, sa se cheme respectivii asupra cdrora voeste
cstig'd influent, sd-i cinsteascd i s li dea de gustat pne de aceea.Bucovina.
i

CCCCXLIX. Pantece.

3011. Cnd lip copilul in pntecele mamei sale, sau va


fi acel copil cdlugdr, sau un mare tlhar.Per.eni, Tutova.
CCCCL. PAnza.

3012. Dacd la lsatul postului de toamn nu se mndricil


toatd demncarea, s tii c te apucd ploaia cu pAnza pe
gard neurzit.Vlcea.
3013. Cnd se invleste pnza, pe sul, se inoadd o panA
A. Gorovet, Superstitd.

17.

www.digibuc.ro

258

de gain& ca panza s mearga asa de usor in stative, ca


pana.Jud. Suceava.
3014. Cand se invaleste panza, sa nu se lase a trece peste ea ori pe sub ea, vreun cane ori pisic, caci e ru de
moarte.Valcea.
3015. Cand se nivideste panza, de vine musafir un barbat, ajunge btatura, iar de vine femeie, nu ajunge. Brosteni, Suceava.

3016. Panza pe care o ia vartejul, cand o innlbesti, sa


nu o intrebuintezi la nimic, fiindca e ru de moarte.
Valcea.

3017. La finitul panzei, daca vrea femeia

sa she ce are

sa nasca, sau ce are s nasca vreo vita, merge un Mat


calare pe fustei pana la poarta, si dad vede pe drum barbat sau femeie intiu, tot de acela sex va fi noul ndscut.
Brosteni, Suceava.

CCCCLI. Ppu*oiu.
3018. Primavara dac se vor vedea sburand pe lang ca-

s multi carbusi, e semn de mana in popusoi.

Stanca,

Iasi.

3019. Daca primavara este rnult floare de jar, toamna va


fi bland recoltd de popusoi.--Straja, Bucovina.
3020. Daca la arat gsesti sub brazde multi viermi si rame,
e semn c popusoii vor creste frumosi.Tapu, Tecuciu.
3021. Daca carabusul are picioare foarte paroase, apoi se
crede cd este bine a smna pdpusoi, in care va fi belsug;

daca insa picioarele lui nu-s proase, 6 nu vor rodi papusoii.

Bucovina.

3022. Cand ploua in timpul aratului papusoilor, e semn


sigur ca in acel an n'are s fie mand in papusoi. lar daca
e secet la arat, e semn c in acel an au s fie ppusoi cu
imbelsugare.Stanca, Iasi.
3023. Martia Ciorilor.La 22 Februarie, in San-Toader, ca
s nu scoata ciorile porumbul, te scoli de dimineata, marti
www.digibuc.ro

259

sa iei furca in brdu, s torci un fir cu ochii nchii. Ii innozi cu mnele ta spate, tot cu oc ii inchii, zicnd: Nod gura ciorilor, a garoilor, si a toate lighioanele care scot porumbul, It iei apoi i it legi, cu ochii inchisi, la fiarele
cosului. 11 lasi pnd se pune porumbul. Atuncia it iei de la
cos si il pui la coarnele plugului (cnd o incepe intiu );
dup. ce isprdvesti, Il arunci acolo inteun loc. Catane,
Dolj.

3024. In ziva de ajunul Bobotezei sd pui grunte multe


de ppusoi sub salteaua sau licerul patului unde va sta popa, dacd voesti sa-ti creascd paserile multi pui.
Stnca,

3025. Se crede c cum va fi timpul in ziva de 40 de sfinti, (19 marble), asa va fi el prin 40 de zile. Daca pmntul este atunci asa de inghetat, c durdesc carutele, apoi se crede cd ppusoii toamna se vor coace asa c turnndu-se ei
in sisiac sau pod, vor durdi, cum au durit atunci cdrutele.
Straja, Bucovina.
3026 Se crede Ca

de ate ori strigd prepelita, att

de

sump va fi ppusoiul. Bucovina.


3027. Cnd tore vara pe cmp, mergnd la ghilit, ori intr'altd parte, rdu fac, cd au sd se ciuciuleascd pdpusoii pe
cmp. Tpu, Tecuciu.

3028. Primvara, dupa ce s'a smnat ppusoiul, nu se as-

tup cahla, si se crede c la din contra pdpusoiul va aved


mult tciune. Bucovina,
3029. Semincerii de ppusoi, dupa ce i ai desfcut, ciucdIan

asvrli in drum, cdci de-i vei pune pe foe, toti pavor face tdciune. Brosteni, Suceava; Bucovina.

3030 CiucAldii srnntrilor:desfcuti de grdunte, se aruncd in

drum, ca vrful ciuclilor, in vara viitoare, sd fie btut ca


drumul, Straja, Bucovina.

3031. Dacd la prsit iese si fire cu frunze albe, sd le lasi,


ca-s a noroc. Tapu, Tecuciu.
3032. Se zice cd popusoesii cari se fac pe spicul ppusowww.digibuc.ro

260

ilor, ar fi imprumutul staptiului, care imprumutnd papu .

isoii, a dat mai multi inapoi, din care cauza prisosesc papusoii.Straja, Bucovina.
3033. Dacd la cules gdsiti stiulete roii, e semn de o mare
rusine.Tdpu, Tecuciu.
3034. Pdpusoiul rosu e bun de dat la vacile ce se ncjesc sd fete, si nu pot, ca fan' degrabd. Stinca,
Bu;

nesti, Suceava.

3035 Se crede cd uscnd cineva ppusoi In cuptor,


scotndu-i, nu e bine a lsd ctiva ciucldi acolo, si cd, dac iards se face foc in cuptor, apoi Maica Domnului vrd
mna pran cot, in focul cuptorului, dup acei ppusoi.
Bucovina.
3036. Cel

CCCCLII. Par.
care bate in pdmnt vreun par, frd trebuin-

la, si nu-1 scoate, pe lumea cealalt II va scoate cu ochii.


Ioneanu.

CCCCLIII. Far.

3037. Se crede cd oamenii prosi sunt cu noroc.

Buco-

vina; Stnca, Iasi.

3038. Prul des e semn de belsug pentru om.Tpu, Tecuciu.

3039. Se crede cd oamenii cu prul cret, sunt mari mincinosi; acei cu prul rosu, sunt r51Bucovina.
3040. Omul cu prul rosu e rutdcios.Stnca,
3041. S nu aruncati prul in foc, c pieldeti puterea.
Tpu, Tecuciu.
3042. Nu-i bine sd dai prul in foc s ard, cdci Maica
Domnului aleargd plngAnd, ca sd-1 scoat5, iar dracul

rade.Hantescu
3043. Dac dai prul In foc, cand te lai, se repede Maica
Domnului sd-1 ieie.Ttrusi, Suceava.
3044. Prul ce-ti cade din cap s nu-1 dai la gunoiu, cd-1
www.digibuc.ro

261

ia vrabiile de-si fac cuiburi, si te doare capul si-ti cade paSevastos (C5latorii).
3045. Daca a Aruncat cineva afara parul ce i-a iesit la
pieptanat din cap, apoi vrabiile it aduna
fac din el
rul.

cuib, iar pe respectivul apoi il doare capul. Bucovina.


3046. CAnd te tunzi strange-ti prul
supune undeva
sa nu-1 calce oamenii, ca capeti durere de cap. SA nu-1 pui
pe foc, ca iar te doare capul, iar and tai prul la fetele mititele, sa-1 pui intr'o bang& ca creste lung si frumos.
Covurluiu; loneanu.

3047. Parul cand il tunzi, sa-1 maturi.Ciulnita, lalomita.


3048. E pcat sa maturi tu sau altul prul dupa ce te-ai
Tapu,
tuns; trebuie sa-1 iei cu mana i sa-1 duci in gard.
Tecuciu.

3049. Femeia insarcinata care va culege in poalA surcele


iesite din rAndea, va face copilul cu prul cret.Ioneanu.
3050. S te pazesti sa nu-ti ieie nimeni din par, fara stire
el ti se paste varful cozilor. Sevastos (Clatorii).
3051. Parul capului nu este bine a-1 da cuiva, caci el se
poate intrebuinta la diferite farmece, cu care se poate face
mult ru celuia dela care s'a luat parul, de aceea pieptnndu-se cineva, sau tunzandu-si parul, este bine a-si arunca
prul in foc.Bucovina.
3052. Femeia insarcinata, daca da cit piciorul in map', ca-

ne sau alt animal asemenea, face copilul pros. De aceea


trebuie sa puie in scaldtoarea copilului par de al animalului in care si-ar amipti ca a dat cu piciorul. Giulesti, Suceava.

3053. Mama ingreunata sa nu mannce din oar& nici m-

maliga sa tipareasa, ca naste copilul far de pic de par pe


cap.Stanca, Iasi.
3054. Se crede ca daca se increteste unei copile prul la
ceafa, va mai capata surori.Bucovina.
3055, Ciuchii de par de la ceafa copilului. care se forwww.digibuc.ro

262

meazd pentrucd st mult culcat pe spate, nu e bine s-i taie


md-sa, cdci ti arde casa copiluldi, cnd va fi gospodar, ci sd

se duc cu el la nnas-sa s i-1 taie.Jud. Suceava.


3056. Fete le se bucurd cnd gsesc spelci, cd li creste parul.Tapu, Tecuciu.
3057. Cnd se fund copiii mici, e bine s bagi pdrul la r-

dcina unui porn, ca sd li creased lung ca pornul. Catane,


Doll.

3058. Spre e face ca prul s creased lung, se ung fetele


cu unturd de ariciu.Bucovina.
3059. Dec fetele mari dau cu salcie pe Or in ziva de Floli creste prul.--Catane, Dolj.
3060. In sdptmna brnzei sd nu te speli la cap, cilci se
scutur burdufurile cu brnzd In cap (adica faci mtreal)
si-Ii albeste prul curnd.---Ciulnila, lalomila.
3061, Prul ce cade la pieptnatul femeilor sau la tunsul
rii,

fetelor, se strnge si se pune tntr'un gard, lipindu-se o baHO peste el, ca sa creased prul din cap.Bursucani, Covurluiu.

3062. Se crede cii dacd voeste cineva sd-i creased' prul,

apoi ti bine s puie pe cineva ca s-i rteze prul pe cnd


creste luna, si anume de o persoan bine voitoare, si prul
ii va creste frumos; dacd-i rteazd cuiva prul o persoand
sgarcild sau ru voitoare, pe timpul sedderei lunei, apoi nu-i

va creste prul.Bucovina.
3063. Cine mnnc srnnt de tiug (tivd5), ii cade pdrul.Adarnesti, Teleorman.
3064. Nu-i bine sd se leie o femee sau o fat Inaintea
barbatului, c nu-i mai creste prul.Tpu, Tecuciu.
3065. Sd nu vii de la mort cu prul despletit, Cali va caded prul. flntescu.
3066, Fetele sd nu mnnce despletite, c li cade prul.
Ciulnita, Ialomila ; Catane, Doll.

3067. Se crede cii nu e bine ca o copild s ia pe cap o


www.digibuc.ro

263

cusma sau palrie barbdteasca, cad la din contra, va avea


pr slab.Bucovina.
2068. In ziva de sf. Toader se fund vitele in frunte ca s
se faca frumoase; fetele se lau cu stroh de la vite, ca s li
creasca parul mare si frumos.Brosteni, Suceava.
3069. La sf. Toader fetele mari se spala la cap cu iarbd
mare, ziend: Sfinte Toadere, fa ca coadele noastre s crea-

sed ca coamele cailor.Ioneanu.


3070. La sf. Toader fetele se lau cu fan, ca sa

crease

li

prul. pronuntnd cuvintele: Toadere, san Toadere, dd cositele fetelor, cat cozile iepelor.Bursucani, Covurluiu.
3071. In sara de sf. Toader, fetele isi taie ate o suvit de

par din cap si o pun sub o baliga, semi-useat, zicnd de


nou ori : Toadere, sail Toadere, d codita fetelor, cat co-

dita iepelor.Tapu, Tecuciu.


3072. In ziva de sf. Toader fetele trebuie sa se leie 'Ana
in ziu, ca s li creased prul, ca cozile cailor, ea daca n'ar
face aceasta, atunci caii, pe care ii mana Toader la pscut,
li-ar paste cozile. In acea zi se slobod caii la pseut.Strala,
Bucovina.

3073. Daca fi-i fric de ceva, ia par de la urs si te afuma,


ca-ti vine bine: uiti frica.Adamesti, Teleorman.
3074. Cnd esti spriet de un cane, sa te afumi cu par de

al lni.Jud. Suceava.
3075. Dac i se d cuiva par de capra salbateca, In mancare, apoi capt o pntecaraie care-i cauzeaza moartea.-Bucovina.

CCCCLIV. Parte.
3076. Cnd ai noroiu in cot si in genunche, ai parte de
bivoli. Catane, Doli.
CCCCLV. Pase5.

3077. Se zice c daca pastele cresc frumos, va

fi

un an

bun. -Bucovina.

3078. Aducndu-se pascade la bisericti acasd la Pasti, se


www.digibuc.ro

264

gusta mai intiu din anafor si apoi din crucea pastei. Care
gust mai Intiu din usturoiu si hrean, pe aceala nu-1
mnncd puricii.-Straja, Bucovina.
CCCCLVI. Pasere.
3079. In ziva de Dragobete-s-Cinsofesc paserile.-Rudeni,
/kg es-

3080. Paserile de cas, cnd se culc de vreme, e a bine;


cnd se culca trziu, e a lips.-Bogdnesti, Suceava.
3081. La munc s nu arunci frmturile, ci s le dai la
pui acas, ca s creasca mari.-Tapu, Tecuciu.
3082. In seara lsatului de post (toamna) s dai de mncare mult la ortnii, ca s nu-4i mnnce bobotinele din
grdinA, vara.-Vlcea.

3083. Paserile care nu au r*nit, nu-s bune de mncat.Holda, Suceava.

3084. In ziva de ajunul Crciunului s5 postesti !Ana la


ziva jurntate, c5 prinzi vara paseri, i s iai cu ochii 1nchisi
cloud paie, s' le bagi in sob.-Vlcea.
3085. SA nu pui maim pe puii unei pserele, cci vin furnicele de-i omoar, iar paserea 11 parseste. Tapu, Tecuciu.
3086. Thrtele si busuiocul din noaptea de sf. Vasile, sunt
bune pentru paseri.-Vlcea,
3087. &Wile i Oinele albe sunt privite ca sfinte. Bogdnesti, Suceava.
3088. Cnd paserile umbl cu aripile in parnnt, trag a sracie. -Tpu Tecuciu.

3089. Daca are cineva galite mici, apoi se crede c nu e


bine a le nurnra inteo zi de post, ca apoi n'ar creste.--Bucovina.

3090. Paserea care va fi pupat de orn, o mnnca uliul.Ioneanu.

3091. Cuibarul In care a scos gsca sau gaina pui, nu se


d afar, ci se duce in pod, unde se ascunde, ca precum
www.digibuc.ro

265

nu-1 vede pe el nimenea acolo, asa s nu vadd cioarele,


tarcile si ulii, puii.Straja, Bucovina,
3092. Puiul cu cinci degete nu se taie, cA acela e norocul
paserilor.-- Stnca, Iasi.

3093. and se adund paserile si vrbiile toamna pe la arie, iarna va fi mare si geroas5.Jud. Suceava.
3094. In ziva de crAciun sa mnnci intdiu carne de pasere, ca s fii usor ca paserea pe yard. In pArtile noastre,
fiecare isi pregdteste cteva pdserici.Adamesti, Teleorman.
3095. Daca vrei s scapi orteniile (paserile de curte) de
boald, sa iei sgurd de la masin, sd le pui In gropan s
bea de acolo apd, cd li va trece.Cdtane, Doll.
3096. Cnd infra pasere sburMoare In casd, pe fereastrd
sau pe us, ea aduce o veste bund.Jud. Suceava.
3097. Cnd mor din paseri, sd se taie una din cele sndtoase si s se mnnce, cdci atunci celelalte nu vor mai
muri loneanu.
3098. Cnd te va murdAri o pasere In sbor, ai s ai o suprare despre o pagubd mare. Jud. Suceava.
3099. In ziva de sf. Ilaralambie (10 faur) se face colivd
din care se pstreazd spre a da paserilor cnd mor, s nu
mai moard loneanu.
3100. SA nu numeri lunia paserile ca-ti mor, de boald, ori

tti pier.Tpu, Tecuciu.


3101. Nu e dat femeilor crestine sd taie paseri, cad ar fi
si ele ca femeile nebotezate.Jud. Suceava.
3102. Ca sd trAiascd puii de pseri lunateci, adia pusi si
scosi In aceiasi hind, cnd se pune closca, sd se puie in cuibul ei surcele, cafe oud sunt, si o legdturd micd cu meiu, si
dup ce ies puii, sd li dea din acel meiu sd mnnce sau
sa se puie inteun ciur cu attea surcele cap pui sunt si cu
un cutit, apoi sd se cearn ciurul cu toate acestea deasupra
unui foc, si asA nu vor mur1.Ioneanu.

3103. and paserile au pui mici, nu trebuie a vorbl de


www.digibuc.ro

266

dnsele, cad le mnc furnicile puii.Grozesti, Mehedinti.


CCCCLVII. Pa Oi.

3104. In ziva de Pasti desdirnineata, fnainte de a merge


la biseria, se spald stenii cu un ban de argint, ca sa fie
albi ca argintul si sa aibd bani peste an, i cu un ou rou,
ca s fie rosii, ca oul cel rosu.Straja, Bucovina.
3105. Cnd vii dela Pasti, e bine s intri fn casa pe brazdd verde, c e bine de sntate, si s'o lei In ziva de sf.
Gheorghe, ca e bun de vite, cnd li se impietreste ugerul.
E bine s se ia cu capul si pielea goal.- Bucovina.
3106. In ziva de Pasti nu e bine sa doarma omul, cd apoi
acel orn e somnoros peste Intreg anul, si vara fi ploua pologul.Straja, Bucovina.
3107. Lurnnarile ce ramn dela Pasti. sa le aprinzi cnd
pleaca cranacii si fetele mari la hora, si sa treacd printre e-

le, ca sa se uite lurnea la ei, ca la Dornnul Hristos.Catane, Doll.


CCCCLVIII. Pe lin.

3108. In spre Rusalii, sara, trebue s pui pelin sub cap;


altfel Rusaliile descopar casa i te iau.Stnca, Iasi.
3109. In ziva de Rusalii se pune pelin verde prin cas, ca

s piar purecii.Ioneanu.
3110. In ziva de Rusalii se pune la bru pelin si-I poart
toata ziva, iar noaplea se pune la cap si In asternut.Moldova.

3111. In ziva de Rusalii se pune pelin la bru, ca sd nu-i


ia din clus.--Catane, Do lj.

3112. Pelinul strns din ziva de Rusalii, e bun de afumat


pe cel apucat de cel Mu sau ducd-se pe pustiu.Tapu,
Tecuciu.

3113. In ziva de Marina (17 Iu lie) se culege pelin, din ca-

re se face apa de pelin, care este bund pentru sublierea obrazului.Ioneanu.


www.digibuc.ro

267

CCCCLIX. Perna.
3114. Cnd se rstoarnd pernele, are s se mdrite fata din
casa ceea. Ttdrusi, Suceava.

3115. Cnd bielii, de mici, nu sed cu capul pe pern, ii


semn cd n'au sd triasc. Ttrusi, Suceava.
CCCCLX. Perzanie.
3116. Cnd o ferneie insdrcinat e in primejdie de a pierde, sau se sperie de ceva, se afum cu nari de vulpe. Bucovina (Marian. Nasterea).

3117. Cnd e o femeie in primejdie de perzanie, se spal


icoana Maicei Domnului si i se da" apd de aceea de but.
Marian (Nasterea).
3118. Se ia o coasd, se deschide o fereasted, prinde coasa

de mdsea, o pleac putin cu vrful in os pe fereastr afaI'd, toarnd al:id de trei ori pe pnza coasei, astfel ca s se
scurgd inteun vas si apoi din acea apd bea femeia de trei
ori, iar cu reslul o spal pe cap si pe corp. Dup aceea se
leagd femeia peste pntece cu , tort de invtturd (la care
s'au invdtat copilele a toarce), si astfel legata trebue sd umble trei zile.Marian, (Nasterea).
3119. Femeia care a pierdut, trebuie s fi fost legatd de
cineva, sau a pierdut pentru pacatele sale sau ale printilor.
Transilvania (Marian, Nasterea).
CCCCLXI. Peste.
3120. Fuior dela crucea popei la Boboteazd, 11 bun de pus
la pnza volocului sau a rnrejei, ca sii traga pestele, cum trag

MOH dupa pop5.Jud. Suceava.


3121. Cine in ziva de Pasti, cnd zice popa: Hristos a inviat, rdspunde: peste prind >, acela prinde peste mult pe ya-

rd, dar si mare pdcat face.Stnca, Iasi.


3122. Unele femei, cnd voesc sd plece cu trbocul la ['au
sa prind peste, si dacd e duminec, iau furca in bru, si
iese la lume, torcnd cteva firicele, cu scop ca cum se va
mind lumea de ele, cd lucreaza dumineca, as s se mire
www.digibuc.ro

268

pestele de ele, si sa iasd de pe la maluri sd vie la tarboc


sa-I vada.Adamesti, Teleorman.
3123. Toata lemnaria de npatca sa o furi, dac vrei sa
ai noroc la prins peste. Tapu, Tecuciu.
3124. Cnd cineva se duce la prins peste, pe cel de 'nft
iu ce-I prinde. it da prin par sau barb& ca sa prinza Ma_
de mult, cat par e in cap sau barb.Rudeni, Arges.
3125. Sa scuipi in apa inainte de a incepe prinsul pestelui.Tpu, Tecuciu.
3126. Femeia ingreunat sa nu mnnce cap de peste,caci
nu vorbeste copilul curnd.Bursucani, Covurluiu.
3127. Femeia care mnnca peste crud, va naste copii
sprinteni.Tpu, Tecuciu.
3128. La sf. Pasti, mannc mai inainte peste prins in ajunul Paste tor. c vei fi usor peste tot anul.Luncusoara.
3129. In ziva de Pasti, rnnnca mai intaiu peste, ca sa fii
iute ca pestele, toata vara.Rudeni, Arges.
3130. Vineria cine mat-Lana peste, ii curge snge din nas
vara.Tpu, Tecuciu.
3181. Cnd sar pestii dupa musculite, are sa fie cald.
Parpanita, Vasluiu.
3132. Cand visezi peste mruntel,'"ai sa ai noroc ; iar de

visezi prinznd peste mare, ai sa ai o scarb mare Parpanita, Vasluiu.

CCCCLXII. Peteal.
3133. Daca se incalceste peteala miresei, in casa ei n'are

sa fie Doamne ajut.Sevastos (Nunta).


3134. Daca vreo dusmancd fur din peteala miresei, nu-i
a bine.Sevastos (Nunta).
3135. Visand peteald in piept, Ili va muri un copil sau o
ruda.Tapu, Tecuciu.
CCCLXIII. Pe-Ilion

3136. Fetele maturand casa in caslegi, incep totdeauna de


www.digibuc.ro

260

la prag, creznd cd fcnd a$, vor sosi mai curnd petitori.-Bucovina.


3137. Cdnd intri trite() cas eu fete mari, trebuie s sezi,
ca s saz petitorii.Jud. Suceava ; Hantescu.
3138. Dac vreo pasere sburnd, se loveste de fereastra
unei case, unde sunt fete mari, apoi se crede c in curnd
vor veni petitori.Bucovina.
3139. Sd nu primesti petitorii la tocmeald, nici intdia nici
a doua oar, ci tocmai a treia, cci atunci e logodna mai cu
trinicie. i viata casnicd mai lung. -Tpu. Tecuciu.

CCCCLXIV. Picingine.
3140. Miercuria i vineria sd nu iei oudle din cuibar, cd
fad picingine pe obraz. -Jud. Suceava.
3141. SA' nu mnnci din ceea ce au ciugulit ginele, cdci
faci picingine pe obraz.Adamesti, Teleorman.

CCCCLXV. Picior.

3142. Cnd stai la mas, s nu huti picioarele, ea huti pe


dracu. -Holda, Suceava.
3143 S nu legeni picioarele, cd legeni pe dracu.- Sevastos (Cdldtorii); Bucovina.
3144. Sa nu bagi picioarele pe sub mas, c ti se lungesc.

Tpu, Tecuciu.
3145. Cnd treci peste piciorul cuiva, acela cade in hord

la nunta ta Catane. Dolj.


3146. Cnd treci peste picioarele cuiva, din fug, despseste-1, cd-i merge rdu.Tapu, Tecuciu.

3247. Se crede c acela cui i se bate vna la putpa stng, va dolindi un prieten. Bucovina
3148. Nu se umbl cu un picior incltat si cu unul descult, CA umbll mull pn te insori.Jud. Suceava ; Vlcea.
3149. Cnd esti cstorit, nu umbld cu un picior descult
unu incltat, c tragi a vkluvie. Stnca, Iasi.
3150. Cnd un copil incepe sa mearg intiu in picioare,
www.digibuc.ro

270

locul de unde se ridica In sus, se taie imprejur ca un cerc,


ca s taie piedica copilului, sa poata merge usor. Ioneanu.
3151 Cand ia mama copilul in brate, nu e bine sa-I puie
la picioare, caci toat viata lui va rmnea tot la picioarele
altuia.Marian (Nasterea).
3152. Femeia care are un copil mic, spalndu-si picioarele, s si le spele nu numai dela caputd, ci dela genunchi in
jos, si apoi copilul ei va umbla curnd.Bucovina.
3153 Cand cineva iesind sau intrnd undeva, isi trie picioarele, este urmat si de altii.Jud. Suceava.
3154. Ferneia s se pazeasca sa nu-i vada barbatul picioarele Wand la genunchi, c n'o mai iubeste.Sevastos (Caltorii).

3155. Cand o fat vrea s se mrite, sa trag piciorul pe


covorul pe care sta. mireasa.Jud. Suceava.
3156. La lsaiia dantueste, de voeste mireasa ca in vieala casnica sa fie ea mai mare de cat brbatul, sa calce pe
mire pe picior.Sevasfos, (Nunfa)
3157. Se crede cd nu e bine a arunca nsipul care se afl 'n rnza gobailor Miele, jos, c'apoi acel ce calca cu piciorul gol, capt pducel la picior.Bucovina.
3158. Paducelul se zice ca se tmdueste, daca se pune
coada culeseriului in foc si apoi la batucel. Bucovina.
CCCCLXVI. Piciorug
3159. Sa nu umbli cu vreun piciorug, prefacandu-te schiop,

cd-i a ru. Tam Tecuciu.


3160. S nu umbll in catalige, ca ti se lungesc picioarele,
ori capeti slabaciuni de picioare.Tapu, Tecuciu.
CCCCLXVII. Pieptene.

3161. De umbli cu pieptenele si nu te speli, apoi de vei atinge de fat& ti se face crapacioas (aspra).--Adamesti, Teleorman.

3162. S nu dai cu mama dupa pieptene pe la nas, 6 faci


bube.Vlcea.
www.digibuc.ro

271

3163. Cnd te piepteni


cade pieptenele din mn, e
semn c vei p11 cev; ins dac5-1 vei *terge indat, de o

petia nu-1i va fi nimic.linlescu.

3164. Plesniti sunt la oameni, crpaturi la limba, *i provin din faptul ca te-a adpat (1i-a dat otrav) de pe pieplene.
Tapu, Tecuciu.

3165. De sf. Dumitru nu se piaptn, c-i primejdios de


lupLStnca. Ia*i.

3166. Se zice c dac a furat cineva un pieptene i moare, apoi ies pe dnsul o mullime de pduchi.Bucovina.
CCCCLXVIII. Pierdere.

3167. Dacali pare rdu de un lucru pierdut, nu-1 mai gdse*ti.--Catane, Doll.

3168. Cnd pierzi ceva, s zici de mai multe ori, ca-1 gse*ti

Scoate, drace, ce-ai furat,


CA te bat cu maiele,
pn-li ias
Catane, Do lj.

CCCCLXIX. Piper.

3169 Cnd scapi piper pe mas, ai s umbll btut Ttru*i, Suceava.

3170. Cnd scapi piper pe mass& attia pumni vei lu, cte fire ai scpat. Ttru*i, Suceava.
3171. Piperul din solnild dac se vars, e semn de sfad.
--Jud. Suceava Stnca; Iai ; Rudeni, Arges ; Sevastos (Caltorii) ; loneanu.

3172. Se crede c spre a face ca s fie ceart inteo familie, trebuie a presur piper pe jos. Bucovina.
CCCCLXX. Pirostrii.
3173. DacA dup ce faci mmliga, nu iei pirostriile de pe

foc, ai s *ezi in foc pe ceea lume.Ttru*i, Suceava.


www.digibuc.ro

272

CCCCLXXI. Pisic.

3174. and cineva sufl in mncarea pisicilor, li da j lor


din sufletul lui.Rudeni, Arges.
3173. De pisica sa nu te prea ingrijesti, caci ea se roagA
s moara toti i sa nu ramaie de cat o baba batrn, ca sa-i
ia mncarea din mana.Ciulnita, lalomita.
CCCCLXXII. Pistol.

3176. Cand ti se sloboade pistolul la nunta, e a rau.Tapu, Tecuciu.

CCCCLXXIII. Pistrui.

3171. Oamenii pistruieti se spala cu ap In miezul noptii,


and canta cucosul, caci temandu-se a nu fi luati drept
li se pot inmulti petele. Pentru aceasta se feresc, ba
mai mult se roag si pentru perirea celor ce le au.Tapu,
Tecuciu.

CCCCLXXIV. Pita.

3178. Ca sa dospeasc pita, dupa ce s'a framntat, se zid: as s-si aduca pita mea aminte de dospit, cum si-aduc
aminte fetele de maritat.Sabolciu.
CCCCLXXV. Pitigoiu.

3179. Cnd pitigoiul canta pe langa casa,

face a frig.

Gainesti, Sucenva.

CCCCLXXVI. Pitpalac.

3180. Un pitpalac s se lina inchis in colivie numai trei


ani, apoi sa i se dea drumul, caci tinndu-1 mai mult, se face un pcat, care nu va fi iertat de Dumnezeu.Ioneanu.
CCCCLXXVII. Plans.

3281. La baieli sa nu se puna margele la gat, caci facndu-se mari si imbtndu-se vreo data, prang 'Ana se tre-

zesc.Ioneanu.
3182. Dac plange vreun copil necontenit noaptea, apoi e
bine a lua ap dela o fntn strin, zicnd : Eu las plansorile aice si iau odihna, si apoi copilul nu mai plnge
noaptea.Bucovina.
www.digibuc.ro

273

3183 Cnd un copil are obtceiu de plange noaptea, seara


sa i se puna fasa de a curmezisul drumului, ca vitele ce
vin de la pasune, sa treaca peste ea si astfel incingand copilul cu ea, nu mai plnge. Sau sa ia somnisor dupa tufe,
care sa lege la fas, si atunci nu mai plnge.Ioneanu.
3184. Daca un copil de la nasterea lui, plnge intruna o

spfmnd, aceasta e sernn c-I bntuie duhurile necurate.


loneanu.
3185 Unde este un copil mic in cas, se crede cd este
bine a lsa perdelele pe feresti. cci la din contra intr
plnsul priu fereastr, peste lumind i copil, care apoi plan-

ge neincetat. Bucovina.

3186. Dup ce o femeie a nscut, se face cruce de tdrite


de grAu, una in mijlocul casei, i alta la us, i cine intr
zice: < Aci de casa de trite s te apuci. iar de copil s nu

te atingi. Aceasta se face ca copilul s nu plangd cat va fi

mic.Ioneanu.
3187. Cnd copilul este mic. s-i iei fasa i s o asterni
in drum, ca sd treac5 oile peste ea. SA lasi s insereze scutecele pe gard, c nu mai plnge.--Mischi, Dolj.
3188. In cea de'ntdiu durninicd de la nasterea unui copil, s

i se dea de ma-s tap pe pragul uii, sa sd nu capete la


plns artag.Ioneanu,
3189. Cand copilul plnge prea mult, i face de cap.
Perieni, Tutova.
3190. Cand se pun cArpele unui copil afard sa se usuce, sA

nu le apuce sfintitul soarelui, Cad capt copilul plans prea


mult; dacd insd le apucd afar, s le scuture pe foe, apoi
sd le- aducd In cas.Ioneanu.
3191. Cand copiii mici plng noaptea, se face seara de
muma pdurei.Se tine copilul in brate, si in umbra lui se
da cu toporul de trei ori, zicnd vorbele acestea :
Fugi nlucd
prin prelucd,
A. Gorovei, Superstifii.

18.

www.digibuc.ro

274

prin razor,
printre razor,

c te taiu cu l topor.
--Catane, Do Ij.

3192. Cnd cineva tine seara vreun copil In brate, s nu-1

sus mai mult deaf statura celui ce-1 tine, aci


noaptea va plnge mult.Ioneanu.
ridice in

3193. Cine plange In ziva de ajunul Crciunului sau a Bobotezei, va plnge tot anulHantescu.
CCCCLXXVIII. Ploaie.

3194. Dumnezeu, and i-i gndul s5 ploaie, toaca'n cer, i


cucoii aud, i de asta vestesc i ei moleagul de cu seara.

Tapu, Tecuciu.
3195, De aia nu mai plou, c'a inceput popii s5 se tunda.
Catane, Do lj.
3196. Ploile sunt legate prin farmecele tiganilor cari fac
caramida, i mijlocul de a le dislega, e de a-i alunga.Apoi
ovreii and infra la cuca, se roaga sa nu ploaie, cad and
ploua, din fiecare sinagoga trebuie sa moara un individ.
Tapu. Tecuciu.
3197. Se crede

ca and intra idovii in sarbatoarea


cutelor, va ploua. Bucovina.
3198. Cnd se inneaca cineva, va ploua 40 de zile.
loneanu.

3199. Daa moare cineva de moarte naprasnica in paduri,


la inmormntarea lui vor fi ploi mari.Straja, Bucovina.
3200. Nu ede pe pragul uii, ca-ti va plou la nunta.
Daca eti btran, iti va ploua In ziva mortii Vlcea.
3201. Sa nu mnnci din oal, ca-ti plou5 la nunta. Bucovina; Catane, Dolj; Jud. Suceava.

3202. Se crede ca daca incepe ploaia des dimineata, apoi


nu dureaza lung.Bucovina.
3203. Cand Incepe ploaia de joi, tine doua saptmni; iar
www.digibuc.ro

275

de incepe de smbt, tine pand celantd smbt.Sevastos


(CAldtorii).

3204. Se crede ca dacd a inceput sa ploaie smbdt, apoi


ploaia va dur mult timp.Bucovina.
3205. Fiind limp prea indelungat secet, atunci se scaldd
o femeie grea intr'o apa curgdtoare. sau se toarnd apd pe
dnsa, i se crede c apoi va ploud. Straja, Bucovina.
3206. Dad plou cu piatrk apoi se scoate cociorva i lopala de pne i se pune cruci inaintea pragului, iar toporul se infinge in pmnt, i cu aceasta se crede ca va trece
piatra.

Bucovina.

3207. Cnd ploud tare, s nu


trsnete. Ttrui, Suceava.

ferestrele deschise, cdci

3208. Se crede c smulgndu.se iarbd cu mna, va urmd


ploaie.Bucovina; Jud. Suceava.
3209. Unii postesc ajunurile srbdtorilor de iarn inteun
fel anumit i apoi ei cred ca ar puted intoarce grindina i
ploaia. Straja, Bucovina.
3210. Ploaie cu soare insemneazd c sunt fete necinstite.
Cand ploud cu soare, bietii cnta veseli :
Fugi ploaie,
fugi ploaie,
ca te-ajunge soarele,
i-ti taie picioarele..

Tapu, Tecuciu.
3211. Cnd plou cu soare, se crede d sunt multe fete necinslite, i atunci Meta cnl aa
Ploua, ploud
Inteo cast"' noud;

oule de lut,
fetele se .
.

Jud. Suceava.
3212. Cnd nu ploud, s furi tiparele tiganilor cu care fac
drmida, i sd le arunci in puturi, cad ei leagd ploile. S
uzi t ganii pe cari-i vei intlni in drum.--Tdpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro

276

CCCCLXXIX. Plonita.
3213. Cnd pui curpeni de fasole pe foc, atunci se fac
plosniti. Tatrusi, Suceava.
3214. Daa-si fac lstunii cuib sub stresina casei, se fac
plosnite in casa. Straja, Bucovina.
3215, Cnd e lun nou, nu se grijeste casa, ca se fac
plosnite si alte juvini. Brosteni, Suceava.

3216. Spre a se cotorisl de plosniti, este bine a afum in


cas cu piprus, si apoi a vrul pretii cu un var arnestecat
cu terpentina.

Bucovina.

3217. De plosniti scapi daa grijesti casa si o vrnesti in


lun noua, in zilele de post. vruind-o indrpt si molfaind
ceva, precum coji de pane, mlaiu, etc. Brosteni, Suceava.
CCCCLXXX. Poarne.

3218. Vara, cnd incep s se coac poamele, s nu marince cineva pana mai intiu nu imparte, ca s mnnce mortii
si apoi viii.--Ioneanu
CCCCLXXXI. Pod.

3319. Cnd pocneste podul in colt, atunci nu-i bine.


01.4, Suceava,

Ta-

CCCCLXXXII. Pom.

3220. Sara, inspre ajunul Craciunului, femeia cnd face aluatul pentru turte, asa cu mnele ductal dn aluat, se duce
in gradina, pe la fiecare soiu de pomi, insotit de brbatul
sau, care tine in mn un topor. Dac ajunge de pild la
un mar, brbatul zice: <Bre muiere, eu am s taiu mrul
ista, a nu rodeste de loc.Ferneia atunci zice: < Nu-1 tai,
ma rog dumitale, a cum is mnele mele incrcate ciucura
de aluat, asa si el (mrul), la anu are sa rodeasc >.
Asa
se face la fiecare porn, si se zice a vara pomii rodesc
vralmas.Stnca, Iasi; Sevastos (Caltorii).
3221. La ajunul Crciunului se leag pomii cu paie, asa ca
acestia sa cad Ana la celalt ajun, pentru ca pornii sa lege.

Bucovina.
www.digibuc.ro

277

3222. In noa plea Crciunului sa mturi cosul, s pui funinginea pe la rdcinele copacilor, caci rodesc. Vlcea.
3223. Dacd copacul nu face roade, in smbdta Paste lor,
cum frarnanfi pasca, du-te cu mnele pline de aluat si le
sterge de copaci, si de blind sarn, au s rodeascd. Sevastos, (Cltorii).
322Q Cnd un porn nu face roacle, sd-1 ingduri in ziva de
sf. Gheorghe, cci atunci va face. Vlcea.
3225. Pentru ca sd rodeascd copacii, din aluatul de pascd
ce 1-ai ras de pe covatd, faci cle un coldcel de fiecare copac ce nu rodeste, si-I anini pe o crenguf.Sevastos, (CAltorii).
3226. In ziva de 1 Mart sa legi la fiecare porn roditor fir
Adamesti, Teleorrosu, ca sd facd poame multe pe yard'.
man.

3227. Se crede c dacd s'a desfcut de graunle semincerii


legafi la olaltd, s se anine ei toamna pe pomi, care apoi
in vara viitoare vor rodi. Bucovina.
3228. In ziva de Maria Egipteanca (1 April), se sdesc pomii.

Brosteni, Suceava.

3229. Se crede c clan' sdesc doi insi pornisori, sau samn smburi de poarne, acei pomi vor face fructe in fiecare an; rdschli, sdmnali nurnai de unul, vor face fructe

numai tot la doi Bucovina.


CCCCLXXXIII. Pomand.
3230. sa nu dai de poman la ligani, cd-fi fur cioara puii.
Covurluiu.
3231. Se cld de pomand un porc, cdruia ii aprinde doud
lumnri la urechi si se ud copitele cu apd, caci dacd nu
are ap, pe lutnea cealaltd, rmtorul rrnd si ii va gs1 a-

p.-- Ciulnifa, Ialornifa.

3232. Ori ce se cld ornuluiu de pornand, nu se pierde, ci le


capt in cealalt fume indrdt. Marian, (Inmomantarea).
3233. Cine dd al de pomand, face punte pe lumea ceasi trece in raiu. Ciulnifa, lalomila.

www.digibuc.ro

278

3234. SA nu dai bors cu flori de pomand,c5 pe lumea cealalt, bei tot ap cu hospd i cu flori.Covurluiu.
3235. Daca se face pomana cu frupt alb, apoi se crede ca
primitorul trebuie sa dea in schimb pane i sare. Bucovina.

3236. Chid se d de poman, s nu se dea peste gard,


cad acea pomana nu este primit pe lumea cealalt.loneanu.

3237. Dac nu faci pomana pe lumea asta, n'ai ce manca


pe lumea cealalt.Ciuinila, lalomila.
3238. SA dai rogojin de pomana, ca s ai cu ce-fi face
adpost, pe lumea cealalt, cand o fi vremea rea.Ciulnila,
lalomila.
CCCCLXXXIV. Popa.

3239. CAnd te intalnesti cu popa, to merge rau.- Ttrusi,


Suceava; Catane, Do lj; Adamesti, Teleorman.
3240. Cand it iese pop inainte, are sa te bata cineva.
Ttrusi, Suceava.
3241. De-ii va ies1 pop inainte, trebuie s asvarli cu paie

in urma lui; altfel nuli merge bine.Stanca,


3242. Cand intalnesti la drum popa, svarle dupa el un sumuiog de fan, si sa zici: Phu, piei, drace.Jud. Suceava.
3243. S nu cumva s lei pe pop s sfarseasc al umblatul (zi ntiu, ajunuri, molifte), la tine, CAA a ru.Tapu,
Tecuciu.

3244. In ajunul Bobotezei e rau de moarte dac aperi pe


pop de cani.tefnesti, Valcea.
3245. CAnd vine popa cu crucea la Boboteaza, sa arunci
grunle de porumb inaintea lui, ca-li vor ou gainele, iar
and pleac din cask s mturi dup el, ea nu vei ave5 pureci pe var.Sabolciu.
3246. Popa, dac moare de moarte buna, merge in iad; iar
dac moare de moarte naprasnica, merge la raiu. -Stanca,
Iasi.

www.digibuc.ro

279

3247. Cnd un pop hirotonisit vine acasa, ii iese preuteaaib parte de morti.
i lopata, ca sa

sa inainte cu sapa
Maia, Ilfov.

3248. Daca la o fat mica Ii cresc intiu dintii de sus, ea


se va face preuteasa, iar daca copilului Ii cresc intiu dintii
de sus, apoi el se va face preut.--Vlcea.
3249. De mergi la drum si te intalnesti cu un preot, sa
treci prin dreapta lui, pentru a-ti merge bine.-1-Intescu.
CCCCLXXXV. Pore.

3250. Cand umbli cu clestele in latari, nu se ingras porcii. -Ttrusi, Suceava.

3251. Femeile nu mnnca boase de purcei, cand se scobesc, ca fac copii bosorogi.Tapu, Tecuciu.
3252 Din ciur nu este bine a da graunte sau altceva la
porci, c'apoi capata linti. Bucovina.
3253. Lintii la porci se vindeca, dac li se da, jumtate de
ora inainte de a-i ti, s mannce samant de canepa.
Bucovina.

3254. Pentru boala de branca la porci, s pui o roat in


par. Jud. Suceava.
3255. Daca te incalli in pat, Ili vor muri porcii de brnca.
Hantesch.

3256. S' nu pisezi usturoiu sus: pe mas, pe brate, pe pat


ca mor porcii de brnc5.-Tpu, Tecuciu.
3257. La brnca' se da brnduse din san Bar lad. (Cornunicata de d-1 G. Tutoveanu).
3258. Broasca i gusterile prinse din martie, se dau por-

cilor cand stint bolnavi de gur.Rudeni, Arges.


3259. S nu mannci carne de porc in ziva de Crciun, ca
sa piara porcii peste an.-1-1ntescu.
3260. In zilele ciorcovilor nu se face nici o treat* c mannca lupii porch. Jud. Suceava.
3261. Sa nu muncesti in ziva de Ignat, ca-ti rup porcii bulendrele de pe gard. Ppu, Tecuciu.
www.digibuc.ro

280

3262. La Ignat, dacd nu vezi i nu auzi porc tindu-se, e


bine ca sa-Ii intepi degetul cu un ac, ca mcar sd vezi sange.VAIcea.
3263. Cnd porcii se loccd, sau sau se incurd cu fan in
gura, se stricd vremea.Rudeni, Arges.
3264. Oamenii nu iese la coas, dac n'au vzut la Ignat
sange de porc negru. Daca n'au vzut, inleap creasta unui
cocos negru, ca s ias sAnge.tefnesti, VAlcea.
3265. Cnd tai porcul de Ignat, sa dai de pomana o strachina de Mind i o mn de sare, ca s nu-1i piar porcii
de boale.HAnlescu.
3266. In ajunul Crdciunului copiii se mnjesc pe fala cu
snge de porc.te1ne0i, VAlcea.
3267. Porcii care se taie la Crciun, dup ce se pArlesc,
se cresteaza mai intiu la ceafd, ca o cruce, apoi se presa1'5 sare, ca s fie carnea lui primit de Durnnezeu, cnd va

da din ea de poinan, si s nu se strice.Ioneanu.


3268. In ajunul Crciunului popa citeste molifta porcilor,
ca s-i fereascd de boale. tefanesti, Valcea.
3269. E bine ca la Crdciun, cnd se taie porcii, s te brezezi cu sAnge, c e bine de bubat. VAlcea.
3270. La Crciun, cnd se taie porci, se bag mai intiu
cdplina in casd, cu rtul inainte, ca s rneargd treaba bine,

i sa aib parte de porci.Ioneanu.


3271. Cnd visezi porci, 1i-a fcut cineva.

Parpanila, Vas-

luiu.

CCCCLXXXVI. Porumbel.

3272. Daca ai porurnbei in curte, nu vorbl de ei in limpul


mesei. caci fug i nu se mai intorc.Moldova.
CCCCLXXXVII. Post.

3273. In ziva lsatului de sec de brAnzd, vecinii si rudele


ii cer iertare unii dela altii, ca sd nitre curati in post. loneanu.

www.digibuc.ro

281

CCCCLXXXVIII. Prag.

3274. Pruncul, dac are vreun tic, sa-1 alapteze m-sa pe


prag, cnd va toed la leturghie,
va trece.Moldova.
CCCCLEXXIX. Preuteas.
3275. Sa nu iubesti sau s te insori cu o preuteasd, hindcd ele-s afurisite de preutii lor.Holda, Suceava.
CCCCXC. Pricaz.
3276. Nu-i bine s furi sarca de la oi, cad se intampl
pricaz.

3277. Vineria nu se toarce, pentru cd se face pricaz. Ttrusi, Suceava.


CCCCXCI. Pricoliciu.
3278. Pricoliciu se zice c se face dacd stint noua frail
nsculf tot intr"o
ritoiieit. Tra-nIra lele al hOulea
silvania.

3279. Pricoliciul, aclic un orn prefcut in cane, insa zice

poporul cu picioarele de "nainte mai scurte i cu cele dinapoi mai lungi, se amestecd intr'un haitic de lupi, umbland
cu ei dupi prdzi de vite i chiar de oameni, mai ales dup
cei nscuti din flori. Alimnesti, Olt.
CCDCXCII. Prietenie.

3280. Cnd un cane trece printre doi prieteni, li se strica


prietesugul. Moldova.

CCCCXCIII. Primavara.
3281. In dimineata zilei de sf. George, se pune pe la case

verdeat, spre semn de prirnavard.Ioneanu.


3282. Cand a cilded din sfesnic o lumanare pe urma cuiva, aceluia mare prirnejdie i se vesteste. Tapu, Tecuciu.
CCCCXCIV. Privighitoare.
3283. Despre privighitoare se crede cd a lost o femeie bo-

gala, care avea nite cani rai: Togan


tova.

www.digibuc.ro

Griva.

Perieni, Tu-

282

CCCCXCV. Probajeni.
3284. In ziva de Probajeni (6 August), se probjenesc frun-

zele copacilor si cmpul.-Brosteni Suceava.


3285. In ziva de Progaje, nu-i bine s probozesti (huesti)
pe om.-Ttrusi, Suceava.
3286. S te pzsti sd nu fii probozit in ziva de Probejini,
c'apoi tot anul esti probozit (finut de rlu, ocrdt).
CCCCXCVI. Prune.

3387. Pruncii s nu clreasc pe cni, c atunci nu vor


creste mari.
3288. S nu treci peste prunci, c atunci nu vor fi oameni

mari.Luncusoara
CCCCXCVII. Puchini.

3289. Dacu te 'lit' nesplat in oglind, faci puchini. Tpu.


Tecuciu.
CCCCXCVIII. Puiu.

3290. Nu e bine fata s taie pui. 6 se face Mat.


3291. Nu e bine sa mnnci cptina puiului, a cicd
mori pe tandu.Catane, Do lj.

o-

CCCCXCIV. Pupaza.

3392. Dac auzi cntnd pupza dimineat si esti pe nemncate, atunci te spurcd si-ti pute gura toatd vara.- VAIcea : Rudeni, Arges; Parpanita, Vasluiu.
3293. Cnd auzi de prima oard pupza si n'ai mncat. te-a

spurcat, si tot anul iti miroase gura a cuibar de pupzd.


Covurluiu.

3294. Cnd auzi pupza cntnd mai intdiu, de n'ai mncat

pand atunci in acea zi, iti va mirosl gura. Ca s nu ti

mi-

roase, bagd iute sare in gur.- Luncusoara.


3295. Dacd aude cineva pupdza cntnd, apoi trebue s
se spele indat pe fata, c la din contra s'ar spurcd. Bucovina.
www.digibuc.ro

283

3296. Cand iji canta pupza intaiu,iji merge rau peste an.-Jud. Suceava.

D. Purece.
3297. Purecele ce vei prinde intiu in luna lui Mart. nu tre-

buie ucis, c altfel te frig purecii pe var.Stnca, Iasi; Rudeni, Arges; Catane, Do lj.

3298. Dac vrei s'd nu te mannce purecii peste an, sd nu


li zici pe nume, nici s-i omori in luna lui Mart, Vlcea,
3299. Ca sa scapi de pureci, pune bojii sau pelin, in casa,
ca toji purecii se vor strange pe ei.Catane.Dolj.
3300 De purice scapi numai daca-i pui pe foc, de oarece
omorat, o bucalica din trupul lui se face alt purece, Tpu,
Tecuciu.

3301. La lsatul postului s iei seara in obor, i s chio:


testi, dac vrei sa scapi de pureci. Catane,
3302. La ajunuri, cnd se pregdteste grul cu mac, nu e
bine a gustA din el inainte de cina, caci se crede c la din
contra, acela ar fi mncat de pureci prin intreg anul. Bucovina.

3303. Nu este bine a se lucr miercuri dupa Pasti, caci e


rau de pureci. Grindu,
3304. Pentru a scap de pureci, taie in ziva de Pasti cocos negru, iar cujitul mnjit de snge, infinge-I dupa usa,
si purecii se vor strange la el.Grozesti, Mehedinji.
3305. Cand se lasa post la Martie, s maturi prin casa,
sa arunci gunoiul pana la ziu, pe la vecini, cu capul gol
desbracat pana'n bru, ca s se duca purecii, i s zici
de trei ori: <Marta la noi in, casa, purecii la megiesi.
1

Catane, Doll.

3306. Dac vara se pun pureci pe varz, ca sa-1 strpesti,


dimineajd pe intuneric, unul din ai casei, mai ales o fata,
s cearna cenus peste varza. fiind ins in pielea goal.
valcea.

www.digibuc.ro

284

DI. Ptwirt.
3307. Cnd se descarcd pusca singur, are s se intmple
ceva.Ttrusi, Suceava.
3308. Daa-ti rugineste pusca neumblnd cu ea, n'ai noroc la vnat. Tapu, Tecuciu.
3309. Puscasii leag o coad de iepure la cucosul
ca ca" tragd vnatul la ei.Jud. Suceava.
3310. Vntorii pun in pusc nafur din ziva Paste lor, ca
trac5 la ei vnatul. Giuleti, Suceava.
3311. Cnd merge puscasul la vnat cu pusca descdrcat,
ii sar iepuri inainte.Jud. Suceava.
3312. Cine la Boboteaz isi vra' pusca in apti, va (rage
mull vnat la ea. Brosteni, Suceava.
3313. Pusc5 dadi visezi, vei primi o veste.Ttipu, Tecuciu.
3314. Cine vrea s alba pnsca vrjit. ca s trag5 la ea
orice vnat, s fac5 asa: s anine o icoan inteun copac, si
In noaptea Invierii, cnd popa cnt : 41ristos a inviat din
morti, si trag clopotele la biseric, el sd intind pusca incrcat spre icoana din copac, ca s'o impuste. Atunci, o femeie cu prui despletit, venit anume in apropierea copacului, s cad in genunchi si s roage pe vntor s nu impuste icoana, Ca are s trag vnatul la pusca lui. Vntorul se mai preface c nu are incredere, si la urm iart i-

coana.Pusca lui va fi vrjit, dar femeia aceea va inebuni in


curnd Bunesti, Suceava.

DII. nwhea.
3315. Se crede c5 spunnd cineva lucruri viitoare, care
n'ar fi bine s se intAmple, este bine a zice: puscheiu pe
lirnb", si apoi aceste lucruri nu se vor intmpl. Bucovina.

DIII. Putin5.

3316. S nu canti pe vrana de la putin, ori de la polohueste capul.ppu, Tecuciu.

boc,

www.digibuc.ro

285

DIV. Put.

3317. Cine face put. pe lumea asta, are apa pe lumea cealalta.Ciulnita, lalomita.
DV. R5 chit.

3318. In proorul (ajunul) sf. Gheorghe, se pun ramuri de


rachita pe fereastr si la poart, ca s se improureasca (anunte) sosirea primaverii Moldova.
3319. In spre ziva de sf. Gheorghe. se pune hi stlpii portii, rachita, in brazde, ca sa prind bucatele ca rchita Jud.
Suceava.

3320. Se crede ca nu e bine a coase afara, pana ce rchifa na fnfrunzit. Bucovina.


DVI. Rachiu.
3321. Rachiul varsat din nebagare de seama, insemneaza
pagube.Ciulnita, lalomita.
DVII. Wale.

3322. Cand cineva are raie si se duce intr'o cas, s'o spuie,
ca atunci nu se ia la nimeni. Tpu, Tecuciu.
DVIII. Raiu.

3323. Cine moare In ziva de Pasti, merge de a dreptul in


rain, dci raiul in acea zi e deschis pentru oricine.Stanca.
Iasi; Marian (inmormantarea).
3324. Cine moare in saptamna luminat, merge in raiu,
cci raiul n'are porti atunci. Brosteni, Suceava.
3325. Dae s'a Copt One si se scoate din cuptor, apoi
gospodina arunca in cuptor o bucat de lemn, un sumuiag
de paie, sau alta ceva, crezand c astfel face carare In raiu.

Bucovina.
DIX. Rndunic5.
3326. Despre randunic se crede ca nu trebuie sa o ucidem, nici sa-i strict-1m cuibul, caci moartea se asteapta fn acea cas.Perieni, Tutova.
3327. Cuibul de randunic nu se strica, ca pe urrn H mor
printii si ele Iti pun foc pe casa. Stnca, lasi.
www.digibuc.ro

286

3328. SA nu strici cuibul randunici, c te blestem i mori.

Catane, Dolj.
3329. La cas, and randunica face cuib, e a bine.Broteni, Suceava.

3330. Randurica e lucru curat la casa omului; deci riu treTtrui, Subuie s te atingi de nirnic al ei, ca-i pcat.
cea va

3331. Cand face randunica cuib sub streina sau Inlauntrul

casei unde locuim, nu e semn bun, tot semn de pustietate;


afara de coari, saivante a. unde nu locuiesc oameni; aici pot face.--Adame*ti, Teleorman.
3332. Cand ji se strang randunele multe pe laug cas, toa-

te-s cii priinj.Tapu, Tecuciu.


3333. and pe neateptate intr vreo randunica In cas,

arat o bun& prevestire.Ioneanu.


3334. Cand pui mana pe randunele, au sa te usture ochii

ori iji seac mana.Ttr4, Suceava.


3335. Cand aude cineva primvara o randunica ciripind,
Straja, Bucoapoi crede c va fi vorbit de ru peste an
vina.

.3336. Cand vezi randunele sburand pentru iritaia

data in

primavar, eti snatos peste an; iar de vezi intaiu stand i


ciripind, tot anul te vorbesc oamenii de rau.Sevastos
torii); Bucovina.

3337. Prirnavara cand vezi randunele intaiu, se d cu jrn


peste cap, ca sa nu faci bureji (alunele) pe obraz, peste var5.Giu1eti, Suceava.
3338. Cand vezi randunele intia oara, primavara, sa iei
dou bucAjele de lemn, sa sufli asupra lor i s le svarli
jos. Cine va face aceasta, mai ales dintre femei, poate s
descalceasca (descurce) ori ce tort, cat de ru a fi el incalcit.Holda, Suceava.
3339. Cand vei vede intaia oar numai o randunia, atunci toata vara ai sa fii singur.- ratan.* Suceava, Broteni, Suceava.
www.digibuc.ro

287

3340. Cnd vezi rndunicA IntAiu primvara, s cauti sub


piciorul drept, si de-i gsi par de oaie, ai s ai noroc la oi;
iar de-i gsi altfel de Or, de acela soiu de vile ai s ai noroc. Popeni, Tutova.
3341. Cnd vezi rndunicd, s stai i s cauti sub piciorul
drept i de-i gs1 crbune, ai sa ai noroc.
PAdureni, Putna.

3342. Cnd vezi Intiu rndunele, si vei caut sub piciorul


drept, ai s gse;ti parale. Ttrusi, Suceava.
3343. Cnd vezi rndunelele Intiu primvara, s te Invrti
In piciorul drept, de jur imprejur, de trei ori. si s intrebi,
pe rndunic: Rndunic6, rndunia, ce face rndunica cea
schioap ? Dup ce ti-a rspuns, s rdici calciul i s
cauti sub el ; de vei gsI un pr negru sau castaniu, ai 66
mori In tineret6, ori de vei gsi un pr alb, ai s mori btrn de tot, iar de va fi prul lumtate alb si jurntate negru, vei murt In cruntel. Parpanita, Vasluiu.
3344. Dac vezi rnjunia i ai stat, cnd vei pornI, s pornesti Intiu cu piciorul drept, c-ti merge bine anul acela.
PAdureni, Putna.

3345. Cnd rndunica trece pe sub vack In loc de lapte


d snge.Brosteni, Suceava ; Ginesti, Suceava
3346. Dac cltoresc rndunelele toamna, se tine desemn

cd se apropie tuna, iar dac sosesc ele la noi, se crede


c iarna a trecut i primavara se apropie. Bucovina.
DX. Rnzd.
3347. Cnd calci In rnza de gin, faci btturi.Ttrusi, Suceava.
3348. Femeile s nu mnnce rnza de pdsri, cci li se in-

treste pntecele ca la brbati.Tapu, Tecuciu


DXI. Ras.

3549. Tatl sa nu razd pe fiul sdu, cA e ru de moarte.


VIcea.

www.digibuc.ro

288

DXII. Was.

3350. Copiii cari rad in somn, Ii mngaie Maica Domnului.


loneanu.
DXIII. Rsdire.
3351. Sa nu rsdesti nimic, cnd e tuna nou, c fac viermi
la rdacina, si se usuca.--Tpu, Tecuciu.
DXIV. Rdspntii.
3352. SA' nu fii la millocul noptii pe drum, mai ales la
rspantii s nu stai, cd te intalnesti cu Uciga-1 toaca, ori cu
alte bale spurcale, ca ciuma, sfnta, i altele, i ramai po-

cit, ori cazi la boala.Adamesti, Teleorman.


DXV. Rtticire.
3353. Dac cineva rtceste noaptea drumul, In sat, aproa-

pe de sat, ori pe hotarul cunoscut, se sustine c a calcat in


urma rea.---Sabolciu.
DXVI. Raid.

3354. Cand closca scoate vreun puiu sau boboc de rat


cu dou capete, sau cu patru picioare, e rau de moarte.

Valcea.

3355. Rap s nu dai de pomana, cad nu rnnnca


lalomita.

3356. Daca rata cloceste, apoi casa stapanilor sai, peste


putina vrerne, va rarnnea pustie.Valcea.
3357. Caput de rap' nu se mannc, crezindu-se ca la din
contra respectivul va bed spirtoase asa cum a but rata apa.

Bucovina.
3358. Daca te spurca bobocii de rata ori de gasca, tot anul esti vioiu.Valcea.
3359. Sngele din gt de rtoiu, e bun pentru atacati.
Dmienesti, Roman-

3360. Limba ratoiului pus In bru, e bund de dragoste.


Vlcea.

3361. Cand Iii fura cioara ratustele, pune un


cuptor, ca nu le mai fura.--Jud. Suceava.
www.digibuc.ro

bolohan in

289

DXVII. Rasboiu.
3362. Intunecimele de lun si stelele cu coad prevestesc
rsboiu. Brosteni, Suceava.

3363. Cnd sunt stele multe pe cer, e semn de rsboiu


Brosteni, Suceava; Stnca, Iasi; Tapu. Tecuciu.
3364. Cometa cnd se aratA pe cer, aduce veste de vreun

mare rezbel, ori boal.Bucovina.


3365. Dac latr cnii uitandu-se la lun, va urmA rsboiu.Bucovina.
DXVIII. Insboiul de tesut.
3366. Rzboiul de lesut sA nu-I aseze femeia In cas, c
va tese cu greu.Bucovina.
DXIX. Ridiche.
3367. Ridichile s nu le rsdesti cu degeful,cd se fac sub-

tiri ca degetul. ci s le 1nfigi In pmnt cu trei degete.Sevastos (Cltorii).

3368. Ca ridichile &A fie mari, se crede c este bine a le


rdsdi cu trei degete.--Bucovina.
XXX. Roade.

3369. Din saminluri s nu dai primvara nimrui pn ce


pune fu intiu din ele, cd-ti dai norocul la roade
si nu se fac.---Brosteni, Suceava.
3370 Ca s-ti dea pomii bune roade, boteazd-i la Boboteaz5.Tpu, Tecuciu.
3371. De se trag clopotele In ziva de Pasti, toat ziva,
roadele pamntului se vor face burte.Brosteni, Suceava.
3372. Cnd ploud la zilele mari, e anul rodos.Rudeni,
nu-i

Arges.

DXDI. Rofii.

3373. La lehuz nu-i bine s mearg femeia cnd nu-i curat (in menstrualii), c5ci copilul capt o boal de cap numit rofii sau rochii. Dac femeia necurat a intrat In casa
A. Gorovei, Superstilii.

19,

www.digibuc.ro

294

DXXXIII. Snger.

3417 Cu sAnger s nu dai In bou, ca sAngera.Catane,


Doti; Jud. Suceava.
DXXXIV. Saptamna Mare.
3418 Saptmna mare (cea de Inga Pasti). sa nu prea
spoiesti, caci e ru de boale.Ciulnila, lalornita.
DXXXV. &Spun.

3419. De spun, cnd il faci, sa nu te miri, ca-ti curge sAnge din nas.-VAlcea.
3420. S nu iei sapun dela nimeni din mn, ca te certi
cu cineva.Catane, Dolj.
3421. Dupa ce faci spunul
pui pe polit si crapa sin-

gur, e rau de moarte.Valcea.


3422. SA nu scapi sapunu 'n cenus, ca-i ru de pureci.
Tpu, Tecuciu.
DXXXVI. SArAcie.

3423. Cnd vitele sara nu trag acas, i daca se vAra In


ocoale straine, e semn de sracie.Stnca, lasi.
3424. Dac rniaun mA(a prin casa, face a srcie.Tapti,
Tecuciu.

3425. Copilul care doarrne cu fata In jos i cu partea de


dinapoi ridicata In sus, acela e soiu rau, i trage a calicie.
Stnca, Iasi.
4426. Cui ti place mai mutt ca sd-si puie mana drept capataiu, face a saracie.Tpu, Tecuciu.
3427. A dorml cu palmele lipite si puse Intre picioare, e
semn de srcie, cobe, plaza' rea.Maia, Ilfov.
3428. Blanile patului dac le tai, sa nu le pui pe foc, ca e
ru de sracie.VAlcea.
3429. Copilul nascut miercuri va tral cam 30 de ani, siva
fi saracacios.Tapu, Tecuciu.
3430. Nu te spl cu ap din gur, c faci a saracie.
Stnca,
www.digibuc.ro

293

3431. Copiii cu pdrul sburlit i mncdcio*i, trag a srcie.


--Tpu, Tecuciu.
3432. Cel ce:mnncd din mnd, trage a sdracie.Vlcea.
3433. Cel care mnncd prea mull, trage a srcie.Ioneanu; Sevastos (Cltorii).

3434. S nu flueri In casd, CA lad a srdcie.alcea.


3435. Dac rneti sara, aduci srticia In cas5.Stnca,
Iai.

3436. Cu vuvuitoarea s nu urli, c e rdu de

srdcie.

Vlcea.

3437. Nu e bine s jupoi (beleti) nimic noaptea, cd srdceti.Tpu, Tecuciu.


3438. Cine pune vreun ou la foc s se coacd, In acel mo-

ment cnd Ii pune s nu vorbeascd, cad trage a sdrcie.


Ioneanu.
3439. Cnd sunt obolani multi, are sa fie srcie.--Valcea.

3440. Cnd zvrcolacii mnncd soarele, e a srdde.Tdpu, Tecuciu.


3441. Cnd gdina ou prdsiturd, e a srcie.Parpanlia,
Vasluiu.

DXXXVIL Sarbatoare.

3442. In srbdtori mari s nu strigi dupd niminea, ca s


nu fii strigat tot anul.Saboliciu.
DXXXVIII. Sare.

3443. Dacd pui sare pe capul unei femei mritate Ingreunate, Idea tiinIa ei, i dacd ea In urm pune mna pe nas,

atunci are sd nascd biet, iar dac pune mna pe gurd, are
s nasc fat.Stnca, Iai
3444. Cnd greeti i pui de cloud ori sare In mmligd,
e a strmutare.Tdpu, Tecuciu.
3445. Din sare de ti se fur& nu-ti merge bine. Broteni,
Suceava.
www.digibuc.ro

292

mnca pilea de pe-spic. Se crede c dac in acea zi va


rsrl soarele des-dimineat, primavara va fi timpurie.Straja, Bucovina.

3397. Nu srnana cnd e luna noua, c atunci numai cres-

te, dar putin rod aduce.Luncusoara.


3398. Smanatul se incepe cu ochii inchii, ca paserile as nu vada gruntele pnei de pe spic, cum nu vede smantorul cnd incepe a arunca smnta.Straja, Bucovina.
3399. Cnd te duci sa sarneni in grdin, s nu pui smanta pe pamant nearat, c se fac pastrile teioase, ci s'o
pui pe prnant arat, c afunci is fragede. Sevasfos, (Caltorii).

3400. Pentru ca paserile stricatoare s nu vatame samanturile, se ia la lsatul de post, resturi de pe mas,
afara, se arunca ate putin in diferite parti, chemnd odat cu aruncatul pe rand fiecare neam de pasere s mannce. Tot in acest scop, se mai face, la lsatul de post, o
41 de cnepa, inodandu-se cu mnele la spate si cu ochii
inchisi. Se fac noud noduri, si In timpul lucrrei se descnta un descntec.Grozesti, Mehedinti.
3401. Cel care sari-Cana smnta de micsunele, s fie cu

gura plin de pane, legat la maim cu care samn i s nu


vorbeasc, ca s ias florile btute.--Ioneanu.
3402. Se crede c este bine a strange ceva din primul omt, a-1 topi si a stropl cu acea ap rsadul; i apoi purecii de parnnt nu-1 vor strica.Bucovina.
3403. Se crede c nu e bine a pune samnta [pregatit
pentru smnat, in saci de fin, cci la din contra acel fel
de pane, rasrind, va ave mult taciune.Bucovina.
3404. In ziva de Boboteaz sa botezi cu aghiazma smn-

la ce trebuie sa o sameni.ppu, Tecuciu.


3405. Se crede ca nu este bine a da cuiva-oaresicare samnt, fiindc la cel ce da rodeste mai niic.Bucovina.
www.digibuc.ro

293

DXXXI. SambMa.
3406, Stnbata s nu incepi nici un lucru, Ca' nu ajungi sd-1

isprvesti.Jud. Suceava; Stnca,


3407. SmbMa s' nu se mnnce de dirnineata, cdci In aceastd zi se imprfdseste ingerul.Ioneanu.
3408. Smbdta nu se unge nici se vrueste, cdci la din
contra s'ar' unge cu lut gurile mortilor.Straja, Bucovina.
3409. Smbata s nu zici nimnui, vzindu-1 imbrdcat cu
straie noud : porti sdntos, c-i doresti moartea.Tdpu,
Tecuciu.

3410. Dac sambdta se croiesle ceva, tot in acea zi s se


isprveasc, cdci altfel e rau de boald. -Ioneanu.
3411. Cnd vremea rea incepe srnbta, tine mult.---Jud.
Suceava.

DXXXII. Sntate.

3412. Se crede c daca in ziva anului non este senin


ger, oamenii in aoul viitor vor fi sdntosi; dacii insa in acea

zi va fi afard moale si pcla, apoi ca vor urrnd boale.Bucovina.

3413. In dimineata Pastelor, trebuie a se spl intrebuin-

land un ou rosu i un ban de argint si se crede c apoi omul va fi in decursul anului rosu i sntos ca oul cel rosu
va aved prisos in baffi de argint. Bucovina.
3414. Se zice c cel ce se scaldd in Vinerea mare sau
Pasti, este sdntos peste tot anul.---Bucovina.
3415. Cucul, cocostrcii i cucoarele, se salutd cu multd
dragoste i sinceritafe, asernenea si rndunelele, zicndu-se:

sandtate, vie* nou si la multi ani-, fcndu-se in acelas


timp si semnul sfintei cruci.--Fluturele rosu e salutat cu mare bucurie zicndu-se: ca tine ros si sdndtos.Bosia, Iasi.
3416. Femeile dac au fost introduse in bisericd, intorcndu-se acasd, calcd pe vreun fier ce stKpus lEi prag, ca sd
se -Ned asd de tare si sandtos ca fierul.--Bucovina,
www.digibuc.ro

290

noului nscut, trebuie sa stringa copilul de nas i s-i spuie

d nu-i curata,

i atunci de copil nu se prinde

Suceva.

3374. Lehuza, 1)&15 a treia zi s nu culce copilut cu ea In


pat, caci va cpt rofii, i and va fi mare, lumea se va

Intoarce cu dosul dtr dnsul, precum se va fi Intors

m-sa prin somn.--Bucovina (Marian, Naterea).


DXXII. Roua.

3375. Cine se va spt pe fat cu rod in dimineata zilei


de sf. Gheorghe. toat vara

Ta

fi sntos i nu-i va ie1 pe-

te pe fat.Ioneanu.
3376. Dad eti bolnav de orice boal, In noaptea de sf.
Ghearghei Inaintea rdsrirei soarelui, de te vei tvll prin
rou, vei scp. Ciulnifa, Ialomita.
DXXIII. Rua.
3377. Rudele nu e bine s se ia, dci moare de ruda rea.
Ciulnita, lalomita.
3378. Dad rudele se iau In dstorie, atunci nu li merge
bine, nu se alege nici praful de ei.Vlcea.
DXXIV. Rug.

3379. S nu pui rug pe foc, dci coace ugerul vacilor.


Vlcea.

DXXV. Rusalii.

3380. In ziva de Rusalii nu se lucreazd absolut nimica ;


altfel te iau Rusaliile.Stnca, Iai.
3381. Dad nu pui usturoiu i pelin la Rusalii, te ia din
Rusalii.Vlcea ; Stnca, Iai.
3382. In ziva de Rusalii se pune pelin la u0, la icoane,

la fereastr, i In toate partite, ca s fie cei din casa pziti


de Rusalii.Ciulnita, Ialomita.
3383. Sara, In spre Rusalii, nu se las nici un lucru din
cas afar& ca pe urmd It potcete Rusaliile.Stnca, lai.
3384. Cnd copilul e luat din Rusalii, joac calwrii de nou

ori cu el In brate i Ii trece.Valcea.


www.digibuc.ro

291

3385. Omul care e bun, vede cnd ies Rusaliile, cum zbor
si cum _chiuiesc pe sus. Stnca, Iasi.
338a. In stralul Rusaliilor, stropeste-Ii vacile cu usturoiu,

ca sd nu li piar laptele. Vlcea.


DXXVI. RuOne.

3387. Se crede c aceea care viseazd rad fierti, va p


vreo rusine.--Bucovina.
3388. Un copil mic s nu se tind acoperit la fat, cad fd-

cndu se mare, va fi rusinos.Ioneanu.


DXXVII. SAlbtciune.

3389. Cnd slbtciunele infra in sat ziva, nu-i a bine.-Brosteni, Suceava.


DXXVIII. Salcm.

3390. Se intmpl cd mai vezi i toamna cte o floare de


salcm printre frunze; aista-i semn de toamnd lung5.Tdpu,
Tecuciu.

DXXIX. Salcie.

3391. Dad in ziva de Florii umbll Indus cu salcie dusd


la biseric, nu te mai doare mijlocul.Ciulnita, lalomila.
3392. Salcie dela Florii fcut cercuri si pus la icoane,
e bun sd se aprind and fulger i trsneste, si este cineva singur in cas.Ciulnita, lalomila.
3393. Salcia se pune la feresti in zina de Blagovistenie si
in ziva de Florii. Salcia care ai pus-o, s n'o arunci, ci s'o
pui la icoan, c5-i build penfru spor la albine.Tpu, Tecuciu.

3394. Din salcia de la Florii se fac cercuri si se pune pe


porni, ca s dea roade mai multe.Ciulnita,
DXXX. Samanat.

3395. Cnd un loc se ar pentru pus porumb, se ia doi


pumni de porumb de cel pentru smnid si se ingroap la
capul locului, zicndu-se: nu ingrop boabele, ci ciorile, sd
nu mnnce porumbul,- loneanu.
3396. Bunavestire se zice cd este ziva paserilor, in care se
did la din contra paserile ar
poate ard nu ins i srnn,
www.digibuc.ro

296

3446. Cnd iti fur sarea de la oi sau vaci, ele vor muri.
Ciulnita, lalornita.
3447. Nu e bine sa se fure sarea de la oi, caci e rau de
paguba. Vlcea; Stanca, lasi; Bucovina.

3448. Se crede ea dac se varsa sare pe masa, va fi cearhi in cas.--Bucovina.


3449. Cand dai sare pe foc, pe ceea lume o strngi cu ge-

nele ochilor.Stnca, Iasi.


3450. Cand dai sare din casa lunia, nu-i bine, CA mor vitele. Tatdrusi, Suceava.

3451. Sare de-ti fura din casa, e pricaz i ai pagube pe


urrna.Stanca, Iasi; Sevastos (Calatorii).
3452. Sara s" nu dai sare, ca i paguba la vite.Tapu, Tecuciu.

3453. Cnd iei sarea de la vile lunia, nu-i bine.Tatrusi,


Suceava.

3454. Sarea care se pune la taietura dupa capul porcului,


e buna de friguri. Valcea.
3455. Un bulgaras de sare se pune in gur, sub limb, la
un om cand moare; a treia zi se scoate din gura. 0 farinatura cat de mica, data In rachiu, sau in aliceva, in scurf limp
omul moare, far sa she de ce.Giulesti, Suceava.
3456. Rarnasitele droburilor de sare de prin tarlele vitelor,
izvor in
si mai ales a oilor, sunt socouile ca aduc spor
casa care intra.Sevastos (Nunta).
3457. Este o credint in popor, s nu ieie ferneile same in
mn, ca li asuda cnd cos. Transilvania.
3458. Nu-i bine sa umbli cu sare dup ce iesi de la inviSuceava; Ruere, ca asuda mnile peste
i

deni, Arges, loneanu.


DXXXIX. Srindar.
3459. Cine plteste cinci srindare preotului, gaseste

casa pe lumea cealalta.Ciulnita, lalomita.


www.digibuc.ro

297

DXL. Sburktoare.
3460. Buruiana sburatoare, e bun pentru boal de vite.
Prunisor, Mehedinti.

DXLI. Saldtoare.
3461. In saldatoarea noului nscut trebuie s se puie: busuioc, ca s fie iubit ca busuiocul; bani de argint, ca vieata
lui sa fie curat ca argintul; bujor, ca sa fie rurnn ca bujorul; miere, ca s fie dulce la vorb; pane, s aiba hidestulare i sa fie bun ca panea; zahar, ca sd-i fie vieata dulce;
ou, s fie sntos i intreg ca oul; lapte dulce, s fie alb ca
laptele; aghiasm s nu se apropie de el duhurile necurate.
Marian (Nasterea).
3462. in scaldatoarea noului nscut se pune: lemnie (o
planta) ca copilul sa umble degraba in picioare; zdrevel, popchisor si catusnica, ca sa fie vartosel; canepa, ca s creasca
ca canepa; untura de pore, ca sa se ingrase ca un purcel.-Malini, Suceava.

3463. Se pune orz, porumb i flori, pentru ca copilul s


aib parte de cereale si sa fie plcut ca florile.Ioneanu.
3464. In scaldafoarea until copil mic se pune sare, ca sa
nu se opreasc, si se sparge un ou in ea, ea s creascA
copilul si sa se implinease ca oul.Ioneanu.
3465. Daa copilul e spurcat, se scaldd in trei vineri in
lapte muls de la trei vaci in trei vineri, de trei rnuieri iertate, adica batrne. -Bucovina (Marian, Nasterea).
3466. in scaldatoarea unui copil nebotezat, moasa isi spa-

l picioarele, ca copilul sa umble curand in picioare si s


fie iute la rners.Ioneanu.
3467 Cand se scalda copilul nou nscut, i se pune la cap
uneltele cu care ar trebul sa se ocupe in vie*, ca s fie
harnic si priceptor la toate. Daca e biat, i se pune carti
si condeie, ca s Invete bine. Marian (Nasterea).
3468. Un copil adus acasa de la botez, se scalda cu o oala nou, punandu-se in apa o coarda de vioar,ca in vieata
lui sa cante frumos. loneanu.
www.digibuc.ro

298

3469. Copilul nou nascut se scald in apa caldula, pentru


ca sa nu devie desfranat Marian (Nasterea).
3470. Apa in care se scalda copilul, se inclzeste cu vreascuri culese de pe drumuri. Banat, Ungaria (Marian, Nasterea).

3471. Apa cu care faci scaldatoarea pruncului, sa fie luata


din fntn, ru, park', inainle de a asfinti soarele, cad de-i
face scaldatoarea pruncului cu apa luata dupa ce a asfintit
soarele, copilul se imbolnveste, fiindca dupa ce asfinteste
soarele, in apa se scald o multime de duhuri rele.- Ho lda,
Suceava.
3472. Cnd se ia copilul din scaldtoare, se scuipa in urtna.

ea sa nu se ia necuralul de dansaBursucani, Covurluiu.


3473. Ssotindu-se un copil din scaldatoare, se stupeste in
ea, ca tot rilul sa ramaie in scalddloare. -Bucovina.
3474. Scaldatoarea copiilor nu-i bine s'o dai noaptea afara.

Brosteni, Suceava.
3475. Scaldatoarea unui copil se crede ca nu e bine a
o vars afara, nici Inainte de rsritul, nici dupa apusul soarelui, ca la din contra copilul va plnge.Bucovina.
3476. Scaldatoarea noului nascut sa nu se arunce pe foc.
Transilvania Marian (Naslerea).
3477. Saldatoarea copilului de la botez se vars lnga un
porn, pe un loc curat, ca copilul sa nu fie obraznic, ci de
treaba.Straja, Bucovina.
3478. Ca sa se ingrase copilul. Ii arunca scldatoarea in
apropierea unui cotet --Transilvania (Marian, Nasterea).
3479. Este bine a increst covala hi care se scalda un coph, la acel mat unde se pune el cu capul, i turnand seal-

dtoarea afara, sa se toarne pe acel capat unde stau picioarele, i apoi copilul va umbla curnd in picioare. --Bucovina.

3480. Copiii cei slabi este bine a-i scald intr'o scaldatoare

facut din spini de holera si apoi se intrarneaz.Bucovina.


www.digibuc.ro

299

3481. Oa la in care se scald copilul nou nscut, trebuie s

fie nou, pentru c precum sun oala cea nou, asa si copilul s ailo5 voce curat, ptrunztoare si plcutd.Bucovina (Marian, Nasterea).
3482. Copiilor li place s'A se joace in ap, cci cnd se
nasc, moasele in scldtoare pun ou5 de rap". loneanu.
3483. LI ziva de sf. Toader copiii se scald, si in scldtoare se pune petricele i flori de fn, ca s fie sntosi ca
platra si drrigostosi ca florile. Ioneanu.
3484. Cnd se imprirnvreaz, sa nu te scalzi la ru, 1)&15
nu vei gust brnzd proaspt. Adarnesti, Teleorman.
DXLII. Scnteie.
3485. Cand sar scntei din foc, au s-ti vie oaspeti. Brosteni, Suceava; Stnca, Iasi.
DXLIII. Scutec.
3486. Scutecele copiilor se pun la uscat pe o roat de car
sau de trsur, pentru ca copilul s fie ager i istet.Banat
(Marian, Nasterea).
3487. Scutecele copiilor nu trebuie lsate noaptea afar.
Brosteni, Suceava.
3488. Dac pelincele copilului rmn noaptea afar& vin
spiritele necurate i le pocesc. (Marian, Nasterea).
DXLIV. Secet.
3489. Cnd e secet, ca s plou. s ornori broaste, ori

s asvarli lingura Iigii in fntiin, fr s te van cineva.


VAlcea.

3490. Dac treci cu mortul vre-o ap, faci a secetd.


3491. Secetele se intarnpl din cauza mortilor de orn.
3492. In limp de sccet, flcii fur toaca de la bisericA
i o svrl in fntn, nespuind nimrui i lsand pe altii s
o scoat. Tapu, Tecuciu.

3493. Trei ani de secet, aduc trei ani de boll si trei


urm de rsboaie.Tpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro

in

300

DXLV. Sicriu.
3494. Cnd pocneste sicriul, nu-i bine. Ttrusi, Suceava.
DXLVI. SIM.

3495. S nu pui sita pe cap, ca faci chelbe.Brosteni, Suceava.

3496. Sita sd nu o lasi s doarma prin sat.--Ciulni1a, lalomita.

3497. De imprumuli ciurul sau sita seara prin sat, s'o acoperi cu pestelca, sau alta ceva, ca-i cu primeidie.Covurluiu; Brosteni, Suceava.

3498. SA nu te MO prin sild, a faci bube.Brosteni, Suceava.

DXLVII. Smntana.
3499. La sf. Gheorghe se pun brazde pe la porfi si se scot

buddile la pru, ca sil se prindd smntnd mild peste an.


arul Dornei, Suceava.
DXLVIII. Soare.

3500. S te scoli inaintea soarelui, cci e pacat sa rsard


soarele peste tine domind.Lespezi, Suceava.
3501. in timp de un an sA nu apund soarele pe hainele
copilului, cd apoi capt spaim. Marian (Nasterea).
3502. Hainele copilului nu se lasA in ograd, dupa ce a
asfinlit soarele, ca sd nu vre znele boale in ele.Macedonia (Marian, Nasterea).
3503. S. nu maturi duminica dimineald in fala soarelui, cd

colblesti fala sfntului soare.Covurluiu.


3504. Cnd se Mid copilul drept in soare, va fi prea iubitor.Perieni, Tutova.
3505. Cine se uit cu ochii in soare, va duce frig iarna.-Tapu, Tecuciu.

3506. Se zice c soarele, in mersul lui, e tras pand la


prnz de doi bivoli; pnd de-amiazd, de un bou; pn de-amiaz in de sear, de o cdprioar, iar pand la asfinlit, de
www.digibuc.ro

301

Uil iepure schiop, apo trece pe lurnea cealalt.Tpu, Tecuciu.

3507. Gozul din casa nu se arunc in fata soarelui, ca s

nu orbeasc care-I arunaSabolciu.


3508. Dup apusul soarelui nu se scoate copilul afar, cAci

i se poate inlmpl o nenorocire.Marian, (Nasterea).


3509. Dac se scald copilul dupa apusul soarelui, capt
plnsori si 11U poate dormi. Bucovina (Marian, Nasterea),
3510. Cnd soarele este aproape de sfintit, trebuie s stai
0115 sfinteste i apoi s incepi lucrul. -Ciulnita, lalomita.
3511. Cnd_stor fi trei sori pe cer, e_a sfad intre mprati.-Stnca, Iasi.
DXLIX. Soc.

3512. Lemnul de soc nu-1 arde nimeni, crezndu-se a la


din contra, respectivul ar ave durere de msele,Bucovina.
DL. Solnit.
3513. Chiperul si sarea din solnit de se vars, te vei sfdl cu casnicii. Brosteni, Suceava.
DLI. Solomzdra.
3514. Solomzdra ars in foc, fcut cenus si dat
cuiva in mncare, invie si se inmulteste Giulesti, Suceava.
DLII. Somn.
3515. Daca ia cineva legtoarea cu care se leag5 la olalt
picioarele vreunui mort, i o arunc5 in vreo cas, apoi dorm
casnicii asa c se poate Ilia tot din cas; daca ins furii leagd Inca cu dnsa usa, apoi casnicii nu se mai scoal, !And
ce nu vine cineva sa deslege usa.- I3ucovina.
3516. Dac5 dormi in sarbtori mari, somnoros vei fi peste

tot anu.Iosif Stanca.


3517. Sa nu dormi in ziva de Pasti, cci
pasca.Palten, Putna.

iti fur

dracul

3518. In ziva de sf. Vasile cine va dormi, tot anul va dor-

mit.Ioneanu.
www.digibuc.ro

302

3519 Se crede ca acela care are un somn usor, este destept la minte, iar cel ce doarme greu, acela ii cam bondolan.Bucovina.
3520. De-i dormi in ziva de sf. Gheorghe, iei somnul oilor.Covurluiu; Catane, Dolj ; Tpu, Tecuciu.
3421. In ziva de sf. Gheorghe nu e bine s dormi, cci acela care ar face-o aceasta, ar fi somnoros prin intreg anul,
pologul lui ar fi totdeauna plouat.Straja, Bucovina ; Patten, Putna.
3522. Copiii mici nu-i bine a-i lsa s doarma in timpul

apusului soarelui, cci la din contra ei nu vor dormi noaptea.

Bucovina.

3523. Cnd copiii rd prin soma, vad pe Dumnezeu i pe


Maica Domnului.Brosteni, Suceava
3524. Se crede c dac zimbeste un copil in soinn, Ingeru ii zic c ieu pe tatl lui, iara daca scnceste el, ingerit

ii zic ca ieu pe mama lui.Bucovina.


3525. Nu se srutd copiii cnd dorm, c li iei somnul.
Giulesti, Suceava.

3526. Nu-i bine s dormi la asfintitui soarelui, c te imbolnAvesti.Ttrusi, Suceava.


3527. S nu dormi mult, ca te bolndvesti de glbnare.
Adamesti, Teleorman.

3528. Ca s dormi linitit, i sa nu ai visuri rele, s faci


de trei ori semnul crucei pe pern5.Jud. Suceava.
3529. De te culci pe partea dreapt, atunci mAna dreapta
ti-i ferit de diavol si o poti scoate ca sa-ti faci cruce cu
dnsa.Sevastos, (Calatorii).
3530. Daca vrei ca s nu te prinda sornnul de loc inteo
noapte, s mnnci inim de privighitoare, c'apoi nu ti-i somn

nici ca cum in noaptea aceea.Lipova, Vasluiu.


3531. Cnd tresari prin soma, se apropie dracul de tine.
Tutova.

*32. Nu se cade s dormi cu fata'n sus, nici pe stnga,


www.digibuc.ro

303

a se suie diavolul pe tine si simlesfi o greufate shasnica,


asa ca mcar un deget nu pop misca si numai doar
faci cruce cu limba In gur, afunci fe pop trez1 i usur.
Sevastos (Caltorii).

3533. Cnd se ia carbuni de la o casa cu copii mici, apoi


se da un carbune Inapoi peste prag, ca somnul sa rmale
la copii.--Bucovina.
3534. Cand te duci la o cas cu copil In leagn, ii dai
semn cte un fir din bru, din blau, sau o codila ceva, In
sfarsit, din 'cea ce ai, zicnd: sa doarma bine ca mine, sa
creasca mare si gras ca mine; iar de esti slab, zi-i: s fie
gras, nu ca mine.Sevastos (Caltorii).
3535. Se crede ca daca un copil noapfea nu poate dormi,
apoi e bine a lua de la o scroafa cu purcel baliga de a purceilor, asa ca ski nu sittleasca scroafa, i s se puie sub
perina copilului i apoi el va dormi asa de bine, cum dorm
purceii.Bucovina.
3536. Cnd copiii plng prin somn, s li zici: dupusor, lupusor, i s li faci semnul crucei.Brosteni, Suceava.
3537. Daca un copil mic doarme ziva, iara noaptea plange, apoi sa i se deie ap din acea fntn din care apoi se
ia apt\ si se face scaldatoare pentru copil si el apoi doarme
noaptea.Bucovina.
3538. in leaganul copilului s flu se culce alM, c-i ia
somnul,Brosteni, Suceava.
3539. Daca un copil nu are somn, s i se lina scutecele la
stele si a doua zi sa-1 1nfase ca ele, ca-i va venl somnul.
loneanu.

3540. De copilul nu doarme, scalda-1 cu stroh sau cu som-

fa de plnsori. Sevastos (Calatorii).


3541. Ca s doarm bine tin copil ce plange noaptea, se
ia cloud buctele de maliga, se duce cu ele seara la culcusul gainelor si se zice de trei ori : ginelor, va dau aceast
mamaliga voila" i voi sa dali somnul vostru (cutruia).
Dup aceea se arunc una din acele inmligufi la gaini,
noroasa

www.digibuc.ro

304

iar acealalt se pune in leaganul copilului.Bursucani, Covurluiu.

3542. Femeile care se duc la munci si dorm pe camp, fac


mai intaiu cruce locului unde dorm, ca s nu vie soimaritele
sa le poceasc, i cnd se scol, lasa in loc un semn, cd de
va fi ceva, s se lipeasc de acel sernn, jar nu de ele.
Ioneanu.

DLIII.

Sorb.

dup ploaie se vad broaste, se atribuie


sorbului, care pogorndu-se asupra rului, ia apa impreuna
cu broaste.Ctulnita, Ialomita.
DLIV. Sot (nurnr cu).
3544. SA' nu faci pasti, nici ou rosi fr sot, c nu-i bine.Sevastos, (Calatorii).
3545. Cnd se d vreo masa la ziva onornastica a vreunui flcu, sau fat mare, cata ca numarul mesenilor sa
fie cu sot, cad altfel tnrul sau nu va 'avea vieat sa se
3543. Faptul c

castoreasca, sau, cdstorindu-se, nu-i va trai

sotia.

Io-

neanu.
DLV,

Spaima.

3546. Poporul crede ca spariindu-se de ceva, e bine s


stupiasca in sAn, i apoi spaima nu-i va stricA.Bucovina.
3547. Se crede ea dacd s'a speriat cineva de ceva, este
bine ca s nu se culce indata, s beie imediat apa i sa
rupa ceva gura carnesii, s'apoi spaima nu-i va stria -Bucovina.

3548. Se crede c cel ce se sparie, s'd se afume cu stupusurile sacalusurilor, ori s se afume cu cuiburi de rndunele
si-i va trece spaima. Sau s se afume cu brazde strnse de

la sf. George.Bucovina.
3549. Cnd se sparie copilul de vre'un cane, sau de vreo
fiar, atunci se afuma cu par de la acel animal.Valahla
Morav (Burada); Moldova.

3550. Dac se sparie vreun copil este bine a-1 afuma cu


www.digibuc.ro

305

vreo bucatica de vesmant bisericesc, sau cu carbune cazut


din cadelnit, sau a-i picura, pe and doarme el, cu o penita ceva mir in ureche.
De asemenea sa i se faca scaldatoare cu apa in care s'au fiert betele care se aruna in pomi, ca sa cad fructe jos. Bucovina.
3552. Se crede ca* copiii cari ziva s'au speriat de ceva, in
noaptea urmafoare se vor udh in aternut.Bucovina.
3553. Poporul crede ca daca-si parleste cineva parul capului cu lrita (lumanarea de la lordan sau Boboteaza), apoi
nu se sparie de lupi; iar daca s'a speriat cineva, apoi sa se
afume cu putregaiu de rachita.Bucovina.
DLVI.

Splat.

3554. Se crede ca-i peat a spl rufele in cele doua saptamani dupd Boboteaza, iar daca trebuie sa se spele numai
de cat, apoi aceasfa sa nu se faca inainte de rsritul soa-

relui.Bucovina.
DLVII.

Spate.

3555. SA nu te scoli dimineata eu spatele in sus, ca e rat'


de cearta.Valcea.
DLVIII.

Spinare.

3556. Daca te mananca spinarea, ai sa te imbolnaveti.


Valcea.

DLIX. SpAn.
3557. Fetele care tore, s toarcd tot caierul, ca s n'aibd
brbaji spani.Tapu, Tecuciu.
DLX.

Spnzurat.

3558. Sa nu pui mana pe omul spdnzurat, ci pune o cdruld pacatoasa de tot sub el, taie-i streangul, ingroapd-1
and o cdea din crula in groapa. arde amp cu care 1-ai
adus, sarle cosorul cu care ai tiat streangul, cd-i rau de
te Iipeti ori pastrezi ceva cu care s'a atins spnzuratul.
Tapu, Tecuciu.
A. Gorovet, Superstitii.

20.

www.digibuc.ro

306

3559. Din toate sinuciderile, numai spnzuratul se crede ca

se drueste dracului.Tpu, Tecuciu.


DLXI. Spin.
3560. Cnd ti-a da un spin de porumbel ori mcies, si-1
sec*, sa-I pui In par, ca sa nu-ti mai dea si altul. Tapu,
Tecuciu.

DLXII. Spiridus.
3561. De-i clod ou de strchitura (oule mici de tot si
cam moi, pe care le fac unele puice Intaiu), sub moar si-i
creste ce-a ie1 din ele, tti cresti spiridusi si aistea, cati bani
ii vol, fi aduc si niminea nu te poate bate, ca numal Ii

chemi In gaud; da dupa moarte a lor esti.Covurlui.


3562. Allii mai cred c spiridusul este un ban cu putere
de a aduce banii de la altii cari au multi. Astfel de spiridu
zic ei, di se cumpara Cnd Ii lu niscaiva bani:de la cel ce
are spiridus, cnd ajungi acasa, nu..i mai gsesti toti. Dar
vail de sufletul celui ce a avut. Covurluiu.
D LXI I I. Splina.

3563. Barbatii sa nu mQnce splina, ca nu pot merge calare.Tpu, Tecuciu.


3564. Oamenii cari mnnc splin de la animale, se In-

splineaza.Ioneanu.
3565. S5 nu mnnci splina de animal, caci
splina cnd vei alerg.Grozesti, Mehedinti.

ti

se pune

3566. Splina porcului nu trebuie a fi mncata de barbali si


copii, caci li se lungesc ori li cresc mustatile cal splina.
Tapu, Tecuciu.
DLXIV Sp or.

3567. Dac te spurca pitpalaca, fi ia sporul.Vlcea.


3568. Martia, Joia si Smbata nu se incepe nimic, caci nu-1i
iese cu spor. Tapu, Tecuciu.
3569. Cnd cineva mnnca cu custura sau cartea In sail,

Isi mnnca sporul.Rudeni, Arges.


www.digibuc.ro

307

3570. Cnd guresti In ziva de'ntdiu, s nu mannci, c mAnnci sporul.- Catane, Dolj.
3571. Cnd vezi craiu nou, dac5 ai bani cu tine, e semn

ca vei spori.Ilntescu.
3572. Cnd pleci cu sapa la prsit, s te Inchini, ca sa ai
spor. Vlcea.

DLXV. Sprincean.
3573 Cnd te mnnc5 sprinceana, atunci te doresc cei ce

te iubesc.Stanca,

3574. Cnd se bate sprinceana unei fete mari, ea bate In


scnduri, crezand c5 asa se va uscA cel ce se gndeste la
dnsa.Ciulnita, lalornita.
DLXVI. Stafie.

3575. Dac la sparea unui sant pentru zidire, sau a unei


gropi pentru fntn,sau pivnit, se va ltr msura nUifliei
unui om lipit de prete, acela va fi stafia acestei constructii.
Jud. Suceava.
DLXVII. Stea.

3576. Poporul crede ca fiecare om are o stea care la moar-

tea lui cade de pe cer. Bucovina.


3571. Fiecare copil capt la nasterea sa o stea, si ct
timp steaua cptat luceste pe bolta cerului, pn atunci
trAeste i individul, iar cnd ii cade steaua, i se curm
zilele.-- Marian (Nasterea).

3578. Cnd cade o stea de pe cer, a murit un om.Vlcea; Brosteni. Suceava.

3579. Cnd se vede cznd vreo stea, inseamn moartea


unui orn, CA credinta in popor e c tot ornul Isi are steaua.
--Saboiciu.

3580. SA nu te miri ca-s multe stele pe cer, sau s vestesti pe cineva cnd pic o stea: i steaua ta multe vede si
tace.Tpu, Tecuciu.
3581. Stea cu coad rosie de se va vedek rasboiu mare
va fi.Ciulnita. lalornita.
www.digibuc.ro

308

3582 Stele mari cu coad, vestesc rsboaie, boli cumplite, etc.Tpu, Tecuciu.

3583. 0 seam de stele poart in popor numele de comoar, altele sfredelul; cnd sfredelul va ccle drept in comoard, atunci aurul i argintul se vor vrs pe toat fala
pmntului, si va fi vremea de apoi.Dobrogea.
3583. b. DacA doreste cineva ceva sara, pe cnd e cerul plin

de stele, si intr'acel timp cade o stea, apoi se crede a dorinta i se va implini. Bucovina.
DLXVIII. Strachin.

3584. Cnd cineva d o strachin de poman, sau cu de


imprumut, s n'o lese sa se insereze, ca nu se mai oud ginele.Tpu, Tecuciu.
3585. Cnd pui strachina goal pe mas, nui bine.Tatarusi, Suceava.
3586. Strchinile nesplate dac le lasi, indat ce o vita"

se va rni, va face si viermi.Tpu, Tecuciu.


DLXIX. Stenut.

3587. Cnd strnuli, e a bine si ceea ce gndesti atunci,


se va isbanc11.Brosteni, Suceava.
3588. Se crede c dacd a stra.nutat cinev indata dup ce
a spus ceva, zisele lui sunt adevrate si se vor implinl.
Bucovina.

3589 Pentru cel care strnut, e semn c va face veselie.

Ioneanu.

3590. Venindu-i cuiva s strnute si neputnd, apoi se crede CA va fi purtat de nas de cineva.Bucovina.
3591. Cine strnuta in sara de sf. Vasile, are noroc tot
anul.Adamesti, Teleorman.
3592 Se crede c dac strnut cineva smbt dimineat, apoi n'a sfrsi lucrul ce i 1-a propus Bucovina.
3593. Cnd strnut, este semn de chef si-si face omul
cruce.Perieni, Tutova,
www.digibuc.ro

309

3594. Daca strnut caii pe timpul cand sunt in drum, este


obiceiu a zice: vsntos.- Bucovina.

DLXX. Strecurfitoare.
3595. Cu strecuratoarea de brnza nu se trece pragul, nici
gainele sa beie din zr, ca pe urma se intinde laptele *i se
face albstriu.- Stnca,
DLXXI. StreOna.
3596. Sa nu smulgi trestle din stuhul din stre*ina casei,ca
faci a pustiu. Tapu, Tecuciu.
DLXXII. Strigoiu.

3597. Daca o marnii a aviit *ese fete dup. olalta *i toate


traesc, *i a *aptea oara a capatat iar* o fata, cea de pe
urrnd trebuie s fie strigoaic.--Bucovina (Marian, Na*terea).
3598. Se crede c daca la o cas stint 7 feciori sau 7 fete, unul
din ei sau ele trebuie sa fie strigoi sau strigoalca. Bucovina.
3599. Dac'a Uil copil infrcat, suge rala mamei sale pe
la o saptmn dupa infrcare, apoi acel copil, dup
moarfea lui, se face strigoiu. Vlcea.

3600. Copilul care se na*te cu 045 pe cap, se crede c


dupa moarte se va face strigoiu. De aceea,cand moare, trupul lui se leaga cu rug *i a*a se pune in mormant, apoi i
se mai pune in ochi, in gura, In nas i in urechi ca sa nu
se mai faca strigoiu. Ioneanu.
3001. Se face strigoiu omul a carui umbra i s'a luat C LI
trestia spre a fi cfadita intr'un zid.Tpu, Tecuciu.
3602. MorfuLpeste_care pa*e*te map. se face strigoiu.
Padureni, Putna; Ciulnifa,

3603. Se face strigoiu morful sub care a trecut mfa sau


vreun cne.Tpu. Tecuciu.
3604. Pune in gura nasul mortului smirn

tarnaie, ca

sa nu se faca strigoiu. Vlcea.


3605. S nu dai cucos peste groap, 0 se preface mortul
in strigoiu.Tpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro

310

3606. S nu lai mortul singur la priveghiu, c se face


strigoiu.

3607. Dac ai gsit pe vre'un mort desgrogat, lasd-1 asa,


pdcat del ingropi Tapu, Tecuciu.
cd acela-i strigoiu
3608 Se face strigoiu mortul cruia i s'a furat piedica.
Piedica aceastd se fur adese. fiind buna de farmece.Tpu,
Tecuciu.

3609. Daca un mort este lunatec i inzivat cu un frate al


su care treste, i se impneaza ochii, nasul, gura, urechile,
cu meiu i pietricele, ca s nu se MCA strigoiu; dupd ce-1
ingroap, se sloboade o puse pe deasupra mormntului.
Aceasta se face ca sa nu se iveasc vre'o vralbd intre cei
doi frati, pe lumea cealalt.loneann.
3610. Se crede cA acea cas unde este usturoiu, este scutit
de strigoiu, cci aceia fug de usturoiu.--Bucovina.
3611. Strigoiul st pe pmnt nna la miezul noptii. -Tapu.
Tecucht.

3612. Strigoii ci-ca iese noaptea din groap si vine pe la


casa rudelor, li mnac-5- ce g-dseste gata si le vars Mina
din dpistere. -Catane, Dolj.
3613. Dacd la sase sptmni de la moartea cuiva, rnoare
o altd persoan, din familia celui de 'ntiu mort. atunci
acesta se desgroap i dac 11 gdseste cu. fata In jos, se
crede cd este strigoiu i indatd i se bate tin par in inim,
pe care o la, -s-t urea se ung top membrii familiei, pzindu-se prin aceasta de a mai muri vreunul.--loneanu.
3614. Prin morminte nu e bine a face dese umblete, mai
cu samd marti i smbt noaptea, caci femeile ori brbatii
care au fost strigoi, de au dus lapte si allele, se scoald
umbra prin morminti, fiind foarte pdcbtoase, nu au stare nici
in mormnt de diavolul fiind purtate, f-ti cruce i te roaga
lui Dumnezeu i vor dispred strigoii i diavolii i tu te vei
intri, si nu-ti va fi nimic. Luncwara.
3615. Numai oanleni cari stint strigoi, nurnai aceia apar
www.digibuc.ro

311

dupa moarte; dar numai trupul e orn, picioarele sunt ca la


mnz. Aceasta se poate dovedl, a in dimineata sf. Andreiu
se vad pe drurnuri i prin alte locuri o multime de urme ca_
de mnz. -Holda, Suceava
3616. Pentru ca strigoii s nu lasa noaptea din mormnt
si sa urnble pe la neamuri, chip moarte i baga pietre i o
undrea pe buric i atunci zice poporul c nu mai poate invia.- Socetu, Teleorman.

3617. Se zice ca peste mormntul unui strigoiu, e cu neputinta a face s treaca Uil armsar negru, ori un gansac.
Jud. Olt.

3618. Ca s se stie daca un orn s'a facut strictoiu, se duce


un cal, arrnsar, si se trece peste mormnt; cnd calul nu

vrea sa treaa, dovada c omul din acea groap s'a fcut


strigoiu.Vlcea.
3619. Mai ales in noaptea de Sn-Giorgiu strigoii umbra
ca sa ia laptele de la vaci, mana din gru
chiar puterea
dela oameni Pentru aceea, in preasar, fiecare orn pune in
poarta si la usa grajdului Cate o clomb de rug, adec maces, ca semn c acolo nu pot infra strigoii. Cine in acea
noapte st in grajd, sub o grapa cu coltii de fier, acela vede strigoli and vin,
poate i apuca. Cine prinde in ziva
Crucei un sarpe, II omoar
pune in gura un smbure
sau catel de aiu, 1'1 baga sub pragul usei,
asa aiul incolteste acolo in gura serpelui, apoi aiul acela il pui in palrie.
te sui in turnul bisericei, and vin oamenii la biseria, i ai
darul de a veda si cunoaste pe strigoi.Comuna Cugieru,
i

Transilvania.

3620. Daca la cel dintiu sarpe pe care 1-ai vzut inainte


de sf. George, ti vei ti capul cu un ban de argint, i indata sa-i pui in gur un ctel de aiu, in ziva de sf. George

vei puta vedea cu ochii pe strigoi and iau laptele de la


vacile oamenilor.Comuna Vestern, Transilvania.

3621. In ajunul sarbtorilor mari, ca in ajunul sfintelor


Pasti, daca vei rnnca ctiva catei de aiu, nu te terne ca-ti
va mnca strigele inima losif Stanca.
www.digibuc.ro

312

3622. Cand se naste un copil. se implnt in pragul usii


un cuht si se pune fn leagn dou5 ace pentru ca sa se fmpiedice strigoii sa nu se apropie sa ia copilul.- Istria (Burada).
DLXXIII. Stuffing-A.

3623. Dac are cineva studiniti, adica o boala de gingini,


in urma careia putrezesc acestia si miroas rat', este bine
a fierbe cu apa nduit fntr'o oal, cirnbrisor. i s tie cat
se poate ferbinte acel fel de apii In gura, de cateva ori,
apoi se va vindeca Bucovina.
DLXXIV. Stup.

3624. Dac fi fura cuiva din fruptul sau din stupi, apoi nu-i
merge bine. Bucovina; Sevastos (Calatorii).
DLXXV. Stupit.

3625. Cnd te sparii, sa-h scuipi in san, ca s nu te bolnavesti de frica.--Mamesti, Teleorman.


3626. Se crede ca puscheiul de pe limba sa pierde, dac
se stupeste.- Bucovina.
3627. Cnd se lovesc doi insi fn capete, sa scuipe In sus,
cti altfel nu mai cresc.Adamesti, Teleorman.
3628 Se crede ca dac a cazut cineva jos si stupeste pe
locul unde czuse, pe acel loc nu va mai cadea mai mult.

Bucovina.
3629 Cnd te stupi din gresala, e a bine. -Tpu, Tecuciu.
3630. Sa nu se scuipe orn pe orn caci pe lumea cealalt
se ling unul pe altul.--Ioneanu.
3631. Se crede ca este bine fnainte de a se apuca de un
lucru greu, a stup1 in palrne.Bucovina.
3632. Sa nu scuipe cineva un cane, caci pe lumea cealalta
Il linge.--Ioneanu.
3633. Pierznd cineva vreun lucru i voind a sti fn care

parte de loc se afla el, se stupeste in palma stang, iar cu


muchia manei drepte se trnteste fn stupit, i in care parle

sare el, in acea parte se trede ct se afla lucrul pierdut.


Bucovina.

www.digibuc.ro

313

3634. Pe altul s nu scuipi, c-1 vei linge pe lumea cealalt.Valcea.


DLXXVI. Su dalm6..

3635. Betul care nu-i deprins s suduie macar de mama,


se va insur cu mare greutate, c cica are mai multe coaste
de femeie.

3636. S nu sudui de lumanare, ca n'ai parte la darea sfrsitului, de ea,Tpu, Tecuciu.


DLXXVII. Suflet.

3637. Sufletul mortului sade in usa casei Ana pleac la


biseric, si de aceea se pune panza in stresina casei.Perieni, Tutova.

3638. Sufletul mortului sade in stresina casei pand la.trei


zile. cnd se matura.Tapu, Tecuciu.
3639. Sufletul omului mort sade 40 de zile in stresina casei.Ciulnila Ialomita.
3640. Se crede c sufletul mortului pari ce n'a tras clopotele, st Inca pe pmnt si mortul aude toate cte vorbesc in cas.Bucovina
3641. In locul unde a murit cineva, in trei nopti se pune o
strachin cu ap, pentru ca s beie sufletul mortului, care
vine acolo 0115 la trei zile dupa ingropare.Brosteni, Suceava.

3642. Sufletul omului umbl 6 saptmni prin toate locu-

rle pe unde a umblat el cat a trit i apol se ducelaiocul


unde e ursat.Catane, Doll.
3643. Omul, dup ce moare, ingerul i poart sufletul prin
toate locurile pe unde a umblat cu trupul; ,.dup aceea se
intoarce acas si se pune pe stresin, unde sade trei zile;
in timpul acesta venindu-i sete, zice ingerului: vai ingere.
mult imi este sete. ingerul Ii raspunde: du-te in cas
bea ap. Sufletul se duce, dar indat iese afar i spune Ingerului: n'am but, cad rni s'a facut mare sarb vaznd acolo -un hoit mare. (Acel hoit e corpul lui). Atunci ingerul
www.digibuc.ro

314

1i zice: vezi, in trupul acela

Ricut tu vacul, i abia acum

ai iefl din el. De acest rdspuns, sufletul este mai mult


mahnit.loneanu.
3644. Cnd cineva moare, mai multe suflete se strng imprejurul lui de-1 privesc i cei ce se duc de aprind cte o
lumnare mortului, acele suflete mullmesc acelei persoane

Ioneanu.
3645. Omul daca moare, sufletul lui umbl timp de 6 sdptmni pe unde a umblat cu trupul, apoi vine la mormnt,
11 adun tot ce i s'a dat pnd atunci de pornan, se suie

pe cruce, apoi se 'Malta la cer. Daca n'are cruce, ade pe


mormnt pand i se pune cruce, apoi se inalt.loneanu.
3646. indatd dupa moarte se anind un petec de panza albd
in straina casei, pe care se zice ca ede sufletul mortului
[And la ducerea lui la groapd. Bivolari, 14.
3647. Suflettil mortului trece prin 24 vrni ale vzduhului
pand ce ajunge in imprdlia cerului. Marian (Inmormntarea).
3648. Poporul (Id celui ce moare o lumin de cear in

mnd, aprins, care se crede ca dacd i-ar lipsi din mn, la


i4rea sufletului, ar fi o mare nenorocire, cdci sufletul ar
rmned prin intuneric i nu i-ar putea alla calea ce duce
spre raiu. Bucovina.
3649. Cnd o persoand trage s rnoar, se lasa ferestrele
i ua casei deschise, sa aib pe unde ie sufletul. loneanu.
3650. Se crede c facndu-se inmormntarea cuiva la amiaz, sufletul aceluia va avea destul lumina* in cltoria
lui spre raiu.Bucovina.
3651. Cnd se tmle un mort la mormnt, se fere*te a se
lsa cdrbuni pe el, caci ingreuiaz sufletul mortului. loneanu.
3652. Dacd ti-a murit vreun copil i n'ai apucat a duce
colacii cumtrului,
duci cnd vei face praznic de 40 de
zile, cdci aitfel sufletul copilului va fi linut la opreald.Jud.
Sucea va.

3653. Maica Domnului scoate sufletele pct41or cu un


www.digibuc.ro

315

arstnic de cnepa de toamn, din iad, pe care-I sloboade


de trei ori in iad, i acele suflete care nu s'au prins de carstnic, nid a treia oar& sunt pierdute.-Bucovina.
3654. In spre Joi-mari se da foc la gunoaie si se pune pe
un scaun o cofa cu ap, pentru ca sufletele mortilor sa se
incalzeasca i sa beie apa,- Jud. Suceava.
3655. La toate ajunurile sarbatorilor de iarn, se pune pe
masa dou pani, sare, peste, gru i un pahar cu apd si se
crede ca noaptea vin familiantii morti i mnnca din acele
bucate.- Bucovina.

3656. In ziva de inaltarea Domnului, femeile care au in


familie morti, impart azime calde, ceap verde si rachiu pen-

tru sufletele mortilor, crezndu-se a in acea zi se inalta


sufletele lor la cer, si sa aiba merinde pe drum. loneanu.
DLXXVIII. Sugel.

3657. Cnd crpesti camesi negre (murdare), faci sugel.Tatrusi, Suceava.

3658. Sa nu pui fus pe foc, caci faci sugiuri la degete.Vlcea.

3659. Cnd iei ceva cu mna din vrful maturei, ai sa faci


sugel.-Ttrusi, Suceava.
DLXXIX. Sughit.

3660. Cnd sughiti, te pomeneste cineva.-Brosteni, Tatarusi. Suceava; Ioneanu;Catane, Dolj; Rudeni, Arges; Bucovina.

3661. Se crede ca daca cugeta cel ce sughita, la persoana


care vorbeste, inceat sughituI.-Bucovina
3662. Cnd sughiti, te doresc prietenii.-Perieni, Tutova.
3663. Cnd sughiti, te vorbesc de ru.-Valcea.
3664. Cnd sughiti tare, te vorbeste cineva de rau, iarcnd
sughiti usor, te vorbeste de bine.--Stnca,
3665. Se crede ca spre a face sa incete sughitul, este bine

a scoate un fir de pr din o gean a ochiului.-Bucovina.


www.digibuc.ro

316

DLXXX. Suman.
3666. Cnd iei sumanul sau rocul prin drt, atunci pe loc
11 pune sub picioare, ca de nu, atunci in ziva aceea

merge bine.Luncusoara.
DLXXXI. Suparare.
3667. Cnd spui c vine cineva, fr s vie, e semn ca va
veni suparat. -Bursucani, Covurluiu.
DLXXXII. Surcea.

3668. Femeia insrcinata care va culege surcele in poal,


copilul ce-I va face, va ave pe corp niste pete de diferite
mrimi.Ioneanu.
DLXXXIII. sedere.

3669. Cnd sezi (stai jos), s nu Iai pe altul sa sad la


spatele tau, ea pe lumea ailalt II duel in spinare.Catane,
Dolj.
DLXXXIV.

3670. Cnd sar fire din matura, and rnturi, ia-le si le


pune in brau, ca sa nu te doar selele la secerat.Tpu,
Tecuciu.

3671. Se crede dad are cineva durere de sele, este bine


ca ursul sal calce, i apoi ii va trece durerea.
DLXXXV. $erpe.

3672 Se crede c serpele, mai inainte, umbl pe coad,


dar Dumnezeu l-a afurisitin iTii ca el s- se farale-pe
pantece i s pazeasca calcaiul omului, iar omul capul serpelui.Bucovina.
3673. Serpele iese din pmnt la cei 40 Mucenici, i intra
in pamnt in dimineata zilei de ziva Crucei. Tepu, Tecuciu.
3674. Dac serpele nu ar fi vazut de nimeni 7 ani, se face
balaur. losir Stanca.
3675. Serpele cand trece drumul, il doare capul.Brosteni,
Suceava.
www.digibuc.ro

317

3676. La Boboteaza, pruncii incunjur cu clopotele casa,


grajdurile i alte edificii, pentru ca sti nu se apropie serpii.

Sabolciu.

3677. S nu dormi durninicA dimineata cnd auzi clopo-

tele la biseric, di tree serpii peste tine.Covurluiu.


3678. Cnd pui la foc un serpe viu
tii asA !Ana' mai
se frige, atunci el scoate de sub solzii lui patru picioruse.
Ho lda, Suceava.

3679. *erpele are picioare, pe care le scoate numai cnd


it pui pe jaratec.Tepu, Tecuciu.
3680. Cnd se msur doi copii, s5 scuipe jos; dac n'o
scuip, se m5soara serpele cu el, si moare.Catane, Do lj.
3681. Cnd gsesti intiu prirnvara serpe mort, i pierzi
puterile.Tpu. Tecuciu.
3682. Sa nu ridici serpele mort in sus dela pmnt, c5
bate vntul sase sptmni.Goicea-mica, Do lj.
3783. Sunt femei care-si otrvesc brbatii, punndu-li in
mncare zearn de serpe fiert.Tpu, Tecuciu,
3784. Cu nuia de alun omori serpele, c alunu-i este nas.
Catane, Do lj.
3685. erpele prins in luna lui mart, e bun de leac.Brosteni, Suceava.

3686. Dad calci in os de serpe, faci btturi.Tdpu, Tecuciu.

3687. Pe serpe nu se pune mna, c ti se jupoaie palmele.Stnca, Iasi; Tpu, Tecuciu.


3688. Cand umbli descult, s te pazesti sa nu calci in oase
va infra, de pild in clciu, dup ctva
de serpe, c
vreme are s ias prin varful capului.--Holda, Suceava.
3689. SA nu pomenesti serpele in ziva de Alexii, c te
musc vara. G5inesti, Suceava.
3690. In ziva de Mcinici (9 Martie), femeile Incunjurd ca-

sele cu cenus, ca s nu poat infra serpele In cas.Ciullalomita.


www.digibuc.ro

318

3691. In ziva de Mcinici (9 Martie), se arde raze prin


cask ca s fugA serpii. Mamele ocolesc picioarele copiilor
mici cu rza, ca s nu-i muste serpii.--Catane, Do lj.
3692. Serpele care-I vezi iarna undeva inghelat, nu e primit de pmnt, din cauzd c a muscat vreun om. -Tpu. Tecuciu.

3693. S nu zici serpe In luna lui mart, dici toat vara


iii iese in cale.- Valcea.
3694. Se crede c'd capul de rtoiu si de chiscar nu se mnnc, avnd cap de serpe. (La ratoiu, penele strvezii, ca
solzii de peste; la chiscar, forma lui de serpe si pistruii negrii de pe cap).Tpu, Tecuciu.
3695. Cine nu ucide serpele ce-i iese inainte, mare pcat
face.- Stnca, Iasi.
3696. Primvara, cine vede serpe intiu, s-si dea osteneala
s-1 ucid, caci omorndu-1, ii ia puterea ; jar de va scap,
serpele ia puterea omului.-Ioneanu.
3697. Primvara, cnd vezi mai inainte serpele, sileste-te
a-1 omori, cA de nu, atunci Ili suge sngele.Luncusoara.
3698. Cnd vei vedeh intia data un serpe in luna lui mart,

s-i tai capul cu o par de argint, in gura s-i pui un ctel


de usturoi, si sa-i pui capul sub pridvorul unei biserici. La
noud zile, dup ce 1-ai pus in pdmant sub pridvor, s cauti
in locul acela, si ce buruian va fi crescut din gura serpelui, s'o iei, s'o porti cu tine ori si unde. Pe unde vei merge
cu aceast buruian, toate celelalte buruiene si copaci au s
vorbeasc cu tine, si-ti spun de ce leac sunt bune, si cum
le cheaml--Holda, Suceava.
3699. Cine omoar in luna lui Martie un serpe, s-i taie
capul eu o para, sa-i puie un graunte de usturoiu in gur
si sii-1 ingroape. Firul de usturoi rsdrit, s-1 poarte la bru
in ziva de Pasti, in biserica, cci va vedea toate femeile fer-

mecatoare, care nu pot s intre in bisericA, de oare ce au


coarne. Diavolul sti in colt, si inseamn in catastiful si pe
pielea sa de bivol, pe femeile sulemenite, pe cele rele, pe
cele de vorbesc, de rcl, etc.Valcea.
www.digibuc.ro

319

3700. Tot acel 'pm va veda i femeile curve ; ele, and


se inchin la usA, i pleac capul, nu ca s se inchine, ci
sA-i incapA coarnele. VAlcea.
3701. DacA cinevA va puteA prinde un serpe viu, pAn5 in
sfinti,
va bgA un cAtel de aiu i un ban de 10 cr. in gura
apoi ti va tAi capul
va pstrA pAnd in dimineata sfin-

telor Pasti, and trebuie dus la biseric, In plrie, atunci oa-

menii ce sunt strigoi vor veni la cel cu capul de serpe


vor incercA sA-1 inceluiascA dela el si-1 vor ispiti, cA de unde

are el pana aceea asa frumoas losif, Stanca.


3702. Se crede dac rnusc vreun serpe pe orn, apoi sA
intre pe loc in ap si se vindea ; daa ins serpele bea apa
inainle de ce a intrat cel muscat in apA, apoi n'are leac.Bucovina.

3703. CAnd te musc un serpe, daa apuci a beA apa mai


Inainte de a gsi serpele apa, te vindeci de rnusaturA.Folticeni.

3704. Se crede c muscatul se vindea daa se pune la


rnusctur o piele de serpe.Bucovina.
erpele care a muscat peste an vreo vietate, ori pe
3705
un orn, dupa ziva Crucei, and se strAng toate vietfile la
iernat, el nu-si gseste borta, si iese la drum; iar omul ii da
plata cuvenit, ornorAndu-1.Pdureni, Putna.
3706. Se crede ca daa se in tAlneste un serpe cu un orn care
fumeaz, acela fuge de acel orn, neputAnd suferl furnul.Bucovina.

3707. Se crede cA serpele ucis nu piere 'Ana la apusul


soarelui.Bucovina ; Moldova.

3708. $erpele se scoate din om astfel; leaga la ochi pe


ptirnas, Il pune pe cea s vie cu capul in jos deasupra
unui ceaun cu lapte dulce fiert. Omul tine gura deschig,
Suceava.
serpele iese la lapte
3709.Se crede ca daa se apropie de oarneni dormind undeva
In cAmp, vreun serpe, sopArlele 1'1 trezesc, arAndu-se in sAn
gAdilindu-1.Bucovina.
www.digibuc.ro

320

3710. Se crede ca, cand suerd serpele, el atunci se afla in


vreo primejdie de moarte. Bucovina.

3711. Orice casd are un serpe; serpele de casd ii bland


si nu mused. El trdeste in peretii easel. Sa nu-1 ornori cand
Il vezi, c nu-i bine.Brosteni, Suceava; Straja, Bucovina;
Tecuciu.

3712. Cnd visezi serpe, a doua zi are sa bata Ont. Hotda, Suceava.
3713. Cand visezi un serpe, si I ai omorat, atunci ai orno-

rat un dusman; iar dacd nu, atunci acel dusrnan tot te dusmneste.Popeni, Tutova.
tai capul cu
3714. CAnd prinzi serpe inainte de Pasti,
bagi trei fire de aiu In gurd, si in
un ban de argint,
ziva de Pasti sd-1 tii in san la bisericd, i vei vede strigoii

Sabolciu.
DLXXXVI. *oarece.

3715. Cand sunt soareci multi, are s fie belsug in acel


an.Parpanita, Vasluiu.
3716. Sd nu iei nimic dela omul mort, cd-i pdcat si iei
soarecii la tine acasd
Tecuciu.
3717. $oarecile care va manca nafurd din ziva de Pasti,
se face liliac.Brosleni, Suceava.
3718. Mc& rod soarecii un straiu al cuiva, Ii semn rau de
boald.Bucovina.
3719. S5 nu mannci Mind gogolosit din pod, cd-i rdu de
soareci.Tdpu, Tecuciu.
3720. Wed.
cere o femeie insrcinatd si nui-i da, au
roadd soarecii lucrari din cas1.Snastos (C5Idforii) ;
Bucovina.

3721. Din cas cAnd ti se fur5 ceva, Ili rod soarecii toate
lucrurile.Brosteni, Suceava; Ciulnita, Ialornita; Sevastos, (Ca.15torii).

3722. CAnd strAng soarecii misuni (spice de grau, pe care


www.digibuc.ro

321

le fac grmezi, si le invelesc cu pamnt), e semn de iarna


grea.Adamesti, Teleorman.
3723. Cnd toamna sunt soareci multi, e semn ca iarna va
fi mare.Stnca, Iasi.
3724. La culesul ppusoilor, dac cuiburile de soarec vor
fi pe pmnt, iarna va fi goara de ornat, iar de va fi pe struan sus, !Ana acolo va fi omtul de mare. Giulesti,Suceava.
DLXXXVII. $opAr1A.

3725. Soparla a fost prima nevast a sarpelui.ppu, Tecuciu.

oprl'a s nu ucizi, c e pacat.Stnca, Iasi.


3727. Cnd vezi pe lng tine o soprl, n'o ucide, ca ea
te vesteste ca vine sarpele.Ppu, Tecuciu.
3728. Cnd iese soprla in drum, la mare nenorocire s
se astepte omul.Stnca, Iasi.
3729. Se crede ca daca se arde o soprld in foc, din cenusa ei se fac o multime de soprle.Bucovina.
3730. ulumndrita este un fel de soprl foarte frumos
impestritata : neagra cu piaturi galbene, albe, verzi, rosii.
De aceea o caut mult fetele mid, puindu-si mnele in calea ei, ca s treac5 peste dnsele, caci cred c apoi se inyap usor la flori sau ruri de cmesi si fote.Muntenia.
3726.

DLXXXVIII. $uer.

3731. Se crede c nu e bine ca o fat s suere, cci atunci ar plnge Maica Domnului.Bucovina.
DLXXXIX. Tacm.

3732. Hrburi de tacmuri nu-i bine a le tinea in casii, ca


ar aduce nenarocire.- Bucovina.
DXG. Taciune.

3733. Cnd tot fsie si nu ard tiiciunii, fac a srcie Se


zice in glum: Mam, la vecin sunt o multime de taciuni, si
ard, la noi unu, si tot nu-i vine in gnd sa se aprinda.
21.

A. Gorovei, Superstifii.

www.digibuc.ro

322

3734. Cand gseti i a doua zi taciuni nestansi, care au


fost neacoperiti, nu-i lucru curat. Femeile torn ap peste ei
i-i aruncd afara. Tpu, Tecuciu.
DXCI. Talpsa.

3735. Cand te mananca talpile, ai s joci.Stanca, Iai.


3736. Cand IIi crap tlpile, ti-i facul. Ttrui, Suceava.
3737. In ziva de Pasti, sculandu-se oamenii din aternut,

nu calca pe parnantul gol, ci pe ceva a0ernut, ca peste yard s nu-i usture tlpile. Straja, Bucovina.
3738. Cand Odin pe cineva la talpi, nu crete.Ttrui,
Suceava.

3739. Dac chioapata vreun cane, purcel, map, etc., svar-

lind In ei, pune mana cu care ai svarlit sub talpa piciorului, ca li trece. Tapu, Tecuciu
3740. Mancand cineva talp de ha i. z ii pierde mintea.
Talp de huhurez dau femeile necinstite barbatilor, spre a
nu le persecut din cauza destrablrii. -Perieni, Tutova.
DXCII. Thm

3741. Spre Alexi Boj, ornul lui Dumnezeu, cand ies jivini-

le din pmant (17 Marl), se ia o catuie, se pune In ea jar,


se pune peste ei tamale, i se imprejura cu ea casa, clantanind din clete.
Jivinele i cele rale nu se vor putea atunci apropi de casa, de cat numai 'Dana uncle a ajuns fumul tmaiei.Brotent, Suceava.
3742. In joia PWelui se ia un bulgre de tam-Me nefrdmat, se aprinde pe rand, cat se citete cele 12 evanghelii,
restul e bun de aprins In cas, pe and tuna, ori trsne-te, i de afumat copii speriati.Bolintinu-din-vale, llfov.
DXCIII. Trg.

2743. Femeia cand pleaca cu marf la targ, pune apa In


ciur i zice : cum nu sta apa 'n ciur, aA. sa nu stea marfa

mea.Valcea
3744. Fete le

DXCIV. Taur.

mari sa nu calce In borancituri de taur,


www.digibuc.ro

323

aci vor umbla fiacaii dupa ele ca o tauroaie.

loneanu.

DXCV. Teiu.

3745. Teiul din biserica, dela Dumineca mare, este bine a-1

pune in gradina, ca s rodeasca pepenii frumos.Bucovina.


3746. In dimineata sfintelor Pasti, daca se vor duce, pan
in rsrit de soare, doi frati mai jos de 15 ani, la un teiu,
si se vor desbrca de toate hainele, i a$ a desbrcati vor
bell fiecare cu dintii, de trei ori, coala de teiu, coaja aceea
e buna de orice leac; ba cu ea se poate scapa chiar de atnie, dar numai atunci e cu leac, daca cei cari se duc nu
vor vorbl la olaltd si nu se vor uita Indrt, nici cand se duc
nici cand se Intorc spre cas.Iosif Stanca.
DXCVI. Testieule.
3747. Daca se naste copilul cu testicule mari,i sef pune in

saldatoare o nuca mic, i scad. La fete se pune ca sa nu


li creasca mari ttele.Marian (Nasterea).
3748. Cnd un copil se naste cu testicule mari, se zice ca
are apa In ele. In cazul acesta, ca s piara acea apa, se duce m-sa la un put de unde se bea ap, i toarnd apa dintr'o donit, zicnd: nu torn apa din donit, ci pe cea din
testiculele copilului meu.Ioneanu.
3749. Daa se naste copilul cu boasele mari, sa furi doua
nuci, cat se poate mai mici, i sa le pui in oala In care se
fierbe apa pentru scaldatoare, i scldndu-1 in acea apa,
boasele se vor face mici, precum trebuie sa fie la un copil.

Folticeni.
DXCVII. Toader.

3750. La sf. Toader sa te scalzi cu iarb mare, a se Incur caii lul st loader prin sat. Valcea.
3751. In ziva de sf. Toader se tund vitele in frunte, s se
faca frumoase; fetele se lau cu stroh, ca sa li creasca parul mare si frumos.Brosteni, Suceava.
3752. Nu e bine s cosi cu rosu pe San-Toader, c te omoar noaptea.Catane, Dolj.
www.digibuc.ro

324

Toamnd.

DXCVIII.

3753. Cnd cineva se scoala dela masa i nu-si la scaunul

dela mask pe care a ezut, II prinde toamna in porumbi.


Rudeni, Arges.
DXCIX.

Toiag.

3754. In locul unde a murit cineva, se arde trei zile tolag de cear curat, pentru ca sufletul s" aib lumina, la caz

daca ar Wad in drumul ce-1 face la Dumnezeu, i chiar innaintea lui Dumnezeu trebuie s se prezinte cu lumnare.Stnca, Iai.
DC.

Topor.

3755. In spre duminec nu se lasa toporul implntat in


lemn, ca au durere de cap cei din casa Giuleti, Suceava.
3756 Coada de topor nu se pune pe foc, c-i rau de tieturi.-Broteni, Suceava.
3757. Cnd bale piatra. infige toporul in prnnt. ca-i bine.Bro*teni. Suceava.
3758. Toporul, secerea, etc , nu se las cu varful in sus,
c plnge Maica Domnului.Tpu, Tecuciu.
3759. Femeia insrcinata, care va clca cu'piciorul pe vreun topor, va face copilul cu niste semne pe piept, ca crestaturile de topor.-Ioneanu.
DCI.

Tort.

3760. Cine toarce cnd fierbe tortul, se excrementeaz dupa moarte. -Tapu, Tecuciu.
3761. In casa mirelui i a miresei sa nu se toarca, caci se
intore vorbele.-Vlcea.
DCII.

Traiu.

3762. Cnd in ziva de nunta va fi vreme rea, e semn de


traiu ru la acei tineri.- Stanca, la*i.
3763. In ziva in care un copil implinete anul, i se rupe
turta, adica: se pune pe o donil, in care sa fie apa, i in
ea o shad cu vin i bani de argint. Copilul stand pe doniwww.digibuc.ro

325

t, o persoana btrana fi rupe turta in cap, apoi se scot ba-

nii din donita si se pun pe o tad impreuna

cu buchete

de flori; dupa aceea se las copilul s se duca singur la acea tav. De va pune mna intaiu pe flori, in viata fi va place florile, i va fi iubit ca ele; iar de va apuca intiu banii, va avea mare noroc de bani. Turta rupta, se face mai
multe bucatele si se imparte pe la asistenti pentru mancare, ca sa poata i copilul sa ajunga varsta acelui batran. In
unele localitti se obisnueste aceasta 'Dana la trei ani. loneanu.

3764. Cand tinerii fac vizita primavara la OHO, i daca


pe drum vor gsi pane, traiul lor are sa fie bun si cu belsug.
Star-Ica, Iasi.

3765. In seara cand petitorii se duc la o fata, dupa ce bea


si ea din plosca cu vin, pe nebagate de seama pune in acea plosca o mica buclic& de lemn dintr'un jug, ca de va
lira in casatorie pe flacaul ce o peleste, s fie amandoi nedesprtiti, ca doi boi intr'un jug, si in viala lor sa trag de
opotriva in dreptate. loneanu.
3766. Daca din cele dou'asprezece zile ale Babei Dochia
iti alegi una, si se intampl ca in acea zi e vreme bun, e
semn ca peste an ai sa traesti bine, in usor.Stanca,
DCIII. Trsnet.
3767. Sa nu sezi In prag i sa nu lasi canii s stea In prispa, cand fulgera, ca trasneste.Catane, Dolj.

3768. Trsnetul are forma unor limbi de foc.Se povestntrat priiirr'un parete ii odaie,
nu I-a gasit ; a trecut prin ulta, pawl' ce I-a gsit varit sub
pat, unde l-a ucis. Ca limbile de foc urmaresc pe duhul ascuns,. e faptul crdintre mai multi oameni, de ce alege pe
teste asfrei : Irdn-etul

unul singur ?-1-apu, Tecuciu.


3769. Cand cineva lucreaza dumineca, trasneste.

Rudeni,

Arges.

3770. Cand ai inel in deget si-i vremea rea, sa nu sudui,


ca trasneste.

Tpu, Tecuciu.

www.digibuc.ro

326

3771. Lemnul afins de trAsnet nu e bine s se foloseascA


la zidiri, i cu deosebire la case.losif Stanca.
3772. SA nu stai cAnd trAsnete, in dreptul uei, nici In

dreptul ferestei.TApu, Tecuciu.


3773. In sptmAna sfintelor Pasti nu e bine ca muierea
sA coase, caci atunci Imparte sfAntul Hie trAsnetele,losif
Stanca.
3774. GAsese agricultorii, la arat, la prit, vArfuri de sA

geti, o specie de silex negru, lamelos, ce nu s alteeva deaf


resturi dintr'un frasnet cAzut pe acolo. Tapu, Tecuciu.
3775. Cel care este omorat de trAsnet. i se iarra toate pacatele i se duce drept In raiu.Ioneanu.
DCIV. Tricolici.
3776. Tricolicii sunt nite dihAnii, duhuri provenite din lupii cari au mAncat un orn. Ei umbra pAn5 la miezul noptii.

Tapu, Tecuclu.
DCV. Tunet.

3777. and tuna, pu4c.A si Ilie dupA_ .dra_ci. Broteni, Suceava.

3778. Tuneful sunt vaetele scoase de duhurile rele cAnd


Durnnezeu, la aprinderea raclielor, le gasete, cAnd seal:AM,

apoi le sgeteaza.Tdpu, Tecuciu.


3779. CAnd tun& merge sf. Ilie la plimbare eu trAsura lui
cea mare. Roatele au zimti pe ele, i mergAnd, sparg cerul,
lAsAnd sA curg apa.TApu, Tecuciu.
3780.. CAnd tuna' foairma, sf. Hie se Intoarce cu carele de
popiwi acas5.- TANI, Tecuciu.
3181. CA-nd sf. Ilie trAsnete i fulgerd pe cer, lumea se
inchina, se aprinde tmAie i lumAnri dela Pati in casa,
ca s piard satana din prejur, caci trAsnetul cade asupra lui;
atunci se poate IntAmpla s trsneascA i pe cei din prejur.

Ioneanu.

3782. Tuneful de primAvara, pe cAnd este Ina ornt, se


tine de sernn cA vara va fi grindinA mult.- Straja, Bucovina.
www.digibuc.ro

327

3783. Primdvara unde va tuna intiu, acolo va i plou inrdpu, Tecuciu.


3784 Cand tuna si fulger, s nu jii map' si cane in casa,
ca se ascunde necuratul in ele, i pop fi si trsnit. Brosteni, Suceava ; Bucovina.
talu.

3785. Cand fulgerd i trsneste, sa aprinzi lumanarea dela


Pasti, ca esti ferit de trsnet.Covurluiu.
3786. Cnd auzi prirnvara tunnd inthia oar, s dai in
cap de trei ori cu un fluier ori cu o piatr, i sa zici :

Tunul ca ciurul,
capul ca fierul.

Brosteni, Suceava.
2787. Cnd auzi mai inainte tunnd in acel an, loveste cu
o pietril peste cap, ca vei fi tare la cap si fr dureri.
Luncusoara.

3788. Cand tuna intaiu s le lovesti cu o petricia in cap,


ca s ti se facd capul tare.Tpu, Tecuciu.
3789, Cnd tun intaiu primvara, se da usurel in cap cu
un fier, ca sa fie tare in cursul anului, ca fierul.Jud. Suceava.

3790. Cand auzi tunand intaiu, s te lovesti cu ceva tare


in cap, rostind de trei ori cuvintele: capul meu ca fierul.

Palten, Putna.
3791. Cnd auzi tunand Mt:Ma data primvara, s atingi
fruntea cu muchea toporului, ca s-fi fie capul tare, si sd nu

te doard.Covurluiu.
3792. Cnd tuna' intdiu prirnvara, sa dai la frunte cu argint, ca sa fii ca argintul sntos si curat tot anul. Catane,
Dolj.

DCVI. Turb.
3793. Cand un orn omoard un cane turbat, sa-1 parleasca,

si pc urm sa-si stranga gospodarul toate vitele, ca sa afume pe toate cu turn dela allele acela, ca nu turn' nici o
vita dintr'acele.Bogza, R.-Sarat.
www.digibuc.ro

328

3794. Sa nu dai nimic pe fereastra, caci e rau de turbare.


Vlcea.

DCVII. Turtd.
3795. Cnd cineva face turta, i altul ii rneste valra, se

ceart cineva din casa.Rudeni, Arges.


DCVIII. Turturica.
3796. Mai inainte de a-ti canta turturica intiu primavara,
sa mannci branza cu smntna, ca de nu, te-a spurcat, cnd

ti-a cntat.Popeni, Tutova.


3797. Dac mnanci din marnaliga pe care a mncat-o
map, vei tusi.Tapu, Tecuciu.
DCIX. Tusd.

3798. Cnd ai innca vreun par de mat& te apucd tusa


pop muri.Tapu, Tecuciu.
DCX. Tama.

3799. Cnd cnta tarca pe Inga cas, are sa-ti vie oaspeti.Brosteni, Suceava ; Stnca, Iasi ; Ttrusi, Suceava.
3800. Primavara, inainte de a incepe s mergi la vnat, sa
impusti o tarca, ca
curti pusca, i sa-ti mearga bine

peste an.Jud. Suceava.

3801. De s'a invatat vreo cotolana de infra in cosar i mnnca ouale din cuibul gainelor, sa infigi o secere in fata
cosarei, cu varful in afar& ca nu va mai da cotofana pe acolo.Adamesti, Teleorman.
3802. Cnd pui larca impuscata in gard, caii nu se imbolnavesc. -Folticeni.
3803. Tarca daca o frigi i o mannci, curata stomacul de
venin, si-i bun de leac pentru cei oftigosi.Zorleni, Tutova ;
Parpanita, Vasluiu.

DCXI. Tap.

3804. Fetele mari sa nu mnnce lapte din tigvd, ca li


cresc ltele cat tiguele de mari. loneanu.
3805. Fetele sa nu stifle in Ruler, easel li cresc ltele mari.

Falticeni.

3806. Femeia sa nu cante din fluier, ca-i cresc lungi gurguiele dela tt.Tapu, Tecuciu.
www.digibuc.ro

329

3807. Daa unei femei pn la trei zile nu-i vine tap, aceasta este semn ca nu-i va tri pruncul loneanu.
3808. Se crede c daa i se da copilului pentru prima
oard de supt, s i se dea din partea dreapta, aci la din
contra, va fi stngaciu.Bucovina ; Holda, Suceava.
3809. Mama and da intdiu tta copilului, sa nu-1 tie pe
mna stng, nici s-i dea din lta stanga, ca sa nu fie
stngaciu.- Marian (Nasterea).
3810. Cnd unei femei care alapteaz vreun copil, ii vine
tta

curge, se crede c copilul doreste de tala, si trebuie

sa-i dea.Ioneanu.
3811. Cnd pe patul unei lehuze s'ar pune o femeie care

are copil de tala, lehuza nu mai are lapte pentru copil.


Stnca,

3812. In cele 6 saptmni dela nasterea copilului, nu e


bine sa sada nimeni pe patul copilului i pe asternutul mamei, c i se urnfl ttele.Marian (Nasterea).
3813. Femeile care alapteaza copii si li se umfl vreo

PO, din care cauz simt dureri, s se dua la !atria si s


ce ai poilu, aici gasesti, aci ii
stoara in ea, ziand:
va trece; sau sa caute prin sare pisata nou peri si s le
pima in apd i s-i bea --loneanu.
3814. Omul care omoard un orbete cu mainile dindrt,
are leac s vindece femeile ce sufr de tta Ciulnita, lalomita.

3815. Unui copil nou nscut, s i se dea mai intiu tt de


ma-sa, iar nu de altd femeie, ca in veiata lui s nu atarne de
bucatura altuia.-- Ioneanu.
3816. Copiii and sunt mici, s suga PP dela tiganc, ca
s aib mum-sa 015.--Catane, Dolj.
3817. Nu e bine s dai tta la copiii gemene ai altora,
ca.-0 piere tata. Ghidici, Dolj.
3818. Dac o femeie nu face copii, o sug balaurii pe lumea
cealalt! De aceea trebuie mcar sa-si puie tla mcar ca
www.digibuc.ro

330

n'are lapte, In gura unui copil, ca sa-si mai usureze din pacate. -Tapu, Tecuciu.
3819. Pentru ca femeilor care au intrcat copiii sa li deie
laptele inapoi, e bine sa-si ungd Mete cu usturoiu i s
intoarc gura camesii la spate. Bucovina.
3820 Cnd o femeie are copil mic, nu bag5 usturoiu in

ca-i coace tta.Rudeni, Arges.


DCXII. Test.

3821 A treia marta dui:A Pasti,, e Rpotinul lestelor,

atunci se fac testele.Rudeni, Arges.


DCXIII. Tesut.

3822. Se crede c ilele pentru stative, este bine s si le


faca fata Inca fiind tata; dac insA s'a maritat si nu le-a fa-

cut, apoi nu este bine s le fac.Bucovina.


3823. Dac toarce o femeie in a carei vecintate este un
mort, i daca intre casa ei si a mortului este un park', apoi
nu-i stria nimica, daca ins nu-i, apoi capt ameteala.
Bucovina.

3824. Se crede ca nu e bine a toarce vineria, cci la din


contra, ar capt eel ce toarce, rane la degete. Bucovina.
3825. In prima saptmn a postului mare nu se lese, cad
se crede c peste noapte ar veni Toader i ar

Bucovina.
3826. In dimineata ajunului sf. Gheorghe femeile scot toate

sculele de tesut afar, ea s" rsar soarele peste ele, s


poat ave spor la lucru.Ioneanu.
3827. Dac s'a umplut un fus, e bine a-1 stupl, ca s nu
.se deoache.

3828. Daca pica fusul jos la inceputul torsului, atunci se


zice ca este minciunos i zice c nu s'a umplea.Bucovina.
3829. De imprumuti spata cuiva, cand ti-o d inapoi trebuie sa o lege cu urioc; aceea-i plata spetei, altfel pe lumea
cealalta umbli sa-i dai plata, si nu ti-o primeste. Sevastos
(Calatorii).
www.digibuc.ro

331

3830. De se imprumut o spata, apoi se d legat cu ata


si se ia indrt tot asa, ca sa nu ramaie ea goal ceea ce
ar fi pacat. Bucovina.
3831. Cand incepi s torci, stupesti fusul de trei ori, ca s
se umple degraba; iar dupa ce 1-ai umplut, faci tot acelas
lucru, ca s nu se deoache si tot asemenea faci cu fusele

si cnd le raschii.Sevastos (Calatorii).


3832. Daca se Incepe de tors, este bine a stupi mai intaiu
fusul de trei ori, ca sa se umple degraba. Bucovina.
3833. Cand urzesti, de rapezi cumva urzitorul sa treaca o
raz, sernn bun: ai s pui panza mai lung. Sevastos (Calatorii).

3834. Marti nu-i bine a urzl pnza, c'apoi ii

npaste.

Bucovina.

3835 Cnd ai urzit mai multe jrbiute dect ili trebuie, ca


sa-I depeni inapoi, te duci dupa urzitor, iar nu mai urzitorul
indrpt, cd nu-i bine. Sevastos (Calatorii).
3836. Cand gatesti de urzit, torni apa peste urzitor, ca sa-I
adapi.Sevastos (Cltorii).
3837. Daca se gateste de urzit, se loarna apa pe urzilor,

ca sa se stearga lenea si ca tesutul s sporeasc, asa de


repede, cum de repede merge minciuna prin sat si pana pe
apa. -Bucovina.
3838. Cand se sfrseste urzitul pnzei, atunci se toarna apa

jos pe fusul urzitoarei, ca s creasca in vara viitoare canepa frumoasa si s alba panza rost de tesut. Luandu-se tortul jos, de pe urzitor se ia el pe mn si se loveste cu el

in us, ca sa umble palm la tesut cum umbl usa ; apoi


se loveste cu el in cofa cu apa, ca pnza s sporeasca ca
apa; apoi se loveste cu tortul in horn, ca s sporeasca tesutul cum iese fumul de curand in sus si in urm se mai
zice cd panza sa mearg asa degraba pe stative, cum merge minciuna prin sat. Straja, Bucovina.
3839. Daca intr pe timpul urzitului mai intiu un barbat in
cas, atunci balatura ajunge; daca ins o femeie, nu ajunge.
Straja, Bucovina; Brosteni, Suceava.
www.digibuc.ro

332

3840. Pe femeia care fur ceva din fuiorul care i se d de


tors, pe ceea lume o vor inlep toate lepile din fuior.Straja, Bucovina.

3841. Spre a astup gura dusmanilor, se leag alele, cnd


se incepe pnza de lesut. Bucovina.
3842. Cnd pui la invlit pnza, dac jrbiulile vin sub
fuscei, ajunge bttura la pnz, iar de se intmpla ca vin
deasupra, nu ajunge.- Sevastos (Caltorii); Bucovina.
3843. Cnd se incepe pnza si se leaga alele in noduri si
se meneste ca atunci s se mrite cutare fat& cnd s'a desleg& nodul si se arunc nodul in foc, apoi respectiva nu se
mai mrit in veci. Bucovina.
3844. Cnd femeile pun panza pe sul, s nu vad brbalii,

aci la lesut i se moaie marginile. Lemnul dup care s'au


desirat firele, se aruncA tocrnai de unde s'a pus panza pe
sul, ca s se lese iute si fetele mari, care vor purl-A amasa

din acea panza, se vor mrit curnd.Ioneanu.


3843. Cnd asezi in rzboiu, mai intiu sa zici: Doamne
ajut-mi > si sa te inchini, ca sa isprvesti mai iute. Catane, Doll,

3846. Cnd invlesti pnza pe sul, dup. ce isprvesti, se ia


milli, se (IA cu capul in doi lrusi pe care a sttut sulul si
se zice:
Aici sa fii strmb,
si la rsboiu drept

Catane, Dolj.
3847. Cnd cade minciunoasa (trestia care cade intiu dupa
sul dintre fire) dupa sul, s'o iei in gur si s'o stergi afar,

cd auzi pe cineva strigndu-li pe nume solul ce ai s ai.


Catane, Doll.

3848. Cnd se gteste panza, e bine a lega spata cu cateva fire din captul panzei, ca s nu rmAie goal.

Bucovina.

3849. Inainte de a slobozt, nu e bine s treci peste rasboiu; e ru de moarte. Catane, Doll.
3850. Daca se gteste de lesut, se toarn ap pe talpigi,
www.digibuc.ro

333

ca s nu capete cel ce

lesut, bataturi la picioare.--Bu-

covina.

3851. Cnd se isprveste pnza, s imparli uruioc la oricine, ca sa te scoata pe lurnea ailalt din rasboiu.Catane,
Do lj.

3852. Cnd se gteste pnza, e bine a o scoate indat din


spata, ca la din contra murind iesAtoarea, ramne cu gura
deschis.- Bucovina.

3853. Cnd o panza se isprvete de lesut, cei cari sufr


de venin, sa stea lnga, ea cnd se taie si femeia care lesa,
sd zic: nu taiu pnza, ci veninul lui cutare. loneanu.
3854. Daca s'a sfrsit pnza de lesut. si se taie ea de pe
stative, apoi isi acopr toate femeile aflatoare in cas, capul
cu basmale, crezand ca la din contra, li s'ar ti prul.
Bucovina

3855. Cnd o femeie isprveste de lesut si las sulul in


lai, ceea ce a ramas se lese foarte iute, ca s se isprveas0 curnd, caci se zice c in timpul acela, Maica Domnului
sede in genunchi lang rsboiu si e pcat s o lina asa mult.

Ioneanu.
3856. La finitul panzei, dacd vrea s stie ce are s nascd
vreo vita

sau femeia de cas, un Met merge Mare pe

fustei !And la poartd si daca vede pe drum barbat sau femeie, tot de acela sex va fi noul nscut.Jud. Suceava.
3857. Pana nu ridici rasboiul, se arunc apa pe sub el, ca
asa e bine.Catane, Doll.
3858. Se crede c dac o fata, Incepand a toarce, rasuceste ala pe fus aproape de roata, apoi se mrita aproape de
prinli; daca departe de roata fusului, cain pe la mijlocul
lui, apoi se mrit departe de prinli.
3859. Dupd ce se ridicd rasboiul din cas, trebuie s maturi, ca' e pcat s stea Maica Domnului in genunehi.
Vlcea.

DCXIV. Tigan.

3860. Cnd te intalne0 cu un ligan, ili merge bine.Broteni, Suceava; Ttrui, Suceava.
www.digibuc.ro

334

3861. Tigan sa nu botezi, a pe ceea lume te trage la iad.

Stnca, 1417
3862. Daca pentru vreun mort se d de poman ceva la
ligan, cel care d, trebuie s dea cu piciorul in pinnt. ca
si el s fie martur de pomana ce da liganului, cci se crede c liganul ii ia mirul si botezul._si le aruna in iad; iar
dac pamntul este martur la pomana data tiganului, se
crede ca e data ca la un crestin.Ioneanu.
DCXV. 'pillar.
3863. Cnd te mnnc5 tintarii cnd esti pe un drum, ori
inteo pdure, zice a cel de'ntaiu care te-a mnca,s-1 prinzi

si sa I mnnci, c'apoi nu te mnnc pillar nici ca cum.


Lipova, Vasluiu,

DCXVI. Tipar.

3864. Capul tiparului se taie, fiinda e de sarpe. Rudeni,


Arges.
DCXVII. Ud.

3865. S nu te urinezi asupra vntului, a te zpresti. Jud.


Suceava.

3866. Nu bea pietre rosii nici aram, caci la btrnete nu

vei mai puta tine udul.Valcea.


3867, Pelita de pe rnza gainei se usuc si dupa ce se
piseaz, se da in apa de but, pentru oprirea udului la Urbat. Bogdnesti, Suceava.
3868. Cel care bea urin de orn, se face pricorici; cnd
ins se clteste cu putind in gur, contra brncei, cu mare
bgare de seam& s nu inghit.Ioneanu.
3869. Se crede a copiii slabi de nervi, cari se udd noaptea in asternut, udndu-se in locul trusului de care a lost
priponit un buhaiu si punndu-se trusul iarsi la locul ski,
se vor vindea de slbiciunea lor. Bucovina.
DCXVIII. Uitare.

3870. Cnd a murit un membru din familie, ca sa-1 uili indat, sa te uiti prin sit in spre mormntul mortului; sau,
www.digibuc.ro

335

pe timpul inmormntrii mortului,


ask/aria cineva tarna dela mormnt pe spate, ca iar II liti degraba. Jud. Suceava.

DCXIX. Ulcea.
3871. Copiii mici s nu se scalde in apa din ulcea, cdci

nu mai cresc: ramn ca ulcelele.Valcea,


DCXX. Uleior (vas).

3872. Sa nu te speli dumineca din ulcior, ca sfoege*te.


Vlcea.

3873. Cnd bei dintaiu din ulcior, sa veri jos, ca sa bea


mortii.Catane, Dolt.
DCXXI Uleior (la ochi).
3874. Nu-i bine sa te uiti pe fereastra, de afar in cas, ca
faci ulcior la ochi. Folticeni.
3875 Cnd ai ulcior la ochi, sa te uiti printr'un gt de ulcior, ca-ti trece.Tpu, Tecuciu.
3876. S nu te speli pe lard din ulcior, ca faci ulcioare
la ochi. Ca sa-li treac, s iei cnii i s iei cu ei afar din
curte, pe un loc i sa dai cu piat de al lor pe la ochi.
Vlcea.

3877. Se crede c daca are cineva ulcior la ochi i voete


sa se vindece curnd, apoi trebuie s fure de undeva cteva

fire de orz i apoi s le arunce in foc


sa alerge afara
imprejurul casei, ca s nu auda cum pocnete orzul in foc.
Bucovina.
i

DCXXII. Uliu.

3878. Cand li d cu matura pe pat, vine uliul la

gaini.

Ttrui. Suctava.

3879. Sa nu saruti puii, cat is mici, la plisc, cd-i mnnca


uliul. Tdpu, Tecuciu.

3880. S nu mturi vatra cu mtura, ca vine uliul la gini.


TataruO, Suceava.
3881. Cnd dai cenu*a afara, vineria i lunia, i ru, c
vine uliul la gaini.Tatarui, Suceava.
www.digibuc.ro

336

3882. Cnd vine uliul la gaini, s azvarli in el cu o mtura prsit.Brosteni, Suceava.


DCXXIII. UmbrA

3883. Cnd te uiti pe umbra ta, ai sa te temi noaptea.


Ttrusi, Suceava.

3884. Se crede ca zidarii facnd vreun zid mare, msur


cu sfara lor umbra oarecarui trecator pe lnga ei, si o zidesc in zid, carele apoi nu traeste mult (omul).Bucovina.
DCXX1V, Unghie.

3885. S nu-ti tai unghiile lunia, martia i vineria, c uiti


unde pui ceva, nu mai tii minte.--Adamesti, Teleornlan.
3886. Cnd tai unghiile miercuria i vineria,ii peat.
Tatrusi, Suceava; Tpu, Tecuciu.
3887. S nu se taie lunia i vineria unghiile, c este rau

de urit.Ioneanu.
3888. Cine-si taie unghiile sarbatoarea, aceluia Ii fuge min-

tea.Tapu, Tecuciu.
3889. Unghiile nu se taie cleat joia i smbata; altfel, pe
ceia lume le cauti prin gunoaie mari cat muntii. Stnca,
.3890. Vineria, o copila mai batrana sa nu-si taie unghiile,
crezndu-se CA la din contra nu se va mrit de

l.

Bucovina.

3891. Sa nu umbli cu mnele in buzunare, ca-ti pica unghiile.Tpu. Tecuciu.


3892. Nu este bine a se ti unghiile copilului mic, 'Ana
ce nu implineste un an, caci tindu-i-le mai Inainte, cnd va
fi mare. se va face hot.Grindu, lalomita; londanu.
3893. La copiii mici s nu li tai unghiile !Ana la trei ani,
CA se face hot Valcea.
3894. Copiilor mici sa nu li se taie unghiile, c nu au cu
ce se al:Ara de necuratutBrosteni, Suceava.
3895. Cnd ai noite pe unghii, ai s te innoesti cu ceva.
Brosteni Suceava; Bucovina; loneanu.
www.digibuc.ro

337

3896. Noile le de pe unghii sunt seibne de noroc.Tpu,


Tecuciu.

3897. Unghiile, cnd se taie, se pun In sn sau la pragul


usei, iar dupd ee moare, i se pun in ski, pentru a la a doua
venire fiecare trehue sa dea unghiile apostolului Petru ca
s-si fac trmbite din ele.Marian (Inmormntarea).
3898. Cnd iai unghiile, pune-le la indoitura cotului, cd pe
lumea ailalt te intreabd Dumnezeu de ele.Catane, Dolj.
3899. Cnd Ili tai unghiile, s le pui in palm& ca sd le
sufli, cdci altfel, cnd Ii muri si ti-i trage sufletul, iti vin In
ochi.Tapu, Tecuciu.
3900. Cnd Iti tai unghiile, s le strngi in poal si s le
pui in sn, a pe ceia lume le strngi cu genele ochilor, de
pe unde vor fi.Brosteni, Suceava.
3901. Unghiile, dacd se taie, nu e bine a le da jos, ci a le
strnge In palm si apoi a le sufl, zicxnd s mearg In
snul lui Avram.Bucovina.
3902. Cel care Isi taie unghiile dela mni sau picioare, s
nu le arunce, ci s le dea pe mneca camesii, ca pe lumea
cealalt sa le gdseascd.Ioneanu.
3903. SA nu-ti Iasi unghia sd mid jos, ci s'o strngi si
s'o sufli in vnt, ca s-ti creased' mai frumoas.--Tapu, Tecuciu.

3904. Daca dracul jupeste teiu, adicd dac i se distram


cuiva pielea din prejurul unghiilor, apoi e bine a lua cenu-

sa si fina ce rdmne pe vatra cuptorului dup ce s'a dat


in cuptor pnea, si a o da la cuptor cu dosul mnelor, as
ca vrfurile unghiilor s stea indrt, si apoi se va vindeca.
Bucovina.
3905. S nu te uiti la cel ce se urineazd, a ti se jupoaie
degetele de la unghii.Tapu, Tecuciu.
3906. Nimeni sd nu taie unghiile celor morti, cd-i voramor-

ti mnile.Valcea.
3907. 0 samd de insi nu taie unghiile celor morti, pentru
A. Gorovei, Superstitii.

22.

www.digibuc.ro

338

cA n ar aveA cu ce se sul pe sari la cer.--.Bucovina (Marian, inmormAntarea).


DCXXV. Unt.

3908. Se crede cA voind cinevA sA Mc& unt, este bine sA


InceapA a-1 bate din prag, i apoi se bate fndat.Bucovina.
3909. Ca sA se aleagA untul, ct bap smAntAna, sA zici :
Treci, cioark peste casA,
untul mi s'aleasAl

Tapu, Tecuciu.
DCXXVI. Unt-de-lemn.
3910. Unt-de-lemn de vei vrsA, la o nenorocire te ateaptA.FAlticeni; Sevastos (CAlAtorli).
3911. Unt-de-lemn vArsat din nebAgare de searnA, fnsemneazA pagubA; dar, ca sA nu producA, trebue sa-I presari cu

sare.Ciulnita, lalomita.
DCXXVH, UrA.

3912. DacA se spurcA vreun cAne fntr'o grAdin, la o casA

unde este o fata mare, se crede cA pentru acea fatA, s'a trimis. urA.Bucovina.
3913. Chid te speli pe obraz cu apA din gura, e rAu de
urit.Ttrui, Suceava.
3914. DacA au prins oarecari oameni urA pe cinevA, apoi
se poate cotorosl de ea, dacA se iea dela stavila dela moarA
nouA tAndurle, sA se puie sd mocneascA In apA, sA iee apa
inteo tevie, sA se ducA fntre acei oameni cari fl urAsc *i sA
verse apa langa dnii, zicAnd : SA se propeascA ura oa-

menilor asupra mea, a0 cum se opre*te apa de stavila morii.- Bucovina.


3915. CAnd pleacA unul undevA i

II urAti, sa spargi In
urmA-i o oar& s se alegA praful, pulberea i poradichiu de
el. VAlcea.
3916. Fetele nu se fmpodobesc cu mintA 'n cap, cA la din
contra acea fatA i-ar atrage toatA ura asupra sa.Bucovina.
3917. DacA se ceartA doi, i apoi unul pArAse*te casa, i
voeVe sa-i facA rau celui de 'ntAiu, i fnchide portita dupa

www.digibuc.ro

339

sine, cu spatele, apoi nime nu va venl la cel de 'ntAiu si


toll il vor uff, iarA daa are fete de mritat, nime nu va veni s le cearA.Bucovina.
3918. S nu te uili noaptea In oglind, sau s fluieri, cA e
Mu de urIciune.Catane, Doll.
3919 Unghiile, lunia nu se taie, c-li faci de urft.Bursucani, Covurluiu.
DCXXVIII. Ureche.

3920. Copilul cu urechile prinse jos, e copil de apatat, sau

are s fie om mare.Stnca,


3921. Urechile de fi se Inrosesc si-fi ard, te vorbeste lu-

mea.BrWeni, Suceava.
3922. Cnd Ifi arde urechea dreapt, te vorbeste cinea de
bine; cnd cea stngA, apoi te vorbesc de ru.Bucovina.
3923 Cnd ffi tilde urechea, fi-a dat, dracul o palmA.Pe.
rieni, Tutova.

3924. Cnd Ifi pie In ureche, te Injur cinevA.Grozesti,


Mehedinfi ; Stnca,

3925. Cnd Ifi fiuie urechia, se zice c se rtcesc morfii.


VAlcea.
3926. Dac-i fiuie cuiv infect ureche i pune pe cinea s
gceasa In care ureche-i fiuie, i gcind acela, se crede cA
cel din urtn are pentru el devotament.Bucovina; Tpu,
Tecuciu.
3927. Cnd Ifi piuie vreo ureche, ori lemnele pe foc, a-

fund s ti c vrjmasii te vorbesc de rAu.VAlcea.


3928. DacA Ii bubuie cuia In urechea stng, este semn
cA va auzl o veste rea.--Bucovina.
3929. Dac ii fiuie cuivA in urechea stng, este semn c

va auzl o veste bund.Bucovina.


3930. Cnd Ifi fiuie urechea stngA, frumos, cu glas deschis, auzi o veste bun ; and sun cu glas inchis, veste rea.
Sevastos (Caltorli).
www.digibuc.ro

340

3931. Urechea dreapta cand tiuie, veste ai sa capeji.- Fatticeni.

3932. Celui care 1i pule urechea dreapta, oarecine It vorbeste de rau ; iar de liuie urechea stnga, it vorbeste de bine, si atunci sa-si muste umrul stng, ca cel ce-1 vorbeste
de ru, s-si muste limba si el, s nu-1 mai poat gral de
rail.

loneanu.

3933. Cnd urechea vajaie cuiva, s se afume cu balig


lipit In ziva de Marina. -Ciulnila, lalomila.
3934. Dupa ce a scaldat copilul, l-a Infsat si i-a splat pe-

lincele, mama se spal si ea In alt apa curata, si dupa aceea ii da tal, cci altfel 1i curg urechile -Transilvania, Bucovina (Marian, Nasterea).
3935. Femeia fn pozitie nu trebuie s manance maiu sau
ranza de pasere sau de vit, cad se vor desbarna urechile
copilului.

Bursucani, Covurluiu.

3936. In ziva de lordan, pe timpul santirei apei, este obiceiu de a aprinde niste petice, a cror rmsili se strng,
crezandu-se Ca ele ar fi de leac, cand se afuma cu ele cei
ce au junghiuri In urechi.-Bucovina.
3937. Ca un copil s triasca, i se patrunde urechea pe care se naste; apoi i se pune tortila.-Ioneanu.
3938. Cnd vii dela Florii, dela biserica, cu salcie, da cu
ea prin urechi, ca s nu te doar, si Incinge-te peste bru,
ca s nu te doara salele la secerat.-Catane, Doll.
3939. Sa nu zici colindul ori plugul dup Boboteaza, ca Ili
curg urechile.-Tpu, Tecuciu.
3940. Dac asurzeste cineva, e bine a tinea genele unui
vulpoiu catva timp In urechi, si apoi ii va trece.-Bucovina.
3941. Ferneia s nu ias cu udul, cu copilul In brate, ca-i
curg urechile.-Tpu, Tecuciu.
DCXXIX. Urma rea.
3942. Daca calca cineva In urrn rea, atunci se zice ca el
nu-si nimereste calea.-Strala, Bucovina.
www.digibuc.ro

341

DCXXX. Urs.

3943 Ursul se zice c ar fi fost fecior de popd. Cnd a


iesit Maica Precista la biserica, 0 a speriat-o orcind, si
blstamat fiind de ea, s'a fcut urs. -Voinesti, Muscel.
3944. Cnd auzi tunnd Intia oara In anul acela, sa te
dai de trei ori peste cap, c'apoi te faci urs Parpanita, Vasluiu.

3945. Dacd ursul calca pe cineva pe sele, e scutit de boale.Transilvania (Marian, Nasterea); Jud. Suceava.
3946. S te calce ursul si s-i spui tiganului ca sa-1 faca

s se lese din ce In ce mai greu, ca sa nu te doara mijlocul la secere.Tpu, Tecuciu.


3947. Poporul de aici, mai ales femeile, curn vac, vreun tigan cu ursul, It cheam, sa-i joace ursul si sa-1 vre si in
casa ; si daca o Intrebi pentru ce, ea-ti rspunde: asai ghine sa hie numai giocuri si veselli In ograda m, iar din cas ursul ni-o scos faptu, si d'eca ari sa ni mearga ghine.
Ibnesti, Tutova.

3948. Cnd visezi urs, inseamn noroc.Lipova, Vasluiu.


DCXXXI. Ursita.

3949. Fetele de mritat, cnd se ridica de pe scaun, II clatesc, ca s-si clateasca data. Sabolciu.
3950. Cu busuioc dela pop se culc fetele sub perin, ca
sa viseze pe ursit.Stefnesti, Vlcea.
3951. Numai lumnarea dela Ovidenii e bun de uitat In
fntn, spre ali vedea sotul.Tapu, Tecuciu.
3952. Fetele de mritat sa posteasca ajunurile Bobotezei
(sa ajune), si din mtuzul popii s-si rupd un fir, ca s-1 pun noaptea sub perina, cd-si vor vedea <data.Sabolciu.

3953. Daa fasa ce se d unui copil de nas, la botez, se


brodeste prea lung, se va Insur copilul batran, iar de va
fi scuta, se va insur tnr.Ioneanu.
3954. Se crede ea o fat mare care posteste intreaga zi a
ajunului Craciunului, pan& la miezul noptii, nici vorbeste
www.digibuc.ro

342

vreun cuant, si priveste atunci in oglind5, nu se vede pe


sine, ci isi vede acolo ursita.Bucovina.
3935. In noaptea lui sf. Vasile, daca esti flcu sau fat, si
voesti a-ti vede viitorul sot sau sotie, e bine ca la ora 12
noaptea, cnd dorm apele si pietrele, s te inclizi singur in
odaie, aseazd in spate si In fata o oglinda mare, pune-le

ate o lumnare in laturile lor, desbraa-te de toate hainele si de cdmasd, apoi fixeazd-ti privirile inteun punct si oglinda fiind in fata, si stand cta timp as cu privirea fix
in oglinda, vei veda prin oglind, fie sotul sau sotia, care
dup putin timp vei vedea si cine dintre soti vor mull intiu.Valcea.
3956. Flcul sau fata care voeste s stie care ii va fi ursita, sa ieie in sara anului nou obielele sau coltunii si s si
le puie sub cap, si apoi se crede a va veda, in acea noapte, partea sa, In vis.Bucovina.
3957. La sf. Vasile, fata mare se duce la bout de his, si
dnd cu piciorut in el, zice : he, estimp; he, la anu ; he, la

Mina.; daa se scoal la prima lovitur, se zice c se mrit anul Asia, estimp; daa nu, la anu, ori la cellalt.Valcea.
3938. Flcul se duce cu minele la spate s numere 9
pari din gard. si al zecelea daca va fi noduros, e bogata ursita; iar de este limpede, e sracd.Valcea.

3959. In sara de ajunul lui sf. Vasile, and se pun fetele la


mas, intia buatur o mestea si o pun jos; cam pe la
mijlocul mesei mai pun una, si la sfrsit alta. Dupa mas

le ia si le pune pe fereastr, afara, ca s le ureze baietii cu


plugusorul, iar ursita lor sa le vie In vis, si s li spuie daa cel la care se gndesc, le-a lu sau ba. Tpu, Tecuciu.
3960. La vrjitori, In seara lui sf. Vasile, cine inemereste
oglinda, ia brbat sau sotie frumoas si fudul ; cine Inemereste arbune; ia negru; cine inemereste ghem, ia brbat
gusat ; cine inemereste porumb, 11 ia bogat ; cine fain sau
sare, iar bogat. Sau ducndu-se la parii gardului si numarndu-i, din 7 In 7, si nemerind un par nejupuit, ia brbat
www.digibuc.ro

343

bogat ; dac parul e jupuit de coaj, ia brbat srac; dac


parul e strtnb, il ia cocosat.Vlcea.
3961. In seara lui sf. Vasile, biatul sau fata punnd prima
bucat ce voesc a o mnc pe mnecii, sa ias afar, si din
cotro vor auzi cni ltrnd, dintr'acolo Isi vor ilia sotia sau

sotul.Vlcea.
3962. La botez, cnd umbl preotul cu crucea, fetele si fe-

ciorii cari nu mnnca si nu beau nimic pn ce ies stelele pe cer, si atuncia numai o pogacit ct fundul olului, tare srat, isi vcl data in vis, Imbiindu-i cu apa rece.Iosif Stanca.
3963. Fetele mari, cnd vine popa cu botezul, pun mrge-

lele sub prag, sa viseze noaptea viitorul sot. Asemenea si


cu busuiocul de stropeste popa cu el, 11 pune sub cap, ca
s viseze.Vlcea.
3964. Cnd moare o fat mare, rufria i se coase cu at
neinodata, aci de o va Innod, ursitul ei, ce era s-1 ia de
brbat, nu se va mai tonsur, si viceversa.Ioneanu.
DCXXXII. Ursitoare.
3965. Cnd un copil se naste, apar ursitoarele la fereas-

tra; de aceea se tin usile si ferestrele deschise, si cea mai


mare liniste In timpul facerii.Ioneanu.
3966. Se crede ca a treia zi dup nasterea unui copil, sosesc pela miaznoapte ursitele, care apoi prevestesc viitorul
noului nscut Bucovina.
3867. A treia zi dup naVerea unui copil, seara, se pune
In casa unde el doarme, sare, vin si bani, cci In acea sear vin ursitoarele copilului sd-I urseze, si s gseascd ele de

Milt, de mncat si bani de cheltuial. Ioneanu.


3968. La ursitori, trebuie s fie totdeauna mas intins,ca
s aibA ce mnc; la caz de nu vor ave, urseste ru pe
noul nscut. -Ciulnita, lalomita.

3969. Opt zile dela nasterea unui copil, printii lui s fie
tot veseli, iar nu tristi, caci se1ntristeaz ursitoarele, si cum
www.digibuc.ro

vor fi ele in acele opt zile, asa va fi si copilul In vieat.


loneanu.

DCXXXIII. Urzica.

3970. Ca sa scapi de pureci, apoi cand mananci Intaiu si


intaiu urzici, se iai zeama in care se oparesc urzicele si s'o
lapezi afara din curte, cu o strachind, si sd zici, de trei ori:
ceu in casa, purecii afara.Valcea.
DCXXXIV. Usturolu.

3971. Daca sameni usturoiu intr'un an, apoi trebuie in fie-

care an sa sameni, ea pe urm nu-ti merge bine.Stanca,


Iasi.

3972. Cine nu mananca usturoiu si ceapa, trei ani, va veded camarile vantului.Ioneanu.
3973. Daca-ti vine miros de usturoiu pe camp, sa stii CAA
vreun serpe prin vecinatate.Tpu, Tecuciu.
3974. In ziva de sf. Andreiu (30 noembre) se ung lainile
usilor cu usturoiu, ca sa nu se poata apropi duhurile ne-

curate de casa.Ioneanu.
3975. Cand se rasadeste usturoiul, e bine.a face aceasta
inteo custna, si apoi caciuliile vor fi mari.Bucovina.
3976. Toamna, cand pui usturoiu in 'clamant, dupa ce 1-ai
OM de pus, sd se deie de-a tumba peste el, ca sa creased
captinile mari; tot pentru ca sa creasc capalinele mari,
trebuie sa rasddesti usturoiul din caciul.Sevastos (Calatorli).

3977. Cozile de usturoiu sau de ceapa, care au fost legate cununa, dupa ruperea usturoiului sau cepei, se arunca in
drum, crezandu-se ca apoi vor rodi acele legume in vara
viitoare.Bucovina.
DCXXXV. 130.

3978. Cand up se deschide singur, are sa-ti vina cinev.


Brosteni, Suceava; Catane, Doll ; Valcea ; Grozesti, Mehedinli.

3979. Cand trasneste usa, e semn ca te vei mut din acea


easkBursucani, Covurluiu.
www.digibuc.ro

345

3980. Trage cu usturoiu peste incaltminte, ori pe picioare, daca vrei s-ti vib sarpele.Tpu, Tecuciu.
DCXXXV1. Vaca.

3981. Ca s se alunge vacile, li se dd in trte un pestisor


viu.Bucovina.
Tapu, Te3982. Vaca cu coada lung, e bun de lapte.
cuciu.

3983. Dacd sede preutul, cnd umbl cu icoana sau cu crucea pe la casele crestinilor, apoi se crede c vacile voind
s fete, se vor culca.Bucovina.
3984. Ca o vacd sa fac vitel baltat, s i se dea s mannce branzd rmas dela lsatul secului de branz.loneanu.

3985. Pentru vaca care este a fat& se leag intr'un postav


rosu, gru, tamale, piper si sare, si aceast legatur se leaga la coada vacii. pentru ca sa nu se intoarc, sa nu se
dioat si pentru ca strigoile s nu se apropie de ea.Sabolciu3986. Se crede ca' In ziva in care a Mat o vac, nu e bine a da nimica din casa, nici saracului o bucat de pane,
cdci la din contra, vaca nu primeste vitelul s sugBucovina.

3987. Cnd cineva bag lemne in soba cu capul cel subtire inainte, ii face vaca vitelul d'andaretele.Rudeni, Arges.
3988. Cand vezi ca o vaca are s rmn stearp, atunci
s-i dai tarate si sare dup turul izmenelor, ca se va gonl-Vlcea.
3989. Cand fata vaca intaiu, se zice c este bine ca carpele sau casa vitelului s se dea sd le mnnce o catea si
vaca va face numai vitle si va ave lapte.Grindu, lalomita.
3990. Cand o vac, dup ce a ftat, manncd casa in care
a fost vitelul, se topeste din picioare, pana moare Rudeni,
Arges.

3991. Cand vaca fat numai bouti, e semn de noroc in


gospodrie.Brosteni, Suceava.
www.digibuc.ro

346

3992. SA nu dai cu furca In vac, cAci face vitelul crAcanat.

Tpu, Tecuciu.
3993. CAnd cinevA a prins vreun sobol In luna lui martie,
II da vacilor, ca s se fngrase. Rudeni, Arges.
3994. CAnd Iti fat vaca doi vitei, e semn ru.Tpu, Tecuciu.

3995. Locul pe care-I naste vaca in urma vitelului, se ingroar la izvor, ca s aibA lapte ca din izvor. Nu trebue s
se dea la ani, cA se usuca vaca.--Giulesti, Suceava.
3996. SA legi cordelut rosie la coada vacii sau a calului
sau a oricrui dobitoc frumos, daca vrei s nu se deoache.
Jud. Suceava.

3997. Se zice c acea vacd care afarA de cele patru tale,


mai are Inca alte mici, aceea e bun de lapte. Bucovina.
3998. Cel care fierbe la foc o oala cu laple dulce, s nu
ling lingura, cu care mestecA fn el, cAci seacA laptele din

tta vacii de la care a fost muls.Ioneanu.


3999. S nu Iasi s dea laptele In foc, cad seacA laptele
vacii.Tpu, Tecuciu.
4000. CAnd o vac este aproape s fete. se pzeste, ca
sa-i ia curtitura, s'o ingroape, s n'o mAnAnce, cAci atunci

fi pere laptele.Ioneanu.
4001. Nu pune lemnele pe foc de anderetele, ca fat vcite vitei tot de anderetele.VAlcea.
4002. Dacd sf. Gheorghe cade In zile de post, fn anul acela n'au vacile lapte.VAlcea.
4003. Untul se sreazA, pentru ca trecand vaca o ap, sA
nu piard laptele.--Jud. Suceava.
4004. Sa nu Iasi mAta s treaca pe sub vac& ca-i piere
laptele.Tpu, Tecuciu.
4005. Spre a ave, lapte la vaci, este bine a ls seara fn
vreun vas, One si sare fn fntn, care apoi scotindu-se, se
da la vaci sA mAnAnce.Bucovina.
www.digibuc.ro

347

4006. Nu e bine sa torni lapte pe urechea caldrii, a nu


mai da lupte mult.Catane, Do lj.
4007. Cnd fat vaca, i se d tar** amestecate cu boabe
de porumb rosu, ca sa-i vie lapte mai mult, mai iute.Rudeni, Arges.

4008. Cnd te duci sa mulgi vaca, sa:ai apa in sistar,


splndu-i pine, vars'o sub ea, ca-i a spor la lapte.Tpu,
Tecuciu.

4009. Ou de puic neagra ouata intiu, se d vacilor cu


lapte, ca sa faa laptele bun.Gainesti, Suceava.
4010. CAnd cineva mnna colastra inti,i pune al casei
apa in cap, ca sa aiba vaca izvor de lapte. Rudeni, Arges.
4011. In ziva in care fat vaca, sa nu dai nimic dela us&

a duce laptele.Luncusoara.
4012. Daa mai multe persoane mannca lapte dintr'un

vas, nici una din ele sa nu lase lingura jos, pAna nu isprveste de mncat, ca s aib vaca dela care s'a luat laptele

spor.Ioneanu.

4013. Dad' drmi quibul rndunelelor, Ifi

moare vaca.

Moldova.

4014. Cnd trece liliacul pe sub vaa, ea cruseste.Gainesti, Suceava.

4015. Dup ce mulgi vaca, s nu umbli cu foc ori sa faci


altceva, 'Ana and nu-Ii speli mnile, fiinda-i coc tale le vacii.Vlcea.
4016. Dac curge laptele cu sAnge, and mulgi vaca, s
stii a a trecut vreo rndunica pe sub vaa; atunci sa mulgi
vaca printeo pietricica gurit, ca s-i treaa.Tapu, Tecuciu.
4017. Cnd fi se da lapte, nu multml, aci se bolnveste
vaca.Moldova.
4018. Ca vaca sa nu fie muscat de serpe, sa o speli cu
piele de ariciuGainesti, Suceava.
4019. Cnd o vaa se pierde dela pasune, si ca sa n'o
mnnce lupii, sa se puie pe vatra trei crbuni aprinsi, apoi
www.digibuc.ro

348

s se acopere cu o oal, ca cum stau drbunii acoperiti sub


oal, a$ s stea gura lupilor Inchis; sau, se ieau doi piepteni si se bag dintii unuia In dintii celuilalt, astfel ca cum
stau dintii pieptenilor Inc IWO unii In altii, as s stea
gurile lupilor la vederea vacii.Ioneanu.
4020. Cnd d laptele In foc, s pui sare, ca s nu crape
ttele vacii.Catane, Do lj; Rudeni, Arges.
4021. Cnd cineva suflA In colastr, se spuzeste vaca la

tte.Rudeni, Arges.
4022. Dac crap ttele vacii, e bine a lu mmlig care
rmne pe culiser, a o amestec cu lapte si a unge ttele,
si apoi se vor vindeca.-- Bucovina.
4023. Dup ce cinev mulge vaca, nu p,une mnele la foc,
pAn nu se spar& ca crapa ttele vacii.Rudeni, Arges.
4024. Nu-i pcat mai mare, cleat cnd cinev ia mana
vacilor.Tpu, Tecuciu.
4025. Dac vaca, cnd o Incepe a mulge, se uda. se zice
ca este stricata i e i-a luat mana.Bucovina.
4026. Cnd laptele dela vac ti se Intinde, i-a luat mana.

Tpu, Tecuciu
4027. In stratul Rusaliilor stropeste-ti vacile cu usturoiu,

ca s nu li piar laptele.Vlcea.
4028. Se crede c dac o vac d mai putin lapte ca de
obiceiu, sau ceva crusit (rosiefic), cinev i-a luat laptele.
Bucovina.

4029. Cnd ti-a muri vitelul dela vac, e semn c5 vacii i


s'a luat mana.Tpu, Tecuciu,
4030. In ziva de ajunul CrAciunului, Inainte de a se pune
la mas, se ia din fiecare fel de bucate ate o buctic
se pune In fnul asternut pe mas, sub prostire, "care apoi
se dau cu fnul, de mncat la vaci,si se crede ca apoi nimene nu li poate lu mana.Bucovina.
4031. SA arunci totdeauna o mn de lapte pe vac& ca s
nu-i iee nimeni mana.Tpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro

349

4032. Apa cu care se cltete donila, du0 ce s'a deertal


laptele dintr'insa, se toarn pe gunoiu, c'a poi strigoaicele nu
pot lu mana vacilor. Bucovina.
4033. Vacilor nu li se d nume, ca fermectoarele s nu
stie .numele si s nu li poat lu laptele. Straja, Bucovina.
4034. Se crede 6 este bine a se scul in ziva de sf. Gheorghe, inainte de rsritul soarelui i a presur imprejurul
vacii mac, i fcnd aA, nime nu va pute lua laptele dela
acea vac, a$ cum nu-i nimene in stare s culeag macul
presrat.Bucovina.
4035. Dacd vrei s nu-li poat lu nimenea mana dela
vac, unge-i llele cu balig de a ei.Tpu, Tecuciu.
4036 In presara sf. George se pune pe tomurluciu porlilor i portilelor, a poi pela grajduri, brazde cu inn verde i
crengi de rchit, crezndu-se a fcndu-se astfel, apoi ielele nu pot lua mana vacilor, iar strigoaicele nu pot stricA
somnul copiilor, visul fetelor i norocul flcilor.Bucovina.
4037. Dac cinev cu farmece Ili ia laptele dela vac& apoi
ia un brostac, pune-I kite() oal cu urina vacii, pripetel pe
lngd foc, c5 cel ce li-a luat laptele vacii, vine afar i-li
spune. -Vlcea.

4038. Cnd fat o vac, nu se imprumut nimic din cas,


ca s nu se poat lu mana vacilor. Bucovina.
4039. Romncele ce voesc ca vrjitoarele i strigoaicele s
nu iee mana dela vacile lor, incongiur in noaptea spre sf.
Andrei vacile, mai ales pe cele mulgtoare, cu mac, dupa
cum merge soarele, i incungiurndu-le, presura smnl tot
de mac, pe jos, imprejurul lor.Marian (Revista Familia,1883).
4040. Daca se infierbnt in foc o potcoav de cal gsit,
i se pune in donil, apoi se toarn ap si se cltete cu
dnsa donila, nu este pericol ca cineva s ieie mana dela
vac.Bucovina.
4041. Se crede ca dela o vac neagr strigoaicele nu pot
lu laptele.Bucovina.

www.digibuc.ro

350

4042. Vacilor cari se sanger, s li se dea piatra vanata


si stevie, ca sa li treac5.VAlcea.
DCXXXVII. Vaca Domnulut
4043. SA nu omori vaca Domnului, ca-i pcat.--Brosteni,
Suceava.

4044. Cnd vezi vaca Domnului mergand pe o arare lun-

g, e semn a ori vei face o cAlatorie mare, ori vei murl.


Tapu, Tecuciu.
DCXXXVIII. Vacluvie.

4045. and te vei la miercuria, ai sa rmi vadan.Tdtrusi, Suceava ; Sevastos (Calatorli).


4046. Cnd cinev urnbl desculf de un picior, Mafia ani
are sd stea vAduv, Cali pasi a fcut.--Rudeni, Arges.
4047. Se crede CA nu e bine a umblA numai cu un picior
Incallat, cci va umblA si In vie* fr preche, adicA va
rmneA vrluv sau nu se va putea insurA.Bucovina.
4048. Femeia care-si va drege tulpanul din cap, va rm-

ne vacluv. and unei femei maritate i se rupe crnasa In


spate, e semn c-i va muri brbatul.Ioneanu.
4049. Dac vezi In fntn, spre sf. Vasile, ori 1nviere, un
orn, si lngd el o scndurA iesind, s stii ca ramai vadand.

Tpu, Tecuciu.
4050. Cine nu face Ile de fat mare, nu mai face catu-i

lumea: rmne vaduva.Sevastos (Caltorii).


4051. and torc femeile, nu pun caier peste caier, ca nu
curnvA sd devin vaduve si s le fin si un al doilea barbat.Straja, Bucovina.
4052.'0 fat mare se fereste a lu In cAstorie un brbat
vAduv, sub cuvant cA pe lumea cealalt ea va fi vAduvb, caci
barbatul va ave de sofie femeia de'ntAi si vice versa.
loneanu.
DCXXXIX. Vain&

4053. La mort se leag o parA la degetul mijlociu, ca s


aibA cu ce plt1 cele noua vmi. Ciulnifa, lalornila.
www.digibuc.ro

351

DCXL. Vnt.

4054. Despre %Ant s crede ca este- o. hala sau balaur


mare, care sufl numai pe o nare de nas, caci de ar sufl
pe amandoud ar prapdi tot Da m a ntul. Maidan, Banal.
4055. Cand bate vant mare, s'a puscat, s'a spanzurat ori

s'a aruncat cineva in apa;


fcut moarte cu mana, zice
poporul.Iosif Stanca.
4056. Vanturile cari incep ziva, sunt mai mari si tin mai
mult decat aCele care incep noaptea.Hantescu.
4057. SA nu umbli iarna pe camp, cand bat vanturile, cAci
sunt vanturi rele, de cari, daca pici la pat, Doamne fereste!

Tapu, Tecuciu.
DCXLI. Vanzare.
4058. SA nu cumperi nimic, cand cei

vand Ii vezi

ca-ti vand de nevoie si rtnan cu parere de rau,


merge bine.Tpu, Tecuciu.

ca nu-ti

DCXLIV. Vareolaci.
4061. Varcolacii se zice c sunt canii lui numn.ezeu,. cari

vor sa manance luna, unde se and Cain si Abel.Covurluiu.


4062. Copiii cari mor nebotezap, se fac
Ialomita.

4063. Copiii nebotezati merg in iad; cand i se face lui


Dumnezeu mil de (latish, ii preface in Narcolaci i astfel

umbla ei prin aer, Ana ce ajung la lunA, de o mananca.


Transilvania (Marian, Nasterea).
4064. Unii zic ca varcolacii se suie la lun sau la soare,
pe ata ce s'a sucit inteo zi de dumineca, iar altii cred ca

pe ata ce se toarce noaptea la lun.- Botosani.


4065. Omul care se face varcolac, luandu-si forma lupului
merge si se amestecA cu un aitic de lupi. Daca s'ar intampla
ca sa muste vr'un cane, pe varcolac din aitic, astfel ca sa-i
MCA sange, arunci varcolacul se fransforma In om, ins cu

par pe corp.Raioasa, Teleorman.

www.digibuc.ro

352

4066. Cnd pe luna o mnnca varcolacii, va


or1 rsruirit.Bro*teni, Suceava.

fi

rasboiu

DCXLY. Vbrsat.
-4067. In ziva de sf. Vrvara (4 decembre), copiii se Imbar-

buresc cu miere sau zeama de dulceala, ca sa fie ferili de


varsat, sau, de li va ie1. sa fie dulce ca mierea.Ioneanu.
4068. La .sabele bubatului se face cruce la copii cu dovleac, ca s nu zac de vrsat. tefneti, Valcea.
4069. In ziva de sf. Vrvara, copiii cari se Imbarbureaza,
nu mnnc fasole, ca de li va ie1 varsat, s nu creasca
mare ca boabele de fasole.loneanu.
DCXLVI. Vartej.

4070. Se crede c vrtejurile de aer se ridic de duhurile


cele necurate i apucndu-1 un astfeisie_vartel_pesreun orn,
aj.--61-11rettrresa-1 caliceasca.Bucovina.

4071. Pe cine 1 a apucat vrtejul, pana la

anul moare.

Tapu, Tecuciu.

4072. Peste cine va trece vrtej, Il pocete.Ioneanu.


4073. Cnd vezi vrtej, s fugi de el, c de da peste tine,
nebuneti.Broteni, Suceava.
4074. Cnd vezi vrtej, sa nu scuipi, c Maica Domnului
s'a pus In rm*ag cu dracul, c n'are sa gaseasca apa, i
daca stupi, vei fi druit dracului.--Tapu, Tecuciu.
4075. Cnd vezi un vrtej, d-i cu hol i el se va risipi.
Ciulnila,

4076. Cnd vezi un vartej, 1nchide ochii i zi: Pat, pat,


bolbora., de dou ori, i se va risip1.Catane, Dolj.
DCXLVII. Vasile.

4077. La sf. Vasile, femeile se duc cu copiii la moa, ca

sa-i dea de grinda. Se fac chefuri cu mowle, cari tin ate


dou'a zile i sa cheltuiesc sume mari.tefneti, Valcea.
DCXLVIII. Vatra.

4078. Cnd maturi cu matura pe vatra, nu-i bine, a da uliul la gaini.TataruO, Suceava; Stanca,
www.digibuc.ro

353

4079. Sd nu maturi vatra, ca n'ai noroc la paseri.Tapu,


Tecuci u.

4080. Cand ies furnicile in vatra focului, nu-i bine,Tatarusi, Suceava.

4081. Mireasa and infra In casa mirelui, daca se uita In


vatra, va ave cpil frumosi.Oltenia (Sevastos, Nunta).
DCXLIX. Veverip,
4082. Cand te intalnesti noaptea eu o veverita, are sali
mearg rau In ziva aceea.Gainesti, Suceava.
DCLI. Vedere.
4083. Copilul sa se scalde numai dimineata, dupa ras5ritul soarelui i seara mai Inainte de a apune, ea sa nu-i piara vederile, and se va face In varsta.
4084. Cand ou vreo gain& sa nu se uite eineva la ea cum
oua, caci i se miesureaza vederea.
4085. Fetele virgine, din periodul ce li-a venit intaia data,

se ung pe la ochi, ca sa nu li piara vederea niciodata.


Ioneanu.

4086. Femeia care vrea sa vada pana la adanei batranele,


sa poarte mrgele, inele i cercei.--Brosteni, Suceava.
4087. Femeile batrane, cari nu pot vedea bine, poarta margele la gat, ea sa li vie vederea.
DCLII. Vidr.

4088. lnima de vidra cruda e buna pentru atacati, sa mananee.Sabaoani, Roman.


DCLIII. Vie.

4089. in ziva de Ana-Foca, cine luera la vie, i se usuca


via.Com. Cugieru, Transilvania.
4090. Cine ia un ou din seara Domnului Isus Hristos (Vinerea Pastelui), si-I ingroapa in vie, nu-i bate piatra viia In
acel an.- Spatarei,
A. Gorovei Superstifii.

23.

www.digibuc.ro

354

4091. SA scuturi cosul de funingine si sa o duci In ziva


de ajun la vie, ca sa se incarce viia de struguri, cum se
Incarca cosul de funingine.--Catane, Do lj.
DCLIV. Vieat.

4092. Se crede ca acei copii la cari se vede, In cotul ochiului, carne rosie, nu vor trAi.Bucovina.
4093. Cand nevasta greseste croiala sau cusatura unei camesi de ale barbatului sau copilului, Insemneaz ca ei vor
tral mult.VAlcea.
6094. S nu Intarci copilul In post, ori In zi de sec, a tot
In sec are s'o duca 'n vieata.Tapu, Tecuciu.
4095. DacA cel tins cu untdelemn sfintit, deschide evanghe-

ha la un loc unde se afla cuvinte tiparite rosu, apoi se crede ca va tral.Bucovina.


4096. Ca sa trAesti mult, sa pui un ciolan Intr'un par.
Tapu, Tecuciu.

4097. Se crede c soacra cuiva, carele vine ca oaspe trite()


casA si afla pe casnici tocmai sezand la masA, va tral Inca
lung timp.Bucovina.
4098. Este tin gandAcel mititel, cat varful acului, care se
chiama paii. E ros si fraged. Daca-1 vezi de vreme, e semn
ca ai sa petreci la Pastele ce vine. --Tapu, Tecuciu.
4099. Boteaza-ti fetita cu numele de Eva, iar baiatul cu
acela de Adam. daca vrei sa aiba vieata lungA.Moldova.
4100. SA nu se stearga doi cu o petica, ca imbatranesc
iute.TApu, Tecuciu.
DCLV. Vierme.

4101. Pentru viermi la picior, sau In orice parte a corpului, se despica pielea cu pene cu tot dela un puiu negru si
se pune la viermi.Bogdanesti, Suceava.
DCLVI. Vin.

4102. Cand la masa se varsa vinul din pahar, e semn de


veselie.Ioneanu.
www.digibuc.ro

355

4103 Cnd din nebgare de seam vei vrs un pahar cu


bucurie si castig insemneazd.Ciulnita, lalomila.
4104. Cac la mas se vars vin, e semn bun, iar dac se
vars rachiu, e pagub5.--Grozesti, Mehedinji.
4105. Cnd forni cuiva vin sau rachiu in pahar, nu-i bine.
Brosteni. Suceava.
4106. Din vinul dela paus trebue s guste Intaiu preutul
apoi ceilalji crestini, cad se usureaz sufleful mortului.
I-Intescu.

DCLVII. Vineri.

4107. Vineri nu se face lesie, nici se foarce, nici se coase,


nici cmesi se spal, ca e ru de planii.- Stnca, Iasi.
4108. Vineria sau sfnta Vineri este o zi in care femeile se
ablin dela multe lacrart, precum: piepfnatul, mturatul In
cci crede c lucrnd vreun lucru
cas, facerea de
de acestea, li s'arat, adic5 femeia care lucr pleste ceva:
o cuprinde vreo boal, ii coace veun deget, i se arunc abuba, etc.Transilvania.
4109. Unele femei nu lucreazd vineri, fiind rau de boal.
Ioneanu.

4110. Spre vineri nu se zoleste, ca s fie ferit de primejdii.

Bucovina.
4111. Femeile nu cos vineria,

ca sa nu rmie oarbe.

Moldova.

4112. Vineria nu se zolesfe, cci se crede c sf. Vineri

Ora de oprit.Bucovina.
4113. Vineria nu se coase, nu se spal haine, nici se coace
pit, penfru c vine Vineria.--Sabolciu.
4114. Vineri e bine de injrcat copiii.-Tpu, Tecuciu.
4115. Joi noapfe s nu cosi nici s torci dela miezul riopii

c te apucd Vineria.Sabolciu.
4116. Se crede c acela ce line vinerile, este scutit de fur-

tuni.

www.digibuc.ro

356

4117. Se crede a fetele cari postesc vinerile, se vor marit mi curand.Bucovina.


4118. In vinerile din postul mare si din postul Pidormirei,
nu se coase, ca-ti cosi necazurile de gospodarie.Folticeni.
4119. In ziva de Vineria mare (sf. Paraschiva), nu se coase nimic, fiind rau de trasnet, grindina si boale de ochi.---Io nea nu.

4120. In Vineria seaca, sau Vineria mare de lang Pasti,


nu se da nimic afara din ograd, ca nu e bine.Moldova.
4121. Vineri, saptarnna patimilor, cei cari au curgere de
sange din nas, sa se raza, c li va trece; iar cei cari au
durere de cap, sh se spele pe el, caci II va scada durerea.

Ioneanu.
4122. Cine se scalda in Vineria seaca, inainte de a rasari
soarele, acela nu mai are boale in oase.Brosteni,Suceava.
DCLVIII. Vis.

4123. Cand te culci numarand, ai sa visezi ceva. Tatarusi,


Suceava.

4124. Toate visele visate sambt noaptea spre duminica,


se izbandesc.Ioneanu.
4125. Visurile in spre duminica, nu se izbandesc. Brosteni,
Suceava.

4126. Cand te scoli din somn, sa nu te uiti pe fereastra,


ca uiti visurile.Sevastos (Calatorli); Bucovina.
4127. Ca sa nu mai visezi, sa nu spui visele.--Bursucani,
Covurluiu.

4128. Daca viseaza cineva ca plange, se va bucura.Bucovina.

4129. Daca doarme cineva pe perna care a zacut un mort,


va visa pe acel mort.Bucovina.
4130. Daca visezi un mort care te supara, cla a doua zi o
ceapa de pomana, zicand: tine, de sufletul cutruia.Sevastos (Calatorli); Bucovina,
www.digibuc.ro

357

4131. Se crede cd dacd i se arat cuiva prin vis o femeie


strain& cernd apa, apoi o boala molipsitoare, care a luat
chipul ferneii, va venl asupra unui familiant de al visatorului si apoi acela va murl. Bucovina.
4132. Se crede ca daca se viseaz cineva sburnd, va sporI In cinste.
4133. Mergnd cu trsura, visnd, vei priml o stire supracioas.
4134. Dac visezi c bap pe cineva, vei capta oaspeli.
4135. De visezi ca vorbesti cu vreun preut, vei avea o

mare sarba.

4136. Paduchi In vis, linsemneaza bani.

4137. Se crede c dac viseaz cineva c mnnc pane


proaspt, i se va Intampla ceva nepriincios.
4138. Se zice ca daca viseaz cineva ceva ce-si talcueste
c este rau si Impartaseste aceasta altei persoane, acea per-

soan se zice ca ceea ce a visat este semn a bine si apoi


acel vis se va implin In bine.Bucovina.
4139. erpele In vis, arat vant; pestele, ploaie; oule arat zapada Brosteni, Suceava.
DCLIX. VitA.

4140 Se crede ca daca sare vaca sau oaia. care este a


fata, peste trunchiul sau penele dela lemnar, apoi falul se
naste cu buricul prin maiu, si nu traeste.Straja, Bucovina.
4141. Cnd vezi ca moare o vita, sa n'o Iasi netaiat, chiar
dac n'ai mnca-o, ca-i pacat si pentru ea cupful e ca lumnarea pentru om.Tapu, Tecuciu.
4142. Se crede c daca cumpr cineva o vita pentru tdiat, acea vita apoi va fi cu noroc.Bucovina.
4143. Animale negre e bine sa pi pe langa cas, pentru
ca aduc noroc.Bogclnesti, Suceava.
4144. Daca piere vreo vita la vreun gospodar, si i raman
www.digibuc.ro

358

ochii deschisi, apoi se crede c vor mai pierl si alte vite.


Bucovina.

4145. Cand ti-ai pus In gand s vinzi vreo vita, vinde-o


cat mai curand, ca sa nu te faci pagubas de ea, ceea ce se
Intampl usor.Tapu, Tecuciu.
4146. La praznice e foarte bine a pune la usa grajdului
zale (lant), ca sa treaca vitele peste ele Luncusoara.
4147. Se crede ca dac cade ziva de sf. George intr'o zi
de post, atunci va fi paguba In pripasi, adia In miei i vite.
Straja, Bucovina.
4148. Cand ai paguba 'n vite, sa iei sau dela una si sa-1
pui In fina care o dai Tiganilor, spuind: Nu dau Mina, ci
dau paguba din casa mea..Tpu, Tecuciu.
4149. Cine lucreaza in joule dupa Pasti si In zilele de Filipi, Dumnezeu porunceste lui sf. Petru s trimit din cateii
sai (lupi) sa li ia Cate o vita din curte.Ioneanu.
4150. Se crede ea Inspre seara Craciunului, a sf. Vasile,
Boboteaza si a Pastilor, vitele vorbesc Mire olalt, si-si destinuesc unde se afla comori ascunse in parnnt, despre
care se zice ca ar arde In spre sara acelor zile. -Bucovina.

4151. Cnd iei burca de pe foc. sa nu lesi urma sa steie


multa vreme, ca stai mult si bine cu vita In iarmaroc, Ana
sa vie unu s te Intrebe.Tapu, Tecuciu.
4152 Ca sa ti se vesteasca o vita furata, sa tragi noaptea
clopotul bisericei.Bursucani, Covurluiu.
4153. Cancl mugesc vitele prin bttur, au bun.. (Bunul
e cev bun de leac, dar nu se stie unde-1 tin vitele).Tapu,
Tecuciu.

4154. Cnd fat vreo vacd, camasa vitelului o da la cane


s o marince, de este voia stpanului ei s fac a doua
oar& vitel, iar de voeste sa faca vitic, o d la o ctea. In
locul unde a Mat vaca, se bate un tarus In pamant, In capul cruia se pune lnica i altele. Cand trusul se bate,se

www.digibuc.ro

339

zice: Cnd s'a face trg aice, atunci s se deoache vitelul


meu. Ioneanu.
4155. Se crede c vita nou fAtat va fi harnic5 sau lenesa

dup cum este omul care a venit cel de'ntiu la cas. Bucovina.

4156. S bagi de seam vitele cu ce fel de pr Iti priesc,


numai de prul cela s cumperi, c altfel nu-ti merge
bine.Tpu, Tecuciu.
4157. In sara ajunului sf. Andreiu se descnt sare, se
Ingroap sub pragul staulelor de vite, apoi a doua zi se
scoate si se d vilelor s ling, ca sa fie ferite de vrjitoa-

re.Ioneanu.
4158. Daca In dimineata de ajunul Crciunului si mai cu
sam al Bobotezei, vine In cas o femeie, vitele fattoare

vor fat pui de parte femeiasc5; de va fi brbat, de parte


brbteascA.Tapu, Tecuciu.
4159. Dup ce un copil este botezat, adus acas dela biserica, se pune pe o balig de vac5 din obor, apoi se duce
ma-sa si-1 ia de acolo. Aceasta se face ca s aiba copilul
parte de vite.Ioneanu.
4160. Cine tese smbt seara, nu are noroc la vite.--Tpu,
Tecuciu.

4161. Se crede ca nu este bine a cumpra niste boi, la


care ultima coast despre desert este mai scurt, fiindc ei
n'ar fi buni de prsil5.Bucovina.
4162. In ziva de Pasti s nu mnnci nici Lin fel de bucate.
afara de peste, ca s nu ai nevoie la vite. Ciulnita, lalomita,
4163. Oamenii se intovrsesc cu vitele lor la plug. Main-

te de a Incepe a ar, este uz ca s se arunce un ou at se


poate de sus, In aier, care dacd se sparge, cnd cade jos,
este semn c i tovrsia sau smbria lor cu vitele se va
sparge curnd.Straja, Bucovina.
4164. Vineria dup sf. Toader si In cea din urm mani, sa
www.digibuc.ro

se dea la ivte sare descantat, ca s nu li faca sf. Toader


vreun rau.Ioneanu.
4165. Cand vine popa cu caldArusa la Boboteaz, sa faci

dou pni, una mai mare si alta mai mica si sa le bagi in


test. Dup. ce s'au Copt, pe a mai mica o opresti, ca s'o dai
la vite, s'o mannce, iar pe a mare s'o dai popii.- Catane,
Doll.

4166. Vita neagra, cu pete albe pe spinare, tine-o, ca-i de


spor.Tapu, Tecuciu.
4167. Cnd se vinde o vita, este bine a pisca ceva par din
frunte si coada si a-1 pastra undeva si a zice ca vinde numai vita iara nu si norocul.Bucovina.
4168. Cand vinzi o vit, pastreza un smoc de par dela
dansa, ca sa ai noroc la altele.
4169. SA nu dai luni bors, ca-i rau de vile.
4170. Luni sa nu dai cu imprumut sare, gaz, usturoiu, ca-i
.

rAu de vite.
4171. SA nu mnnci bucatica din frigare, c-ti mor vitele.
4172. CAnd pleci la iarmaroc cu vitele, iesi iute pe poarta,

ca sa se poata petrece mai iute.--ppu, Tecuciu.


4173. SA nu iei paie de atalat focul din iesle, ca-ti strechie
vitele.

4174. SA nu tii ceaunul pe afara, c'apoi cu mare greu ier-

nezi vitele.Ppu, Tecuciu.


4175. Cand pleci cu o vita sa o vinzi, daca ea se balega
in curte, inainte de plecare, sa stii ca o vinzi.Valcea.
4176. SA nu faci tevi cu vartelnita noaptea, ca-ti mor vite-

le.Catane. Dolj.
4177. Daca ai luat oala dela foc, ia-i pocrisul, ca-ti mor
vitele innadusite.Tapu, Tecuciu.
4178. Cand cineva pierde vitele, atarna o secure de lemnele cosului, scoate trei carbuni rositi din foe si pune o oawww.digibuc.ro

361

15 cu gura la vale peste ei ; se mai ia pieptenii dracului si-i


inclesteaz5 Ufl cu altii, zicnd AO s stea inclestate gurile fiarelor selbatece. Astfel scapi vitele de primejdie
Creasna, Gorj.

4179. Nu tinea hrburi prin bttur, c5 zac vitele de picioare.Tpu, Tecuciu.


4180. Dac ai pierdut niscaivA vite si le apuc noaptea in
pdure, ca sa nu ti le mnnce lupul, ia securea cu ochii inchisi i pune-o pe cog, caci atunci si lupul va trece cu ochii
cnd se va intlni cu vitele si nu le va vedea, ca s
le mnnce.Coplcioasa, Gorj.
4181. Cine lasa gunoiul trei zile dup u$, vitele aceluia
vor face vierrni.Tpu, Tecuciu.
4182. Ziva sf Apostol Filip (11 octombrie) si a sf. Chiriac
se tine pentru aprarea vitelor de fiar Mpitoare si de primejdii. Unii tin la Filipi o zi, altii insa trei Filipi dearndul.
--Straja, Bucovina.

4183. S nu mnnci din frigare sara, ca-ti mnnc lupii


Patten, Putna.
4184. Aluatul si cntariul s5 nu-1 lagi s doarm5 prin sat,
ca-ti mnnc lupii vitele.Catane, Doll.
4185. De dai sare sau otet dup asfintitul soarelui, ii cu
primejdie pentru vite, din pricina lupilor.Covurluiu.
4186 S nu cauti vitele pierdute mncnd, c ti le mnnc5 lupul.Copcioasa, Gorj.
4187. Sara nu e bine s5 dapeni, cA se dapn5 vitele din
btturd. Vlcea.
4188. De ai prpdit o vita, pune o piatrd in tureatca unei
ciobote si o leagd la gur, c5-i ferit de jig5nii. Covurluiu.
4189. In ziva de sf. George se aprind focuri vii la fiecare
gospodar, iar mai ales pe la grajdurile vitelor. Focurile vii
se fac a$, ca se freac un bt Mire doua scnduri atta
timp, pria ce se aprinde. Unii poartd atunci vitele lor prin
foc, ca st, nu fie muscate de gngnii.Straja, Bucovina.
vitele.

www.digibuc.ro

362

4190. Femeia care vrea sA nu se atingA lupul de vitele sa-

le, leagd un ac cu at de mntw donitei,

poartA atArnat

de donit, cAt vrea.--Revista Tara nou., 1888.


DCLX. Vita.

4191. Cel care sclete vita de struguri, s sAdeasc5 din


furat, cad aceea va fi roditoare i cu cA$tig. loneanu.
DCLXI. Vita
3192. Unui vitel i se pune numele zilei In care e ftat, ca
s triascA.Ioneanu.
DCLXII. Vorba.
4193. Ca sA poat vorbi copilul degrab, i se d s mAnAnce One dela cer*itor. Bucovina (Marian, NWerea).

4194. Und vorbe*ti de cinevA, s tot te uiti pe la u6.


Tpu, Tecuciu.
4195. CAnd pomeneti in vorbA pe cinevA, far s vrei, e

semn ca acela te dorete

se gnde*te la tine Stnca,

4196. CAnd te ia gura pe dinainte i In loc s strigi pe cineva,ll botezi fel *i chip, pAn nimere0i, e semn cd multi
te indrgesc.--Tpu, Tecuciu.
DCLXIII. Vrabie.
d
4197. La Crciun se mnnc vrbii, caci se crede
putere.Slobozia, Vla*ca.
4198. CAnd vrbiile ciripesc mult In fata casei, fac a sfadA.TApu, Tecuciu.

5199. Cnd cAnt vrbiile toamna, are 's ploaie.Parpanita, Vasluiu.

4200. CAnd se scaldd vrAbiile i ginele in colb, are s


ploaie. Holda, Suceava.
DCLXIV. Vrajitoare.
4201. Femeia care ia mana dela vaci, nu putrezete.Holda, Suceava.
www.digibuc.ro

363

DCLXV. Vraja.

4202. Sara dupa cina, la ajunul Crciunului, strange fata

din cas de pe mask si ia toate lingurile in mna si iese


cu dnsele afar, pe cari le scutur apoi in mn si asculla din care parte latra cnii, creznd ca dintr'acea parte vor
sosl pefitorii.Bucovina.
4203. In presara anului nou, numra fetele ell ochii legafi,

parii din gard, pand la nou, iar pe al noulea il leagd cu


un fir de lane.* rosie, ca a doua zi sa-1 cunoasd. Dac
parul cel legat este cu scoarla, apoi barbatul acelei fate va
fi avut, iar dad parul este cojit, atunci barbatul ei va fi sarac.Straja, Bucovina.
4204. Seara In ajunul sf. Vasile, fetele pun intFun vas cu
apa, o crac de busuioc si una de mar, apoi o par de argint cu punte, lasindu-le astfel Wand dimineafa. ca noaptea

sa viseze pe tnrul ce va hid in csatorie. Dad impreund


cu tnarul viseaz verdeaf, va fi mult norocoask iar de va
visa bivoli, acesta e semn ru si umbl dup vrjitoare s-i
desfa ca .I on ea n u.

4205. Fete le cari voesc sa stie cnd se vor mrit., merg


in ziva de sf. Vasile in grajd, imping cu piciorul in vaca cubcata, zicnd: In ist an; de se scoal vaca, apoi se crede d

respectiva se va marita in acel an; dad ins nu, o impinge


iar, zicnd: la anu, etc., pang se scoal vaca.Bucovina.
4206. In presara anului nou, fetele isi ceard viitorul, as:
CA slobod un ban, de sus, inteun sahan .plin cu apa, dup
ce au fcut peste ea de patru ori semnul crucii. Dad sare
banul din sahan, atunci este semn ca doritoarea de a sti
viitorul se va marita sau va mud in anul viitor, dupa cum
se pune intrebarea. Dad banul rmne In sahan, atunci Ondul ei nu se va implini in acel an.Straja, Bucovina.
4207. In seara de ajunul sf. Vasile, fetele mari pun pe o va-

tra ars dou fire de pr de porc ursite, unul cu numele fefei si altul cu al tnrului ce voeste a ILIA in cstorie, i
www.digibuc.ro

dac firele de pr arzind, se impreuna, atunci fata va lu in


castorie pe acel tnr, jar altfel, nu.Ioneanu.
4208. In dimineata de sf. Vasile fetele mari torn plumb topit In apa, ca sa-si ghiceasc norocul. Ioneanu.
2209. Seara, In ajunul Bobotezei, fetele mari pun o craca
de busuioc uscat pe ghizdurile putului, apoi se gndesc la un

flcu pe care voesc al lu in csatorie, si dac dimineata


va Os) acel busuioc umed, it va tub, iar altfel, nu.Ioneanu.
4210. Seara, In ajunul Bobotezei, mai multe fete pun busuioc prin gard si dimineata al cui va fi cu brum, aceea
ia brbat bogat, iar fart bTuma, 11 va lua sarac.Ioneanu.
4211. In ajunul Bobotezei, fetele mari pun mrgelele ce
port la gat, pe pragul uii, ca s paseasc preutul peste ele.
and vine cu botezul, apoi le ia si le pun la gt, ca s se
mrite curnd.--Ioneanu.
4212. Fete le cred c dac vor clca in ziva de Boboteaz,

dupa ce a sfintit preotul apa, In urma lui, apoi se vor mrit curnd. Bucovina.
4213. Sara, inainte de sf. Andreiu, se strang mai multe fete si fac niste boturle de aluat sau mmliga cu unt sau oloiu, insemnndu-se care a carei sunt, i apoi se las in cas mta casei si a careia boturle le mnnc, de aceea se
crede Ca se va mrith in acel an ; dac ins mata nu mnnc nici unul din acele boturle, apoi nici una din acele
fete nu se va marita In acel an.Bucovina.
4214. In ajunul sf. Andreiu, se pun in finda dou strachini
si sub una un stergar, iar sub cealalt o basma ; dac ridica fata strachina cea cu stergarul, apoi se crede ca se va
marit; daca cea cu basrnaua, apoi se crede Ca nu se va
mrita. -Bucovina.

4215. Fetele umbl pe la case, ascultnd pe sub feresti ce


se vorbeste in cas; dac aude zicndu-se cuiva s acl,
crede c nu se va mrit in acel an; daca aude ca cum se
trimete pe cineva din casa, se crede c se va marit. Stanca, lasi; Bucovina.
www.digibuc.ro

365

4216 Fata aruncd un papuc sau o ciobot peste cas, si


crede c mirele ii va sosl din acea parte a satului, in spre
care este indreptat vrful papucului. Bucovina.
4217. Fata face cloud strchinuti de ceard, in mijlocul lor
pune cte o luminit, si pune aceste strchinuti in cloud margini opuse pe o strachin cu apa ; aprinde luminile, pe care le a menit, una ea si alta flticaul dorit, si dacd aceste
strchinuti plutind pe ap, se intlnesc, se crede cd cei doi

se vor lu, iar dacd nu se intlnesc, nu se vor laBucovina.

4218 La zi inti martie se ursesc prieteni si rude, cele


nou babe, ate una de persoand, numindu-se zilele In care
sa fie fiecare ursit, si cum va fi timpul (luminos, noros sau
posomorit), in ziva unui ursit, as ii va fi si inima lui tot

anul.Ioneanu.
4219. Se crede cd dacd o fata vrea ca un flack' s vie si
sd o iee de sotie, isi ajunge scopul, daca fura in sara sf.
Andrei sau sf. Vasile, un rasteu si invAleste focul de pe vatr cu dnsul, si apoi iesind afar, II aruncd peste casd.
Bucovina.

4220. Fete le cele mari, dup ce isprvesc de tesut pnza,


se incalec pe slobozitor si ies afard ; numele ce-1 va auzl

strigndu-se de cinea acela va fi numele mirelui.Stnca,


Iasi.

4221. Se crede ca nu e bine a da cuiva un lucru avut pe


sine la cununie, c'apoi i se d aceluia si norocul, si apoi acel lucru se poate intrebuint la diferite vraji.Bucovina.
4222. Flacdii si fetele cred cd cucul li va spune ori de se
vor insur sau mdrit in acel an, sau mai trziu, si zic auzinclu-1 cantnd: Cucule, cnd md voiu insur (sau maritt)?

Tace el, apoi se crede cd se vor cdstorl curnd; dacd ins


cnt, apoi se ia seama de Cate ori cnt, si zic c dupa
attia ani se vor cstorl. -Bucovina.
4223. Se crede cd o fata care voeste s placa la flcdi si
s fie cea inti 'in joc, trebuie s mearg lute() duminec
www.digibuc.ro

366

de frupt, cu md-sa, imbraeate frumos, in camp, ducand cu


sine in traistd, pane, sare si rachiu, si sa sape acolo matrdgunk iar In locul ei sa puie acele lucruri ; Intrunindu-se acasa, fata trebuie s duca tot drumul mdtraguna pe cap, si
sd se fereasc. att la dus ct i la intors, de sfad ori ocara. Intrebata de cineva ce duce, sa nu spuie adevdrul, cad
atunci mijlocul acela n'ar mai Oita nimic.=Bucovina.
4224. Ca sd fie jucate mult, fetele fac aceste vrji Poart
cu ele o crenguld dela pomul de pe care s'a prins vreun
roiu.

4225. Vralesc pne, zahar, i dau flcllor sa mnnce.

4226. Intr'o ulcica cu apa neinceputd se pune busuioc, un


ban de argint, i o coadd din pana de pun, i Inainte de a
merge la joc, se spal cu acea ap, jar busuiocu'l si pana
de paun se pune In bru.
4227. Inainte de a merge la joc, tsi 1ncleteaz mnile, le
pleaca jos si le calcd cu piciorul drept ; apoi fata merge pna la prag i iar le calca cu piciorul drept.Bucovina.
4228. Ca o fatd s fie jucata de un anumit flcau, i apoi
luat de el de sotie, fata ia Inteo smbt sara un cutit si-1
1nfige, rostind niste versuri, In pmnt, la un corn de cas,
trede ca apoi flacaul dorit, o va pica i lu de sotie.
Bucovina.

4229. Unii freaca cte o pisica la urechi, zicnd: .Pisicutd


miorldit, daca cutare va lu In csatorie pe cutare, s te
scuturi, s te bucuri, iar de nu, s stai pe loc ca turta 'n
foc.; daca pisica se scutur, se implinesc cele ursite, iar de
va sta locului, nu se 1mplinesc.Ioneanu.
4230. Fata care voeste sa plac la un anumit fracau, ia o
ulcicd, o Intoarna cu gura 'n jos si pune pe fundul ei ctiva
carbuni i rosteste apoi o formula anumit, i crede ca facnd as, isi ajunge scopul.Bucovina.
4231. Fata care voeste ca un flcau s o iee de sotie, ia o
cheutoare dela cmesa lui, se Impresur cu ea de trei ori,
www.digibuc.ro

367

zicnd : Cum nu poate capul lr trup

trupul frd de cap,

a s nu poat cutare fard de mine. i poarld cheutoarea


tot una la sine, i crede c apoi flcul a* o va iubt, c o
va lu de sotie. Bucovina.
4232. Unii au obiceiul c ImbracA anume cev pe dos, ca
s nu se prinda vrjile.Sevastos (CAlatorli).
4233. Fetele poart, Intre mrgele la grumaz i stupitul
cucului, ca ele s placa i sa joace.Bucovina.
4234. Fata care este In vrsta i nu-i cere mna nici un
tnr, cnd vede pe cineva altoind vreun porn, se duce noaptea i fur acel altoiu, zicnd : Pe aceste dou prti de pom
de neam deosebit, nu va las s v uniti, c In locul Ubstru
sd m unesc eu cu un alt altoiu de neam domnesc, citel a-

a fost dat, i de Dumnezeu lsat loneanu.


DCLXV1. Vrajitoare.

4235. Femeia care ia mana vacilor, nu putreze*te.- Holda,


Broteni.

DCLXVII. Vreme.

A.Prevederea limpulvi In ajunul anului nou.


4236. Poporul 41 face la anul nou un propriu calindar spre
a cunoate tempestatea anului viitor, In urmtoriul chip : In
presara anului nou, se iau 12 pod tot una de mari de ceapa, care se pun pe mas, i In ele ate putin sare mare,
pisat, i fiecreia goci i se d numele unei din cele
luni ale anului. In dimineata anului nou, se cearc care din
gaoci are mai multd ap, crezindu-se c acele luni vor fi
ploioase, iar care gaoci vor fi uscate, ca acele luni vor fi
secetoase. Bucovina. B.Semne de vni i furluni cu prime/die.
3237. Daca sburd vitele i boloncesc, cnd se mn la
apa, sau cnd se Intorc, este seme c va fi o furtunl mare.

Bucovina.
4238. Cnd visezi serpe, are s fie vnt. Holda, Broteni ;
Popeni, Tutova.
www.digibuc.ro

368

4239. Dac mfele sar si se joacA prin cas, este semn a


furtun. Bucovina.

4240. Cnd fulgera flind (ca lumina dela un foc grozav),

are sa fie OM i ploaie mare.Parpanifa, Vasluiu.


4241. Cnd se rosesc nourii la apusul soarelui, e a vnt
Brosteni, Suceava.

4242. Cnd vitele mugesc si se uit in sus, e semn de


cumpan mare.Brosteni, Suceava ; Sevastos (Cltorli).
4243. Dac dimineala, in perdea, oile se bat cap in cap,
are sa bata vntul in acea zi.Stnca,
4244. Se crede ca dac se viseaz5 cai, va urrri o vreme
vntoas5. Bucovina.

C.Semne de brurn.
4245. Se crede c daca n'a fi brum pand la Tierea capului sf. loan BOteztorul, apoi nu va fi curnd.--Bucovina.
4246. Cnd rupi calinele, bate bruma de vreme. Sevastos
(Cltorli).

4247. Se crede c daca se cltoresc cucoarele in vreo zi,


inainte de Ziva Crucii, in noaptea acelei zile va fi brurn.
Bucovina.

D. Semne de frig.
4248. Cnd se vr mfa in sob& sau in cuptor, ii a frig.
Sevastos (Cdlatorii); Holda, Suceava.
4249. Se crede c dacA sgrapfand mla la 110. va urrna
mare frig.- Bucovina.
4250 Toamna, cnd pifigoii, ciocrlanii vor fr1 pe lng5

cas, ocoale, etc., e sernn sigur c frig o s fie in scurt, si


chiar ornt o sa cada.
4251. Dac ies mustele i furnicile inainte de ziva sf. Alexie, e semn c va mai fi frig. Bucovina.
4252- Cnd cnt huhurezul, are s5 fie frig.Parpanifa,
Vasluiu.

www.digibuc.ro

369

4253. Cnd zgrie mla eogolina cu unghia, face a frig.


Tapu, Tecuciu.

E. Semne de ger.
4254. Dac cntd cocosul iarna spre sar, va fi ger.Bucovina.

4255. Cnd iarna vrAbiile caut loc de acivare pe sub siresina casei, va fi ger.Brosteni, Suceava ; Parpani1a, Vasluiu.
4256. Dacd visezi peste, va fi ger. Bucovina.

4257. Cnd se inrosjsc tare pirosteile in foc, are g fie


ger.--Zorleni, Tutova.

F.Semne de ninsoare.
4258. Cnd visezi luptd. Podul-Turcului, Tecuciu.

4259. Cnd visezi oi.Holda, Suceava.


4260. Cnd asudd ferestile.Ttrusi, Suceava.
4261. Cnd umbra multe cioare sburnd pe sus.Holda,
Suceava.

4262. Cnd infloresc florile toamna, are s ningd de grabd.


Holda, Suceava.
4263. Cnd se strng mai multe vrAbii la un loc i sboa-

toate din loc in loc, iar cnd stau in copaci, cnt cu


i ciripesc, are sa ning5.Holda, Suceava.
G. Semne de viscol.

sgomot

4264. Cnd sburd oile, are s viscoleasaHolda, Suceava.

4265 Cnd stau multe vrbii pe gunoiu l ciocotesc, are sd


viscoleascd.Parpanita, Vasluiu.
4266. Cnd iarna vueste codrul tare, e semn de viscol.
Stnca, Iasi.
4267. Miele de aleargd prin casd si se joacd, ii viscol
Sevastos (Cdltorli).
4268. Vntul tare de rsrit, aduce zloald. TAtrusi. Suceava.
A. Gorovei, Superstifii.

24.

www.digibuc.ro

370

IL Semne de seceiti.
5269. Toamna de va tuna si fulger, e semn ca primvara va fi secetoas.Stnca, Iasi.
4270. Daca rasare soarele ca urechi, va urma seceta.
4271. Daca vara se fac vrtejuri de aer, va urma seceta.
Bucovina.

4272. Daca este secet mare, este bine a slobozi icoana


Maicei Domnului in apa din fntn, unde sa ramaie pana

a doua zi, si apoi de sigur va plou.Bucovina.


4273. Cnd se fac vrtejuri de vnf, are sa fie seceta.

Dolhasca, Suceava.
4274. Cnd ploua in Vineria mare, are sa fie anul sece-

tos.Valahia morava (Burada).


4275. Cnd luna se arat rosie imprejur, are sa fie seceta.
Dolhasca, Suceava.
4276. Cnd sunt multi gndaci, e semn de seceta.Tapu,
Tecuciu.

1.Semne de vreme bun&


4277. Daca cnta grierusii noaptea, esfe semn a vreme
buna.Bucovina.
4278. Cnd ies multi !Hied, e semn de vreme buna.-Hntescu.

4280. Daca dupa ploaie norii se lasa In jos, de par'ca ating


dealurile, e semn de vreme frumoas5.--fintescu
4282. Cnd asfinteste soarele in senin, va fi vreme buna.
Holda, Suceava.

4283. Daca isi spal mta fata si se uita prin fereastra, se


zice ca va fi vreme frumoasa.Bucovina.
4284. Cnd se uita mta la us& are sa fie vreme buna.
Dolhasca, Suceava.
4285. Cand soarele n'a asfintif Inca peste fot, si a cazut

roua groasa, va fi vreme buna.Holda, Suceava.


www.digibuc.ro

371

4286. Dac umbla gainele pe cnd plou, se zice a se va


rsbun.Bucovina.
4287. Cnd apele curgtoare huesc plcut si lin, va fi vreme bun5.Holda, Suceava.
4288. Cnd rsare soarele frumos, are s fie vreme bun
in acea zi.Dolhasca, Suceava.
4289. Se crede c dacd se tree toate bucatele puse pe mas, va urrn un timp frumos.Bucovina.
4290. Cnd cerul e senin spre miaz-zi, are s fie vreme
bun.Dolhasca, Suceava.
4291. Cnd cnt cucosul la culcare, se Indreapt vremea.
Ho Ida, Suceava.
4292 . Cnd se suie mta pe fereast si sede acolo mult,
are s se indrepte vremea. Holda, Suceava.
4293. Cnd cnele se culcd pe omt, are sa fie cald.
Parpanita, Vasluiu.

4294. Cnd cocostrcii stau pe ses, are sa fie cald.-- Dolhasca, Suceava.
4295. Cnd visezi foc, a doua zi are s fie cald.Parpanila, Vasluiu.
4296. Cnd zburd mieii, are s fie cald.Dolhasca, Suceava.
4297. Daca dupa vreme rea, cade ceat, vremea se va In-

drepta.Hntescu.
4298. Cnd sar pestii dup musculite, are s fie cald.--Parpanita, Vasluiu.

4299. Cnd doarme mta pe pat, are s fie cald.--Dolhasca, Suceava.

4300. Cnd mta-si spal fata si se uit spre fereast5, e


semn de vreme bund.Sevastos (Cltorli).
4301. Cnd vrbiile se scalda in colb, vestesc vreme bun.- Brosteni, Suceava.

www.digibuc.ro

372

J.---Semne de schimbarea vremii.


4302. Cand se scoal mAta de pe pat si se trnteste in
mijlocul casei, ii a molosag.Sevastos (CdTtorii).
4303. DacA mta se tologeste drept in miljocul casei, este
semn cd va fi molosag.Bucovina.
4304. Cnd pisica se linge, insamna moin. Ciulnita, lalomita.

4305. CAnd e ger si cnele se tvleste, e semn cd. vremea se va muid. Brosteni, Suceava ; Stnca,
4306. Daca cntd cocosul trite() zi de iarnd necontenit, a-

poi -se tine de semn ed va urmb molosag.Bucovina.


4307. Sldninele din pod dacd incep a lcrm, e semn cA
vremea are sd se moaie,si are s ning sau are s ploaie.--StAnca,

4308. Cnd cnele se d de-a tvAlucul pe oindt, are s


se moaie vremea.Jud. Suceava.
4309. Cnd iarna va sufla vnt din spre ocnd, vremea se
moaie i omtul se topeste. Stnca,
4310. Cnd soarele catd 'napoi la asfintit, se va indrept
vremea. Brosteni, Suceava.
4311. CAnd sboar ciorele in cArduri, ba in sus, ba in jos,
ba se invArtesc, apoi se crede cd se va schimbA vremea.
Bucovina.

4312. Cnd sboar vulturii lin, are sa se schimbe vremea.


Zorleni, Tutova.
4313. CAnd arde funigenea de pe horn, se schimb vremea.

Holda, Suceava.
4314. DacA cnt cocosul la amiazdzi, se va schimbA vre-

mea.Bucovina.
4315. Cnd cnt cocosul inainte de miezul noptii, are sd
fie.

Suceava.

4316. CAnd cocosii cntd intru una, se va schimb vremea.

Brosteni, Suceava.
www.digibuc.ro

373

4317. Cnd se suie cocosul in ptul devreme sara; si cant& se va schimbd vremea.

4318. Cnd luna-i in farealam, are s fie vreme rea. Parpanifa, Vasluiu.

4319. Cnd se vd trei sori pe cer, are s fie vreme rea.


--Parpanifa, Vasluiu.

L. -Semne de stricarea vremii.


4320. Cnd sfrsitul soarelui se face in nori, vremea se
va striaCiulnifa, lalomila.
4321. Cnd fresc vrbiile, are sd se strice vremea.Tdtrusi, Suceava ; Sevastos (Cltorli).
4322. Cnd vin vrbit i ciocnesc la fereastr, aratd vre-

me rea.Jud. Suceava.
4323. Cnd paserile se isbesc iarna in feresti, sau se vra
prin suri, are s vremuiascd.Brosteni, Suceava
4324. Cnd tree cioarele In stoluri mari, fac a vrema rea.
Bogza, R.-Srat.

4323. Cnd sburd vitele, e semn c vremea se va stricd.


Brosteni, Suceava.
4326. Cnd porcul duce paie 'n gurd si-si face brlog, yes-

teste vreme rea.Jud. Suceava.


4327. Cnd mustile pisc rdu, e semn de vijelie.Hnfescu.
4328. Cnd hueste pddurea, Ii semn cd are sd se strice
vremea. Ttrusi, Suceava.
4329. Cnd te mnned urechile, e a vreme rea.Brostent,
Suceava ; Ttdrusi, Suceava.

4330. Cnd fug negure in sus, are sd se strice vremea.


Ttrusi, Suceava.

4331. Cnd e ceald mare pe pduri, se va strica vremea.


Brosteni, Suceava.

4332. Cnd arde fundul ceaunului, va vremul.Brosteni,


Suceava; Thtrusi, Suceava; Sevastos (Cldtorli).
www.digibuc.ro

374

4333. Se crede ca aaca sare mata prin cas, va urma vreme rea. Bucovina.
4334. Cnd ciocrlanul se isbeste in fereast, va fi vreme
rea.Brosteni, Suceava.
4335. Cnd se scald ratele pe uscat, se stric5 vremea.
Vlcea.

4336. Dac rtele scaldndu-se in vreo !AU& aleargj sau

se cufund, apoi se crede c5 va urma o vreme rea.Bucovina.

4337. Cnd umbra' muste pe lng foc, mai ales toabe, atunci se strica vremea.Holda, Brosteni.
4338 Daca Il mnnc pe cineva spatele, se crede ca" va
urma vreme rea Bucovina.
4339. Cnd hueste hornul, e semn ca se strica vremea.
Bursucani, Covurluiu.

4340. Cnd se aprinde funinginea dela gura cuptorului, are s vremuiasca".Jud. Suceava.
4341. Dacd vuesc tciunii aprinsi in sob, va fi vreme rea.

Bucovina.
4342. Cnd ies broaste si r me prin ograda, va vremul.
Brosteni, Suceava,
4343. Daca asud ferestile, se va strica vremea. Bucovina.
4344. Cnd furnicile ies prin cas, are s vremuiasca.
Brosteni, Suceava.

4345. Cnd cnt cucuveicele urit, pe vreme frumoas, se


va stricA vremea.Sevastos (Caltorli); Ttrusi, Suceava.
4346. Caciula, colocul i cmasa s nu le intorci pe dos,
a se intoarce vreretra.Vlcea; Ciulnita, lalomita.
4347. Sp crede
daca cineva, de si a dormit noaptea
destul de 'bine, cade de somn, va urma o vreme rea. --Bucovina.

4348. Cnd mustele ciripesc, porcii strng straluri, ciorile


se slrng in stoluri i gresc sburnd, cnd pitigoiul cnt,
www.digibuc.ro

375

pserile de uscat se scald in trn si se giugiulesc, cnd


pisica se spal, cnii se joaca, puricii ciupesc, cnd rmele
ies pe uscat, caii se incur, sarea prinde asudeal, furnicile ies de-asupra musuroiului, si rndunelele sbor la inltimi
prevestesc c timpul se va schimbA, incepnd ploi
furtun. -Ioneanu.

M.-Semne de ploaie.
Sunt semne c va plou, cnd:
4349. Soarele arde tare.-Holda, Brosteni ; Bucovina ;
pu, Tecuciu.

TA-

4350. Soarele este ingrdit (gulerat).-Bucovina.


4351. E gean la rdsrit, i nouri la sfintit.-Tpu, Tecuciu.
4352. La sfintit soarele se uit inapoi.-Bucovina.
4353. Cnd cerul e plin de nour.-Dolhasca, Suceava.
4354. Cnd sfrie luleaua.-Vlcea.
4355. Cnd broastele i buratecii orcesc.-Dolhasca, Suceava ; Bogza, R.-Srat.
4356. Cnd cnt boul lui Dumnezeu.-Degerati, Mehedinti.
4357. Cnd visezi peste.-Tpu, Tecuciu.
4358. CAnd se strng multe cioare la un loc si croncnesc.-Dolhasca, Suceava ; Bucovina.
4359. Cnd cant cocosii ziva. -Dolhasca, Suceava.

4360. Cnd se scald vrbiile in colb.-Dolhasca, Suceava;


Holda, Suceava.
4361. Cnd cnt vrbille toamna.-Parpanit a, Vasluiu.
4362. Cnd mtele se ling pe cap. Catane, Dolj.
4363. Cnd albinele joac In aer. -Tpu, Tecuciu.
4364. Cnd te mannc5 cAlcile.-Tpu. Tecuciu.
4365. Cnd ratele i gstele bat cu aripele in pamant Dolhasca, Suceava,

4366. Cnd se scald rtele in apa, btand din aripi.


covina.

www.digibuc.ro

Bu-

376

4367. CAnd ginele se suie In ptul si se ciugulesc. Lespezi, Suceava.


4368. CAnd cnt huhurezii.--Dolhasca, Suceava.

4369. CAnd cnt cucul seara.Rudeni, Arges.


4370. CAnd cntd mult hulubiii.Dolhasca, Suceava.
4371. Cnd cntA pitigoii strnsi la un loc.Bucovina.
4372. Cnd cnt prigorea.Parpanita, Vasluiu.
4373. CAnd doi sau trei cocostrci se InvArtese In aer.
Bucovina.

4374. Cnd se bat doi berbeci cap In cap. Mrginesti, R.Srat.

4375. Cnd umbl cArduri de cocostArci.Dolhasca, Suceava.

4376 CAnd te mnnc5 unechile.Ciulnita lalomita ; Holda, Suceava.

4377. Cnd faci bubusoare'multe pe mni.Bogdnesti.


Suceava.

4378. Cnd Iti asud mnele.--Holda, Suceava


4379. CAnd rndunele sboarA mereu pe aproape de cas.
Dolhasca, Suceava.

4380 Cnd oile sbiar si se bat.Dolhasca. Suceava.


4381. CAnd broasca tAstoas cArcAie In ban. VAlcea ; Catane, Dolj.
4382. Cnd asud ferestile.--Dolhasca, Suceava; Bucovina.

4383. CAnd se umezeste sarea. -Holda, Suceava; Dolhasca, Suceava.

4384. Cnd se vars solnita cu sare. Tpu, Tecuciu.


4385. Cnd se tArAsc rmele pe pamnt.Dolhasca, Suceava.

4386 Cnd se scutur oile mereu. Dolhasca, Suceava.


4387. Cnd umbl furnicile pe drum.- Dolhasca, Suceava;
Parpanita, Vasluiu.
www.digibuc.ro

377

4388. Cnd ies furnicile din cuiburile lor si car trn.


Bucovina ; Tpu. Tecuciu.
4389. Cnd furnicile fac musuroaie mici pe IngA drumuri.

Bucovina.
4390. Cnd purecii mnnc tare pe cineva.Bucovina.
4391. Cnd arde sgura de pe fundul ceaunului. Holda, Suceava.

4392. Cnd se vd scntei pe fundul ceaunului. Dolhasca,


Suceava; Ciulnita, Ialomita ; Brosteni, Suceava.
4393. Cnd arde ceaunul vara.Ttrusi, Suceava.

4394 Cnd oalele dau in foc Bucovina.


4395 Cnd ard pirostiile pe foc. Tapia, Tecuciu.
4396. Cnd scapr din senin.Tdpu. Tecuciu.
4397. Cnd mta toarce. Tpu, Tecuciu.
4398. Cnd se linge mta Pdureni, Putna ; Bucovina;
Tpu, Tecuciu.

4399 Cnd milta ii ascute unghiile.Parpanita. Vasluiu.


4400. Cnd fumul din hogeag se imprstie pe Omani.
Bucovina.

4401. Cndluna e cu coarnele in jos. Tpu, Tecuciu; Maia,


Ilfov ; Brosteni, Suceava.
4402. Cnd fulger spre apus. Bucovina.
4403. Cnd mascurii iau paie in bot. Bucovina.

4404. Cnd fulger imprstiet, are s ploaie mai mutt.


Holda, Suceava.

4405. DacA plou5 si se fac bulbuci, va plou mai mull.


Bucovina.

4406. Dac incepe lunia a plou, plou o sptmn ; daca


incepe joia, tine dou sptmni. Bucovina.
4407. DacA a lost toat ziva inourat si a plouat, iara sara
arthdu-se soarele ros inainte de apus, va dur timpul ploios mai mull timp. Bucovina.
www.digibuc.ro

378

4408. Dac se arat, pe cand ploua, curcubeu pe cer, apoi

se crede c ploaia va incetd.Bucovina.


4409. Cnd plou tare si vrei sa stele, sa pui un topor afara in ploaie, cu ascutisul in sus si s zici: Cum sta toporul acesta cu ascutisul in sus, asa sa steie si ploaia. Holda, Suceava.

4410. Cnd ploua, s bagi sare in foc,

ca

sta

ploaia.

Vlcea.

4411. Dac ploua multd vreme, e bine a arunca urzica aprins in fntna si ploaia va inceta.--Bucovina.
4412. Daca vrea cineva ca sa ploaie, sa ieie o cruce dela
un mormnt din lintirim, s'o puie In ran, iaz, lac, iar de-asupra s puie ctiva bolohani pe dnsa si s'o lese acolo si
indat incepe a plonk Cate zile va sta crucea in ap, attea
zile va ploua. Daca vrea sa inceteze ploaia, atunci sa ieie

crucea din ap si s'o puie la loc de unde a luat-o. Holda,


Suceava.

4413. Cnd nu plou, s torni apa pe cne.Gainesti, Suceava.

4414. Copiii cari au ochi verzi, sa ia cte un mosor, sa


se uite prin el pe cos si apoi s sufle in foc, cnd este nor,
ca st ploaia. -Catane, Dolt.
4415. Cand nu plou, sa zgandresti furnicile in mosinoiu.
Gainesti, Suceava.

N. Samna generale.
4416. Se crede cd daca este in ziva anului nou chidie, a-

nul va fi roditor.Bucovina.
4417. Dac in ziva de sf. Trifon (1 Februar), carula 11 zic
i Trif cel nebun), nu este ornat, apoi se crede ca se va
pune; daca ins atunci este ornat, apoi se va sparge. -Straja,
Bucovina.

4418. Dac vrernea la Boboteaza este geroas, dup iesirea cu lordanul se va rnuia; dac vrernea a fost rnolosaga,
se va inaspri. Brosteni, Suceava.

www.digibuc.ro

379

4419. Cum va fi in ziva de sfinti (9 Mart), a va fi toat


primvara.-Broteni, Suceava; Straja, Bucovina.
4420. Se crede cd cum e in ziva de Bunavestire, ad va fi
i In ziva de Pati -Bucovina.
4421. Daca in zina de 40 de sfinti va Ingheld si va fi frig.
e semn c va fi frig si va inghet pn in ziva de sf. Gheorghe.-Stnca. Iai.
4422. Cum va fi in ziva de Florii, asa va fi in ziva de
Pati. Stnca, Iasi; Broteni, Suceava ; Bucovina.
4423. Cum va fi vremea in _ziva de Ovidenie, as va fi
toatd iarna.-Ttrui, Suceava.
4424. Dacd in ziva de Macinici va bate vntul, saL.: va fi
linite, aceea vrerne va fi 40 de zile in urmd.-Ciulnita, lalomita ; loneanu.
4425. Daca fund dupd Simion Stlnicu, e semn de toamnd
lung5. -Brosteni, Suceava.
4426. Cnd bufnita prin luna februar va cnt. e semn de
primvard timpurie. Ciulnita, lalornita.
4427. Dacd cnt pitigoii vesel In luna lui Faur, in curnd
se va disprmvrd.-Bucovina,
4428. Dacd se vede pe la sfsitul iernei helgi cu blni negre, va urmA curnd primdvara; dacd au blni albe, apoi va
fi Inca iarn.-Bucovina.
4429. Poporul tine cntecul gaitei de semn ca primvara
va fi frumoasd i nu vor urmd furtune cu ningdu.-Bucovina
4430. Se crede cA dacd-si strica ursul brlogul sail in ziva
de Intmpinarea Domnului, cu toate cd afar e frig, primd-

vara este aproape, daca iese el In acea zi afard; insa daca


intr din nou in brlog, cu toate cd afard este frumos, va fi
inc iarra-Bucovina.
4431. Cnd fulger si tuna mutt in luna iunie, atunci vara
are sd fie nouroasd.-Valahia morava (Burada).
4432. Cnd primavara vor inflorl porumbeii (pduceii) vrj-

mas, e semn c anul acela are s fie zlotos. Stnca, lai.


www.digibuc.ro

380

4433. Daca 1nfloresc trandafirii pe la sfnta Maria, toamna

va fi lung.Bucovina.
4434. Cnd Imbobocesc toamna liliecii, are s fie toamna
lunga.Holda, Suceava.
4435. Cnd Infloresc copacii spre toamn, sau de se fac
dou rnduri de fragi, are s fie toamn lunga. Sevastos,
(Calatorli).

4436. Dac sboara toamna multe ate de paingan, va fi


toamna lung Bucovina.
4437. Cnd furnicile Isi fac mosinoaie sus pe paiele de

iarba, iarna va fi geroasa.Holda, Suceava


4438. Daca se calatoresc cucoarele, apoi iarna nu va intrzia.Bucovina.
443Q. Cnd se fac scoruse multe, are sa fie strasnic iarna.
Holda, Suceava.
4440. Cnd o fi jar mult, e sernn de iarna grea. Urechesti.
R.-Srat.

4441. Dac se scoate pitrinjelul toamna, si are rdcin

lung& iarna va fi lunga.Bucovina.


4442. Cand nfloreste vara stirigoaia, iarna va fi calduroasa.
Holda, Suceava.

4443. Cnd sunt soareci multi, are s

fie

iarn grea.

Vlcea.

4444. Se crede c daca iarna-i geroas, vara va fi calduroas. Bucovina.

4445. Cand asfinteste soarele, se vede un sor; dac acest


sor se afl In star-1ga soarelui, atunci are &A fie frig; iar
dacd-i In dreapta, atunci are s fie cald. Parpanita, Vasluiu
4446. Daca va tuna primavara, pe and Inca este ornt,
apoi se crede ca peste yard va fi multa grindiraBucovina.
4447. Se crede ca cum va fi timpul patni zile dupa luna.
nou, aa va fi el Intreaga lun.Bucovina.
4448. Cand iarna, pe limp de ger, oile nu vor mai mnca
www.digibuc.ro

381

cu poft, ca pe orice limp de ger, e semn sigur ca vremea


are sa se moaie in scull; daca insa oile, pe timp moale,
vor incepe a mnc cu polt i iuteala, e semn ca vremea
are sa se inspreasca in curnd. Stnca,
O. Pentru a preinlmpina vremi grele.
4449 La Duminica mare se infrumuseteaza casele cu ramuri de tei si se serbeaza, pentru zloti. Straja, Bucovina.
4450. Cnd bate piatra, infige toporul in pamnt, ca-i bine.

Brosteni, Suceava.
4451. Se crede ea nu e bine a rupe calinele inainte de
ziva crucii, caci la din contra, vor fi curnd geruri.Bucovina.

4452. Cnd cad negurele i tin mull, pune o tivda in foc,


ca pier.- Bursucani, Covurluiu.

4453. A doua si a treia zi dupa sf. Petru o serbeaza


ca sa fie feriti de zloata i gridin. Straja. Bucovina.
4454. Fulgerile din timpul iernei sunt semne de zapada
apropiat, de vnt sau de viscol. Hantescu.
4455. Cnd o cnt cocosii de cu seara, se stria vremea.
Catane, 'Doll.

4456. Cnd norii, in timpul verii. sunt ca berbecii, e semn


de vnt; iarna, de zapada si de obiceiu, vestesc schimbarea
vremii.Hantescu.
4457. Cnd cnta starch, se schimba vremea: bate vantul.
Catane, Do lj.
4458. Cand 'stelele par mai mari ca de obiceiu, sau mai
apropiate unele de altele, se va schimba vremea.-1-1ntescu.
4459. Cnd se incur boii, moineaza.Catane, Do lj.
4460. Cand nu-ti arde focul, e semn ca se incalzeste vremea, ori_face a moina. Tapu, Tecuciu.
4461. Cnd ciocarlanul i lasa ciocul pe spate, e semn ca
va fi molosag.Hantescu.
4462. Cnd bate vntul din spre rasarit, are s fie zloata'
mare.Catane, Doti.
www.digibuc.ro

382

4463. and la dou sau trei zile dup luna nou, coarnele lunii sunt cam tocite, e semn c6 va plou, iar dac discul lunii e rosu de tot, va fi vreme rea.
4464. Cnd luna plina este curata si n'are pete vinete, nici
larcalan rosu Imprejur, e semn de vreme bun, iar dac are
2-3 cercuri imprejur si .pete vinete, va plou si va fi vreme
urit.-1-1nlescu.

DCLXVIII. Vremea de apoi.


4465. Se zice c la vremea de apoi, Dumnezeu are_sa faca

alt lume cu niste oameni asa de mititei, Mat or intoarce


12 cu drugii un ou de gin.-5ipote, 1asi.
4466 La vremea de apoi, poporul are credinf c5 pe la
tate vadurile vor fi mori si pe la toate rspintiile vor fi crciume.Roznov, Nearni.
4467. Oamenii de aici spun ca asa au auzit din btrni :
cnd vor fi crsme pe la toate rspintiile, cnd mosnegii
vor WA in astorie fete si flcit babe si cnd se vor face
arturi imprejurul satului, atunci va fi vremea de apoi.Ruginoasa, Suceava.
DCLX1X. Vultur.

4468. Cnd sboar vullurii lin are s se schimbe vremea.


Zorleni, Tutova.
DCLXX. Zabale.

4469. Daca are cineva zabale In gur, apoi e bine a le


sterge cu mneca amesii sau a le atinge cu zbalele callor si se crede c se vor tmdui.Bucovina.
4470. Cel care face zabale (cas) la gur, s bage coada
unei linguri In foc, s'o inclzease, apoi s dea ce ea pe la
gur, ca-i va trece.Ioneanu.
4471. S nu bei ap din ciutur, ca faci zabale.Tpu, Tecuciu.

4472. Se zice e zabalele la gura se tree, dac ia respectivul zabalele cailor In gura.Bucovina.
4473. Faci zabale cnd bei apa cu cofa, iar nu cu ulciorul
sau tinicheaua. -Tapia, Tecuciu.
www.digibuc.ro

383

DCLXXI. Znatee.
4474. Doi copii nsculi in aceeas. zi suni.z.naleci. Acestia

cnd se cstoresc, sau moare vreunul, celdlalt se baga in


fiarele dela cos.Valcea.
DCLXXII. Zestre.

4475. Cnd se rstoarn zestrea fetelor mari, semn este


c5 au s se mrite.Brosteni, Suceava ; Stnca, Iasi.
4476. Vasele de aramk ce sunt destinate s se dea zestre
la vreo fat mare, se tin pline cu fasole, porumb i allele,

ca s aiba fata noroc de Mat bun Ioneanu.


DCLXXIII. Ziva-crucii.
4477. in Ziva-crucii, se strng fel de tel de buruiene

poarne pentru leacul oricrei boale.Jud. Suceava.


4478. l-mai-ru,

DCLXXIV. Zmau.
adic zmul, sede ziva ascuns in bu-

toarea de nuc ori de alun, cci lui nu-i este iertat dela Dumnezeu a vedea lumina soarelui. Din acele -butori lese seara
in murgit si sboar In lume, ca sa facd rele. El are solzi
rolunzi ca cei de peste albi. cari nu ard In foc. Maidan,
Banat.

www.digibuc.ro

ADAUS.
Albeald.
4479. Sa nu scuipi in fantan, in budiu, c faci albeat.
Tapu, Tecuciu.

4480. Albeafa la ochi, neinvechif, se lecuiete dac se piseaza zahar de ghiald i de cafe, se presura in ochi 'apoi
se pune peteca ud.Bucovina.
4481. Este <cunt de ou, (insa cine-1 poate face!) care vindecd d'e tot albeaja.
4482. Pentru albeara se sufla la vita scoica arsa i pisat,

iar la fernei se stoarce pp la ochi.


4483. Cuibarul de randunic e bun de pus In ochi pentru
albeaf5.Tapu, Tecuciu.
Ametea la.
4484. Tigva de orn arsa in foc, 6 bun penfru amefeal.
Gaineti, Suceava.

Aplecate.
4485. Cand eti bolnav de aplecate, sa-fi freci cu scuipat
mana.Tpu, Tecuciu.

Be Mar&
4486. Dacd bea cineva rachiu cu caramidd arsa, scapa de
beleal sau beliturd, (jupuitura de piele). Tapu, Tecuciu.

Be4ug.
4487. Din ziva de Ajunul Crciunului i Ana la Boboteaza,

sa nu mannci pe afar c'apoi Ii belug anul acela.Holda,


Suceava.

www.digibuc.ro

385

Be Va.
4488 Dac scuipi in foc, se fac besici pe limbA.Sabolciu.

Boal5 rea.
4489. Inima din corb, daca o vei pune in horn sa se usuce
o vei sdrobi i .o vei da in mAncare ori butur unui orn.

e bund de orice boal si cu deosebire la cei cu boal rea


(nevoie).

losif Stanca.

Bufnit.
4490. CAnd bufnita, prin luna lui februar, va cant& e semn
de primvar timpurie. Ciulnita, lalomita.

4491. in presara anului nou se face cercare care cereale


vor rodl in anul viitor, in urmtorul chip : inteo strachinA
sau tn.& se pun atAtia crbuni aprinsi, tot una de mari, ate
feluri de cereale are sd se sarnene si fiecare crburre se
insearnnA cu numele de grail, sacar, etc. A doua zi
neata se caut care crbune are mai multa cenus, apoi se
samnd de acel tel de cereale a crei insmnnt are el,
crezindu-se c acela fel va rodi mull in anul viitor; de acel
care are mai putin cenus, sau nu se samn de fel, sau
foarte putin, fiinda se crede c putin va rod1.Bucovina.

CreVet.
4492. Copilului care are dou crestete, ii moare mama.
Catane, Dolj.

Fagure.
4493. E bine a da mai intdiu cuivA s guste din faguri
apoi s mAnAnce gospodarul, cd fcAnd a$, va ave totdeauna faguri plini.--Bucovina.

Inedleeare.
4494. SA nu incaleci pe stnga, ca te doare inima. -Tpu,
Tecuciu.

Inger.
4495. CAnd primeste cinevA capra la sf. Vasile, nu se a-

propie ingerul 50 de zile de acea cas.Tatrusi, Suceava.


A. Gorovei, Superstigi.

25.

www.digibuc.ro

386

4496. Nu ridia degetul in sus catre cer, vrand s arati


soarele ori luna, caci scoti ochii ingezilor.Moldova.
4497. Cine-ti spune (bag sucala'n tine', ori bag frigarea,
i se rstete, fuge ingerul dela el 40 de zile i-ii ia 7 pacate.Tapu, Tecuciu.
Innee.
4498. Cnd te duci intaiu la scldat in anul acela, &A bagi
o broasca in sn, ca sa nu te ineci.--Lipova, Vasluiu.

Inneeat.
4499. Noaptea, de e senin, si daca iei afara i intorcandu-te in cas, vei spune c afar e senin, nu e bine, cad
se zice ca in noptile cnd e senin, cei innecati ies afara,
i indata ce-i spune aceasta, ei sar innapoi in balt.Buhociu, Bacau.
-

Jigodie.

4500. De jigodie se oh unt proaspat de vaca amestecat cu


ardeiu de pe un pieptene.Rudeni, Arge.
Macinici.
4501. In ziva de Macinici (9 mart), toate gunoaiele se ard,
ca sa vie primvara mai curnd.Ciulnita, lalomita.
Man.
4502. Pentru a WA mana (porul) unui orn, fermecatoarele
in noaptea de sf. Gheorghe, cauta un lup turbat,i1 descnt
i-i ian urletul, cu care urlet ii iau mana omului.Slobozia,
Vlaca.

Mnz.
4503. De-i vede mnz, inainte de a fi vzut miel ori puiu,
ai s fii gol tot anul; iar de-i vede miel sau puiu, din potriv5.Bursucani, Covurluiu.
4504. SA nu lai camea mnzului acolo, ca-ti mnnc
lupul pe mnz.Tapu, Tecuciu.
4505. Se leag o lingura de gtul mnzilor, ca sa creasc
iute i sa nu se deoache.Maia, Ilfov.
www.digibuc.ro

387

Marina.
4506. Sarbtoarea Mrina (17 lulie) se tine, adic nu se
lucreaza absolut nimic in acea zi, flinda e ru de lovituri.
--Vlcea.

4507. Balega

i mdtura din ziva de Marina, e bund de iz-

bituri.-Vlcea.

Mtwatura.
4508. Cnd te-a mucat erpete, sd-ti strngi pielea pe dedesubtul mucaturei cu o at, i punga formata s o bati
cu 7 bete de alun.- Tapia, Tecuciu.

4509. Cnd te mucd un arpe, trebue s bei apd din 7


fntni, c'apoi amintrelea nu-ti trece.-Lespezi, Suceava.
4510. Mwdtura de cane se vindec, dacd legdm peste rand un gologan de aramd de 1, 2, 5, 10 bani, pui dup. cdutare, dati de stpAnul cu cnele. TaPU, Tecuciu.

4511. In noaptea de Mrina (17 iulie) o femeie in pielea


goala ia o baligd de bou i o izbe0e in gard; aceast baligd uscat, e bun pentru njit. -Tpu, Tecuciu.
4512. Baliga adunata in sfnta Varvara, de femeie cu pielea goal, e bund de njit.-Tdpu, Tecuciu.
4513. Cnd cineve toarnd apd din cldare pe toartd, acela
se imbolndve0e de njit.-Rudeni, Arges.
Nui.

4515. Cu o nui dac vet scoate o broascd din gura de


erpe, cu nuiaua aceia dacd vet face semn catra nori, s se
desprteascd, se desprtesc.-Iosif Stanca.

Parrie.
4516. Smbt i marti seara s nu iei afard fdra palrie.
- Luncuoara.

Prsitura.
4517. Cnd ai o prsitur (ou de gain mic) s'o svrli
www.digibuc.ro

388

peste cask i s tragi saina unde a picat, i s cauti ce va


ie1 din parsitura, cnd a cazut; de-a fi erpe, atunci mori,
jar de-a fi ieit puiu de gain& rata sau alt puiu de pasere,

dupa felul ouluiatunci te imbogateti. Parpanita, Vasluiu.

Picingine.
4518. Picingine se nasc din pricina c copiii pun mna ,cand

se joac cu ginele pe la dos. Femeile, cnd caut gainile


de oil& se umplu pe mn i apoi pun mna pe copii. Ele
se tamaduesc cu oblojle de culcu de vaca.Tpu, Tecuciu.

Picior.
4519. Sa nu calci In tvlitura de cal, ca faci trntitura la
picior.Goicea mica, Do Ij.
4520. Cnd cineva mnnca de pe genunchi, 11 dor picioarele.Rudeni, Arge.
4521. Leag la praznice picioarele mesei cu zale (lant)
nu te vor dure picioarele, de te vei freca cu ele.Lun-

cwara.

Pierdere.
4322. Cnd ai pierdut ceva i nu-1 mai gseti, dar tii
ca-i prin cas, innodata o ata in nou locuri, strns, i apoi
fa-te ca le desnozi sau le deslegi. Firete ca nu vei putea.
La fiecare, zi: .graba legatura, graba cattura,i taie nodul,
iar la al noulea adaugd: .ptiu, drace, ia-ti coadaa, i ai sa-1
gse0i.Tapu, Tecuciu.

Pwhea.
4523. Cnd_ai fcut pu*ehle pe limb& sa tii ca pricina
e c ai mncat ce a mncat i *oarecele. Leac pe puchea
se capt aa: unul Intreaba altul raspunde:
Ce ai pe limbd?
0 puchea.
Cnd ai facut-o?
Acum.

Ptiu, acum s pieie.


Tapu, Tecuciu; jud. Suceava

www.digibuc.ro

389

Rie.
4524. Cine o mnca dovlete, dela ajunul CrAcitmului tnnainte, riazd.Catane, Do lj.

Rast.
4525. Cnd fusceii dela capful celalt al pAnzii ajung la
doud palme de ite, pnza se taie; se pun Well cu 'Antecele pe sulul de dinapoi i femeia incepe sd taie pe dinaintea itelor, zicnd: Nu taiu pnza, dar taiu rastul copiilor.,
de trei ori. Tapu, Tecuciu.
Snge.
4526. Omanul (iarba mare) fiert in otet, se 1ntrebuinteazd
cnd corpul bolnavului e acoperit de snge: boala sngelui
(darte). Mule le, Mehedinti

Spriete.
4527. Cine vorbe0e pe Intuneric, sufere de spdriete; fd-i
cu Or de urs, ori cu Iliac, ca scapd. Tapu, Tecuciu.
Spelea.
4528. Cnd cad spelcile din capul unei femei sau fete, e
sernn cd o dore0e cineva.Hntescu.
StrachinA.
4529. Sa nu dumici In strachind goald, inainte de a pune
In ea ce ai de gdnd s pui, cdci e rau de foamete.--Valcea.
oimane.
4530. In noaptea sn-Tkadezutui_s nu te culci afard,
toatd sdptmana dinainte sd nu umbli In cumpdna noptii,
cd" vine san-Toader calare pe un cal alb, sare cu el pe tine
i te oimdneste.- Catane, Doll.

Trimis.
4531. SA nu te excrernentezi pe marginea drumului, caci

se poate Intmpld ca cinevA fcnd <de trimis cuivd, sd te

apuce pe tine i sd te sgltie.Tpu, Tecuciu.


www.digibuc.ro

390

Tst.
4532. Tastul spart s nu-I arunci in drum sau in gunoaie,
ca faci buboaie.
4333 Taste le facute la Ropotin, se bag'n ap, ca sa ploua
4534. Cnd femeile fac taste, nu l da buna-ziva, ca l se
sparg lastele, ci li zi: bun lucru, femei harnice..Valcea.
U

4535 Sa nu te uili la cel ce se duce afara., ca faci ulcior.---Tapu, Tecuciu.

4536. Cnd cineva se spala din ulcior, face ulcior la ochi.


Rudeni, Arges.
4537. Daca dai, ori iei ceva dela cineva %pe fereastra, faci

ulcior Tapu, Tecuciu.


4338. Ulcioarele dela ochi sunt cauzate de musatura painjanului ;

ele se vindeca tindu-le gurguile cu 46 tot de

painjn.Tpu, Tecuciu.
Vae.
4540. S nu speli vasele in apa in care fierbe ou, cad
ies bube pe llele vacilor. Vlcea.
VAnzare.
4541. Cnd vrei s vinzi un dobitoc, sa speli nou linguri,

apa s'o pui pe us sa cada'n ciur si apoi in strachina si cu


ea speli boul; apoi cu boul de funie si cu pielea goala dai
ocol de trei ori casei.Valcea.
Varza.
4542. Cand bagi varza, sa nu te pisi, cad se trage zeama.
--Vlcea.

Vas.
4543. Dupa ce moare si scalda omul, se scot toate vasele

cAldarea si le pune la rsarit cu gura 'n jos. Vlcea.

www.digibuc.ro

391

Vita".

4544. La Boboteazd, cnd vii acasa, stropesti toate vitele


cu aiazma, ca s fie ferite de bolesniti.
4545. Cnd fata o vita. 1ntiu, e bine s-i dai din corasla
ei, pe apa, sa aib lapte ca izvorul; apoi vii dela prau cu
apa si cu nisip.
4546. Cnd WO vitele neinchise In obor sau la camp, innoada fiarele dupd cos, c nu li le mnnc fiarele slbatece.
4547. Cand pierzi din btatur vreo vit, strig'o seara pe
cosul casei, ca va vent
4548. Daca fiind pe camp cu vitele si din neglijenl le vei
pierde, atunci pune scuipat pe unghia degetului celui mare.
Pe acest scuipat In mijloc, aseaz un paiu mic si incotro se
va suci paiul cu un cap, Inteacolo vor fi vitele, si mergnd

le vei all. Tapu, Tecuciu.

Volvora.
4549. Daca iasa mai mult volvor, sa fie secet, foamete.
Vlcea.

www.digibuc.ro

B.

Credinti despre animale.


Dupa un chestionar fntocmit de d-I N. W. Thomas, bibliotecar la Britisch Museum, din Londra, am adunat un material privitor la credinte despre animate.
Credintele care urmeaza stint culese din urmatoarele localitti :

Perieni, jud Tutova, comunicate de d. G. Popescu;


Banca, jud. Tutova, comunicate de d. Gr. Coalu;
Bosia, jud. I4, comunicate de d. I. T. Popovici ;
Srnulli. jud. Covurluiu, comunicate de d. E. Palriciu ;
Slobozia, jud. Vlwa, comunicate de d. Gruia M Punescu ;
BogclneVi, jud. Suceava, comunicate de d. V. Hudil ;
Tlrui, jud. Suceava, comunicate de d. Al. Vasiliu ;
Gineli, jud. Suceava, comunicate de d. P. Herescu;
BroVeni, jud. Suceava, comunicate de d. -S. T. Kirileanu;
Broveni i alte localitati din jud Suceava, comunicate de
d. M. Lupescu;
Diferite localitati din judetele Roman, Bacu. Neamt, Suceava, Dorohoiu, Botoani, Tecuciu, lalomila, Dolj, R.-Sarat,
Putna, Constanta, Prahova, Tutova, Vasluiu, Buzau, Teleorman, adunate de elevi ai gimnaziului din Roman, i comunicate de d. profesor N. Aposlol
Iata acurn chestionarul cu raspunsurile cpatate:
I. Despre cari animale (vile, paseri, insecle), se

crede c(1 e bine ori ru cnd le vezi?


Aproape in toat Romania este raspandit credinta ca nu-i
a bine cand intalneti iepurele: cand Ili taie iepurele calea.
Cu toate acesta in Gine*ti, jud. Suceava, ar exista credinta ca iti merge bine cand iii iese iepurele inainte.
www.digibuc.ro

393

Toate fiarele selbatece prevestesc a bine, cnd gi ies innainte : lupul (Gainesti, Banca, Smulti), ursul, vulpea (Gal-

nesti), pe cand pe multe din animalele prietene omului nu-i


bine s le intalneste in cale.Nu-i bine s vezi cal alb la
Boboteazd (Roman), pentru ca" nu se mai mrit fetele. Ca-

re fete? Ale tale (daca le ai), acele din satul tau, sau toate fetele In general ? Raspunsul e scurt si putin lamuritor
Dar nu numai calul, ci si nevinovatul manz, e un semn rau
dacd-1 intalnesti (Smulti); fn unele locuri, frisk e rau cnd
11 vezi fn luna lui Mart (Flciu).

Bivolul si porcul negru (jud. Suceava); porcul cu paie in


gura (Roman); mielul negru, vazut Intaiu primavara (Smulti);

mta, and se spal pe bot (Roman); soarecele, cand ti taie


drumul (Uniceni, jud. Roman), si cucul, (Perieni, Tutova), sunt

semne rele. $icine ar pute crede?cocostrcul, rndunica, cucoara, cari ni umplu inima de bucurie, cnd ni sosesc
primavara, sunt prevestitoare de rau, daca le vedem, pentru
prima data, singuratece : un sinqur cocostarc, ori o singura
randunica (Piatra, Neamt). 0 singur cucoard arata vieata scurt (Cuza-Vod, jud. Roman). In card vazute, cucoarele, fi

semn bun: atatia ani vei tral, ate cucoare vei vede (CuzaVoda); de asemenea e a bine s vezi mai multi cocostarei
odat (Piatra-N., Pascani, Suceava ; Uniceni, Roman).
De cocostarci mai este legata si o alt credinta : e bine

cand ii vezi pe sus, si e rau cand ii vezi pe jos, cci te vor


dure picioarele peste an (Smulti).
Vaca Domnului, buburuzul (Roman, Piatra, Pascani); soprla verde (Galbeni, jud. Roman), bobocii si mielul alb (Smulti)
e bine cand II vezi,
Dac te intalnesti cu porumbelul, Ili merge bine (Colilia,
lalomita ; Garlesti, Prahova ; Scaesti, Dolj; Lisa, Teleorman ;
Calfa, Constanta ; Dimcheni, Dorohoiu); iar cocori, cnd lti
ies noaptea, prevestesc moartea (Bogdanesti).
In cele mai multe localitati, fluturele alb e semn bun, pe
cand in Piatra arata slabiciune, iar in Ttarusi prevesteste ca
vei fi cam bolnavicios. Fluturele colorat (Piatra), si In special cel rosu (judetele Roman si Suceava), e a bine, pe cnd
cel galben, tot fn jud. Suceava, e semn de boalii.
www.digibuc.ro

394
2.

Despre cari animale se crede c aduc bine sau Mu


/a casa unde se af16 ?

In Bcesti, jud. Roman, se crede ca orice animal negru aduce bine la casa unde se afl. In alte localitti, se vorbeste numai de anumite animale negre: cane negru (jud. Suceava si Roman). map neagr si cucos negru (jud. Suceava;
Bosia, jud Iasi). In Roman, Pascani si Piatra se crede c e
bine and Iti vine la casd, map' strain& iar prin jud. Suceava e considerat ca aductor de bine canele strain care se
oploseste la casa ta. In Slobozia, jud. Vlasca, se explica pentru ce cnele aduce bine : pentru c el se roaga sa traiasca
stpanul ca sd aiba cine s vad de el.
Aduc bine la casa omului: cocostrcul (Bogdanesti; Mandstireni, jud. Botosani), rndunica (Bogdnesti), punii (Bcesti), broasca tastoas (Roman, Pascani), serpele de casa

(Mandstireni) si hulubii (Bcesti).


E curios insa ca In BAcesti, jud. Roman, s fie credinta ca

hulubul (porumbelul) aduce bine la casa unde se era, de


oarece In alte localitti din acelas judet, si in judetele ve-

cine, Neamt si Suceava, hulubii sunt considerati ca de rau


ugur.

Acelas lucru se petrece si cu paunul, care, pe cnd In BAcesti e bine sa-1 ai la cas, in alte localitati ale judetului Roman, precum si In Boureni, Suceava, e de rau augur.
Gingasele si nevinovatele mierle (Bacdu) si turturele (Roman), aduc rau la casa unde se afl, ca si picherea (bibilica), dup. credinta rspandit in Boureni si alte sate din jud.
Suceava.

Orice animal rosu, baltat, pripasit la casa, aduce rau. Asa,


se crede in Bacesti, localitate care pare a fi vesnic in dusmanie cu restul Wei, de oarece, mai pretutindeni canele si
mata care se pripdsesc la casa cuiva, aduc bine; si niceri
nu se face deosebire intre cnii si mtele pripsite, dupa culoarea pdrului lor. De altfel, in Slobozia, jud. Vlasca, pisica
e considerata ca de Mu augur, la cas, pentru ca ea zice:
,,sa dea Dumnezeu sa moard stapanul, ca sd mat-lane tot ce
este In casa.
www.digibuc.ro

395

In Dobrovt, jud Vasluiu, i Dimdcheni, jud. Dorohoiu, viespele sunt considerate ca aducnd rdu la cas. Niceri nu se
crede ru despre cal ; cu toate acestea, prin pad. 14 se cre-

de c nu e bine s Iii la casa ta cal abrn pentru CA noud


cai dup el trebuie s se ducd de sufletul dracului, adicd s
moard sau s fie furati.
3.Despre cari animale se crede c preveslesc moarlea?
Pretutindeni, la Romani, este credinta c cucuveica i canele, cnd url, prevestesc moartea. Prin unele locuri, ins,
se crede cd cucuveica rade *i plnge, i c numai plnsetul ei preveste$e moartea.
Cnele, dupd cum se crede in Roman, preveste$e moartea i cnd scurm in fata casei.
Prevestitoare de moarte se mai crede a fi : gdina, and
cantd cuco*e*te; boul, cnd muge$e spre srbtori mari
(jud. Suceava); cucul, cand intr In grdina unui orn bolnav
(jud. Suceava ; Perieni). i liliacul (Bogdane$0
In Dobrovt, Buhui, Ghidigeni i Nicole*ti, sat din jud. Buzau, se cunoa$e sub nume de ceasornicul morlii o insecta
ce se afl pe peretele casei, i care preveste$e moartea.

4.Despre cari animale se crede c prevesiesc


bielsugul sau lipsa recollelor?
Rdspunsurile sunt concise:
Este semn c anul va fi mnos, cand furnicele ies devreme prirndvara (jud. Suceava); cand gdinele se cula sea-

ra deureme i se scoald dimineata trziu (Ttr4, Bogd5.ne$0; cnd in timpul iernei, se aratd stoluri numeroase de
paseri (Perieni); cnd toamna vor fi gate slbatece multe
(Colilia); cand oarecele i$ face cuib pe o buruiana, mai
sus dela pmnt (Roman); cnd in ziva de Ovidenie oile ii
scutur lna (Banca), *i cnd se ivesc cdrdbu$ multi (Carligi, Smulti, Piatra, Roman, Baceti, Cuza-Voda).
E semn de lips, cand gdinele se culc trziu i se scoal cu noaptea 'n cap (Ttar4, Bogdne$i ; cnd stint *oared multi pe camp (Boureni, Dobrovat, Roman), sau grivani
adicd oareci pestriti (Colilia).

www.digibuc.ro

396

5.Cele din urm spice la cules, au un nume de animale?


Se spune cd un animal oarecare Irece pe climp
cnd grul se apleac la suflarea vantului ?
Prea putine rspunsuri am primit la aceast intrebare.
Prin jud. Roman, cele din urm spice de grau poart numele de iepure, iar In Corod, jud. Tecuciu. cnd rmn cele
din urm fire la sapa popusoiului, se zice .s prindem iepurele.
In Slobozia, jud Vlasca, cele din urm spice de gru se
zic .barba popii.
In Mrgineni, jud. Neamt, cnd grul se apleac la suflarea vntului, se zice c trece scorpia, iar in Roman se zice

6 trece rndunica.
6Se crede c vei li fericil linnd pe Ing line, oarecari animale, paseri, etc. Se crede cd Irebue s prinzi s
salufi animalul pe care-I inlIneVi inlia oar, primvara?

Sunt animale, ou de paseri, elc., pe cari nu Irebuie


s le aduci la casa la?
Cnele si cocostarcul aduc fericire, se crede prin jud. Roman. In comuna Smulti, jud. Covurluiu, se crede ca trebuie
s tii la casa ta, cal, cum ti-i scris la zodie : ori balan, ori
negru, ori altfel, cAci numai as ti merge bine; si tot acolo
se crede c dac aduci, la casa ta, mt din alt sat, aduci
srcie.

Primul fluture trebuie prins, este credinta in Colilia.


Pe cuc trebuie s-1 saluti (cum?) cnd il auzi sau il vezi
intiu primvara, este credinta locuitorilor din Smulti, Colilia
si Dobrovt, iar prin jud. Roman, se saluta cucoarele. Si pe
cnd cucul se bucur de asa cinste, pe barz5 frebuie sa o
scuipi, si s-i zki : frigurile mele in penele si In picioarele
tale.. (Slobozia).
Primul serpe ce vei vede prirnAvara, trebuie ucis, ca s
nu-ti ia puterea (Smug, sau ca s nu mai vezi serpi toat
vara (Ttrusi, Dobrovat si unele localitati din jud. NeamO.
Vntorii sunt mai cruzi in superstitiile lor : In cea intiu
zi de primvara ei trebuie s ucidj orice pasere ar intlnl,
pentru a ave noroc la vAnat (Banca), iar prin jud. Suceava
www.digibuc.ro

397

un vdnator, inainte de a-ui incepe campania, cat sa ucida o


tared', pentru a-i desfundd pwa.
In Colilia se ucide grierul, iar prin jud. Roman, oarecele
In Smulti se crede cd nu este bine s aduci la cas oule
mici de gaina, numite strpitur, el sa le arunci peste casa,
de vor ave, in ele, chip de berbec, va fi bine, iar de vor
aved chip de erpe, va fi rail.
In Scdeti, jud. Do lj, nu se aduce in cas ou de rndunica i de cucuvea. iar in Roman, pe lnga oule de rndunele, nu se aduc nid acele de cucoara.
7. Ce Insemnatate are coloarea alba In superstilii?
Animate le albe sunt privite ca sfinte?
La aceasta intrebare se rspunde c in Scaeti, jud. Do lj,

in Dobrovt, jud. Vasluiu, *i in Colilia, jud. lalomita, coloarea alb este semnul virginitdtei i al veseliei.
Prin Bogdne0, jud. Suceava, se rspunde c'd gatele *i
gainele albe sunt privite ca sfinte. Nu se spune ceea ce ar fi

necesar, prin ce se manifesteaz respectul cdtr aceste obiecte sfinte.

In Smulti se crede ea e bine cnd vezi intiu, primvara,


pui albi de animale.
Oamenii din Elisabeta, comunA in jud. Roman, cred ca
bolnavul care se viseaza imbrcat in alb are sa se faca sntos.

Sub forma de porumbel alb se arat sufletul omului, se


crede in Perineni, jud. Tutova. De acea se i pune o bucata
de panz albd. deasupra uei, In streina.
Locuitorii din Bosia, 4i inchipuiesc ca holera, ciuma, anghina, apar sub forma unor femei irnbracate in alb.
8. Sun/ animale considerate, oarecum. ca sfinte, adicei pe

care nu trebuie nici s le ucizi, nici sa le mnnci, nici


chiar sa le vezi; pe cari nu Irebue s- le numeVi cu numele lor adevaral, i de cari nu trebuie sa le atingi, de
ele, de cuibul lor, elc. 2
Se tie a aproape peste tot locul este credinta ca rndunica nu trebuie ucisa. Cocostarcii *i cucoarele se bucurd de
www.digibuc.ro

398

asemenea, de oarecare consideralie, si foarte rar se va gsi


un Roman care s le ucid.
Cucuveaua si broasca sunt considerate chiar ca sfinte, prin
jud. Roman, si este credinta ca cucuveaua nu trebue ucisa.

9. -Sunl animale cari se mnnc numai odal pe an, sau


cari se mnnc odal pe an, cu mare ceremonie?
De prin judetele lalomita, Prahova, Vasluiu, Tutova si Dolj,

se raspunde a porcul, la Crciun, si mielul, la Pasti, se mannc cu mare ceremonie. In comuna Banca, jud. Tutova,
and se taie porcul si se cetanueste, it pune cu capul la 1'5sarit, ii face cruce cu cutitul In frunte si zice .Doamne ajutd
sa-1 mncm cu sntate.
De alfel, la toll Romnii, porcul are o trecere deosebitk si
de obiceiu se taie numai in ziva de Ignat, de unde si proverbul: Porcul nu se ingras in ziva de Ignat,.
In Slobozia, jud. Vlasca, se mnnc la Crciun, vrabii, cari se crede ca dau putere.

10.Sunl animale care se mnnc odal pe an, sau care


se ucid la serblori? Sun! paseri ale crora oua se
dislrug, sau animale care se ucid de obiceiu,
sau pe cari se bal cu biciul?
erpii, painjenii si soarecii se ucid de obiceiu. Despre painjeni este chiar credinta 6 Dumnezeu iart pcate celui

care ucide un paingn.


In Roman se omoar culbecul fara cask fiinda iese serpele.

Oule diferitelor paseri se distrug. Asa in Roman, se distrug oule prsite de gin si oule de pupdz, iar in Scesti, oule de cucuvea.
Pe cnd niceri, in Moldova, nimeni nu ucide un cane,
din senin, in Muntenia este acest obiceiu. Asa, in Colilia, in
prima zi a postului celui mare, luni dimineata, pan la ceasurile 12, se ucid cnii.
In Roman, lacustele se bat cu biciul.
www.digibuc.ro

399
11.

Se obisnueste a plimb6 animale sau oarneni imbr6cali

cu piele de animale, in oarecari anotimpuri? Se ard


cndva animale? Se vnd insecle,elc. in orice
anotimpuri? Se cumpr paseri, etc. pentru a le pune in libertate?
Este in de obste cunoscut c In spre sf. Vasile, flcii se
fac ursi, capre, cai. imbracandu-se in pieile acestor animale,
sau imitnd pielea lor. In Banca, in ziva de 1 lanuar, se fac
mosnegi, imbrcndu-se in piei de oaie.
Sunt animale care se ard.
Bursucul se arde de viu, in Bcesti; in jud. Suceava sunt
locuri unde cenusa jrcei (cojofenei) se da in hrana cailor,
pentru a-i ingrs; in Crligi, cnele turbat se omoara si se
arde i in Cosu la. jud. Botosani i Ggesti, jud. Flciu, se
primbl anirnalele prin acest turn, pentru a le ferl de turbciune; iar in Corod, jud. Tecuciu,
jud. R.-Srat si
Stolniceni, jud. Suceava, toji ai casei trec prin acest fum.
In jud Flciu si Bac 5u, serpele se pune in ceaun i se
arde i cenusa se intrebuinleaz pentru a vindech musctura
de serpe.

In multe locuri, prin Moldova, se cumpar peseri pentru


a li se da drumu. De aceast favoare se bucur pijigoii
(Banca), i turturelele (Corod), iar in jud. Roman, mai multe
alte paseri.

12.Se crede c6 se capat snlate mncnd carnea


oarecror animale, lsndu-le .56 moar in mn6

sau alingndu-le? La ce vrsl trebue


s foci aceas1a?
Durerea de piept i lipitura se vindec inghilnd inimi
crude de porumbel (Banca).
Se mnnc carne de broasa jstoas, pentru boal de
piept (Urecheni, jud. Neamj).
Bors de carne de barz e bun contra unor boale (Smug.
Oamenii cari au abuzat In tinereje, mnncd carne de crisuscat bine, ca s se mai usureze (Bogdnesti,Suceava).

www.digibuc.ro

Daca omori un orbete cu mna, e bun pentru femei, la


curgerea fafelor (Corod, Tecuciu).
Capefi putere i santate daca ornori fincul pamntului,
stringkidu-1 de gt pe la spate (jud. Roman).
In Pascani, jud Suceava, se crede ca e bine sa fii in mna
un stiglete, cnd moare, pentru ca tremura si-fi tree frigurile.

13. De cari animale se servesc, in medicine popular


in fermeclorie, i in ce scop? Se crede c
influenla magica_variazk_dupd_anolimpui

in care a fosl Lids animalul?


Broasca de zemnic, pisat si amestecath cu lapte, usturoiu
si pacura, e bund pentru vite bolnave, iar zeama de broasc
fastoasa e leac pentru boale de stom ,c (Bosia).
Untul de lemn, In care s'a finut o soprla, e bun pentru
glci (Perieni, Tutova).
Mntusul (peste), e bun pentru scrofule (Bosia).

Gusterului i se taie capul in luna lui mart, cu o moneda


de argint. si se intrebuinleaz la boale de gt (Scesti, Dolj).
Ariciul i bursucul, fiert in unt de lemn, e bun pentru reumatism ; broastele taiate in cloud. pentru boalele de gt
pielea de iepure pentru junghiuri (judefele Bacau, Roman si
Suceava).

Porumbeii tiali in cloud sunt buni pentru tifos


Pielea de nevstuica, uscat e bund pentru friguri (Roman).
In stiuc se gaseste un peste mic, pe care, de-I mnnci
uscat, scapi de friguri (Roman).
Puiu negru dac mnnci in tuna lui mart, fi se vindeca
orice rana (Roman).
Fierea de porc e buna pentru friguri (Roman).
Buba neagra se vindeca punnd peste ea pielea unui puiu

cu pene cu tot; pentru viermi se face tot ask dar puiul


s fie negru (Bogdanesti).
Pielea de pe rnza ginei, uscata i pisata, se d de but
in aph, pentru oprirea udului la barbat (Bogdanesti).
In Tatarusi, jud. Suceava, se spinteca de vii cfeii si se
pun la frnturi de oase, iar in Crligi, mt. Neamf, cine are
vreo rana la picior, spinteca un cafe! fara ochi, cum il -fat
www.digibuc.ro

401

caleaua,

pune la van ; si tot aici pentru a vindeca Mill-

ie se fierbe un serpe de viu, in oala acoperita, i zeama se


toarna peste rana.
Cu gndaci de turba, in Brosteni, Ltd. Sueeava, se trage
din cap besica cea rea.
Cart* serveste la mai multe leacuri.
Prin jud. Suceaua, unele fernei earl fac copii si le dor latele, prind o crtit i o omoark cu mnele la spate, creznd ca agtfel se vor lecui. In Slobozia, jud. Viasca, este credit* ca &Ica cineva este bolnav de crtil (buba sub gat),
se lecueste land o cart* (un sobol), i omorind-o tntre
degete, la spate, pentru ea sa nu vada crtita, cad claca ar
vedea-o, nu se mai face bine. far prin jud. Roman se crede
ea e de ajuns sa fi atins fincul parnntului cu dott degete,
pentru ca sa vindeci glcele acelui pe care-I vei freca la gt
cu acele degete.
Multe animale se intrebuinleaza in fermecatorie.
Anieiul, broasca, pielea de serpe, gtlejul de lup, liliacul,
etc., se pun la contribulie de vrajitoarele satelor.
Cu un cap de Cane si map moart, se face de urn in PeIn Bosia se intrebuinteaza picioarele. limba si penele aucului, in farmecele de dragoste.
Prinzi un liliac, l pui sub oala, pe un mosinoiu de furnici, pfina-i ramne numai oasele ; dintre ele se alege numai laba, cu care se face de dragoste (Burdusaci, TecuLiu).
Tot asa se face prin jud. Suceava, cu deosebire ea dintre
oase, ramne unu in forma de grebla i altul in forma de
.4Apoiu; de atingi, pe cineva, cu grebla. moare dupa tine, iar
de-1 impungi cu furca, fuge de tine de-si scoate ochii.
In Slobozia, jud. Vlasca, femeile lup caut turbat, IL descnta
sl-i lau urletul, si de acest urlet se servesc ca sa ia sporul (mama) altuia. Aeeasta se face, mai ales, in noaptea de sf. Gheorghe.

In Sarai, jud. Constar*, se taie capul serpelui cu o moneda de argint, si i se pune in gur trei fire de ustusoiu, care ineollesc; le pui la palarie, si in seara de sf Gheorghe.
26.

A. Oorovei, Superstifii.

www.digibuc.ro

402

rand vin vitele dela psune, s te sui pe ceva Malt i vei vedea vrajitorul sau vrajitoarea.
In Pascani se alung piatra (grindina) cu pielea unei broaste prinsa in beciu, jupuit de vie, si aninata intr'un capt de
bat de arin.
Prin unele parti din Moldova, cine vrea sa ajung la vreo
demnitate, poarta in caciula cap de pitigoiu.

14.Se lac copluri (colaci, placinle, elc.) in forma de animale, sau care s poarle un nume de animal? Se vnd
animale fcule din pmnl, eic
Obiceiul de a face colaci in forma de porumbel, de pue rspandit pretutindeni. Hulubii fac bucuria copiilor
pe vremea Pastelor. In unele localitati din judetele Tutova,
Tecuciu., Bacu, Suceava, Dorohoiu, Botosani, lalomita, se fac

colaci si in forma de closca cu pui, cocos, etc.


In Colilia se fac si in forma de meld.
Animalele fcute din pmant se vand in unele locuri. In
Bucuresti, mai cu seam& la Mosi, se gascsc animale de lut,
de toata naivitatea.
Prin jud. Roman si Bacau se vand cartite facute din pamanful mosinoaelor lor.

15Se crede c moriii a Dar sub forma unor animale?


Credinta e generala. Apar sub forma de mat& capra si tap,
se crede in judetele Suceava, Tecuciu, R -Srat i Prahova ;
in Dobrovt se crede ca apar cu trupul jumatate om i jumatate cane, si se numesc moroi, iar In comuna Banca, jud.
Tutova, se crede ca apar sub form de bivol, si se numesc
strigoi.

Prin jud. Suceava se crede c copii morti nebotezati, moroii, se fac catei, mati, i vin de miauna, sub fereastra mamei
In Smulti se crede ca mortii se arat prin casa In care au
locuit, sub forma de flutur.

16.Se crede c vrjiloarele iau forma unui animal?


Din mai multelocalitati dirt- Moldova rni s'a rspuns Ada.,
si atata tot.
www.digibuc.ro

403

In comuna Burdusaci, jud. Tecuciu, se crede ca vralitoarele iau forma de pasere.


17.

Despre cari animale se crede c cunosc limba


omeneasc ?

Aproape pretutindeni se crede ca mata si canele It* leg


ce spune omul ; iar prin unele localitti este convingeren
toale anFmatele cari tresc la casa omului, ii Inteleg limba.

18.Despre cari animale se crede c iau forma omeneasc, sau c ar fi fiinfi omeneVi fermecale?
In jud. Suceava se crede ca randurlio, ciocarlia si cucul
sunt fiinti fermecate ; aceias credinta o au oamenii din VreChenf, luct. namt, despre momita.
Despre oameni_ transformatiln animale, prin blstmul lui
Dumnezeu sunt o multime de legende, dar cari nu infra* In
aceasta rubrica.

19.Despre cari animale se crede ca aduc


de unde?
Totdeauna am crezut ca povestea cocostarcului care aduce copii, nu exist la noi ; primesc, Insa, rspunsuri din Dobrovt, jud. Vasluiu, din Bogdanesti si din alte localitati din
jud Suceava, c In adevar ar fi credinta ca cocostarcii aduc
tara unde traiesc numai copii, unde a fi ea I..
copii :

lebede; despre
.5e poveste,sle despre lele sau
strbuni In form animal, sau cari aveau urechile,e1c. de
animal; sau despre femei care au nscul animale,
In loc de copii?
Despre femei care au nascut animale, sunt multe povesti.
Despre sf. Cristofor se spune ca era cu cap de cane.
Se povesteste c unele fernei nasc, in loc de copii, purcei,
cari se numesc crasnic, adic drac; acestia chiar cum se
nasc, incep a tipa si a fugi prin cas. Babele dau foc la soba, fac jratec mult, i iau pe crasnic la goana prin cas,
20.

www.digibuc.ro

el, neavnd alt loc de scApare, sare in sob, uncle se arde


(Perieni).

21.- Sun! ceremonii la naVere, la nunta, sau la moarle in


care ligureaz un animal? Ce animal se mnnc
la masa dela nunl?
in scldAtoarea copilului se pun si pene de posed, ca s6
fie copilul usor ca paserile.
Pretutindeni, la nuntd, se mnnc paseri: gAin i. mai ales,
precum si carne de vita. In Co lilia, gina dela masa de nunt e vApsit cu rosu.

Se pune In vrful caselor i allor ,ezri, un cap de


animal, fcul din lemn sau din all material? Se falrebuinleazei craniile penlru proleelia caselor, a copiilor?

22.

Cap de cal mort se pune in capul parilor dela gard, pentru protejarea caselor In unele locuri se face aceasta pentru a feri de deochi (Bosia, jud. lasi);. in altelel ca sa nu
mnnce lupii dobitoacele (GAinesti).

In Smulti se pune, pe cas, chipul unui cap de cal sau de


cucos. In Piatra-N'., acest cucos e de tabl.
In Ho Ida, corn. Brosteni. jud. Suceava, in vrful caselor,

la cei mai chiaburi, se face din lemn sau din tinichea, un


cucos si o gaind. Cucosul se aseaz inteo parte a vArfului
casei, si gina de cealalt parte.
In Perieni, cnd se iveste molima holera ginelor., se
spnzura, in trusul portii, o gin moart, zicnd a fuge
boala.

23.Ce animale se pun ca firme la hanuri sau ca


sfrlcze pe case ?
Se pun i cucosi (Bosia) ; cai, cucosi, ursii pisici, pesti(Smu 10),
lepari, vulpii ursi, oi, cocosi (Slobozia) ; lupi, porumbei, pesti,
lei ((alomita, Tecuciu, Constanta, Doll); paseri (Bogdnesti).
Ca sfrleze la case se pun, in TAM:1'4, figuri de cai.
www.digibuc.ro

405

24. -SunI jocuri de copii sau ceremonii in cari s se imileze animalele, sau crora s li se dea nume animal?
In cele mai multe din jocurile copiilor nostri figureaza animalele. De-a ieourwl,de-a mama gaia cu closca si puiii,
de-a cucu In grdin, de-a lupul i oile, etc., sunt jocurile
favorite.

Afara de acestea, sunt jocuri in care copiii Isi dau diferite nume de animale.
25.

Se crede c lrebuie a Ingrop animalele mane

lpenlru cauze superslilioase?I


La aceast intrebare nu am primit nici un rspuns.

www.digibuc.ro

INDICE.
A cI. 1671, 1858, 2254, 2280.
acoperemnt II.

animal care vorbeste-53, 116, 335, 336

Adam HI, 539.


agurid--1V.

AntehristXX.
anus XXII.
apXXIII, 118, 160. 208, 286, 1404
urm., 1731, 2096, 2561 urm., 2862,

1599, 4150.

ajunV. 1500.
ajunul CrAciunului 21, 289.

3471.

alaptare 78, 385, 597, 893.


alb 3087.
albeat 4479 si urmatori.
albieVI, 2315.
albiraVII, 1160, 3393.

ap curgatoare-1708.
apa deschntat 568.
ap moart-112, 113.
ap neinceputd-408, 409, 619, 1501.
ap prefecut in vin 116.

alddmas IX.

apai trecdtoa re-2190.

AlexieX.

aplecate-681, 4485.

aluat XI, 2088.

arat

alunXII, 1674, 3684.


ahm-1398.
alunica-3337.

arAturt 1097.
argei 659.
argintXXIV.
argint viu-1835.

alunita

XIII.

4163.

arhanghel XXV.
ariciu XXVI, 3058, 4018.

amgireX1V.
amdfciuneXV.
ambisex-1060.
ameteali 3823, 4484.

arie-654.
arin

924.

aripaXXVII, 2583.

amortireXVI.
an bogat-1310

armsar 3617, 3618.


armat XXVIII.

an mare 1597.

an nouXXI.
anafur-2384.

armean XXIX.
armindentXXX.
arnici-128.
a runcat (ac) 10.

Andreiu (st.l XVIII, 1268, 1966, urns.


animal XIX, 37.
animal negru 56, 265, 2187, 2188, 4041,

arvuria 129.
asamanare 2249, 2536.
ascutit 694.

an srac-1310.
Ana (sf.)

4143.

XVII,

asfintit-606.

www.digibuc.ro

467
aschie-130, 1242.
asternut -15.
ata-XXXIV, 6, 8, 9, 14, 276, 880, 3233.
augur-XXXV.
aur- 152.
Avel-1926 urm.
avere-153.

bivol-3076.
Blagoviterne-LVI.
Blajini 2941.

Win& 256.
blstm

LVIII, 1723.

blid-LIX, 2072, 2362.


boal LX, 4, 69. 74, 73, 81,
96, 103,
158, 176, 341, 389, 436, 524, 568, 604,

651, 814, 819, 841, 901, 909, 963,

Babi-136, 151.

baiat-3.
balaur-154, 3674.
bale-XXXIX.
baligA-XL, 207, 1262, 1437.
ban-110, 159, 200, 201, 1484, 1730,
2409, 2468, 2732.

barn-60, 456, 724, 728, 933, 934, 956,

1028. 1273, 1321 urm., 1377, 1381,


1387, 1316, 1668, 1695, 1874, 1926,
1981, 2055, 2106, 2340, 3376, 3412,
3418, 3493, 3556, 3718, 3945, 3946,
4477.

bol lumeasca-290.
boala rea 4489.

1750, 1917, 1937 urm., 1957, 2346 boae-2589.


2689, 2843, 2988, 3342, 3413, 4136.
banita 176.
barabule 936.
barba XLIII, 172.

bob LX1I, 1829.


boboc 294, 2134.
Boboteaza 75, 214, 296, 287, 941, 1659.
bocet LXIV, 2343.

brbanoc-2339.

bogtie -LXV.
boi gemeni -270, 271.

bard

179.

ban:Ian-1886, 1890.
brdit-2835.

boji-3299.
bold -LXVI, 11.

brna

bolf 415.

180.

barz-483, 816, 823, 824, 1422.

btaie-XLVI
bthe-986.
bttur XLVII, 466, 3347, 3850.
batist-1230, 2712
batrnet XLVIII, 2417.

bat-192.
buturd-L, 417, 1571, 2368.
beat-2135.
belitur-1882, 4486.
belvg -LI, 22, 23, 739, 749, 941 1340,
1529, 1612, 1627, 2086, 2132, 2577,
2924. 2998, 3038, 3715, 4487.

benchiu-1123, 1125.
beica-250.
bqin--251, 644, 685, 4488.
bete-189, 252, 323.

betiv-193, 200 urm., 535.

biserici-LV.

bolnav-2382 urm.
bolovan 3361.
bors LXVII. 388, 392, 396, 1628, 1952,
2575, 3234, 4169.
bostan LXVIII, 362.
bosorog -3251.
botez - LXIX, 1279, 2260, 2369, 2491.

bou-LXX, 1809, 1810, 2242, 2325.


brad-LXXI, 229, 230, 853, 924, 1032,
2244, 2255.

branca -332, 3254 urm.,

3868.

brandua -2872, 5257.


branzA 343, 3484, 3796.
beau -LX XIV, 2133.
broasc -LXXV, 93, 415, 1427, 1428,
2243, 2548, 3258, 4498.

brotkel -1423.
bruma, vezi vremea.
bubi - LXXVI, 3162, 3498.

www.digibuc.ro

buba neagra-413.
bubat- 1305, 1306, 3269.
bube dulci-868.
buboiu-315, 369, 4532.

candela

C.

cane-C1,45, 58, 79, 625, 776, 1210 urm.,


1266, 1452, X567, 2018, 2321 urm.,
2493, 2502 urm., 2579, 2966, 2968,

bucate-416, 417, "778.

3014, 3074, 3280, 3287, 3865, 8632,


3912, 4413, 4510.

bucium-2029.
bucluc-417.
bueurie--1LXXIX, 1576, 1577, 2843.

bufnita-4490.
rbithaiu-,LXX, 3899.
bmor-422.
bum b -T736.

Bunavestire-22.
buratec-LXXXII, 1432.
buric- 4140.
buruiana-LXXXVI, 4477.
busuioc-441 urm., 1219, 1676, 42854,

cnepa-CII, 797, 1798, 3253, 8888.


cantare1-83, 2958.
cantrire-1110, 1272 urm.
cantec-104, 399, 595, 1215, 2090, 2144.
cap-CIV, 58, 2391, 8054, 3316.
cap de cal - 476.
capac-626.

ciptistru-a7.
cal:oat:Mu-628.

oapistere-629.

capiste-4I5.
capra-630, 3075, 4495.
caprioara- 631.
carabus- 632, 3018, 3021.
caramida-16.
carbune-CXII, 89, 280, 890, 1121, 1122,

3086.

butoin -419.
bUtuc-445
buzi-LXXXVII. 2581.
Caciuli-LXXXVIII, 2070, 3067.
cadelnit-LXXXIX.

1419, 2840, 3341, 3533.

cardiac -CXIII, 2506.


carce1-637.
cafea-XCI.
carciuma -688, 1662.
calili- 458.
carciumar- /99.
caier -455, 4051.
carne-CXVI, 2587.
Cain-1926 urm.
ca1-iXCIII, 493, 926, 1115, 1417, 1480, carpan -642.
carpi-,864, 1413.
1622, 2334, 2794, 3082.
dirpeala-643, 2228.
calarie-3563.
calatorie-XCIV, 816,1962, 2020 urm., carstel-644.
carte- CXX, 2639, 2740.
2147, 2334, 2779, 4044.
crtill-CXXI, 453, 2319.
cald-,569.
cildare-XCV.
caruta-651.
casi-CXXIII, 238, 439, 808, 2285. urm.,
cilduri-507.
2385, 2894.
calendar-4236, 4491.
ettstorie-.- 94, 1724, 1725.
calicie-1889.
calugr-XCVII, 3011
casnicie -247.
c3lugariori-2871.
castravete-CXXIV.
cas-682, 1401.
cMusar -1416, 3384.
camasi-XCVHI, 131, 290, 1226, 1305, cas (la gut...4-2068, 4469.
1787, 1953, 1972, 2153, '2272, 2283, castig -457.
catalige-3159.
2387.
di ante - 3746.
omit -XCIX.

www.digibuc.ro

ceald 602, 6831 2223.


ceaiu 684.

ciure1-789 urm.

ceas au-1873, 2701.


cnsornic-698.

coadd 805.

cleste 725," 3230.


ceapdCXXVIII, 2108, 2640, 2873, 4130. clopotCLV, 70, 245, 590, 595, 1813,
1847, 2351, 2353," 2404, 2658.
ceardCXXIX.
ceart. CXXX, 1368, 210i ,' 2765, 3420, clopotel sleit 83.
closed CLVI.
3448, 3555,.3795.
c1osca (constelatie) 804.
ceas bun 2701.

coasd-3118.
coate

ceata 699.
ceaun 700, 2006, 2010 urm.

cel au-3122.
cenusdCXXXIV.

1123,

2106.

cociorvd-806, 1106, 3206.

1304,

1989,

cocolos 807.
cocostarc CLXI, 261, 1372, 1773, 2731.

cows, .v. cucos.

'2305, 3690, 3881.

codit 441, 825.


codobatua 826.
cofd CLXIV, 137, 142 urm., 721, 2475.

cerCXXXV, 273.
cerb '106, 715.

cerc-419, 716.
cercelCXXXVIII, 258, 4086.
cernut-272.

coji (de oud) 801.


cojoc 2434.

chefCXL.

colacCXLX, 2370.
colasta 833.

cheie 719.
chelbe-3495.

colind 403, 3939.


coliva CXVII.

chelie 723.

chibritCXL11, 171, 2853, 2969.


chidie-4416.

cometd-3364.

chiper 693, 3513.


chilie 730.

copac CLXIX, 1233. v. i pom.

comoard

CLXV111, 150.

copcd 854.
copil CLXXI, 136,

cicoareCXLIV.
cimbrisor-3623.
cinste-1311. 2141, 4132.

1198 urm.,

urm., 1960, 2160, 2358, 2518.


copil din flori 1270, 1984.

cioard CXLV, 788, 1544, 1546, 2917, corb 908, 4489.


cornisor-909.
3230, 3361.

ciocan 741.
ciocan (hluj)-705.

coropisnitd-910.

ciocanitoare 742.
ciocirlan 4334.
cioplitur-743.

cosciug-918.
cosit-3264.

corp

cos - CLXXVI.
cot 921.

ciorap CXLIX, 1269.


cioroiu 125.
cisme 732.
ciubdr 2273.
ciudi CLI.

ciupercd 749.
ciurCLIII, 381, 382, 409, 2532, 2882,
3252, 3497.

CLXXV.

cotet-3478.
cotor-922.
cotofand-923 v. orcri..
covat-38, 1259, 2088, 3479.
covtia CLXXXI.
CrdciunCLXXXII, 116, 2160
craiu nouCLXXXIV, v. luna.

www.digibuc.ro

1363

410
crasnic 938.
cdstel-929.
creVere-72, 912 urm., 922, 1587 urm,
2058, 2160, 2261, 3287, 3871, 4492.

crier-940.

criv4-941.
croit 3410.

cruceCLXXXVIII.
cucCLXXXIX, 57, 2030, 2327 urm.

cucoad CXC, 1472.

cuco CXCI, 482, 655, 1236, 2400


2855, 3194, 3304, 3605.

cucuiu-599.
cucuruz-230.
cucuveidCXCII, 2318, 4345.
cuib-809 urm.
cuibar-1530.
cuiu-641, 1020.
culbecCXCIV.
culcat

deget--CCVI, 2250, 2844.


deochiuCCVII, 23, 37, 806, 2648, 2642,
2703.
depAnare

1129.

desbinare (in cdsnicie)-1552.


descult- 1130, 4046.
desgropare 1131.
deteptaciuneCCXI, 432, 435.
diavol-16, 1351, 1381, v. drac.
dihanie-51, 1303.
dihor 1136, 1523.
dinteCCXIII, 12, 15, 653, 1287, 1666,
2312, 3248.

Dochia,-1148.
dohot-1189, 1268.
donita 88, 89,
dor-1492.
dormit-60, 488, 606, 1233, 1235, 1364,
1885, 2220, 2309, 2263, 2359, 3106,
3500.
dovleac 4068.

2104.

cumAtru-2410.
cumnat-2017.

cumparare de copii-859. 863.


cununieCXCV, 94, 97, 732, 1921 urm
2925 urm.

cuptorCXCVI, 2553.
curdCXCVII, 781.

dovlete-4524.
dracCCXV, 84, 152, 209, 765, 1454,
1517, 1595, 1716. 1864, 1953, 1996,
1997, 1999, 2070, 2078, 2112, 2187,
2212, 2452, 2922. 3042, 3142, 3243,
3531.

dragaica-99, 100.
dragobeteCCXVI. 3079.
dragosteCCXVII, 39, 692, 970 urm.,

curcubeu CXCVIII, 826, 1673.

cura-1165.
curechiu-574, 1063, 2494.
curvar-1064, 2903.

3360.

cusitud 14, 2412.


cutremurCCI, 603, 2992 urm.

drum-1231.
drum incrucipt-498.
dubal-1841.

cutit

dughean5.-2169.

cusut-276, 1446, 2225, 2883, 3320.


CCII, 1486, 1636, 1763, 1834,
1853, 2369, 2564, 2865, 3304.

cutit (boala) 2797.

Dalac-414.
dalta-608.
dambl CCIII.
dant

2168.

darCCIV.
dare (cev din casA)-18, 21.
drnicie-1077.

duh bun-91, 1163.


duh necuratCCXIX, 1294.
duh du-90, 550, 2041.
dumineciCCXX, 372, 525, 536, 613,
802, 1025, 1309, 1514, 2099.

duminica mare-1827.
Dumitru (sf.)-1340.
Dumnezeu-2071, 2100, 2212.
durere de cap-58, 605 urm., 677, 1963,
2102, 3785.

www.digibuc.ro

411

dusman-238, 570, 1985.


dusmdnie-CCXXI.

foarfece

CCXLIV, 532. 695, 1759.

foc-CCXLV, 19, 87, 111, 315, 371,


375, 376, 391, 780, 781, 1081, 1084,

Eclipsd-3362.

1538, 1879. 2047, 2157, 2752, 1971,


2190, 3476. 4001.

Eva-16.
evanghelie-604, 616.
evreu- 3196, 3197, v. jidan.

Facere de bine-44.
Fagure-1257, 4493.
lin CCXIII, 489, 92&
Wed de cal 472.
falcaritd-1262.
fntnd-CCXXX, 86, 98, 367, 1216,
1477, 1856.

fapt-1277, 1278.
Faraon-2939.
farnfec CCXXVI, 74, 347, 363, 744,
1515, 1698, 3196, 3608.
387, 3213, 4069.

fasole

fasd-322, 389, 1279.


fatd -3.
fata -CCXXVIII, 1855.
femeie-CCXXX, 13, 1505.

fereastrd-CCXXXII, 79, 1473, 2119,


3874.

fericire -1701.
fiar slbatecd -1301, 1332.
fiare-1300.

foc nestns -2448.


foc viu -1278, 1358, 4189.
Foca -1379.
focuri (boald) 388, 2575.
fotografie-CCXLVI.
frmntat 1391.
frnghie- 2658.
frntur -1392.

frate-1393.
frate de cruce 1393.
fried 2568, 3073, 3074.
frig CCL. 1383 ,1696, 3179, v. vremea.

frigare-1812.
friguri-CCLI, 121, 366, 3009, 3454.
fructe-CCLIII, 1440.
frumuseta- 98.
frunte-2810.
frupt-1443, 2066.

frupt alb-3235.
fudulie-131, 1446

fuior- CCLVI, 591, 1284, 3120.


fulger-CCLVII, 572, 1296, 2155, 2766,
urm.
fier-CCXXXI.
fum-CCLVIII.
flint omeneasci transformatd in animal
funie - 427, 1847, 2555.
-2660.
funingine-1050, 1350, 3222
Filipi-CCXXXV, 702, 1972, 1989, 4149
furel -CCLIX, 1811, 2495, 2538, 2662,
fin-CCXXXIV.
2786.
fldcau- 1307.
furculita 2865.
flmnd-2007, 2062, 2082, 2863, 2864,
3008.

flecar-1308.
floare -CCXXXVIII, 1525, 2418, 2569.
floarea soarelui -618, 1425.
Florii-CCXXXIX, 834.

fluier-1081, 1318, 3805, 3806.


fluierat- 669, 1378.
fluture-CCXLI, 3415.
foame- 1330, 2110.
foamete-CCXLIII, 225, 1528, 1529,
2099, 2454, 5529.

furnica-CCLX, 226, 2967, 3J85, 3.03.


furnicar-2838.
furt-CCLXI, 283, 316, 443, 1071, 1448,
1494, 1681, 1851, 2071, 2567, 2582,
2583, 3123, 3166, 3721, 3749, 4191,
4219, 4234, 4614.

furtund -985, 1487, 1918, 2398, 4116,


V. vremea.
fus-CCLXIII, 1081, 1083, 2662, 3658,

v. tesut.
fusti CCLXIV.

www.digibuc.ro

412
Gclilire-1225, 2781.
gate-1335.
gAiolCCLXX, 233, 1643, 1688, 1833,
2331, urm., 2338, 2400, 3087, 3245,
3441, 3584, 4048.
galbInare 1560, 3527.

guster-1675.

gutuiu-255.
gutunar CCXIV

448.

galciCCLXVII, 2014, 2153.


gndac CCLXVIII, 35.
gandaci de matas
gnsac

gard

gunoiu 395, 775, 1304, 1305, 1641 urm.,


2543, 2743, 2884, 3044, 3305.
gur CCXCf, 107, 1663, urm. 2077,
2933, 3292 urm.

guOCCXClf.

abnus-1560.
gleeava

guler 1756.

guzan-168.

1127, 1566.

Haind-2227, 2278, 3501, 3502.

3617.
1567.

hain 1682.
Haralambie (sf.)-3099.

gscCCLXX, 781, 2725, 3087.

gtCCLXXI, 197, 210, 211.


gean CCLXXII.

helge

gemeni 1579, 2626, urm., 3817.


ger 1476. v. vremea.

hornCCXCVIL
hotarCCXCVIII.

ghebos-881, 1585, 2571.

hotCCXCIX, 120, 2567, 3892, 3893.

ghem CCLXXV, 913, 2819.


Gheorghe (sf.)-216, 273.
ghiat-1590.

htani-891.
hrean-1694; 3978.
huhurez-3740, 4262.
hulub CCCII, 2721.

ghimpe CCLXXVII.
ghind

225.

ghizdle-1477.
gingii 107, 1593.

Iad

1595.

goan 1596.
gospodrie 27.

grdinrie-1597.
gram-1598, 1599.

grit/ CCLXXXIV, 980,


2692, 2804, 3302.

1062,

1391,

icoanaCCC VII, 1376, 2360, 2365, 2766.


ied

grunte 383.

iedes

graur

iele

1632, 1616.

6, 3246.

iapd 1704.
tarb-625, 1827 urm. 3208.
iarba fierului-120, 1705.
tarb mare 3069, 3750.
iarn-735, 987, 1706.
iasc 1707.
ibovnic -344, 1229.

glie 1594.
giont

149, 2506.

holteiu-2160.

1184, 1716.
2332,

great CCLX XX VI.

CCC1X, 86.
iepure -141, 146, 499, 1620, 2527, 3309,

grebl 1213.
grier CCLXXXVII.

Ignat-3621 urm.

3311.

grind 2357.
Ilie (sf.)-41, 152, 1214, 1369. 1377. 2134,
grindina CCLXXXVIII, 221. 1315, 1461,
2207, 2210.
1603, 1793, urm., 1821, 2207 urm., incendiator 1361.
3209, 3757, 4090.
inel CCCX, 257, 258, 266, 1906, 2349,
groapaCCLXXXIX, 2429.
2360, 2452, 3770, 4086.
grumaz .1315.
imm 977.

www.digibuc.ro

413
joiCCCXXVI, 334, 773, 1025, 1374,

insede--1726.
iscoadl-1727.
ite-1728, 2281.
izband 1070.
izbitura 87, 4507.
izmeneB988.

1603, 1630, 1740, 3203, 3568, 8889,


4149.

jola mare-70, -308, 410.


judecatOCCCXXVII.
jugCCCXXVIII, 2264, 2401, 2804.
juncO-1835.
junghiuCCCXX1X.

Imbatranire-15, 77, 1729

'imbricminteCCCXV.
imprumutCCCXVI, 5, 9, 52, 60, 751,

juamant CCCXXX, 2535.


juvink-32 urm., -667, 2170.

762, 1989.

Impuscat-2952.
impuscatd-1762.
trick1ecare-4494.

Inc4ltat-1980.
Incrucisat 66, 2882.
Inc:WOO-65, 66, 111.

infasat-1293.
IngerCCCXVIII, 1069, 1164, 1183,
2073, 4495, urm.
ingreunaa-523, 2265, 2407, 2416. v.
insreinatk.
Innebunire-2091.
innec-99. 100, 1766, 3198, 4498.
Innecat-4499.
inrudire-1738.
insrcinati-123, 390, 427 arm., 450,
542, 1027, 1307, 2103, 2390, 2509
urm., 2523. 3052 v. Ingreunata.
insurtoare -CCCXX.
IntImpinure-1782.
intoarcere din drum-494, 495.

Lac necurat-82.
lacat1-120, 1606, 1670.
lacomie-5105.
lacrim-1820, 2430, 2432.
lacusti CCCXXXII, 1258.
laicer-2496.
lampa-1824.
landCCCXXXIV.
lant 1290.

lapteCCCXXXV, 3595.
lapte acru 282.
lstun-3217.
Ituri-3250.
lautoare-440, 1307, 1238, 1245, 7772,
1953, 2269, 2886, 2957 -arm., 3043,
3060 urm.
leac -281.
leagn-914, 1192, 1850.
legume-1851.

lehuzdCCCXXXIX, 806, 1106, 1294,


2479.
656.

intorsurl 192.

lemn

Intarcare CCCXXII, 515, 1135, 3399,


4094, 4114.

lemn canesc-578.
lemnul Domnului-656.
lene-1863, 2213.
lesie-624, 2886.

invilitoare-13.
InvataturA-1788.
Inviere 1689, 2138.

leturghieCCCXLI.
!iliac -CCCXLIII, 2525, 2726, 3717,
4014.

Jar- 3019.

Jidan, JidovCCCXV, 141, 142,


205, 944.
Jigan le-627.
jidogie 4500.
joc- 389, 3735, 4224 urm.

148,

liliac (arbust)-1866.
1imba.CCCXLIV, 1241, 2572, 2578.
2657:

limbar CCCXLV. 1338.


limbrici

www.digibuc.ro

1881.

414
lin 1882.
I nd na 1953.
lingoare 233.

lingura-CCCXLIX, 402,

3350, 3731, 3758, 3855, 3859, 4074.

maiu -1752.
1081, 1083,

mlaiu 1252, 2752, 2962.


malin 458.

1113, 1114, 1185, 1880, 1113, 2059,

malutt

2690.

mamalig 241, 242, 382, 485, 577, 1881.


1999, 2065, 2086, 2205, 2948.
mama CCCLXVI, 20, 221, 228, 229, 230,

ltnti CCCL, 3252, 3253.


lipitoare 199, 1146.

4502. v. van.
mn-CCCLXVII, 14, 107, 195, 1391,
2261, 2274, 2356, 2425, 2428, 2471,

lipsa 1527.
logodna CCCLI. 247.
lopat 1213, 3206.
luceafar CCCLII.

lucin

3334, 3426, 3457, 3458, 3907, 4378.


manastire 2056.

1971.

lumarlare

268. 1040, 1120, 1198, 1199,

1386 urm., 1911. 2158, 2236, 2258,


2352, 2374 urm., 3282.
lumea cealalta-1290, 1302, 1352, 1359,
1477, 1478, 1494, 1732, 1825, 1826,
1845, 1915, 1921, 2060, 2222, 24107.
2409, 2430, 243 , 2596, 2823. 2993.
3231 urm., 3037, 3317.
lummarit 2031.
luna-CCCLV, 168, 768, 774, 847, 1624,
1648, 1926, 2149. 2835, 3215, 3351,
3363, 3397, 4066, 4464

lunatec-CCCLVI, 2786,
luni CCCLVII, 68, 160, la, 392. 449,
770, 1307, 1382, 1643, 1739, 1784,
1530, 1760, 1939, 2066, 2081, 2293,
2684 unu., 2869, 2886, 2915, 3062,
3100, 3430, 3452, 3885.

/up

CCCLVIII, 22, 143, 476, 639, 702,

1048,

1999.

240, 1304, 1305, 1353, 1421,

1646, 2016, 2 31, 2205, 2822, 3165,


3260, 3553, 4019, 4180 urm., 4502
urm.

mncare CCCLXIX, 1297, 1669, 2549,


2591 urm., 2670, 2734 urm , 2779,
2829, 3012, 3094, 3432.
manecd

2128.

mnie CCCLXXI, 303.


mntus-2889.

mnz CCCLXXII, 187, 477, 478, 479,


1113, 1114, 1433, 4303 urm.
mar CCCLXXXIV, 289, 492,