Sunteți pe pagina 1din 38

Intlnire 17.10.

2016
Dezbatere Public Proiect Regulament
Formare Profesional

Ionescu Valentin: Bun dimineaa, v mulumim c ai venit la dezbaterea public a


proiectului de regulament cu privre la formarea profesional pe cele 3 piee supravegheate de
ASF. O s ncepem cu o prezentare susinut de colegul Clin Rangu. Dup prezentare sunt un
numr de 28 de persoane care s-au nscris la dezbatere, vom ncepe cu aceste persoane, ar fi bine
s fie 5 minute de fiecare persoan, sala e rezervat pn la ora 14:00. Mai avem o rugminte,
am vzut c s-au nscris la cuvnt din companii i cte 4 persoane. Ar trebui s prezinte o singur
persoan pentru fiecare companie sau asociaie, care s spun opinia asociaiei i ar fi bine s v
organizai. Dezbaterea public este nregistrat i sper s fie una constructiv.
Clin Rangu: Bun ziua, mulumesc pentru oportunitatea de a dezbate acest regulament.
Zilele trecute am fost la ntlnirea anual a Reelei Europeane de Certificare n domeniul
financiar EFICERT. Un reprezentant n cadrul conferinei a menionat, ca i pentru noi n acest
moment, ca fiind o cale foarte bun de a nva fiecare din experiena celuilalt, ca o formare
profesional, i de a mbuntii aspectele aferente acestui proiect de regulament prezentat, care
acoper cteva puncte i dispoziii generale, concepte aferente pregtirii iniiale i a pregtirii
continue, rolul ASF, ISF, al lectorilor i aa mai departe. Scopul e de a realiza un cadru
instituional, conceptual i procedural pentru dezvoltarea, dobndirea sau validarea
competenelor profesionale.
Chiar dac proiectul se numete i se leag de conceptul de formare profesional, nu
furnizarea de formare profesional n sine este scopul, aceasta fiind un mijloc de atingere a
obiectivului, scopul fiind ca cei care lucreaz n piaa financiar s aib competene care s fie
foarte clar definite i msurabile, avnd n vedere c i pe plan european activitatea de formare
profesional clasic, prin cursuri, este doar o component a obinerii de competene, de aceea nu
vorbim numai de furnizarea de formare profesional pe modelul celei care s-a facut pn n
prezent. Stabilim un cadru raportat la cerine europene, conceptele de la care am plecat au fost
ocupaiile reglementate sectorial, aferente pieei financiare. n acest moment i avnd n vedere
solicitrile dvs. de a avea o list explicit de ocupaii, vom prezenta o anex cu cele reglementate
n prezent. n varianta iniial acestea nu apreau explicit deoarece rolul acestui regulament a fost
de a avea un regulament conceptual de principii, nedorind a se raporta neaparat la denumirea
unor anumitor ocupaii n acest moment. Pentru c denumirea ocupaiilor se poate modifica, s
fie reglementate sau nereglementate, dar cadrul rmne acelai.
La nivel european se regsete un cadru denumit EQF (European Qualification
Framework), care ar trebui s se aplice la toate funciile care se gsesc pe piaa muncii, indiferent
c vorbim de ofer, de doctor sau de un specialist ntr-un anumit domeniu. Deci, n afara de
specificul, de coninutul efectiv al unei ocupaii, cadrul este acelai. La fel i acest regulament se
dorete s fie un cadru pentru meseriile care sunt n piaa financiar, cadru corelat cu cadrul
general european i pregtim de fapt o tranziie ctre acel cadru general european, care, n acest

moment, nu este aplicat acestei piee i, pe baza discuiilor, dac vor fi ntrebri voi intra n mai
multe detalii.
Deci, practic va trebui s definim ocupaiile care se reglementeaz sectorial. Acum avem
nite denumiri ale anumitor funcii din cadrul companiilor. Ocupaia respectiv trebuie s aib
nite cerine, trebuie s aib nite atribuii i nite competene ale celui care ocup acea ocupaie.
Acele cerine se vor regsi n profilul ocupaional. La nivel european se concep standarde
ocupaionale. Spre aceasta o s tindem i noi, probabil n 3-4-5 ani, deoarece definirea
standardelor este laborioas i costisitoare. Din pcate standardele ocupaionale n acest moment
pentru piaa financiar sunt foarte puine, sunt fcute mai mult de zona bancar, de ctre IBR,
necorelndu-se foarte clar cu cerinele pieei financiare nebancare, n zona de asigurri practic nu
exist standarde ocupaionale pentru meserii, n zona pieei de capital exist nite standarde
fcute de IBR, dar ele, prin denumirile lor, dar i prin coninut, nu se potrivesc prea bine cu
denumirile i activitile folosite de reglementrile ASF. Deci, degeaba se numete un standard
ocupaional broker burs dac tu nu ai aceast meserie reglementat, ci pe cea de agent brokeraj,
care este altceva pe piaa financiar reglementat de ASF. Deci exist foarte multe discrepane n
acest moment, ntre funciile din COR, denumirea standardelor ocupaionale i ocupaiile i
funciile care se regsesc pe piaa financiar nebancar. Practic vom defini ocupaiile, vom avea
profiluri ocupaionale, n fiecare profil vor fi un numr de competene care trebuie s acopere
att cunotiine ct i abiliti. Anumite competene sunt de un tip, de exemplu s tii cadrul legal
este o competen care ine de cunotiinte, restul pot fi abiliti. Unele se testeaz, altele se
evalueaz.
Deci, practic, profilul ocupaional va avea un set de competene: la intrarea n meserie,
cnd ai formarea profesional iniial, primeti un certificat, care n piaa de capital se numete n
acest moment atestat, prin care i se confirm competenele respective i dup aceea e o formare
profesional continu pe acele competene. n general un standard ocupaional la nivel european
are valabilitate 4 ani.
Standardele, de exemplu n domeniul asigurrilor, se bazeaz pe SQF n loc de EQF,
adic Sectorial Qualification Framework i noi vorbim exact de acest subiect acum, noi definim
un sistem de SQF racordat la sistemului general EQF. mi cer scuze dac sunt nite termeni pe
care ncerc s-i explic, atept ntrebrile dvs. ulterior pentru a clarifica i mai mult, dar ncerc s
m ncadrez ntr-un timp ct mai scurt posibil. Deci aceste standarde, competenele aferente, vor
fi o dat certificate iniial, iar dup aceea dezvoltate, evaluate sau reconfirmate pe perioada celor
4 ani, pentru c nu n fiecare an trebuie s faci acelai curs, s dai aceleai examene, cu acelai
subiect.
De fiecare dat trebuie s te focusezi pe o alt competen i n 4 ani s treci prin toate
competenele, s zic 10 sau 12 competene cte poate avea un standard, sau cum le denumim noi,
profiluri ocupaionale.

Pregtirea profesional se poate reliza n dou forme: n sal de curs sau e-learning
(sincron sau asincron), asincron este fr profesor n modul clasic, sincron este cu un profesor la
distan, cu care poi s interacionezi i se finalizeaz prin examinare sau prin evaluare. Aici
regulamentul a ridicat ntrebri. Cei care nu au, i e normal s nu aib, experien n acest
domeniu de ni, al evalurii competenelor profesionale, considerau c este necesar i
evaluarea i examinarea, dar sunt dou concepte diferite din care se aplic doar unul, la alegere.
Pe plan european, cnd vorbim de standarde ocupaionale i de competene, ele pot fi
validate, fie n urma unui curs cu examinare, care verific i competene aferente abilitilor, fie
pur i simplu dac persoana respectiv are o pregtire profesional obinut ntr-un mediu
nonformal sau informal, n cadrul sectorului, al companiei n care lucreaz. Atunci poate veni la
un centru de evaluare, s nu mai fac cursul, s nu mai stea n banc cu un student de 20 de ani,
dac tu ai experien deja n pia de 30 de ani i vrei s treci mai rapid prin procesul respectiv de
evaluare. De ce este nevoie de acest evaluare? Evaluarea se refer n primul rnd la formarea
profesional iniial, deci nu este neaprat vorba de formarea profesional continu, dar pentru
cei cu experien, cu acumulri formale/informale. De ce este nevoie de aceast evaluare pentru
unele meserii? Este posibil ca acum dvs. s lucrai n compania pe o ocupaie care nu este
reglementat de ctre ASF, dar s avei toate competenele profesionale necesare i, la un
moment dat, s trecei pe o poziie care este reglementat. n loc s venii s mai facei un curs,
s mai dai un examen, s stai i 2-3 sptmani, venii la centrul de evaluare i v prezentai
portofoliul dvs. de activitate. Va fi i o examinare de cunotine i mai este i o discuie pe baza
unui studiu de caz. Precizez acest aspect deoarece au fost diferite ntrebri legate de metodele din
centrul de evaluare. Ele sunt prezentate ntr-un articol care vorbete de portofoliul profesional,
care este pur i simplu un CV expandat, care include i referine, un CV n care explici exact cum
ai interacionat tu i cum ai dobndit competenele formale sau nonformale pe meseria
respectiv, c aa i personalul de curenie poate s zic ca a lucrat 10 ani ntr-o companie de
asigurri i s zic c vrea s fie evaluat, este clar c nu va trece, pentru c nu va avea portofoliul
respectiv, dar dac tu dezvoli un astfel de portofoliu, vei putea trece printr-o evaluare. Deci
aceasta este diferena dintre curs i examinare i evaluare, sunt dou concepte i activiti
diferite, dar foarte nrudite. Examinarea independent este deja practicat pe piaa de asigurri n
acest moment i este o practic larg n domeniul formrii profesionale i al certificrii pentru a
asigura corectitudinea i independena testrii, a examinrii finale.
Pregtirea profesional iniial, care n regulament se identific cu conceptul de calificare
profesional, a generat anumite propuneri referitor la denumire, care probabil o s le lum n
considerare pentru a fi mai clar la ce se refer, deci probabil vom avea pregtire profesional
iniial i pregtire profesional continu. Prezentarea aceasta vorbete despre regulament, aa
cum a fost el publicat pe site-ul ASF n consultare public. ntre timp, datorit discuiilor pe care
le-am avut i le mulumesc tuturor celor care au venit la discuii i am avut discuii foarte bune,
constructive, regulamentul o s sufere anumite modificri, cu timpul n cadrul discuiilor o s le

prezint, de exemplu aceasta este una din propunerile de modificare, s nu se mai numeasc
calificare profesionl, pregtire de calificare, ci pregtire profesional iniial, pentru a se
nelege clar care este momentul cnd o faci.
Deci, avem aceast calificare profesional, pregtirea teoretic i practic prin
intermediul furnizorilor de programe de pregtire profesional n vederea asigurrii cunotinelor
i abilitilor. Pn acum se testau n general doar cunotinele. Existau i muli formatori care
pregteau i abilitile, dei nu erau cerine n acest sens. Singura cerin de pn acum era doar
pentru cunotine necesare autorizrii de ctre specialiti, operatori, pentru activiti specifice.
Cursurile de calificare profesional vor fi realizate pe acele profiluri ocupaionale, deci
dac avem profil ocupaional, profilul are competene i la fiecare competen o s aib tematic
aferent competenei respective, din acea tematic se stabilete tematica final a cursului. n
momentul acesta dac facei un curs n straintate, cei care au fost la un MBA, la nceputul
fiecrui capitol, pe prima pagin, apar competenele care se asigur fcnd modulul respectiv de
MBA i, practic, atunci cnd ai trecut un modul, ai terminat un MBA, ai o serie de competene
care i le-ai atins. Cursul se face plecnd de la competene, nu se face de la o bibliografie sau
nite lucruri care nu sunt structurate. Cursurile vor fi fcute pe baza profilurilor ocupaionale i a
suporturilor de curs avizate de ctre ISF, pentru asigurarea calitii acestora. Consiliul tiinific al
ISF, care a fost creat exact pentru acest lucru. n acest moment pe piaa de asigurri manualele i
cursurile sunt publicate de ISF, dar realizate cu ntreaga pia. n continuare piaa asigurrilor
solicit ca ISF s realizeze aceste activiti, suporturile de curs . Avnd n vedere c pe piaa de
capital exista cerina ca formatorii s aib posibilitatea s-i fac suportul de curs, n regulament
apare varianta de avizare. Pe de alt parte, pe piaa de asigurri, exist cerina s se continue
sistemul actual de elaborare a cursurilor, mpreun cu colegii din piaa de asigurri n cadrul ISF
elabornd mpreun i subiectele testrii. Un exemplu foarte bun, pentru acest subiect, care a
aprut n ultimele zile, se refer la manualul BVB privind educaia financiar, este un exemplu
foarte bun n care elementele tiinifice profesionale trebuie s treac i printre nite filtre
suplimentare. Analiznd acel manual avem vreo 5 pagini de observaii asupra conceptelor i a
prezentrii lor. Este un manual care pn la urm este de educaie, nu de formare profesional,
deci poate s fie pus deoparte, subiectul nu este legat strict de formare, dar totui arat o anumit
problem i nevoia de a avea o responsabilitate clar atunci cnd iei pe pia cu un manual i s
fii foarte sigur c elementele care sunt n el sunt profesionist prezentate i nu pot fi contestate
ulterior, iar aceste suporturi de curs n regulament se menioneaz foarte clar c se fac mpreun
cu lectorii, cu specialitii pieei, deoarece racordarea cu piaa este foarte important. Deci nu se
vor face din birouri cu oameni care nu au o legtur direct cu activitatea zilnic, piaa trebuie s
vin s spun exact despre ce este vorba, este asigurat o legtur foarte clar ntre pia i cei
care asigur administrarea pn la urm a unui cadru de formare profesional, dar una este
administrarea, alta este coninutul cum am i menionat. Coninutul este al pieei i ea trebuie s

fie implicat ct mai mult n meninerea acestui coninut. Deci cursurile acoper acele
competene specifice profilurilor ocupaionale.
Au fost destul de multe discuii privind fluxurile de lucru, nu era foarte clar cum se
parcurge de exemplu pregtirea profesional iniial, calificarea, erau nite termene, am ncercat
s le punem pe un grafic pentru a fi mai clar, le vedei pe ecran, deci cursul care este de minim
de 30 de ore. Dup finalizarea lui, n maxim 60 de zile, se va da examenul online pe platforma
ISF, nscrierea la examen se face tot online prin trimiterea unui dosar electornic. Dac n 60 de
zile nu se prezint la examen, se va relua. Normal sunt i excepii care sunt tratate, pot aprea
anumite evenimente i s nu se poat nscrie, dar noi vorbim de 80-90% din cazuri, nu de
excepii, ele trebuie s fie tratate prin managementul excepiilor. Dup aceea rezultatul apare
online: admis/respins. Pe baza discuiilor pe care le-am avut cu colegii din pia, deoarece totul
este online, nu este o justificare ca s existe un termen de 30 de zile pentru eliberarea
certificatului, de fapt n-ar mai trebui s se elibereze niciun certificat pe hrtie, ci s fie publicat
online. O dat cu trecerea examenului online se va vedea n baza de date, care va fi o baz de
date comun, nu vor mai fi multe baze de date prin care s se piard nscrierile i s nu se
asigure calitatea datelor. Practic acolo va fi nregistrat persoana respectiv i poate s-i
imprime i singur de pe calculator certificatul, nu trebuie neaprat s i se dea o hrtie dac tot
ncercm s automatizm pn la capt. ASF va verifica n baza de date dac e nregistrat. Acesta
este un exemplu de mbuntire. Prezentarea de astzi (n format .pptx) va fi disponibil tuturor,
deci nu trec prin toate etapele, dac sunt ntrebri normal c revenim.
Referitor la recunoaterea programelor de formare profesional din strintate i aici este
o zon n care s o reglementm astfel nct s fie ct mai facil i s poi veni cu certificate sau
diplome obinute din afara rii, care s fie recunoscute implicit ntr-un mod automat n Romnia
i s existe numai o verificare a cunostinelor aferente legislaiei romne specifice ocupaiei
respective. n acest mod, practic pn la integrarea sistemului nostru n sistemul EQF i de
recunoatere european, care nici la nivel european nu este nc pus la punct cum trebuie,
ncercm s gsim o echivalare ca pentru cei care fac cursuri n strintate sau cei strini care vin
n Romnia s li se poat recunoate competenele, fr s mai treac prin tot procesul de
certificare sau evaluare i s se verifice numai componentele care sunt specific naionale.
Pregtirea profesional continu pentru dezvoltarea, actualizarea i acumularea anumitor
competene specifice activitilor, se va derula pe cicluri de 4 ani, n care s se parcurg toate
cele 10 -12 competene profesionale ale profilului ocupaional. Competenele de mbuntit
anual sunt comunicate de ASF sau de angajator. Deci, fa de formarea profesional actual, care
era destul de rigid dintr-o perspectiv, ncercm ca acest regulament referitor la formarea
profesional continu s fie n avantajul entitii i a angajatului respectiv. Dac entitatea
consider c un angajat are nevoie de dezvoltarea anumitor competene, pentru o anumit zon,
s poat s spun c pentru respectivul are o pregtire profesional specific, care s fie
recunoscut i s poat s fie fcut, s nu fie impus ceva pur i simplu de ctre o autoritate,

indiferent de ce se ntmpl n fiecare entiate cu personalul de acolo. Deci regulamentul ncearc


s in cont i de nevoile de formare ale entitii n sine i ale specialistului.
Apare conceputul de mentorat. Acesta se regsete n Directiva IDD pe asigurri unde
este menionat foarte clar. Aceast zon ine de formarea nonformal/informal care este
menionat i n ghidul ESMA privind formarea profesional. Deci cuvntul mentorat s-a
pstrat datorit IDD-ului, n Romnia este mai mult folosit termenul de coaching n care dvs.
practic v putei forma personalul respectiv transmindu-i nite abiliti. Mentoratul ine mai
mult de zona de abiliti, nu neaprat de zona de cunotine, prin contactul direct cu persoana
respectiv. Practic se creeaz posibilitatea ca n cadrul companiei dvs. anagajatul respectiv s
poat sa fie ghidat de o persoan care are nite competene profesionale avansate, astfel nct s
i se dezvolte nite abiliti la locul de munc. Mentoratul, coaching-ul, se va clarifica prin
procedurile operaionale de aplicare. Nu sunt foarte multe articole n regulament pentru c iari
este ceva standard. Pentru mentorat se stabilete o metodologie de nvare, pe metodologia
aceea mentorul/ coach-ul stabilete planul de nvare, realizeaz un raport aferent activitii
respective de mentorat, care se trimite la ISF. Deci nu se d un examen sau se verific ceva
suplimentar, practic este la nivelul entitii s-i desfoare activitatea respectiv i
responsabilitatea este a celui care semneaz raportul de mentorat.
Competenele se pot obine din mai multe activiti de formare inclusiv din echivalri, de
exemplu a cursurilor externe, sau din mai multe cursuri. Dac cineva face 3 cursuri diferite,
poate s obin credite pentru acele cursuri diferite i poate s ajung la cele 20 de credite,
nefcnd un curs de 20 de credite cap-coad. Exist i varinta ca s fac un curs cap-coad
pentru 20 de credite, dar dac cineva nu dorete asta, este mai aplecat spre formare profesional,
poate s-i acumuleze credite din mai multe cursuri de formare profesional. Probabil nu vor fi
muli n acest caz, dar regulamentul permite i o astfel de posibilitate. n cazul nedobndirii
numrului anual de credite, ISF transmite ctre ASF propunerea de radiere, de fapt prezint c nu
s-au nregistrat creditele necesare.
Pregtirea profesional continu prevede acumularea a 20 de credite anual. Sistemul de
credite este iari un sistem european la care ncercm s ne racordm, se refer la orele aferente
pentru obinerea/validarea/ mbuntairea unei anumite competene i n urma promovrii unui
examen se obin efectiv acele credite i se trec n registrul specialitilor, n care fiecare specialist
va avea un portofoliu, n care se va vedea numrul de credite cnd se va muta de la un angajator
la altul i fa de ASF. Acesta va fi portofoliul lui de formare profesional.
S-a mai introdus i obinerea de credite prin activiti cu caracter tiinific i profesional,
deci practic sunt conferinele care se organizeaz, n alte meserii este statuat deja aceast
practic. Acum introducem i pe piaa financiar nebancar posibilitatea de a putea acumula
credite n urma unor conferine.

Celor care in cursurile autorizate, sau lectorilor din conferin, li se pot echivala 2 ore de
curs cu 1 credit. Aici iar s-a creat o confuzie c odat creditul era definit 45 minute i aici era 1
credit la 2 ore. Pentru c este o situaie specific aici. Pentru cursani, pentru cei din pia,
ocupanii funciilor, creditul de 45 min. Pentru lectori, dac doresc, un credit este la 2 ore de
lectorat. Deci cazurile acestea speciale, lectorii cursurilor sau oratorii la evenimente organizate,
beneficiaz de recunoaterea orelor susinute ca pregtire profesional continu.
Activitile de mentorat se realizeaz prin intermediul conductorilor entitii unde
activeaz sau a evaluatorilor centrului de evaluare. Este un slide ulterior cu centrul de evaluare,
dar i n regulament apare c evaluatorii sunt independeni.
Deci evaluatorii, centrul de evaluare, este iar un framework, un cadru n care sunt
stabilite i urmrite regulile, dar evaluatorii pot fi de oriunde: formatori, asociaii. Dac respeci
criteriile pentru a deveni evaluator, te poi nscrie ca evaluator i eti cel care desfsoar o
activitate de evaluare, inclusiv poi s desfsori activitate de mentorat pentru angajai. Deci, dac
ntr-o firm de asigurri cineva devine evaluator de competene, atunci practic poate s
desfoare i activitatea de mentorat n cadrul companiei respective. Ai vzut c evaluatorii
trebuie s aib experien profesional foarte puternic, sunt trecui 9 ani de activitate n
domeniul respectiv, tocmai ca s fie nite persoane cu experien profesional avansat i nu
oricine care face orice. Participantului la mentorat i se evalueaz aceste competene i poate
primi pn la 6 credite.
Referitor la slide-ul centrul de evaluare competene, pentru evaluare se pot nscrie cei
care au acumulat competenele n mediu nonformal i informal. n regulament gsii cele 2
definiii , referindu-ne la personalul cu experien acumulat. Evaluatorii de competene sunt
independeni, certificai ca evaluator a anumitor competene, pot fi cadre universitare sau
specialiti, dar s aib o experien practic n domeniul financiar. Ei sunt avizai de ctre ISF
prin verificarea dosarului respectiv n centrul de evaluare, sunt aprobai de ASF i sunt
nregistrai ntr-un registru special.
Evaluarea este o alternativ a formrii profesionale iniiale prin curs, dar poate fi realizat
oricnd. Evaluarea se realizeaz de 2 evaluatori, iar la finalul evalurii se emite un certificat de
competen cu cele de exemplu 10 competene care sunt aferente profilului ocupaional
respectiv. Este foarte posibil, i n multe centre de evaluare se practic, s vii doar pentru una sau
2-3 competene, nu trebuie s vii pentru toate. Uneori nu se ia examenul pentru toate cele 10
competene. Dac ai luat certificarea pentru 8 competene, iar la 2 se menioneaz acolo cu rou,
nu se numete respins, se numete n curs de completare a competenelor. Deci cineva, dac nu
a trecut de evaluare i are 2 competene nerezolvate, ulterior revine doar pentru acele 2
competene, nu mai reia tot procesul de la capt.
Sistemul acesta este un sistem care este folosit n centrele de evaluare i la nivel european
i la nivel naional. n Romnia sunt 82 de centre de evaluare pe diverse meserii: IBR are un

centru de evaluare n domeniul bancar pentru cteva standarde bancare, deci lucrurile de aici, nu
sunt inventate, sunt cele care sunt n practicate la nivel European, dar adaptate i se leag exact
de acele cerine de a forma profesional oamenii prin activiti nonformale i informale, nu numai
prin cursuri, pentru a evalua experiena omului respectiv obinut prin munc. Deci, practic,
avem acest centru de evaluare a competenelor cu 2 evaluatori de competene, care aplic
anumite metode de evaluare a competenelor, acestea sunt iari metodele general valabile. Vom
avea evaluarea protofoliului profesional, de care am vorbit mai devreme, o metod de evaluare a
cunostinelor, de exemplu examinare scris, la fel ca la examenul principal i o minim evaluare
a abilitilor practice. Aici cel mai bun exemplu este activitatea de conciliere, care se ntmpl n
acest moment, examinarea dup cursul de conciliere are i componentele unui centru de evaluare
n care se d un studiu de caz direct n faa evaluatorilor. Anterior dai i examen. Pentru
conciliatori de exemplu, examenul are 5 ntrebri pentru fiecare competen. Deci, la conciliator
am definit un profil ocupaional, care are 10 competene, iar la fiecare competen, la testare sunt
5 ntrebri. Din acestea 5 trebuie s se rspund corect la 3 din 5, dac nu se atinge minimul de 3
rmne competena respectiv de mbuntit n continuare.
Furnizorii de programe de formare profesional, condiiile de autorizare, documentaiile
sunt cele folosite i n acest moment. Pe baza discuiilor avute cu asociaiile pieei, va trebui
probabil s modificm regulamentul, astfel nct s permitem i entitilor n sine s deruleze
cursurile. O problem va fi n zona serviciilor financiare reglementate de ASF derulate prin
bnci, avnd n vedere toate reglementrile care vor veni n continuare, aferente MIFID, PRIPS,
KID etc. vor impacta personalul bancar, care este destul de restrns, care trebuie s fie format
profesional. Va trebui s dai posibilitatea companiei respective s poat face formarea
profesional i atunci va fi un lector nregistrat i compania poate s fac o formare profesional
pentru specialitii lor, respectnd criteriile stabilite referitoare la coninut, dar s fie verificai.
Aceste lucruri ar trebui s le discutm i s le clarificm, pentru zona bancar mai ales sau pentru
zona de asigurri, pentru c IDD-ul pe zona aceasta vorbete pentru prima oar i de personalul
propriu al companiei. Deci, pn acum erau anumite categorii de ageni, n momentul de fa,
IDD-ul solicit i personalului propriu al companiilor care asigur interfaa cu consumatorul s
aib formare profesional i iniial i continu i atunci ar trebui s ne adaptm n acest sens,
pentru a fi ct mai uor celor din pia i s fie i eficient.
Lectorii trebuie nregistrai, pn acum n reglementri erau solicitai 5 ani de experien,
dar s-a redus la 3 ani pentru a putea s fie o baz mai mare de lectori i totui s aib o experien
profesional corespunztoare.Vor avea o documentaie care trebuie depus.
Despre ISF, rolul institutului, este de management al calitii. Nu dorete s intervin pe
piaa concurenial i nu va face acest lucru, nu este nregistrat nici acum ca formator autorizat i
nici nu se va nregistra nici ulterior ca formator autorizat. n cadrul Consiliului ASF s-a discutat
acest subiect i va aprea un articol n care va fi menionat foarte clar care este rolul ISF-ului,
care trebuie s asigure nivelul calitativ al formrii profesionale continue i unde poate s

intervin, de exemplu n zone n care nu exist niciun curs, avem o situaie n acest moment n
care nu exist ofert pe pia, atunci se va putea face de ctre ISF. Dar i n acest caz, dup ISF
am vrea s fie preluat de ctre pia i extins, adic 2-3 formatori s in cursul respectiv, deci nu
intenionm s avem un monopol. Trebuie s ne asigurm c elaborm acel profil ocupaional, s
definim ocupaiile, ISF-ul trebuie s aib grij s le racordeze la grupul sectorial finane-bnci,
care este la Institutul Bancar, condus de dl. prof. Vasile Secre. Deja acolo, cu ajutorul
asociaiilor, am adunat o list cu toate ocupaiile din pia, ele acum trebuie racordate. Grupul
sectorial a trimis la UE lista ocupaiilor i vor fi sincronizate cu cele europene, ca dup aceea s
le transpunem. ISF-ul va trebui s fie acest liant n aplicarea unui cadru profesional
corespunztor, stabilirea ocupaiilor, descrierea competenelor, activitatea consiliului tiinific
pentru calitatea tiinific a cursurilor i a pregtirii, elaborarea testelor care se vor face mpreun
cu lectorii i cu cei din pia, creearea i gestionarea unei platforme electronice.
n acest moment examinarea se realizeaz n sli cu zeci de oameni, cum este varianta
clasic veche de examinare. Se dorete ca totul s treac n zona online. Probabil i regulamentul
va suferi nite modificri pentru c zona de abiliti nu prea se poate face i online. La EFICERT
au fost prezentri, susinute de Danemarca i Germania, referitor la cum realizeaz ei certificarea
i evaluarea online pentru personal, inclusiv pentru abiliti. Germania las evaluarea abilitilor
la formatorul care face cursul respectiv. Deci, va fi pe baza studiilor de caz care vor fi avizate de
ctre ISF, formatorul va derula activitatea de validare a abilitilor i ISF s rmn numai partea
de cunotine care pot fi examinate online, n mod clar i mai simplu. Aici va trebui s se discute,
n cadrul grupului de lucru, propunerile care au intervenit, referitor la nregistrarea specialistului
n registru, organizarea i funcionarea centrului de evaluare pentru cele trei piee, clarificarea
eliberrii certificatului de competen sau de absolvire. Certificatul de competene este la
formarea profesional iniial, certificatul de absolvire este la formarea profesional continu.
ISF elaboreaz profilele ocupaionale, procedurile privind acoperirea competenelor de
ctre programele de formare, avizeaz aciunile cu caracter stiinific, notific ASF privind
anumite probleme, nregistreaz n registrul evaluatorilor, opereaz registrul lectorilor,
colaboreaz cu ASF i cu piaa pentru a identifica necesitile noilor competene i echivaleaz
programele de pregtire profesional din strintate, pe baza sistemului care va fi statuat.
Se prevede ca modificarea bateriilor de teste s produc efecte dup 6 luni, au fost
discuii c de ce, dup 6 luni i nu imediat. Pentru c am avut o astfel de situaie chiar anul acesta
pe piaa asigurrilor, n care cursurile au fost modificate mpreun cu colegii formatori i cu cei
din pia, unii fcuser cursuri pe manualul vechi, nu puteai s le spui c dai examenul pe nite
subiecte i manuale noi i trebuia s i dai o posibilitate persoanei, dac a nceput ntr-un anumit
cadru, s finalizeze tot cu acel cadru i de aceea apar aceste 6 luni din momentul n care apar
modificri de substan, nu tot timpul se modific aceste lucruri.

ISF elaborez metodologia i instrumentele de evaluare care sunt aprobate de ASF,


deruleaz examinarea i evaluarea, public cerinele tehnice, public pe site procedurile.
ASF-ul aprob profilurile ocupaionale care sunt transmise de ctre ISF, dup stabilirea
lor cu asociaiile i cu formatori ai pieei, autorizeaz persoanele pe baza certificatelor de
competene, autorizeaz persoanele, furnizorii, aprob procedurile, public i actualizeaz
registrele, aprob metodologiile, ine registrul frunizorilor, efectueaz controale la ISF i la
furnizori, aplic sanciuni. Referitor la controale, va trebui s definim mai bine modul de control
i poate pe baza experienei din Germania, unde exist un sistem de audit al furnizrii de
formare, prin auditori specializai, probabil vom defini un alt tip de control i l voi prezenta
colegilor s vedem dac putem s stabilim un cadru anume. ASF decide radierile.
Aceasta a fost prezentarea a ctorva elemente.

Ionescu Valentin: Avem o list de 28 de persoane care s-au nscris la cuvnt i ar fi bine
s parcurgem nti aceast list. Aa cum spuneam, sunt mai multe persoane la o entitate, ar
trebui ca acea entitate s-i desemneze singur o persoan. Ne-am gndit s ne limitm la 5 min/
intervenie i am putea s ncepem. Prima persoan, dna.Carmen Rou de la BNP Paribas Cardif
Romania.
Carmen Rou - BNP Paribas Cardif Romania: Bun ziua, salutm iniiativa acestui
proiect de Regulament, este un lucru foarte bun i util n pia, nu avem foarte multe lucruri de
clarificat pentru c deja neleg c ai avut ntlniri cu colegii mei din pia despre noiunile care
au prezentat interes. Singurul lucru pe care noi am vrea s-l aducem n vedere este faptul c nu
este foarte clar cum anume se va face reglementarea profesional din cadrul companiilor i
anume cum se va viza pregtirea tuturor departamentelor, persoanelor, pentru c sunt anumite
departamente sau persoane care acioneaz n cadrul companiilor care nu tiu n ce msur au
nevoie de o calificare profesional. Vor fi cei din bordul administrativ? M refer la persoanele de
relaii cu publicul, alte persoane care nu ar trebui s aib o anumit calificare profesional i aici
poate am avea nevoie de o anumit clarificare n acest sens. nc o clarificare n acest sens, am
avea nevoie de aplicabilitatea acestui proiect de lege cu privire la intermediarii neautorizai,
nenregistrai n pia deoarece la momentul acesta, acest regulament se aplic inclusiv acestora
i ntrebarea noastr vine ca s se tie exact n ce msur ei vor fi sau nu sub influena acestui
regulament privind calificarea profesional. Mulumesc.

Clin Rangu: Aici a fost o confuzie, cum am zis, deoarece regulamentul acesta a fost
fcut ca un cadru. Acum e un articol n care se menioneaz c se aplic ocupaiilor care sunt
reglementate de ctre fiecare sector n parte, pe baza reglementrilor care exist n momentul
acesta sau care vor exista n viitor. Tocmai, ca s ai o anumit deschidere i s nu modifici tot

timpul o anex cu ocupaii. Din acest motiv i la dispoziiile finale o s vedei c se abrog
anumite reglementri, dar, de exemplu, din Ordinul 9 al CSA-ului pe piaa de asigurri nu se
abrog capitolul 1, care meniona exact aceste meserii, ca acestea care sunt trecute aici, de
exemplu. Noi le-am adunat n acest moment i avnd n vedere c e o cerin general ca s
existe o astfel de anex, vom propune o anex cu aceste meserii definite i numite n acest
moment. Dup aceea, ele trebuie reluate i trebuie revzute efectiv denumirile ce vor fi n viitor
corelate. Deci nu se aplic asupra tuturor angajailor, funciilor. Ce se ntmpl acum, se
pstreaz i n continuare. Pe msur ce va aprea o nou Reglementare, cnd va intra n
funciune, atunci vor apare posibile modificri. De exemplu, pentru personalul din zona
angajailor bancari acestora li se va aplica ce va fi menionat de IDD c se aplic, acum nu este
cazul. Deci v prezint aceast list agregat. n acest moment aveam Sectorul de AsigurriReasigurri, Ordinul nr. 9/2012 pe care cei din pia l cunosc, pentru c pe acesta lucreaz, deci
nu este nimic nou la el, ageni de asigurare, conductori ai ageniilor, subageni, conductori
bank-insurance, persoane fizice care desfsoar activitatea de bank-insurance - aici trebuie s
venim s definim doar ocupaia, o persoan poate face ceva, alta altceva. Chiar i reglementrile
europene menioneaz c trebuie s faci o legtur cu ce face omul respectiv, nu-l pui s nvee
de toate pentru toi, ai un minim necesar dar dup aceea trebuie s vii cu elemente suplimentare
specifice jobului. Conform prevederilor IDD, care nu sunt aplicabile acum, apar angajaii
asigurtorilor sau reasigurtorilor care distribuie polie de asigurare, inspector de asigurare etc.
Dar asta dup 2018. Pentru SIIF - piaa de capital, sunt iar meseriile cunoscute: ageni de
investiii financiare, ageni delegai, compartimente de control intern, consultani de investiii,
administrator de risc. Pentru SPP: director de investiii, persoane care conduc structurile de
control intern i persoane care conduc structuri de administrare a riscurilor.
Participant 1: Se observ lipsa agenilor de marketing care vnd pensii private.
Clin Rangu: Nu sunt introdui, nici acum nu sunt introdui, sectorul nu consider c
trebuie s fie inclui n acest moment agenii de marketing pentru pensii.
Ionescu Valentin: Doream o precizare, referitor la sectoarele ASF. Sunt reprezentani de
la cele 5 direcii din ASF care au colaborat la elaborarea regulamentului, inclusiv DRA-SPP,
DRA-SAR, Piaa de Capital i Asigurri, Protecia Consumatorilor i DSSF, rog colegii mei de
la aceste direcii dac vor s intervin s o fac. A doua persoan pe lista de intervenii, dna.
Alina Andrescu BRD Pensii.
Alina Andrescu BRD Pensii: Bun ziua
Ionescu Valentin: Deci nu vrei s luai cuvntul. Asociaia brokerilor pieei de capital.
Dan Paul - Asociaia brokerilor: Bun ziua tuturor, pentru cine nu m cunoate sunt
preedintele Asociaiei brokerilor. Noi ne-am nscris mai muli colegi la cuvnt, pentru c ne-ai
dat aceast posibilitate i dac vrei s schimbai regulile jocului, asta nu se face n timpul jocului

i spui regula dinainte. Nu voi vorbi 5 min. ca s i las i pe colegii mei. Consider acest proiect al
ASF-ul un abuz, lucru care se adaug la lege i am s v dau cteva exemple: nu se respect
legislaia naional privind formarea adulilor. Deci o coal profesional are reguli mult mai
clare, mai normale, dect struo-cmila aceasta pe care vrei s o inventai cu tot felul de
schimbri i denumiri. Cred c un lucru care merge bine nu trebuie schimbat pentru c el
funcioneaz astfel. Dac un institut ISF care s fie filtru pentru cele 3 sectoare i aduce totul pe
acolo, arat lipsa dvs. de activitate sau de perocupare c nu facei altceva dect s luai mai multe
salarii sau s v facei de lucru pe banii pieei de capital, nu vorbesc de celelalte sectoare,
vorbesc doar n numele pieei. O s ncercm anularea acestui regulament, dac el va reui s
treac de bordul ASF-ului sau suspendarea lui, am sesizat i Parlamentul despre acest abuz pe
care noi asa l considerm i cred c lucrurile ar trebui s revin la normal. Att, muumesc.
Ionescu Valentin: Mulumim i noi. Mai continu cineva de la Asociaia brokerilor?
Participant 2: Da! n primul rnd aceast dezbatere a regulamentului. Noi am solicitat
dezbaterea public pentru c am participat personal cu Dl. Rangu, cu o parte din cei prezeni, la
un prim proiect al regulamentului, apoi eu personal nu am mai participat. ntre timp s-a modificat
proiectul, o parte din proiect, acum am sperat c va fi varianta final, nteleg de la Dl. Rangu c
mai urmeaz s mai adaugm. Din cte tiu, dezbaterea public este ultimul lucru care mai
trebuie fcut, acum ce facem? Facem o dezbatere i mai modificai i modificrile acelea?
Clin Rangu: Am primit observaii de la Asociaia brokerilor, unele din ele sunt corecte i
trebuie luate n seam, altele trebuie s le prezentm Consiliului cu puncte de vedere, iar acesta
va decide. De aceea exist o consultare public, n cadrul ei se vine cu observaii i se aplic
modificri, iar dezbaterea este n cadrul acestui proces i are rol s clarifice anumite aspecte.
Deci dezbaterea are alt rol, n care se pun ntrebri de clarificare. n perioada consultrii publice
se trimit propunerile efective i problemele ridicate. Dup aceste dou etape se clarific anumite
elemente.
Participant 2: Poate am neles greit. Eu am neles, n timpul prezentrii dvs., c mai
facei modificri pe care ni le vei mai prezenta nc o dat, nu m refer la cele adoptate ca
urmare a observaiilor noastre. Am neles c mai exist nite completri de fcut.
Ionescu Valentin: Ce vrea s spun dl. Rangu este dac vor mai exista i alte modificri
dect cele discutate.
Participant 2: Dect cele care exist deja.
Ionescu Valentin: n mod normal nu ar trebui. Noi am luat observaiile din consultarea
public, 30 de zile a fost pe site-ul ASF, s-au primit observaii i acum ne-am ntlnit ca s
vedem dac mai sunt i alte lucruri.

Participant 2: Deci eu am neles de la dl. Rangu c exist nite completri care n-au
fost fcute pn acum, vizavi de specialiti, de competene, abilitai.
Participant 3: ntrebarea este simpl: va mai exista i o alt dezbatere?
Participant 2: Nu. Dezbaterea ar trebui s fie final
Participant 3: Deci eu prezum c ar mai trebui s mai fie o dezbatere public pentru c
vor mai exista amendamente. Am neles corect sau nu?
Participant 2: Doar elementele de noutate, nu elementele pe care le va aduce .
Participant 3: Dac tu trimii o propunere care va fi modificat la 180 grade, trebuie s o
ntorci nu?
Ionescu Valentin: Din punctul meu de vedere dup aceast debatere nu ar mai trebui s
intervin alte modificri fundamentale ale regulamentului.
Participant 4: i atunci care este rolul dezbaterii?
Ionescu Valentin: n afar de cele care sunt aici agreate cu un acord.
Participant 2: Aa ar fi corect, dar dl.Rangu a vorbit despre nite condiii
Ionescu Valentin: Cred c s-a referit la procesul legislativ pentru c forma final a
regulamentului va fi trimis la Direcia Juridic, care o va pregti pentru Consiliul ASF. Dac
acetia consider c trebuie ceva ajustat. Dar sperm s fie doar de form i nu fundamental, vom
vedea. Sperm s nu se modifice lucrurile agreate i discutate deja.
Clin Rangu: Am primit observaii de la Asociaia brokerilor, unele din ele sunt corecte
i trebuie luate n seam, altele trebuie s le prezentm Consiliului cu puncte de vedere, iar acesta
va decide. De aceea exist o consultare public, n cadrul ei se vine cu observaii i se aplic
modificri, iar dezbaterea este n cadrul acestui proces i are rol s clarifice anumite aspecte.
Deci dezbaterea are alt rol, n care se pun ntrebri de clarificare. n perioada consultrii publice
se trimit propunerile efective i problemele ridicate. Dup aceste dou etape se clarific anumite
elemente.
Participant 2: Poate am neles greit. Eu am neles c n timpul prezentrii dvs. c mai
facei modificri pe care ni le vei mai prezenta nc o dat, nu m refer la cele adoptate ca
urmare a observaiilor noastre. Am neles c mai exist nite completri de fcut.
Ionescu Valentin: Ce vrea s spun dl. Rangu este dac vor mai exista i alte modificri
dect cele discutate.
Participant 2: Dect cele care exist deja.

Ionescu Valentin: n mod normal nu ar trebui. Noi am luat observaiile din consultarea
public, 30 de zile a fost pe site-ul ASF, s-au primit observaii i acum ne-am ntlnit ca s
vedem dac mai sunt i alte lucruri.
Participant 2: Deci eu am neles de la dl.Rangu c exist nite completri care n-au fost
fcute pn acum, vizavi de specialiti, de competene, abilitai.
Participant 3: ntrebarea este simpl: va mai exista i o alt dezbatere?
Participant 2: Nu. Dezbaterea ar trebui s fie final
Participant 3: Deci eu prezum c ar mai trebui s mai fie o dezbatere public pentru c
vor mai exista amendamente. Am neles corect sau nu?
Participant 2: Doar elementele de noutate, nu elementele pe care le va aduce
Participant 3: Dac tu trimii o propunere care va fi modificat la 180 grade, trebuie s o
ntorci nu?
Ionescu Valentin: Din punctul meu de vedere dup aceast debatere nu ar mai trebui s
intervin alte modificri fundamentale ale regulamentului.
Participant 4: i atunci care este rolul dezbaterii?
Ionescu Valentin: n afar de cele care sunt aici agreate cu un acord.
Participant 2: Aa ar fi corect, dar dl.Rangu a vorbit despre nite condiii
Ionescu Valentin: Cred c s-a referit la procesul legislativ pentru c forma final a
regulamentului va fi trimis la Direcia Juridic care o va pregti pt Consiliul ASF. Dac acetia
consider c trebuie ceva ajustat. Dar sperm s fie doar de form i nu fundamental, vom vedea.
Sperm s nu se modifice lucrurile agreate i discutate deja.
Participant 5: Nu putem s agrem ceva de comun acord fr s vorbim cu Direcia Juridic
Clin Rangu: Direcia Juridic este aici cu noi.
Participant 5: Cele agreate de comun acord, dar nu cred c o s existe vreun acord.
Participant 2: ntrebarea mea era preliminar i era urmat de o alta, pentru c dac
esena acestui regulament, forma lui nu tiu dac este ceva bun sau ru, forma lui este identic cu
a regulamentului anterior, sigur c ai schimbat credite n loc de ore, nite modificri de form,
pricipiile sunt acelai, mecanismele de evaluare sunt neschimbate. Eu personal nu neleg de
unde aceast schimbare, sigur s schimbm nvmntul de la transmiterea de informaii
ctre abiliti i competene, ori exact acest principiu de baz al modificrii legislative, pentru
care dvs. spunei c era obligatorie modificarea regulamentului, eu personal nu vd. Ai spus aa:

competena este format din dobndire de informaii i din abiliti, practic din cunotiine i
abiliti i acum bnuiesc c nu negai c transmiterea de informaii se face la nivel de organism
de formare profesional. ntrebarea mea este de unde ai concluzionat c nu se formeaz i acele
abiliti n cadrul acelor cursuri ale noastre i ca s discutm concret despre Piaa de Capital
exist cea mai veche meserie cea de broker, care din abilitile unui broker de pe Piaa de Capital
credei dvs. c nu se formeaz la cursurile actuale? Eu nu tiu care sunt acele abiliti. Habar nu
am, ce vrei s modificati cu regulamentul acesta. Care sunt abilitile care considerai c trebuie
s le aib i nu le are i cu ce trebuie s-mi mbunteasc mie aceast abordare calitatea
brokerului.
Clin Rangu: Reglementrile europene prevd aceste lucruri n mod expres n IDD i
MIFID 2. Acestea vorbesc de competene care sunt formate din cunotine i abiliti, pn acum
nu se vorbea. Deci noi acum practic racordm la nite lucruri care n piaa romneasca se
ntmplau, dar n alte ri din UE nu se ntmplau. C dvs. dezvoltai i n momentul sta partea
de abiliti, este foarte posibil, numai c era facut ntr-un mod care poate nu era explicit i nu
era o cerin foarte clar care venea din Directivele europene care s se transpun. Deci faptul c
acum vorbim de cunotine plus abiliti, nu nseamn c zicem c oamenii din pia nu au
abiliti.
Participant 4: Nu, dar care sunt acele abiliti, aceasta a fost ntrebarea care credei c
trebuie s le aib un broker i astzi nu le obine de la noi. Care sunt acele abiliti c noi nu le
tim, poate le tii dvs. Care abilitate credei c astzi nu o dobndete?
Clin Rangu: Trebuie s definim abilitile.
Participant 4: Pi spunei dvs. pe care nu o dobndete?
Clin Rangu: Nu, regulamentul nu definete abilitile. Standardul i profilul
ocupaional stabilete competenele i competena precizeaz abilitile necesare. Acestea se vor
preciza ulterior.
Participant 4: Dac folosii cuvntul specialist, ce nseamn? Exist n COR standardul
ocupaional.
Clin Rangu: COR-ul nu are legtur direct cu standardul ocupaional. De exemplu v
prezentm aici ca exemplu standardul ocupaional referitor la vnzri directe, produse financiare
i bancare care este realizat ntr-un proiect european la IBR care acoper o poziie din COR, n
care COR=331105. Nu tiu dac este relevant sau nu pt dvs c exist n COR, sau dac angajaii
dvs au aceast poziie n cartea de munc trecut sau nu, existena n COR a unei denumiri, dac
nu are standard ocupaional, e putin relevant.
Participant 4: Sunt puse deja 2-3 n COR, credei c cursurile din piaa de capital nu au
legtur cu COR-ul?

Clin Rangu: Prin acest regulament trebuie s stabileasc cadrul, s tim ce avem de
fcut mai departe. Anul viitor, ISF va avea de fcut exact aceste lucruri, s defineasc ocupaiile,
profiluri/standarde ocupaionale, mpreun cu dvs., cei din pia, va fi o munc foarte ampl
Participant 2: Domnule Rangu! Concluzia noastr general este urmtoare: poate c
ASF-ul este plin de bune intenii i noi ne nelm, facei un regulament care ne va obliga iar la
reautorizri, dar i la costuri
Clin Rangu: n cadrul grupului de lucru nu s-a pus aceast problem, exprimarea din
articolul respectiv trebuie clarificat, asta este foarte clar.
Participant 4: Modificai proiectul de regulament, nu ne spunei de discuii.
Clin Rangu: Asta o s se i ntmple, normal, deci se va modifica proiectul de
regulament i nu se va solicita. Dac Consiliul ASF decide altfel este absolut liber s decid.
Participant 4: Dar Consiliul ASF credei c se pricepe la tot ce discutm noi aici?
Clin Rangu: Practic acel articol vine din zona de asigurri, care are formarea
profesional continu la 2 i 3 ani, practic acolo se menioneaz c formarea profesional
continu dup anul 2018, mai e valabil nc 12 luni, deci pn n 2019 i dup aceea toat
lumea trebuie s intre n standard pentru c, fiind la 2-3 ani, ntotdeauna or sa fie unii care au
ieit din termen mai devreme sau mai trziu, deci articolul la acel punct se refer, la formarea
profesional continu i inea de asigurri, nu a fost adresat celor din piaa de capital.
Participant 7: S le separm pe sectoare!
Participant 8: Hai s vedem ci din cei care au obinut de la IBR, au o competen la
nivel european, putei s spunei ci din zona bancar s-au dus la acest centru de competene?
Noi tim de exemplu c nu s-a dus aproape niciunul, nu sunt obligai i de aceea nu s-au dus.
Participant 2: Exact, a vrea s nchei i eu. Formulez ntrebri care s necesite
rspunsuri scurte, ideea este urmtoarea: dvs. ai mai impus la nivelul tuturor pieelor acel
regulament de risc operaional.
Clin Rangu: n acel moment era o discuie cu un regulament aferent pieei de capital
care era suspendat si trebuia finalizat, haidei s discutm de subiectul dezbaterii.
-

Se vorbeste haotic

Participant 2: Muncim de 1-2 ani, suntem cel puin 2 piee care nu se simt foarte bine,
poate piaa fondurilor de pensii, nu tiu foarte bine. Consumm energie i timp din activitatea
noastr care n loc s facem business ne ocupm de gestiunea riscurilor, de monitorizarea lor pe
care le stim toi foarte bine.
Clin Rangu: Putei s revenii la subiect?

Participant 2: Pentru formarea profesional vom ncepe din nou o munc asidu, cu
costuri pe care n loc s le direcionm ctre formare efectiv, ctre dezvoltarea pieei, le vom
direciona pentru ndeplinirea unor proceduri absolut inutile.
Clin Rangu: Deci munca asidu i costurile vor fi ale ISF-ului, care acoper toate
costurile respective. Pentru cei care fac formare profesional continu, cum vin astazi la un curs,
aa vor veni i de acum, vor primi o diplom dup un examen.
Participant 2: Noi suntem Asociaia brokerilor, ne autorizai plus ct cost autorizarea
unui lector, unui curs, despre ce vorbim, pltim absolut orice!
Clin Rangu: Din punctul meu de vedere costurile se vor reduce sensibil din momentul
n care automatizm.
Participant 4: Nu, dar de ce percepei costuri din nou? Punei ISF-ul n centrul acestei
afaceri ca s facei o afacere pentru dvs., pentru noi sunt lucruri inutile.
Clin Rangu: Nu avem absolut nevoie s facem o afacere, ISF este non-profit .
Participant 4: Asta facei, c percepei taxe pentru lectori, cursuri, uitai-v n
regulament.
Clin Rangu: Se regsesc costuri operaionale, care sunt i acum.
Participant 4: Pi nu mai e nevoie, nu mai facei acest regulament
Clin Rangu: Haidei s revenim. La standardul de pe ecran sunt nite competene
specifice, de exemplu: elaborarea planului de vnzri individual, dac va ducei dup aceea la
oricare dintre aceste competene, vedei elementul de competen, ex: aici este asigurarea
securitii informailor, criteriile respective aferente elementului de competen i dup aceea
criteriile de realizare, se face prin responsabilitate i discernmnt. Cuvintele acestea, chiar dac
par goale de coninut, n spate cum i structura aceasta are un fundament asa i cuvintele au niste
descriptori foarte clari care spun ce inseamn i cum se msoar. Acesta este un exemplu de
standard ocupaional, dar este mult mai amplu.
Participant 9: Dac imi pemitei o secund, a venit colegul de aici, ai spus c ai
prezentat un exemplu care nu se aplic de ce continui pe el?
Clin Rangu: Pentru c nu se aplic ca meserie specific, dar ca principiu aa vor trebui
s arate.
Participant 9: Diferena dintre obligatoriu i facultativ. n acel proiect pe care l-ai dat cu
titlu de exemplu se stabilete un caracter facultativ, acesta pe care l-ai prezentat mai devreme pe
ecran, este facultativ!

Clin Rangu: Piaa bancar nu are reglementri pe subiect. Lsai-m s v raspund la


ntrebare.
Participant 9: Tranformai facultativ n obligatoriu.
Clin Rangu: Nu este facultativ, pe piaa bancar standardele ocupaionale, ocupaiile
bancare nu sunt reglementate de BNR, nu cu cerinte europene de reglementare, cum sunt n cazul
nostru .
Participant 4: Dar noi vrem s fim mai puternici ca BNR.
Clin Rangu: Nu! Pentru c vin din MIFID i IDD care cer lucrurile acestea.
Participant 4: Implementarea MIFID s-a amnat cu 1 an, nu vine nicun MIFID acum.
Clin Rangu: Atunci se va amna i la dvs 1 an. n acest moment pe piaa bancar nu
este o cerin, dar pe piata nebancar exist, de aceea centrul de evaluare va trebui s defineasc
ocupaiile care sunt de reglementat pe ce avem noi.
Participant 4: Nu exist nici o cerin dl.Rangu, inventai dvs acum.
Clin Rangu: Cum nu exist?
Participant 4: O inventai dvs .
Participant 9: Nu sunt toate obligatorii.
Participant 10: Ce recomandare a Consiliului?
Participant 4: E o recomandare.
Ionescu Valentin: Deja au trecut 20 de minute de cnd vorbii de la Asociaia borkerilor.
Participant 4: Vali nu fii obraznic, este o dezbatere, pentru asta am venit.
Clin Rangu: Haidei s vorbim pe rnd. n observaiile Asociaiei borkerilor, i le
mulumim pentru ele, se face trimitere ca nu respectm cadrul european i naional de formare
profesional. Mai exist o asociaie care menioneaz acelai lucru care este nscris la cuvnt,
AS Financial Markets (se pun pe ecran).
Ionescu Valentin: Cred c ar trebui s mai vorbeasc lumea i dac la final avem timp s
continum pur i simplu.
Clin Rangu: o secund mai intervin. V asigur c n momentul n care dorii s
discutm i la nivel de 1-1 ntr-un mod instituional, v prezentm toate documentele necesare.
La dvs. aici (se arat pe ecran) este menionat c proiectul nu respecta certificrile din trecut,
contravine legii privind recunoaterea diplomelor calificrilor pentru profesiile reglementate i

Directiva 2005 a Parlamentului European. Dac v ducei la toate legile din observaiile pe care
mi le-ai transmis, vei vedea c nu se aplic. Noi ne-am dus i ne-am uitat exact n legile
respective. Exist legea de transpunere a Directivei europene L200/2005 n care sunt definite
profesiile reglementate, acolo unde nu este absolut nicio profesie reglementat n domeniul
financiar. Dac v ducei pe site-ul UE, care este site-ul n care sunt toate profesiile reglementate
(se arat pe ecran) i intrati la Romania i dai o cutare, nu o s gsii profesiile reglementate din
domeniul financiar. Deci, noi n momentul de fa, ca ar, n zona financiar-bancar, nu suntem
racordati la aceastea, nici in L200 nici in alte legi nu aprem. Deci nu avem cum s le nclcm.
n momentul n care noi vom pune la punct aceste standarde ocupaionale, vom face demersurile
la nivel guvernamental s fie intorduse i comunicate la UE, atunci putei veni s spunei c nu
respectm, dar tocmai asta facem, noi pregtim acum bazele ca s putem s respectam n 3-4 ani,
c nu se pot face de pe o zi pe alta. Pn atunci, pt dvs, nu se schimb.
Participant 4: Nu mai avem pia pn atunci dl.Rangu, stai linitit.
Clin Rangu: Ce vreau s v arat este c acele meniuni sunt eronate.
Participant 10: i atunci, n ce masur certificatele vor fi recunoscute la nivel european?
Participant 4: Nu sunt acum i nici nu vor fi.
Participant 11: Dac eu am certificat din piaa din Bulgaria, dvs. recunoatei acel
certificat i la brokerul din Romnia care se duce s lucreze n Bulgaria, va fi recunoscut acel
certificat?
Clin Rangu: De exemplu, la nivel european, n acest moment, sunt 5 ri care nu au
profesiile reglementate pe piaa financiar-bancar, pe lng Romnia este Germania, Spania etc.
De exemplu Bulgaria are. Momentul n care noi introducem acea meserie n acea lege i n
cadrul general european, atunci da, va fi, deci asta este i scopul ca s ajungi la un moment dat s
poi s recunoti diploma, certificri. Cum poi s recunoti dac tu nici mcar numele
ocupaiilor nu le ai stabilite foarte clar, denumim fiecare cum consideram. n prezentarea aceasta
(pe ecran e prezentarea EFICERT), aici este epicentrul care stabilete cadrul european n
domeniul financiar de certificare pe asigurari i ulterior pe zona cealalt, SQF inseamn
sectorial, deci vorbim de cadrul european sectorial financiar-bancar.
Participant 12: Aceasta este o asociaie care vine doar cu propuneri, nu sunt litere de
lege, sunt nite propuneri la nivel european.
Clin Rangu: Noi acum, de exemplu, am solicitat acreditarea pentru c suntem n
aplicarea Ordonanei 54/ RCA. Acolo se menioneaz constatatorul de daune, care este una din
meserii incluse n tabelul lor, dac v uitati, pe cele 8 nivele EQF care sunt preluate i de SQF,
avem aici European Insurance Office Claims Manager. Noi acum facem profilul ocupaional i,
dup aceea, n momentul n care dvs. vei veni i va vei evalua i omul dvs., va avea pe aceast

meserie un certificat, va avea i sigla european, iar aceast este recunoascut de toate cele 20 de
ri. V rog s m lasai s termin.

Participant 13: Ne spunei nite lucruri, iar noi nu tim cum s pltim mine salariile.
Clin Rangu: Deci problemele pieei sunt.
Participant 13: Un exemplu de societate de pe piaa de capital sau banca care are profit
anul trecut?
Clin Rangu: Nu este subiectul discuiei, poate nu avei profit pentru c Romnia face
lucrurile fiind ultima la multe capitole, nefiind racordat la celelalte ri, poate de aceea nici
profitul nu vine, c dac s-ar face nite lucruri care ar fi general valabile i s respectm nite
standarde i principii care sunt nite bune practici, depinde cum le consider fiecare n parte,
poate aa Romnia nu ar mai fi pe ultimul loc aproape n toate.
Participant 4: S-i certai aa i pe nemi nu doar pe noi.
Participant 14: Eu nu am venit aici s m certai (prsete sala).
Ionescu Valentin: Urmtorul pe list, dl. Ctlin Ciocan de la APAPR.
Ctalin Ciocan APAPR: Bun ziua, am clarificat n etapa de consultare cu
reprezentanii ASF ce am avut de clarificat, mare parte din observaiile noastre, am neles tot n
cadrul acelei ntlniri ca examinarea va fi odat la 2 ani i nu anual aa cum se prevedea iniial n
regulament, propunerea noastr fiind ca aceast examinare s fie o data la 3 ani, n condiiile n
care nu or s fie schimbri de substan, nu sunt schimbri att de mari nct s justifice o astfel
de evaluare anual i mai avem n continuare propunerea ca numrul acela de credite s se poat
obine pe parcursul a 2 ani sau 3 ani, n funcie de cum se va clarifica. n acelai timp, o ultim
propunere pe care am mai avut-o i o reiterm, este aceea c dac nainte de aprobarea final a
regulamentului s-ar putea transmite de ctre ASF ctre toate asociaiile forma revizuit a
proiectului de regulament n urma observaiilor primite de la toate asociaiile pentru a vedea n ce
msura acestea au fost preluate n aceast form final. Mulumesc.
Ionescu Valentin: Mulumim i noi.
Clin Rangu: ntr-adevr exist solicitarea n cadrul consultrii i n scris pentru
perioada aceasta si vom propune Consiliului ASF, dac aprob, ca examinarea s fie la 2 ani.
Participant 15: De ce se presupune c ne deformm? Se pornete de la prezumia de
deformare, de ce trebuie s fiu examinat, dac am deja o calificare obinut?
Clin Rangu: Calificarea se acord o dat i se actualizeaz n mod continuu, apar noi
reglementri, noi elemente care trebuie luate n considerare. De ce v este fric de examinare
dac v-ai profesionalizat i totul este n regul.
Participant 15: Dar care este motivaia cu examinarea? Taxe?
Clin Rangu: Nu ne intereseaz taxele, ne intereseaz ca piaa s fie solid.
Ionescu Valentin: Marcel Murgu Estinvest? Nu cred c mai este n sal.
Participant 16: Ca s spun de costuri pentru c nu cred c se cunoate foarte bine. Pe
piaa de capital anul trecut o singur entitate a avut profit din exploatare, anul acesta dup 6 luni

probabil tot aa, este o mare problem, de aceea o frica/grij a unora din piaa de capital este
legat i de costuri, dar aici la costuri mai sunt i alte reglementri, atta timp ct nimeni nu
reuete s fie echitabil pe pia, nivelul pieei este att de mic iar noi ne gdim la nite lucruri
att de mari, este ludabil c vrem s facem, dar eu cred c este foarte mult.
Ionescu Valentin: Cunosc i eu piaa aceasta foarte mult i am fost i eu acum 10 ani n
domeniul de brokeraj.
Participant 16: Am vrut s spun ce nseamn linia de costuri, care are o importan
foarte mare.
Ionescu Valentin: Voi acum, ca structur, ct pltii pentru un curs?
Participant 16: 100 lei, la cel iniial 800-850 lei.
Ionescu Valentin: 800 de lei pentru ct? 1 an - 2 ani?
Participant 16: n piaa de capital este 1 an, asigurri la 2 i 3 ani.
Ionescu Valentin: deja o facei, deja pltii banii.
Participant 17: dar o facem o singur dat, pregtirea iniial.
Ionescu Valentin: Rata de promovabilitate la voi este 100% pe piaa de capital, mie mi
ridic ntrebri chestia asta, la asigurri este numai 80%. Noi vrem s scpm de formalismul
sta.
Participant 18: Examinarea se fcea n prezena examinatorilor ASF.
Clin Rangu: i ce pot face ei cnd vd c se fac calculele n cap, c omul acela a fost
foarte iste i a pus cifra corect sau c a pus mna pe pix i a calculat separat? Cum i la
Bacalaureat i n zona de asigurri sunt promovabiliti de 60-70-80-90% , cum sun aproape
100%...
Participant 19: Sigur c trebuie s ne pregtim, dar o pregtire att de complex cu
complicarea lucrurilor n condiiile n care piaa scade ca numr de participani, ca investitori c
tot i atenie, toat piaa, artai-mi 3 societi care au avut profit din exploatare anul trecut pe
piaa de capital i eu sunt de acord s fie de 3 ori mai complicat de att, noi facem un program
foarte foarte dezvoltat, riscm s nu mai rmn nimeni pe piaa, pentru ca eu s implementez
aa ceva va trebui s recrutez din alt parte, i asa i ceilali. Atenie ce spun, nu putei s-mi
artai 3 entiti pe piaa de capital inclusiv.
Ionescu Valentin: Ai spus 3 brokeri, nu entiti, care sunt mult mai multe.
Participant 19: 3 brokeri, SIF-uri, sau 3 bnci cu departamentul de pia de capital, care
au profit anul trecut aratati-mi i eu sunt de acord cu proiectul acesta. Hai s v ntreb i altfel,
dac timp de 5 ani se nchid cte 15% din entiti, iar anul trecut i la jumatatea anului acesta nu

exista 3 entiti, adic nici 10% nu au profit, eu cred c este o problem de sistem, cu toi trebuie
s rezolvm problema, nu zic c trebuie ASF, dar ce spun c nu e bine a complica lucrurile foarte
mult, eu sunt unul dintre cei care mizez pentru pregtire profesional, dar a complica lucrurile
foarte mult cere costuri mult mai mari fa de ce am avut pn acum, ridica o problem i toat
lumea se sperie, este normal s ne speriem de aa ceva, c tot timpul sunt costuri mai mari n
condiiile n care piaa este mai mic, dar dac nu vedei o ngrijorare i nu este ok s ne
ngrijorm.
Ionescu Valentin: Este foarte ok s ne ngrijorm. Sincer nu a vrea s intrm n
problemele pieei de capital pentru c eu cred c sunt anumite entiti care nu fac ct ar trebui s
fac i anume BVB, Depozitarul s.a.m.d.
Participant 19: Dar haidei s recunoatem nivelul acesta de acum.
Clin Rangu: V rog frumos s continum discuia. Dvs. pe piaa de capital reprezentai
un numr de cteva sute de oameni, de exemplu avem zona de asigurri i zona bancar unde
sunt zeci de mii de oameni, poate doresc i dnii s pun nite ntrebri i s avem i nite
discuii aferente dnilor. Am neles problemele dvs, sunt reale i mergem nainte.
Ionescu Valentin: Violeta Parvuteiu UNSAR
Violeta Parvuteiu UNSAR: Bun ziua, vreau s v spun nc o dat c, n cadrul
grupului 7, asociaia de pe piaa de asigurri UNSAR i UNSICAR au venit la toate ntlnirile
ASF cu nite propuneri concrete i contructive, care o parte dintre ele sunt preluate, o parte nu se
regsesc n noul proiect de regulament, considerm actualul proiect de regulamnt nc neclar i
c nu rspunde cerinelor noastre fundamentale, care nu sunt foarte complicate: simplitate,
accesibilitate, flexibilitate i rapiditate, altfel nu va putea fi implementat cu succes. Un proces de
pregtire profesional simplu i clar va face ca un numr tot mai mare de intermediari s poat s
accead pe piaa de asigurri, lucru de care este foarte mult nevoie avnd n vedere ct a sczut
numrul acestora n ultima perioad, avem de asemenea nevoie de un proces accesibil i c
vorbim de un numr foarte mare de intermediari aproximativ 50.000. Numr minim de ore anual
inclus de IDD i frecvena examinrii trebuie s fac s fie ct mai flexibil. Riscul cel mai mare
ntr-un proces de pregtire profesional stufos, birocratic, este de a scdea acoperirea teritorial
prin scderea numrului de intermediari i a lsa s se fac munca la negru. De asemenea, se face
referire la standardele ocupaionale, a metodologiilor de examinare, de evaluare, cerine tehnice,
registre electronice, fr s avem la dispoziie informaiile principale, eseniale despre modul
cum vor funciona toate aceste categorii, lsa loc la multe neclariti pentru noi i simim nevoia
unor clarificri suplimentare. Inelegem necesitatea integrrii celor 3 piee, dar credeam c este
necesar c piaa de asigurri s fie reglementat separat avnd n vedere specificul i cerinele
IDD, nu credeam c trebuie s dispar noiunea de intermediar n asigurri i s apar cea de
operator specialist, propunerea noastr este s rediscutm i s ne aezm proiectul astfel nct s
ajungem la o form care s satisfac att nevoile noastre, ct i ale ASF. Ce pot s v spun dup

prezentarea de astzi, dac te uii la prezentare, piaa pare funcional, dar totui n momentul n
care te uii cum se implementeaz, costurile implementrii, d.p.d.v. al societilor de asigurare
sunt convins c i al brokerilor, de implementare a tot ceea ce a fost astzi prezentat ncepe s
fie complet neclar, sunt foarte multe portie deschide, sunt convins c poate noi nu suntem
pregtii n acest moment dar trebuie s vedem ce nseamn i implementarea acestui regulament.
Mulumesc.
Ionescu Valentin: Mai putei spune nc o dat care sunt propunerile dvs, dar sa fie
concrete?
Violeta Parvuteiu UNSAR: Da, propunerea noastr ar fi s lum de la nceput tot
regulamentul, s fie la nivel mare, n acest moment n regulament sunt buci care sunt foarte n
detaliu scrise ct i lucruri care sunt la nivel conceptual, trebuie s stabilim n primul rnd,
suntem la nivel conceptual sau suntem la nivel de detaliu. Poate regulamentul in sine ar trebui s
rmn la nivel conceptual, urmnd ca detaliile s revin prin Norme, cred c ar trebui i
regulamentul nu are de ce s se grbeasc atta timp ct implementarea sa este cu 1 ianuarie
2018, dac am reinut corect, poate este bine s ncepem s lucrm i la norme o dat cu
regulamentul, astfel nct aceste zone gri, pe care poate noi nu le nelegem, poate sunt gndite
corect, poate nu sunt gndite s ajungem mpreun cu regulamentul i normele de funcionare s
le aprobm mpreun.
Ionescu Valentin: Mulumim. Putem merge mai departe.
Mihnea Barbulescu BCR , Erste Asset Management: Imi pare ru c o s stric
armonia general dar eu chiar cred c acest regulament este un pas nainte. Nu trebuie s v
ascund c eu vin dintr-o industrie industria fondurilor de investiii, unde din pcate am vrea un
singur lucru: pn la 1 ianuarie 2018 totul s fie pus la punct, i orice discuie inutil a unor
segmente infirme din piaa nu cred c ne ajut.
Ionescu Valentin: Mulumim. Gabriela Pancu - BRD
Gabriela Pancu BRD: Am observat deja c am avut o prere din domeniul bancar, eu
nu pot s fiu de acord cu colegul meu de la BCR, cred c suntem plini de reglementri, nu tiu
dac dumnealui nu simte foarte pregnant lucru acesta, dar noi l simim. Ce vreau s ntreb aici
de ce exist proceduri diferite vizavi de certificri, autorizri, vorbim de pensii, asigurri, piaa
de capital etc., pentru c la fiecare exist alt mod de a face lucrurile, adic pornind de la zona de
formare la examinare i pn la obinerea certificrii i autorizrii, la unul facem intr-un an, la
altul al 2, la 3 avem litere de la a-f, la noi exist o chestie major i aceea taxele pe care le pltim
pentr certificare, nu ascund ca anul acesta a fost prima lege de certificare la asigurri am avut 20
ore pe platforma, am ajuns sa facem certificarea iniial, sa o luam de la capat cu 50 ore. Prima
ntrebare de ce exist diferene, de ce nu avem o chestiune unic, o metodologie unica. A doua
ntrebare: de ce ne apucm s facem certificare la distana la ISF, pentru c suntem n momentul
de fata furnizori autorizati, platim taxa pt mentinerea acestui lucru pt certificare. Cel putin la

asigurari. A 3-a intrebare de ce avem nevoie de documente din zona fiscala si juridica pt unii si
pt altii nu si plus de asta de ce avem nevoie sa deplasam oamenii pentru jumatate de or de
examinare, la asigurri m refer aici, cu 7 zile inainte, cu tot felul de condiii birocratice care sunt
foarte greu de realizat, deci de ce nu avem ansa s facem ca la pensii, atta timp ct s-a autorizat
platforma de e-learning, de ce nu aveam si noi voie sa organizam examinarile la noi sau in orice
mod vreti, dar sa nu facem cheltuieli de deplasare inutile. Dac din 3 ani ajungem s facem asta
n fiecare an, probabil banii pe care i-am putea ctiga aici s-ar duce pe deplasare i acum ca sa
inchei, Clin tu tii, ai scos in evidenta acest proiect pe care l-a facut IBR-ul cu standarde
ocupaionale, nu va ascund ca a fost un proiect european, nu stiu de ce celelalte institutii nu fac
asta. Din cate tiu eu, dintre cele 10 ocupaii care au fost, n momentul de fa doar 3 sunt in
COR, poate greesc. Mulumesc.
Clin Rangu: ntrebarile se refera mai mult la modul de desfasurare actual, faptul ca
cele 3 piete au abordari diferite, faptul ca oamenii se deplaseaza intr-o sala etc. Noi vorbim
despre regulamentul care va fi in viitor, care incerca sa resolve exact aceste probleme. Nu este
vorba de platforma ISF, v-am prezentat faptul ca pt cele 3 piete se asigura un cadru unitar deci
nu mai sunt diferente asupra modului de organizare, a cursului, a examinarii, pe care le
mentionati dvs intre cele 3 sectoare. Va fi unul singur, nu vor mai fi deplasari, va fi totul online,
deci mentiunea facuta tine de sistemele actuale care sunt 3 sisteme diferite. Noi tocmai de asta
mergem inainte ca sa facem un sistem unic care dupa aceea s poat s fie racordat in mod
automat la sistemul national si european, iar legat de partea bancara, nu se intampla nimic pt ca
nu exista reglementari care sa le impuna celor din banci pe zona bancara sa faca aceste lucruri, in
zona nebarcara exista directive europene, reglementarile europene, ASF, deci sunt piete diferite
cu abordari diferite care vin de la nivel european, deci practic acele 10 meserii sunt pt fonduri
europene, nu neaparat este nevoie pe piata, pt ca nu exista o cerinta.
Gabriela Pancu BRD: De acord, dar tu singur ai spus mai devreme cand ai ajuns la
zona de furnizori autorizati ca acestea se vor discuta ulterior, nu a fost nicaieri clar ca in
continuare noi cei existenti vom putea face lucrurile acestea sau sa le extindem pt cele pe care nu
le am avut pana acum si nu este specificat clar care va fi posibilitatea sa se intample la nivelul
nostru, la nivelul furnizorilor autorizati, era lasata un pic in aer ca va fi facuta pe platforma, a
cui? Ati spus ca nu doriti monopol, doar ajut.
Ionescu Valentin: Exista mai multe variante, poti sa faci e-learning sincron sau asincron,
poti sa faci in sala.
Gabriela Pancu BRD: Pentru jumatate de or aveau de completat un chestionar cu 25
de ntrebri, eu puteam s trimit un om de la Suceava s vin la Iai n cel mai bun caz sau s-l
aduc la Bucureti, dar ntmplarea face c nu sunt calificat la litera lui.
Clin Rangu: La formare profesional continu am zis c poate s intre i de acas ca nu
ne intereseaz de unde d examenul.

Participant 20: Explicai-ne cu examinarea aceea, de ce este nevoie, n niciun domeniu


n-am mai vzut.
Clin Rangu: Am o rugminte ca s nu mai stau tot timpul s v arat documentele,
oricum le art degeaba, rugmintea este s venii la noi, v pun documentele la dispoziie, v art
exact unde scrie la fiecare posibilitatea aceasta.
Participant 20: De ce obligativitate de formare continu?
Clin Rangu: Da pentru c se solicit acum, de exemplu n marea majoritate se solicit
examinarea ogligatorie separat.
Participant 20: La calificare, de ce trebuie s scriei la formarea continu, explic-mi
asta.
Clin Rangu: Dac tu nu poi s dovedeti c ai acumuat cunotinele respective normal
c i pierzi
Participant 20: Dar diploma de universitate nu poate fi anulat indiferent de ce se
intampla, deci se presupune c evoluai, nu involuai.
Clin Rangu: Dvs. ai vzut reglementrile care vizeaz aceste aspecte?
Participant 20: Nu sunt obligativiti cum vrei dvs s le facei.
Clin Rangu: Dac sunt recomandri, se adapteaz in funcie de contextul fiecarei
implementari in parte, unele intr-un fel altele in alt fel. Haidei s continum discuia cu cine
urmeaz.
Stefan Prigoreanu UNSICAR/Millenium Insurance: n Asociaia brokerilor exist i
brokeri de pensii sau muli dintre noi sunt autorizai ca intermediari P3, deci ne intereseaz i
piaa de pensii i am s v spun punctul nostru de vedere: oficial este ca acest regulament este in
mod cert perfectibil, de ce: pentru c ne dorim lucrurile mult mai clare, daca e sa revenim la
principii constat ca inclusiv la piata de pensii private nu se respecta niste principii si anume: ar fi
absolut firesc ca pregatirea profesionala sa o faca agentii de marketing care sa intelegea si ei care
este diferenta intr-o pensie privata si un produs de asigurare de pe piata sau de pe piata de
capital, asta pt consumatorii care acesti agenti de marketing stau de vorba, constat din slideurile
prezentate c acolo trebuie sa faca pregatire profesionala continua directorii de investitii, pai
sunt 8 fonduri de pensii, administratori in Romania, vorbim de 8 persoane, 8 directori de
investitii care impreuna raspund de 6 mld. Euro de active, eu cred ca acesti oameni sunt bine
pregatiti, sunt selectionati individual de catre membrii consiliului ASF, nu vad sensul ca ei sa
faca anul aceeasi pregatire profesionala de 20 de credite precum un agent care vinde RCA, deci
principial vorbind, daca as fi director de investitii la un administrator de pensii, credei-m c ma simi jignit. Revenind la piata de asigurari avem 3 aspecte care ne deranjeaza si care ar trebui
clarificate in acest regulament. In primul rand de la 1 ianuarie 2018 se implementeaza IDD-ul cu

toate modificarile substantiale pe care le aduce si nu sunt putine, pentru cei care nu stiu, in
primul rand vorbim de pregatire profesionala continua nu doar pentru intermediari si pt toti cei
care lucreaza in asigurari, deci si angajati ai brokerilor, ai agentilor si asiguratorilor si am vazut
niste conflicte cu legislatia muncii. Un angajat care nu a facut cele 20 de credite nu-l poti sa il dai
foarte usor afara din simplu motiv ca are niste drepturi ca si angajat, trebuie sa-l muti pe alta
pozitie, inseamna costuri, inseamna o nebunie intreaga si nu stiu daca suntem pregatiti pentru
acest lucru, deci va fi o mare provocare sa implementam IDD-ul asa cum este acum fara alte
modificari, o alta modificre majora este ca pregatirea profesionala este anuala, iar pregatirea asa
cum s-a spus aici costa si nu ma refer la cursul in sine pt ca acela este 150 lei, nu conteaza dar
vorbim despre o zi pierduta in deplasare, ori in alt oras taxa de examinare este de 2 ori mai mare
decat cursul in sine si nu este normal, deci vorbim de un efort financiar, iar acesta nu se justifica
in actualul context al realitatii economice din asigurari, va reamintesc ca ne confruntam cu o
scadere masiva pe piata de asigurari, sunt agenti si intermediari care anul trecut castigau o suma
de bani si anul acesta castiga jumatate din ce castigau anul trecut, o sa spuneti ca nu va
intereseaza, dar adevarul este ca trebuie sa tinem cont de costuri cand vorbim de pregatire
profesionala anuala. Salutam ideea de a se face examen asa cum este acum, la 2-3 ani, asociatia
nu intelege de ce ar trebui sa creasca frecventa de examninare, acum avem 3 ani pentru pregatire
intermediara si o data la 2 ani pt conducatori executivi de brokeri, nu vad nicun motiv pt care
aceasta frecventa ar trebui sa creasca pt ca asta inseamna crestere de costuri. Mai mult decat atat
multi conducatori sunt autorizati individual, trec printr-un proces cu Consiliul ASF, iarasi este un
drept castigat, nu stiu ce am putea aduce nou pt un conducator autorizat individual ca sa
trebuiasca sa treaca o data la 2 ani prin aceleasi examene si aceleasi intrebari si aceleasi teste
care le facem de 5 ani incoace. Nu in ultimul rand, as vrea sa invatam din experienta trecutului
pt. ca in 2010 au aparut primele norme de pregatire profesionala Ordinul 6 si 7 daca nu ma insel,
vreau sa va spun ca atunci s-au grabit si au iesit prost, in ultimii 5 ani au fost nevoie de 9 Ordine
suplimentare care sa clarifice sa completeze si sa modifice aceste 2 Ordine initiale, mai mult
decat atat, au fost zeci de modificari are regulamentelor si procedurilor IMA-ISF, zeci.
Participant : Si aici au rmas probleme, putem s dm un exemplu, cel care obine
calificarea expir la 3 ani in momentul in care este introdus in registrul intermediarilor si nu de
cand a dat examenul, un conducator da la 2 ani intre timp nu mai are asta dar vrea sa devina
intermediar, legea nu spune foarte clar ce se intampla daca vrea sa continue activitatea de
intermediar din pozitia de conducator daca se da examenul la 2 ani. Poate din motive personale
nu se ajunge la examen, pierd dreptul, ma rog sunt exemple.
Clin Rangu: Unul din lucrurile pe care nu le-am menionat este de exemplu cazul
femeilor care intra in concediu post-natal 2 ani de zile si, foarte clar , nu vor pierde certificarea,
care trebuie sa i se suspende, sunt astfel de lucruri care trebuie lamurite. Haideti sa vorbim
despre intrebari punctuale pe acest regulament.

Stefan Prigoreanu UNSICAR/Millenium Insurance: Trebuie sa invatam putin din


aceasta experienta trecutului pt. ca avem una dintre cele mai exigente pregatiri profesionale in
asigurari si aceasta experienta de 5 ani nu poate si nu este intelept sa o stergem cu buretele, iar
prima lectie care trebuie sa o tragem din aceasta experienta este ca nu este bine sa ne grabim, iar
un regulament interegat care se doreste promovat va trebui sa apara simultan cu normele de
aplicare, registrul intermediarilor asa cum va fi dat de entitatile care activeaza, de standardele
ocupationale si de toate acele aspecte care acum inca sunt neclare.
Clin Rangu: Am mai avut discutia aceasta, regulamentul daca statueaza si este aprobat
atunci ne apucam de treaba ca sa-l implementam, dar sunt costuri mari implicate. Daca ne
apucam acum sa facem si norme si iar ne trezim peste 1 an ca a trecut iar 1 an si inca unul si
dupa aceea dintr-un motiv sau altul iar ne intalnim aici si fiecare o ia in alta directie si nu
ajungem la o intelegere mai stam inca un an si am mai pune si alti bani in treaba aceasta, deci
trebuie sa stabilim acum niste lucruri de principiu .i sunteti in contradictoriu, o data spuneti ca
trebuie sa facem normele separate, dar regulamentul sa ramana conceptual, in unele zone sa
detaliem mai mult in altele mai putin, deci daca detaliem mai mult apar ntrebri de ce ai detaliat,
dac nu detaliem este neclar c nu detaliem. Trebuie sa stabilim niste principii si dupa aceea intradevar impreuna cu dvs trebuie sa fie facute procedurile si normele de aplicare si in 2018 daca
vedem ca nu am ajuns la un consens, regulamentul se poate suspenda, inlocui, anula, deci nu este
o problema ca de aceea este un an de implementare si daca sunt probleme structurale, pe masura
ce se discuta se poate corecta dar sa stii macar de la ce baz pleci ca sa poti construi ceva, in ce
bagi niste bani.
Stefan Prigoreanu UNSICAR/Millenium Insurance: Nu am nicio problem s fie
principial dar s fie cap-coada principial i conceptual, nu in unele zone detaliat foarte clar i in
alte zone a rmas principial.
Clin Rangu: Am inteles ca vreti sa-l mai simplificam, se poate, nu aceasta este
problema, dar va rog sa nu veniti sa spuneti ce nu este clar, c de fapt nu precizai.
Participant : Nu am lamurit de ce se pierde calificarea la formarea continua, de aici apar
toate detalierile cerute, ca cineva isi pierde calificarea, trebuie sa dati exceptie la 2 ani la ieitul
din maternitare nu se va pierde.
Participant : Pregtirea continu pe profile ocupaionale, care sunt n relaie direct cu
consumatorul, se pierde indemanarea dac nu faci 3-4 ani un lucru.
Clin Rangu: La mediator de exemplu, dac nu faci cursurile de mediator nu mai poi fi
mediator, sunt multe meserii reglementate i care necesit formarea continu, i nu cred c toate
sunt ilegale.
Participant* : Avem necesitatea normelor ca s nelegem exact ntregul proces, de fapt
de aici deriva cea mai mare parte a nenelegerii regulamentului, simim nevoia ca s vedem, i in

cealalt parte s fie clarificat regulamentul i noi acum aprobm un regulament care, poate dac
am vedea nite norme, poate s nu ne omoare ntreag activitatea.
Ionescu Valentin: Normele trebuie s detalieze regulamentul i le putem face tot
mpreun cu dvs, nu ar fi asta o problem.
Clin Rangu: Daca acest regulament este aprobat la sfarsitul lunii acesteia, dupa aceea,
dup 2 luni putem lucra mpreun la norme i dup aceea la implementarea lor efectiv, deci cu
dvs. mpreun vor fi fcute reglementrile i modul de implementare, ne putem angaja i la un
termen.
Ionescu Valentin: A vrea ca dl. Dan Pescaru s ii rspunda dl-lui Stefan Prigoreanu
referitor de ce sunt directorii de investitie inclusi si de ce nu sunt agentii de marketing inclusi in
acest program de pregatire profesionala.
Stefan Prigoreanu: Dl nu a fost in sal cnd am spus eu acest lucru din simplu motiv ca
este normal ca agenii de marketing s poat povesti la fiecare client care este diferenta dintre o
pensie privata P2 sau P3 i o asigurare de via cu acumulare de capital, pentru ca la inceputul
sistemului de pensii private din Romania au sarit in sus cei care faceau life ca noi vindem pensii
private de 20 de ani, iar acest lucru a ramas neclar pana in ziua de astazi, deci consideram ca un
agent de marketing trebuie sa faca pregatire profesionala continua si nu un director de investitii
care are pe mn mai muli bani dect toat piaa de asigurri.
Ionescu Valentin: Aa cum dvs. avei dezbateri ntre piee aa am avut noi dezbateri
interne pe sectoare i sectoarele ntre ele, este o opinie de la sectorul de pensii care sper s o
susina aici i dl Pescaru de la pensii.
Dan Pescaru: Haidei s o lum pe rnd, despre ce dorii, directori de investitii sau
agenti de marketingbine atunci incep eu, in urma unei analize de pe piata pensiei private. La
noi fluctuaia de personal este mai redus dect n alte prti, are anumit stabilitate, in aceste
conditii, noua ni s-a parut chiar necesar ca formarea profesionala continua sa faca parte si din
activitatea persoanelor care au grija de banii participantilor, in aceste conditii, un administrator
de risc si in egala masura un director de investitii sau un controler pe parte de management sa fie
din cand in cand reprofesionalizat, sa avem noi aveasta certitudine ca lucrurile merg bine, acesta
este unul dintre motive. Daca doriti argumente si mai obiective de atat va spun sincer inseamna
ca nu comunicam. In ceea ce priveste agentii de marketing, discutam de cateva lucruri care iar
sunt rupte de realitate, tot ati vorbit de realitatea inconjuratoare de costuri samd, una din discutii
este ca educatia financiara de care vorbiti dvs este un capitol foarte profund, foarte costisitor si
cu rezultate destul de mici, insa trebuie sa mergem mai departe, vreau sa va spun ca in statisticile
generale internationale, nu neaparat cele din Romania, deobicei rezultatul unei investitii in
educatie financiara atinge un portofoliu tinta cam de 2-3%, o rata de 6% de persoane educate
financiar conform obiectivelor, este o rata de succes extraordinara. Acum sa mergem si pe alta
parte a discutiei, este instituit un sistem de mentinere a agentilor de marketing care este

functional in momentul de fata la niste costuri reduse, acesta este si unul din motivele care ne-a
facut sa pastram vechiul sistem, lasand in sarcina administratorilor sa se ocupe de acesti agenti
de marketing care parctic sunt varful lor si in afara de educatia financiara, invata si tehnici de
marketing, de promovare a produsului, pe care fiecare si le personalizeaza. In momentul de fata
am dorit sa lasam aceasta capacitate competitiva in continuare ca un instrument al lor, fie vorba
intre noi calitatea nu este in crestere este chiar in scadere in Romnia, chiar si actualii participanti
sunt tot mai putin si greu de indentificat. Dupa cum discutam impreuna acum niste ani de zile,
ceea ce foarte putini stiu, cei care intra in piata muncii sunt cam in jur de 150.000/ an, care intra
in activitate pe parcursul unui an calendaristic si sunt impartiti si aleatoriu pe judete, acum si
munca agentului de marketing este destul de grea, iar administratorii pe P2 nu prea ii folosesc,
iar pe P3 aici chiar am vrea sa pastram aceasta facilitate de a accesa aceasta meserie de agent de
marketing si sa o dezvoltam cat putem, asta cred ca o pate confirma si reprezentatul APAPR pe
acest subiect, am avut multe discturii despre revigorarea sistemului. Multumesc
Stefan Prigoreanu: As vrea sa ii multumesc Dl. Pescaru pt raspunsul foarte elaborat si
sunt in asentimentul dumnealui cumtrebuie procedat, sunt doar ingrijorat ca se intorduce o
discriminare intre agentii de marketing si agentii de asigurare care vand produse basic. Normele
de asigurare arata ca produsele de asigurare obligatorii sunt emise de catre un server astazi, nici
macar de catre un om. In aceasta ordine de idei ar putea fi asimilati agentii sau cei care vand
produse obligatorii cu agentii de marketing din pensii private.
Alina Andreescu- director executiv BRD Pensii: La nivelul sectorului de pensii
private au existat dezbateri la ASF, noi am agreat pozitile pietei care se vor supune
rgeulamentului, excluzand agentii de marketing pe motivul ca in acest moment legislatia
sectoriala obliga administratorii la pregatirea continua a agentului de marketing, dar asta nu
inseamna ca trebuie sa implementam noi la pensii pregatirea agentilor de marketing .
Catalin Ciocan APAPR: consideram ca fiecare industrie ar trebui sa si vada de
propriile probleme, noi asa cum a mentionat si colega mea Alina, am avut in cadrul intalnirilor
individuale cu cei de la ASF cerintele noastre punctuale, in ceea ce priveste acest subiect al
agentilor de marketing nu vreau sa se ramana la ideeea ca acesti scapa sau ies din acest program
de pregatire, agentii de marketin din P2 si P3 care vor ramane in picioare pt testare si avizare pt
acesti agenti, deci nu este vorba ca acestia nu ar fi prinsi intr-un astfel de proces, legat de
celelalte pozitii asa cum spunea si colega mea, noi am avut discutii pe care le am agreat cu cei de
la ASF si in afara de acestea nu mai avem alt comentarii.
Stefan Prigoreanu: Sttii foarte bine apropierea dintre asigurari si pensii, exista un
standard ocupational pe agentii de marketing, doamne fereste sa spunem ca deja exista un
standard care mai trebuie prelucat si acesta.

Catalin Ciocan APAPR: As vrea sa subliniez un lucru, de cnd sunt n aceasta


dezbatere, eu nu am inteles de exmplu care sunt problemele UNSICAR, am inteles care este
problema dvs cu pensiile private, dar pt acest lucru ati venit la aceasta sedinta?
Clin Rangu: Haideti s ne focusam iarasi pe regulament ca nu are rost aceasta discutie
intre sectoare. Ce as vrea sa va mentionez este ca toate cerintele, joburile din fiecare sector, le
stabilesc sectoarele ASF pe baza analizelor asupra necesitatii, produselor vndute etc., Dac
mine un sector s zicem ca nu consider c este necesar sa introduca nicio ocupatie, nu va fi
reglementat si regulamentul va ramane art pt art. Deci fiecare sector in functie de evolutia
unei piete, intr-o anumita directie sau alta, mentioneaz o nevoie de formare profesionala sau
alta, sau nu, in functie de o analiza de risc. Daca mergem la EIOPA o sa vedeti ca acolo se
vorbeste doar de investitii, tot ce vine de la EIOPA pe domeniul asigurarilor se ocupa majoritar
de domeniul investitiilor in zona pietei de capital, la nivel european de acolo au venit cele mai
mari probleme de a lungul timpului. n Romania datorita marimii pietei de capital si a
dimensiunilor investitionale, nu sunt acele probleme, pt ca nu este piata dezvoltata, dar in alte
parti acolo sunt problemele, deci trebuie sa ne uitam la dimensiune, la riscuri, adica despre
proportionalitate, nu este doar un termen calitativ, este un termen si cantitativ si te uiti si faci
niste analize in fucntie de ce riscuri ai, dac ca ai niste controale din care tu scoti niste indicatori
de performanta care se transforma n indicatori de risc pe care tu i evaluezi si apoi, pe baza
riscurilor ,stabilesti daca trebuei sa faci niste cursuri suplimentare sau nu. De exemplu sa faci o
formare profesionala sau sa dai un examen sau nu, daca n-ar exista riscurile respective, probabil
in zona pensiilor nu exista o expunere atat de mare, dar aceasta este o discutie care trebuie facuta
intre asociatii cu sectoarele respective pt a clarifica aceste elemente.
Participant** : Dar stiti care este mare noastra problema? Noi de exemplu in BCR avem
pensii si fonduri de investitii si asigurari de viata poate ar fi ideal la un moment dat aceste 3
calificari sa mearga una cu alta, adica daca esti agent de marketing poti sa vinzi asigurari basic,
asigurari de viata si fonduri de investitii de un anumit tip si noi sa nu mai platim de 3 ori
Ionescu Valentin: Avei dreptate, asta ar fi un al 2-lea pas cu integrarea
Participant** : Deci asta ar putea sa fie solutia ca sa nu ne mai certam aici
Clin Rangu: Mulumesc pt. observaie, regulamentul exact asta clarific! Deci nu va fi
nevoie de trei certificri. E un proces i un regulament integrat. Un om de la dvs., care vinde in
cele 3 sectoare nu va avea nevoie de 20 de credite de la fiecare sector.Va lua doar o data 20 de
credite pentru toate. Dar daca doriti sa ramana cum este acum va trebui sa faca si cursuri de
asigurari si pensii si piata de capital, 3 formari profesionale continue, chiar daca are o singura
ocupatie. Toate discutiile noastre sunt ca sa simplificm.
Ionescu Valentin: Avantajeaza si brokerii care pot fi si pe asigurari si puteti fi si brokeri
de credite, deci puteti avea un om care sa vanda si una si cealalta.

Participant*** : Nu apare nicaieri aceasta explicatie in regulament ca poate sa lucreze


pe cele 3 piete.
Clin Rangu: Va pot explica ca este filozofia de baz a regulametului. Noi vorbim de o
singur ocupatie. Omu dvs. are un contract de munca cu o pozitie COR pt o ocupatie. Pe
ocupatia respectiva noi vom stabili competentele in functie de produsele respective, deci automat
nu se vorbeste de 2 ocupaii pt 1 om, ai 1 om intr-o companie cu o singura ocupatie cu un numar
limitat de 10 competente cu formare minima si aici lucrurile sunt facute la nivelul minim si
examinarea este pt competentele minime. Dup aceea fiecare companie isi dezvolta oamenii
suplimentar daca considera pt niste competente suplimentare, noi vorbim de minimul necesar pt
a evita riscurile generate de acest sistem. Deci dac o lum logic si cum scrie in regulament, nu
se poate ca un om care are o ocupatie sa aiba 3 formri profesionale.
Participant*** : Am o completare, ASF face examinare distinct pt acele 3 ocupaii, deci
cum vei face s imbinai?
Ionescu Valentin: Poate s rman numai agent de asigurri daca vrea sa vanda asigurari
sau poate sa fie angajat in cadrul unui banci si vanda cele 3 produse si sa mearga catre acel
COR?
-

Vobesc unii peste ceilalti

Ionescu Valentin: Veniti cu propuneri cei din piata, faceti standardele ocupationale,
acum 1 an sau 2 v-am cerut informatii despre meseriile care le aveti si nu sunt inregistrate, sunt
in cartea de munca, dar ele de fapt nu mai exist.
Clin Rangu: Deci vei da un singur examen, pentru o singur formare profesional i
trimitei informaiile respective electronic n registru unic. Pe fiecare sector se va vedea c omul
acela are inclusiv componente de piata de capital, de asigurari .a.m.d. i omul acela este
autorizat pt toate cele 3, fiecare sector se uita pe bucica lui si poate constata ca poate acoperi
toate cele 3 sectoare, deci asa se face integrarea. Noi vorbim de ce vom construi, dar daca cu dvs.
nu vom reusi sa construim ceva, nu o sa avem niciodata i o s ramanei aa. Proiectul acesta nu
este nici al meu nici al lui Valentin, daca nu doriti nu o sa-l avei, dar daca dorii sa avei ceva
mai bun, avei ocazia.
Participant**** : Ai tot vorbit despre standardele care pe piaa de capital nu se aplica,
ptr. piata de capital exista un singur ghid ESMA privind evaluarea competentelor si cunostintelor
personalului pt investitii care aplica MIFID1, pe MIDIFD2 nici nu sunt inca finalizate
starndardele de implementare, deci nici nu stim ce vom aplica si nu intelegem atunci de unde
cerinta aceasta care ati spus ca vine de la nivel european. In momentul de fata noi nu am
indentificat la nivel european pt piata de capital, nu ma refer la celelate sectoare de activitatea
Clin Rangu: Haideti sa va arat la ghidul ESMA de care am mentionat.

Participant**** : l cunosc foarte bine si spune ca autoritaile trebuie sa stabileasca o lista


de calificari corespunzatoare pe care le recunosc sau niste criteria, nicidecum ca autoritaile trebuie
sa evalueze personalul sau sa autorizeze formatorii de formare profesionala ceea ce depaseste
cadrul legal pt care ASF este infiintat, acesta nu are nicio prerogativa legala privind autorizarea
formatorilor de fromare profesionala. Exista un cadru national, exista o lege o OUG privind
formarea profesionala a adultilor, acest regulament nu este nici in cadrul national, nu respecta nici
acea lege, vorbim despre calificare care este doar formare initiala.
Clin Rangu: D.p.d.v. al calificarilor europene v-am raspuns, nu exista prevederile
respective, este o autoritate competenta sectoriala, nu este in cadrul general, am vrea sa intre in
cadrul general, am raspuns anterior
Participant**** : Noi nu vrem .
Clin Rangu: Lasai-m s v rspund, am inteles, nu trebuie sa-mi raspundeti, ca si eu
am asteptat sa mi spuneti toate intrebarile si dupa sa vorbiti dvs, va rog frumos. Probabil nu stiti
Art.297 din alin.2 lit. j, din legea dvs nr. 297/2004, in care scrie ca sunt contravenii urmatoarele
fapte: nerespectarea reglementrilor i msurilor emise de A.S.F. cu privire la formarea,
pregtirea i perfecionarea profesional, evaluarea diplomelor. Deci cum puteti sa spuneti ca
nu are ASF-ul atributii in acest sens cand putem sa dam sanctiuni pt reglementari exact pe aceste
subiecte. Faptul ca Art.1 In care se mentioneaza ca ASF-ul poate sa fie furnizor, va rog sa ma
lasati sa vorbesc, deci ASF-ul poate sa fie furnizor de formare, pregtire i perfecionare
profesional, evaluator de competene profesionale n domeniul pieei de capital, deci ASF
conform legii ar putea sa fie pe piata sa faca totul singur fara niciun formator daca si-ar dori pt ca
asa mentioneaza aici, deci se poate crea in ASF un departament de formare profesionala
continua, acreditare, evaluare,absolut tot, dar nu acesta este scopul nostrum, nici al ASF, nici al
ISF, s intre pe zona aceasta. La art. de care v-am mentionat cu contraventiile, poti sa le aplici pt
reglementarile tale dar pe alta parte nu ai voie sa faci reglementari? Ba ai voie si toate
reglementarile legale sunt trecute aici, mai ales c si acum e la fel, deci s nu mai aruncm cu
cuvinte ca nu exista cadru legal cand nu stim sa-l analizam poate.
Participant**** : Cadrul legal nu vorbeste de competente de autorizare de furnizare de
formare profesionala, doar se supervizarea calificarilor
Clin Rangu: Ordonanta 93/2012 a ASF spune foare clar c putem emite autorizri,
aprobri, atestri. Toate aceste lucruri se fac prin reglementri i in art. respectiv am citit
reglementrile din domeniul acesta.
Participant**** : Are caracter general nu aveti autorizari in orice domeniu.
Clin Rangu: Nu, in domeniile specificate de lege unde scrie ca putem emite sanctiuni in
domeniul formrii profesionale, evalurii de competene, scrie foarte clar, daca scrie ca putem

emite sanctiuni pe domeniul reglementarilor inseamna ca putem emite reglementari si conform


Ordonantei avem inclusiv voie sa facem autorizari prin reglementarile care le emitem.
Participant**** : deci numai pe cele strict indicate
Clin Rangu: Sunt strict indicate in lege
Participant**** : Ca sa nu mai vorbim ca ASF-ul transfera aceste competente ISF-ului
fara sa existe o prerogativa de exclusivitate data prin lege ISF-ului
Clin Rangu: Nici nu are exclusivitate ISF-ul, acesta este nfiinat de ctre ASF,
Consiliul ASF aproba statutul si toate actele acestuia. Prin ISF este infiintat prin Legea 32/200 si
are niste atributii, daca doriti iarasi dpdv legislativ, exista si niste principii care sunt trecute la
fundamentarea noastra, ele sunt n latina, dar incerc sa le explic simplu, referitor la situatii de
similitudine sau conjuncturale, pt ca ele sa fie rezolvate in acelasi fel, regula potrivit creia
atunci cnd n situaii diferite se regsete similitudine de circumstane conjuncturale, pentru ca
ele s fie rezolvate n acelai fel, este legitim i obligatorie adoptarea aceleiasi soluii. Deci din
acest motiv s-a infiintat ISF. Exista o lege n care daca apare ASF ul cu caracterul de intergrare a
celor 3 activitati . n plus pe baza principiilor europene referitoare la formarea profesionala care
trebuie integrata si trebuie sincronizata la nivel european prin EQF. Deci se pare c exista cadrul
aferent.
Ionescu Valentin: Mergem mai departe, din parte asociatilor de fonduri de investiii
Dl. Radu Toia : V-am ascultat pana acum punctele de vedere si parerea mea este ca
regulamentul este un pas normal in calea profesionalizarii pietei chiar daca ne place sau nu,
exista un lucru in toate si acela de a tinde catre ceva mai bun, poate ca forma lui nu este intradevar cea mai buna, dar el nu trebuie sa aduca efort financiar suplimentar, aceste taxe sa fie un
pic mai mici, de asemenea el nu trebuie sa aduca un efort logistic. Am vazut ca ati agreat ca
termenul de formare profesionala sa fie la 2 ani, poate va veti gandi ca acest termen sa nu fie
mentinut a-la-long si examenul pt. formare continua sa se renunte la un momentdat la el, in
momentul in care va veti convinge ca nu va mai fi necesar. Tot acest flux de reglementari care
vine de la UE dupa criza pe care o traim si o vom mai tri, determin nevoie sa imbunatatim
cunostintele profesionale pe care le avem. Nu toate sectoarele din piata o duc foarte bine, piata
nu este o piata care castiga si s i permit sa plateasca pt orice chiar daca acest lucru este un
lucru necesar. Deci lucrurile ar trebui sa se intample gradual, ptr. a da posibilitatea pietei de a le
absorbi gradual din cauza socurilor care apar. Doream sa mai clarific un lucru, am auzit ca la
formarea profesionala continua sa fie la 2 ani aceasta va insemna ca acele credite s se
acumuleze pe perioada celor doi ani?
Clin Rangu: S-a discutat si urmeaza sa fie propus Consiliului ASF, noi nu putem vorbi
de ceva agreat sau nu, pentru c Consiliul ASF este singurul care poate face acest lucru. Deci, n
cadrul grupului de lucru am propune ca examinarea sa fie la 2 ani si urmeaza sa vedem de

exemplu pe partea de asigurari formarea putem sa o punem cu 40 credite pe 2 ani, in loc de 20 de


credite pe un an. IDD-ul spune clar ca cele 15 ore trebuie facute anual, trebuie vazut daca
d.p.d.v. juridic i al reglementrii se va putea face 30 ore la 2 ani in loc de 15 ore la 1 an, aici
este o problem juridica si de aplicare.
Participant***** : n momentul de fa, dac lsm la nivel conceptual regulamentul sa
se faca pregatire anuala, fara a se face metiunea de credite si ulterior sa convenim printr-o norma
in care sa fie specificat foarte clar 30 zile 3 ore 5 ore si vedem cum putem face pe fiecare
industrie si ideea de examinare sa fie doar conceptual, cum e la dvs. Abilitile nu pot fi testate.
O sa le dam access a tranzactioneze?
Clin Rangu: Modul de pregatire si de testare trebuie sa le definim impreuna cu dvs in
perioada urmatoare aprobrii regulamentului. n toate tarile din lume abilitile se testeaz, de
exemplu prin studii de caz. Daca la un moment dat trebuie sa fie facuta o platforma de
tranzactionare doar de test si pt examinare, o vom face, pt verificare abilitatilor omului respectiv
care. O data ce tu ai niste cerinte foarte clare stabilite si stabilesti abilitatile, dupa ce le-ai stabilit,
cum o faci, depinde doar de noi si de lucrul impreuna, dar nu cred ca este imposibil sa ii verifici
abilitatile unui om, ca nu suntem singura tara din lume care verifica abilitati.
Participant*1: Ele pot fi determinate dar trebuie ca acel evaluator sa aiba cel putin
nivelul minim de abilitati si competente al celui evaluat, nu doar 9 ani de practica ii asigura
nivelul de competente, ii poate asigura nivelul de cunostiinte si acela poate fi si cu o ora de
studiu, darnivelul de competente dupa 3 ani de practica nu inseamna ca este echivalent ca acelui
pe care l-ai examinat sa aiba 20 de ani de practica
Clin Rangu: Deci haideti sa vorbim de lucruri concrete, exista o cerinta europeana si in
ghiul ESMA in care se vorbeste si de abilitati, care este propunerea dvs pt abilitati?
Participant*1: Cerintele ESMA sunt niste recomandari pe care dvs incercat sa le
impuneti
Clin Rangu: Deci vreti sa ramaneti doar cu cunostiinte, fara abilitati
-

Vobesc unii peste ceilalti

Ionescu Valentin: Cine mai doreste sa ia cuvantul?


Florian Gaba membru UNSICAR: Lucrez in piata de pregatire de 12 ani, haideti sa
ne uitam totusi care este experienta europeana, daca dl.Rangu ne poate invoca o experienta
europeana care o putem lua macar intr-o oarecare masura, de ce spun asta pt ca de curand am
aflat ce se intampla cu pregatirea profesionala la nivel european si am constat ca Romania a avut
cel mai exigent sistem de pregatire pe asigurari din Europa de 5 ani de zile, cea mai slaba piata,
cel mai exigent sistem
Clin Rangu: mai sunt, Danemarca,Germania i altele

Florian Gaba membru UNSICAR: Danemarca si Germania, dar nici nu ne putem


compara cu acele tari, in momentul de fata propunerea fata de cele implementate nu sunt
suficiente
Clin Rangu: La intalnirea de la EFICERT fost un schimb de experienta intre tari, cum
implementam IDD-ul, plecand de la ce avem in momentul acesta. C nu poti s compari cu ceva
ce nimeni nu are deoarece nimeni nu a implementat inc IDD. S-a cazut de comun acord a se
merge pe EQF , mai specific SQF ,exact ce va spuneam pe partea de competente si standarde
trebuie doar sa se specifice foarte clar regulile de intrare si practic si regulile de iesire. Exista un
studiu pe piata europeana in cazul organismului european de abilitare si recunoasterea
calificarilor dupa implementarea EQF si este un studiu de zeci de pagini in care se ia fiecare tara
in zona de asigura in zona de intermedieri in care se precizeaza foarte clar fiecare job, cine cum
face, este un document public
Ionescu Valentin: Mai erau doamnele.
Maria Parvu- ING Bank: Am o singra intrebare: dac si in ce masura acest regulament
de formare profesionala este aplicabil institutiilor de credit si aici ma refer la specialistii care
sunt pe piata de capital distribuitori de fonduri de investitii, brokeri? Noi avem programe online,
e-learning, participam la cursurile IBR, in ce masura sunt asimilate acestea traininguri si in ce
masura este aplicabil acest regulament ?
Ionescu Valentin: Toate entitile din Romania care vnd produse financiare
reglementate i stabilite de ASF trebuie s se supun. Agentii dvs. nu pot s vnd fr
autorizaiile acestea, chiar dac suntei sucursal, asta ai vrut s spunei?
Maria Parvu- ING Bank: Deci practic cu alte cuvinte, chiar dac nu suntem autorizai
de ASF, colegii mei nu sunt inregistrati, colegi mei sunt doar inscrisi in registrul ASF, cu alte
cuvinte regulamentul este aplicabil
Ionescu Valentin: Dvs aveti un grup, aveti un fond de pensii
Maria Parvu- ING Bank Nu il mai avem, s-a detasat NN-ul
Participant*2: Practic suntem institutie de credit in acest moment
Ionescu Valentin: Prin sucursalele dvs vindeti produse supravegheate si reglementate de
noi?
Maria Parvu- ING Bank Da
Ionescu Valentin: Atunci trebuie sa va supuneti reglementarilor
Clin Rangu: Cine mai doreste sa vorbeasca?

Mihai - Omniasig: As vrea sa completez putin aceasta structura nonformala de pregatire


pt ca asta este una din laturile importante, aceasta structura exista si cadrul acesta nonformal ar
trebui clarificat in contextul in care evaluarea este stabilita si standardizam evaluarea, pt ca
educatia nonformala se refera la a crea acea competenta intr-un cadru nonformal care poate sa
insemne absolut orice, nu doar mentorat, mentoratul este o bucatica mica dintr-un cadru foarte
mare, dvs ati mentinat acolo si acesta poate sa fie restrictiv, recomandarea ar fi la Art.14 o
largire, nu sa fie mentorat, sa fie da structura nonformala
Clin Rangu: Era mentionat in IDD si de aceea apare
Mihai - Omniasig: Va spun din perspectiva unui specialist n tiine ale educaiei, cadrul
acela trebuie s fie clarificat, un alt cadru care trebuie clarificat este cursurile de calificare si o
structura de calificare v.s o structura de perfectionare, structura de calificare este acea structura
care o initiaza, structura de perfectionare exista si in celelalte elemente se refera la ideea aceasta
de a putea face evaluari. Un alt lucru important este legat de EQF, avem acolo nivelul 6 care se
refera la masterat, ca sa putem face asa ceva ca institut este foarte greu, ar trebui cadre
universitare, cadre speciale, ca institut se poate merge pana la nivelul 3 de calificare,
recomandarea este sa aduceti un specialist in stiintele educatiei pentru a clarifica termeni acestia
pt ca in momentul in care intru pe procesul Bolognia ca si calificare s-ar putea sa depasesc niste
limite cu acest institute.
Clin Rangu: Am avut pe partea aceasta consultanti-specialisti care au venit cu feedback la elaborare pt ca este nevoie de specialisti in domeniul respectiv. Cred ca cam aceasta a
fost dezbaterea, va multumim mult, vom vedea ce va fi, pt noi a fost o discutie interesanta, vom
tine cont de parerile dvs. Pasii si decizile vor discutate intern, pasul urmator este minuta sedintei
care va fi pe site-ul ASF si pe baza observaiilor se va face un tabel de adaptare a solicitarilor si
dupa aceea va fi introdus materialul catre Consiliul ASF, cam acetia sunt paii urmtori.
Multumim.

* Numele participanilor lipseste deoarece acetia nu s-au prezentat nainte de a lua cuvantul.