Sunteți pe pagina 1din 14

CURS 1, Analiz

a matematic
a, semestrul I, 20132014

Vericare

70% teza scris


a (35% partial s
apt
amna a 9-a, care se ia n considerare la nal, daca nota este
20% activitatea seminar
10% studiu individual

5)

Bibliograe
Manuale AM clasele XI-XII (N
ast
asescu et. al.).

Cursuri n limba romn


a
I. Cr
aciun, Calcul integral, Editura PIM, Iasi, 2007.
P. Georgescu, Elemente de calcul diferential pe dreapta reala, MATRIX ROM, 2012.
R. Luca-Tudorache, Analiza matematica, Ed. Tehnopress, Iasi, 2005.
A. Precupanu, Bazele analizei matematice, Editura Polirom, 1998.
Gh. Procopiuc, Matematica, Editura UTI, Iasi, 1999.
M. Rosculet, Analiza Matematica, Editura Didactic
a si pedagogic
a, Bucuresti, 1973.
M. Nicolescu, Analiza matematica, Vol. I si II, Editura Didactic
a si Pedagogic
a, Bucuresti,
1971.
R. Strugariu, Analiza matematica. Calcul diferential, Editura Performantica, Iasi, 2013.
Cursuri n limba englez
a
W. Rudin, Principles of Mathematical Analysis, Third Edition, McGraw-Hill Inc., 1976.
G. Strang, Calculus, Wellesley-Cambridge Press, 1991.
Culegeri
L. Aram
a, T. Morozan, Culegere de probleme de calcul diferential si integral, Ed.Tehnic
a, Bucuresti, 1978
Gh. Bucur, E. Cmpu, S. G
ain
a, Culegere de probleme de calcul diferential si integral, vol.II,
III, Ed.Tehnic
a, Bucuresti, 1978.
S. Chirita, Probleme de matematici superioare, Editura Didactic
a si Pedagogic
a, Bucuresti,
1989.
I. Nistor, Probleme de analiza matematica, vol. I, II, Editura Cermi, 2003.
Pentru avansa
ti
T.M. Apostol, Mathematical Analysis, Second Edition, Addison-Wesley Pub. Co., 1974.
V. Pop et al., Teme si probleme pentru concursurile studente
sti de matematica, Vol. II, Editura
StudIS, 2013.
Web
http://math.etc.tuiasi.ro/rstrugariu/cursuri.html
1

Mul
timea numerelor reale

Toate notiunile care vor discutate n acest curs vor dezvoltate pornind de la multimea numerelor
reale, notat
a cu R. Exist
a mai multe modele ale multimii numerelor reale: al lui Dedekind, bazat
pe notiunea de t
aietur
a, al lui Weierstrass, care foloseste notiunea de fractie zecimal
a, modelul lui
Cantor, care are la baz
a notiunea de sir fundamental de numere rationale. Astfel, R este un corp
total ordonat si complet, unic determinat pn
a la un izomorsm de corpuri total ordonate. Presupunem cunoscute propriet
atile operatiilor de adunare si nmultire a numerelor reale, care asigur
a
structura de corp a lui R si de asemenea cele ale relatiei de ordine. Proprietatea de completitudine
a multimii numerelor reale o vom enunta la momentul potrivit.
n continuare vom nota prin:
R+ multimea numerelor pozitive;
R+ multimea numerelor strict pozitive;
R multimea numerelor negative;
R multimea numerelor strict negative.
Cu aceste notatii, putem scrie R = R+ [ R , unde R+ \ R = f0g.
Fie a si b dou
a numere reale astfel nct a < b. Denim urm
atoarele multimi:
(a; b) := fx 2 R j a < x < bg, numit interval deschis;
[a; b] := fx 2 R j a

(a; b] := fx 2 R j a < x
[a; b) := fx 2 R j a

bg, numit interval nchis;


bg, numit interval deschis n a, nchis n b;

x < bg, numit interval nchis n a, deschis n b.

Spunem despre intervalele denite mai sus c


a sunt intervale m
arginite. De asemenea, denim
si urm
atoarele tipuri de intervale nem
arginite:
( 1; a) := fx 2 R j x < ag;
( 1; a] := fx 2 R j x

ag ;

(a; +1) := fx 2 R j a < xg ;


[a; +1) := fx 2 R j a

xg ;

( 1; +1) := R:
Se remarc
a faptul c
a o multime de numere reale este interval dac
a odat
a cu dou
a elemente
distincte ale sale contine si orice num
ar real situat ntre acestea.
Deni
tia 3.1 Fie A o multime de numere reale.
1. Daca exista 2 R a
sa nct a
pentru orice a 2 A; vom spune despre multimea A ca
este m
arginit
a superior, iar despre ca este un majorant pentru A. n caz contrar, spunem
despre multimea A ca este nem
arginit
a superior.
2

2. Daca exista 2 R a
sa nct
a pentru orice a 2 A vom spune despre multimea A ca este
m
arginit
a inferior, iar despre ca este un minorant pentru A. n caz contrar, spunem despre
multimea A ca este nem
arginit
a inferior.
3. Daca pentru A exista si majoranti si minoranti, spunem ca A este o mul
time m
arginit
a.
Exemplul 3.2 1. N este o multime marginita inferior de orice numar negativ, dar este nemarginita
superior.
2. Z este nemarginita, att inferior ct si superior.
3. Pentru intervalul I = [a; b) observam ca orice numar real cel putin egal cu b este un majorant
n vreme ce orice numar cel mult egal cu a este un minorant, deci I este o multime marginita.
Observam de asemenea ca putem da exemple de multimi pentru care un majorant (minorant) este
un element al multimii. Remarcam totu
si ca exista si multimi care nu contin nici majoranti, nici
minoranti ca elemente ale multimii: intervalele deschise (a; b).
1
4. Pentru multimea A =
j n 2 N ; numarul 1 este un majorant, iar 0 este un minorant.
n
Deni
tia 3.3 Fie A
R. Spunem despre un numar real M ca este marginea superioar
a a
multimii A; sau supremum al multimii A; si notam M = sup A; daca sunt ndeplinite urmatoarele
conditii:
(i) M este un majorant al multimii A :
a

M; 8a 2 A;

(ii) M este mai mic dect orice alt majorant al multimii A :


(a

M 0 ; 8a 2 A) ) M

M 0:

Spunem despre un numar real m ca este marginea inferioar


a a multimii A; sau inmum al
multimii A; si notam m = inf A; daca sunt ndeplinite urmatoarele conditii:
(i) m este un minorant al multimii A :
m

a; 8a 2 A;

(ii) m este mai mare dect orice alt minorant al multimii A :


(m0

a; 8a 2 A) ) m0

m:

Urm
atoarele rezultate caracterizeaz
a marginea superioar
a, respectiv marginea inferioar
a a unei
multimi de numere reale.
Teorema 3.4 Fie A R, nevida si M 2 R. Atunci M = sup A daca si numai daca:
(i) a M; 8a 2 A si
(ii) pentru orice " > 0; exista un element x" 2 A astfel nct M " < x" :
Demonstra
tie. Fie M = sup A. Conform denitiei, este un majorant, deci prima conditie este ndeplinit
a.
Fie acum " > 0. Deoarece M " < M , M " nu este un majorant pentru A. Deci, relatia a M "
nu are loc pentru orice a 2 A si, astfel, exist
a x" 2 A astfel nct M " < x" .
Reciproc, dac
a M 2 R ndeplineste conditiile din enunt, observ
am n primul rnd c
a este un majorant
al multimii A (conditia (i)). Fie acum un alt majorant, M 0 ; al multimii A si s
a presupunem c
a M 0 < M:
M M0
M +M 0
Not
am cu " :=
. Din (ii), rezult
a c
a exist
a x" 2 A asa nct M " < x" , adic
a
< x" . Dar
2
2
M +M 0
M < 2 si atunci M < x" , ceea ce contrazice conditia (i). Deci, presupunerea f
acut
a este fals
a si atunci
M M 0 , ceea ce ncheie demonstratia.

Observa
tia 3.5 Conform acestei teoreme, daca M = sup A, pentru orice numar natural nenul n
exista xn 2 A astfel nct 0 < M xn < n1 .
n mod analog se poate demonstra urm
atorul rezultat, care caracterizeaz
a marginea inferioar
a
a unei multimi:
Teorema 3.6 Fie A R, nevida si 2 R. Atunci m = inf A daca si numai daca:
(i) m a; 8a 2 A si
(ii) pentru orice " > 0; exista un element x" 2 A astfel nct x" < m + ":
Observa
tia 3.7 Daca a; b 2 R, a < b; atunci sup(a; b) = b, inf(a; b] = a etc.
p
= Q iar inf A = 0. De
si Q
Observa
tia 3.8 Daca A = q 2 Q j 0 q 2 2 atunci sup A = 2 2
este un corp total ordonat, el nu este complet n sensul precizat de urmatoarea axioma.
Axioma de completitudine (Cantor - Dedekind). Orice submultime nevid
a a lui R care este
majorat
a admite cel putin o margine superioar
a n R, adic
a exist
a sup A 2 R.
Propozi
tia 3.9 Orice submultime nevida, minorata a lui R admite margine inferioara n R.
Teorema 3.10 (Proprietatea lui Arhimede) Daca x si y sunt numere reale strict pozitive,
atunci exista n 2 N astfel nct nx > y.
Demonstra
tie. Presupunem c
a are loc contrariul: pentru orice n 2 N, avem nx
y. Atunci, multimea
A := fnx j n 2 Ng este majorat
a de y si deci, conform axiomei de completitudine, are margine superior
a n
R. Fie = sup A 2 R. Pentru " := x > 0, exist
a un element de forma kx 2 A astfel nct
" < kx sau,
echivalent, < kx + x = (k + 1)x: Dar (k + 1)x 2 A si astfel relatia < (k + 1)x contrazice faptul c
a este
marginea superioar
a a lui A. Presupunerea f
acut
a este deci fals
a si exist
a n 2 N cu nx > y.

Observa
tia 3.11 1. Aplicnd Proprietatea lui Arhimede pentru x := " > 0 oarecare si y := 1,
1
1
obtinem ca exista n 2 N astfel nct < ". De aici rezulta ca inf
j n 2 N = 0.
n
n
2. Aplicnd Proprietatea lui Arhimede pentru x := 1 si y := a > 0; obtinem ca exista n 2 N
astfel nct a < n.
Teorema 3.12 (Densitatea lui Q n R) ntre orice doua numere reale distincte se aa cel putin
un numar rational.
Demonstra
tie. Fie x si y numere reale cu x 6= y. Pentru a xa lucrurile, s
a presupunem c
a x < y. Trebuie
s
a ar
at
am c
a exist
a r 2 Q astfel nct x < r < y. Deoarece y x > 0, conform Propriet
atii lui Arhimede
exist
a n 2 N astfel nct
1
< y x:
(1)
n
Fie m := [x], partea ntreag
a a lui x. Atunci m

m
n

nx < m sau, mp
artind aceast
a relatie prin n:

1
m
<x< :
n
n

Combinnd acum relatiile (2) si (1), obtinem:


x<

m
n

x+

1
< y.
n

(2)

Num
arul rational c
autat este r =

m
.
n

Teorema 3.13 (Densitatea lui R n Q n R) ntre orice doua numere reale distincte se aa cel
putin un numar irational.
Demonstra
tie. Fie x; y 2 R, x < y: Folosind densitatea lui Q n R, putem g
asi p 2 Q astfel
nct
p
x < p < y: Folsind Proprietatea lui Arhimede, g
asim c
a, pentru n 2 N sucient de mare, x < p + n2 < y:
p
a concluzia.
Cum p + n2 2 R n Q, rezult

Dreapta real
a ncheiat
a

n sectiunea anterioar
a am observat c
a exist
a submultimi ale lui R minorate dar nemajorate (N)
sau invers, respectiv altele care nu sunt nici majorate, nici minorate (Z). Pentru a evita aceast
a
situatie (dar si din alte motive) se face conventia de a ad
auga multimii R dou
a elemente care nu
fac parte din R, notate cu +1 si 1: Multimea R [ f 1; +1g o vom nota cu R si o vom numi
dreapta real
a ncheiat
a sau compacticat
a. Vom prelungi ordinea uzual
a a lui R la R prin:
1 < x;

x < +1;

1 < +1;

8x 2 R.

n acest fel, R devine o multime total ordonat


a.
De asemenea, prelungim si operatiile algebrice din R la R, f
ar
a a ns
a denite peste tot:
x + 1 = 1 + x = 1; 8x 2 R n f 1g
x + ( 1) = 1 + x = 1; 8x 2 R n f+1g
1 x = x 1 = 1; pentru x > 0 si x 2 R
1 x = x 1 = 1; pentru x < 0 si x 2 R:
Urm
atoarele operatii sunt nedenite (se mai numesc si nedetermin
ari, si vor reluate mai
trziu):
0
1
1 + ( 1); ( 1) + 1; 0 1; 1 0;
;
; 10 ; 00 ; 11 :
0
1
Dac
a A R este o multime nevid
a, majorat
a, atunci sup A 2 R, conform axiomei de completitudine. Dac
a A nu este majorat
a, atunci vom pune, prin denitie, sup A := +1, iar daca A nu
este minorat
a, vom pune inf A := 1: n acest fel, orice submultime nevid
a din R are margine
superioar
a si margine inferioar
a n R.
Putem s
a extindem acum si notatiile pentru intervale de numere reale. Dac
a a si b sunt dou
a
elemente din R, cu a < b denim:
(a; b) = x 2 R j a < x < b , numit interval deschis;
[a; b] = x 2 R j a

(a; b] = x 2 R j a < x
[a; b) = x 2 R j a

b , numit interval nchis;


b , numit interval deschis n a, nchis n b;

x < b , numit interval nchis n a, deschis n b.

Spa
tiul Rk

Consider
am k 2 N si e
Rk := |R

R {z :::

de k ori

R} = fx = (x1 ; x2 ; :::; xk ) j xi 2 R; i = 1; kg:

Aceast
a multime se organizeaz
a ca spatiu liniar real n raport cu operatiile
\ + " : Rk
\ ":R

Rk ! Rk ; x + y = (x1 + y1 ; x2 + y2 ; :::; xk + yk );

Rk ! Rk ; a x = (ax1 ; ax2 ; :::; axk );

pentru orice x; y 2 Rk si orice a 2 R, operatii numite adunarea


si nmul
tirea cu scalari. Dup
a
cum se va vedea la cursul de algebr
a liniar
a, acest lucru nseamn
a de fapt urm
atoarele:
I. (Rk ; +) este grup abelian, adic
a
1. (x + y) + z = x + (y + z); 8x; y; z 2 Rk ;
2. 9 := (0; 0; :::; 0) 2 Rk astfel nct x + = + x = x; 8x 2 Rk ;
3. 8x 2 Rk ; 9 x := ( x1 ; x2 ; :::; xk ) 2 Rk astfel nct x + ( x) =
( x) + x = ;
4. x + y = y + x; 8x; y 2 Rk :
II. nmultirea cu scalari satisface propriet
atile
1. a (x + y) = a x + a y; 8a 2 R, 8x; y 2 Rk ;
2. (a + b) x = a x + b x; 8a; b 2 R, 8x 2 Rk ;
3. a (b x) = (ab) x; 8a; b 2 R, 8x 2 Rk ;
4. 1 x = x; 8x 2 Rk :
De cele mai multe ori, pentru simplitatea scrierii, vom nota 0 n locul elementului de mai sus,
contextul permitndu-ne s
a deducem c
a avem de-a face cu originea spatiului Rk ; si nu cu num
arul
real 0:
n cele ce urmeaz
a, vom preciza notiuni si propriet
ati privitoare la Rk legate mai mult de
aspecte de ordin topologic, ce ne vor permite mai apoi studierea unor concepte cum ar limita,
continuitatea, derivabilitatea, diferentiabilitatea, acest lucru neputnd realizat doar prin analiza
propriet
atilor algebrice ale acestui spatiu.
Deni
tia 5.1 O aplicatie k k : Rk ! R se nume
ste norm
a pe Rk daca ndepline
ste relatiile:
(N1 ) kxk = 0 , x = ;
(N2 ) k xk = j j kxk ; 8 2 R; 8x 2 Rk ;
(N3 ) kx + yk kxk + kyk ; 8x; y 2 Rk :
Propriet
atile (N1 ) (N3 ) se mai numesc axiomele normei. Avnd denit
a o norm
a k k pe
k
k
vom spune c
a (R ; k k) este spa
tiu liniar normat. Pentru un element x 2 R ; vom numi kxk
norma sau lungimea vectorului x:
Rk ;

Propozi
tia 5.2 Presupunem ca k k este o norma pe Rk : Atunci:
(i) k xk = kxk ; 8x 2 Rk ;
(ii) kxk 0; 8x 2 Rk ;
(iii) jkxk kykj kx yk ; 8x; y 2 Rk :

Demonstra
tie. Deoarece (i) este evident
a, s
a ar
at
am (ii). Pentru aceasta, s
a observ
am c
a, pentru orice
k
x2R ;
0 = k k = kx + ( x)k

kxk + k xk = 2 kxk :

Pentru (iii), observ


am c
a
kxk = k(x y) + yk kx yk + kyk ) kxk kyk kx
kyk = k(y x) + xk ky xk + kxk = kx yk + kxk
) kyk kxk kx yk :

yk ;

Prezent
am n continuare cteva exemple remarcabile de norme.
Exemplul 5.3 Pentru k = 1; functia modul j j : R ! R este o norma, deoarece satisface
(N1 ) jxj = 0 , x = 0;
(N2 ) j xj = j j jxj ; 8 ; x 2 R;
(N3 ) jx + yj jxj + jyj ; 8x; y 2 R:
Urm
atoarele norme denite pe Rk vor importante n cele ce urmeaz
a.
Exemplul 5.4 1. Aplicatia k k2 : Rk ! R denita prin
v
u k
uX
kxk2 := t x2i ; 8x = (x1 ; x2 ; :::; xk ) 2 Rk ;

(3)

i=1

satisface (N1 ) (N3 ) si se nume


ste norma euclidian
a.
k
2. Aplicatia k k1 : R ! R denita prin
kxk1 :=

k
X
i=1

jxi j ;

8x = (x1 ; x2 ; :::; xk ) 2 Rk :

(4)

satisface (N1 ) (N3 ) si se nume


ste norma Manhattan.
3. Aplicatia k k1 : Rk ! R denita prin
kxk1 := max jxi j ;
i=1;k

8x = (x1 ; x2 ; :::; xk ) 2 Rk :

(5)

(N3 ) si se nume
ste norma maximum.

satisface (N1 )

S
a mai observ
am c
a toate cele trei norme denite anterior se reduc, n cazul k = 1; la functia
modul.
Exerci
tiul 5.5 Sa se calculeze normele k k2 ; k k1 ; k k1 pentru vectorii:
a) x = ( 1; 3) 2 R2 ;
b) y = (2; 1; 5) 2 R3 ;
c) z = 21 ; 31 ; 41 ; 61 2 R4 :

p
p
Solu
tie. a) kxk2 = 1 + 9 = 10; kxk1 = j 1j + j3j = 4;
p
b) kyk2 = q30; kyk1 = 8; kyk1 = 5:
c) kzk2 =

1
4

1
9

1
16

1
36

65
12 ;

kzk1 = 54 ;

kxk1 = max fj 1j ; j3jg = 3:

kzk1 = 12 :

Elemente de topologie pe Rk (k

6
6.1

1)
si R

Vecin
at
a
tile unui punct

Fie a 2 Rk ; r > 0 si k k o norm


a pe Rk :
Deni
tia 6.1 Se nume
ste bil
a deschis
a de centru a si raz
a r multimea
B(a; r) := fx 2 Rk j kx

ak < rg:

Se nume
ste bil
a nchis
a de centru a si raz
a r multimea
D(a; r) := fx 2 Rk j kx

ak

rg:

Se nume
ste sfer
a de centru a si raz
a r multimea
S(a; r) := fx 2 Rk j kx

ak = rg:

Exemplul 6.2 n cazul lui R nzestrat cu metrica uzuala, obtinem B(a; r) = (a r; a+r); D(a; r) =
[a r; a + r]; S(a; r) = fa r; a + rg:
Exemplul 6.3 Sa consideram cazul lui R2 : Pentru norma euclidiana k k2 ; bila deschisa, bila nchisa si sfera de centru a = (a1 ; a2 ) 2 R2 si raza r > 0 vor , respectiv
B2 (a; r) = fx = (x1 ; x2 ) 2 R2 j (x1

a1 )2 + (x2

S2 (a; r) = fx = (x1 ; x2 ) 2 R2 j (x1

a1 )2 + (x2

D2 (a; r) = fx = (x1 ; x2 ) 2 R2 j (x1

a1 )2 + (x2

a2 )2 < r2 g;
a2 )2

r2 g;

a2 )2 = r2 g:

n cazul normei k k1 ; multimile corespunzatoare sunt:


B1 (a; r) = fx = (x1 ; x2 ) 2 R2 j jx1

D1 (a; r) = fx = (x1 ; x2 ) 2 R2 j jx1


2

S1 (a; r) = fx = (x1 ; x2 ) 2 R j jx1

a1 j + jx2

a2 j < rg;

a1 j + jx2

a2 j = rg:

a1 j + jx2

a2 j

rg;

n sfr
sit, n cazul normei k k1 ; obtinem urmatoarele:
B1 (a; r) = fx = (x1 ; x2 ) 2 R2 j maxfjx1
2

D1 (a; r) = fx = (x1 ; x2 ) 2 R j maxfjx1


2

S1 (a; r) = fx = (x1 ; x2 ) 2 R j maxfjx1

a1 j ; jx2

a2 jg < rg;

a1 j ; jx2

a2 jg = rg:

a1 j ; jx2

a2 jg

rg;

Deni
tia 6.4 Multimea A din spatiul Rk se nume
ste m
arginit
a daca exista a 2 Rk si r > 0 astfel
nct A D(a; r): n caz contrar, A se nume
ste nem
arginit
a.
Observa
tia 6.5 Marginirea unei multimi A Rk este echivalenta cu existenta unui r > 0 astfel
nct
kxk r; 8x 2 A:

Deni
tia 6.6 Se nume
ste vecin
atate a punctului x 2 Rk orice multime care contine o bila deschisa centrata n x: Vom nota cu V(x) multimea tuturor vecinatatilor punctului x si o vom numi
sistem de vecin
at
a
ti pentru punctul x:
Exemplul 6.7 Pentru R, nzestrat cu metrica uzuala, avem ca atunci pentru orice x 2 R,
V 2 V(x) , exista r > 0 astfel nct (x

r; x + r)

V:

n cazul lui R; s
a vedem cum arat
a vecin
at
atile punctelor acestui spatiu.
Deni
tia 6.8 Fie x 2 R:
Daca x 2 R, atunci V 2 V(x) , exista r > 0 astfel nct (x r; x + r)
Daca x = +1; atunci V 2 V(+1) , exista a 2 R astfel nct (a; +1]
Daca x = 1; atunci V 2 V( 1) , exista b 2 R astfel nct [ 1; b)

V;
V;
V:

Urm
atorul rezultat are drept consecinta important
a faptul c
a permite demonstrarea unicit
atii
limitei unei functii ntr-un punct (deci si a limitei unui sir).
Teorema 6.9 (Proprietatea de separa
tie Haussdor) Daca x si y sunt puncte distincte din
Rk ; atunci exista Vx 2 V(x); Vy 2 V(y) astfel nct Vx \ Vy = ;:
Demonstra
tie. Dac
a x 6= y; atunci putem deni r := kx yk > 0: Consider
am Vx := B x; 3r 2 V(x);
r
r
Vy := B y; 3 2 V(y): S
a presupunem c
a Vx \ Vy 6= ;; adic
a exist
a z 2 B x; 3 \ B y; 3r : Atunci
r = kx

yk

kx

zk + kz

yk <

r
r
2r
+ = ;
3 3
3

contradictie. n concluzie, presupunerea f


acut
a este fals
a, deci teorema este demonstrat
a.

6.2

Mul
timi deschise. Mul
timi nchise

Deni
tia 6.10 O submultime D
pentru orice punct al sau.

Rk se nume
ste deschis
a daca D = ; sau D este vecinatate

Exemplul 6.11 1. Orice bila deschisa B(x; r) din Rk este multime deschisa. n particular, n
cazul k = 1, avem ca orice interval de forma (x "; x + ") este o multime deschisa.
2. n cazul lui R, pentru orice a; b 2 R, intervalele de forma (a; b); ( 1; a); (a; +1) sunt
multimi deschise.
3. Pentru a 2 Rk si r > 0; multimea A := fx 2 Rk j kx ak > rg este o multime deschisa.
4. Multimea (0; 2] = fx 2 R j 0 < x 2g nu este deschisa deoarece nu este vecinatate pentru 2
(nicio bila deschisa centrata n 2 nu este inclusa n (0; 2]).
Teorema 6.12 (Propriet
a
ti ale mul
timilor deschise) Au loc urmatoarele armatii:
(i) Orice reuniune (nita sau innita) de multimi deschise este o multime deschisa;
(ii) Orice intersectie nita de multimi deschise este o multime deschisa;
(iii) Rk este o multime deschisa.
Demonstra
tie. Exercitiu!

Observa
tia 6.13 Sa remarcam faptul ca, daca am considera o intersectie oarecare de multimi
deschise, aceasta nu este n mod necesar deschisa, dupa cum o arata exemplul urmator: e, pentru
\
1 1
orice n 2 N ; multimea deschisa Dn :=
: Atunci
Dn = f0g; multime care, n mod
;
n n
n2N
evident, nu este deschisa n R.
Deni
tia 6.14 O submultime D
cD := Rk n D; este deschisa.

Rk se nume
ste nchis
a daca multimea sa complementara,

Exemplul 6.15 1. ;; Rk sunt multimi nchise, deoarece c; = Rk ; cRk = ; sunt deschise.


2. Orice bila nchisa D(a; r) dintr-un spatiu metric este multime nchisa deoarece complementara sa, Rk n D(x; r) = fx 2 Rk j kx ak > rg; este deschisa.
Teorema 6.16 (Propriet
a
ti ale mul
timilor nchise) Au loc urmatoarele armatii:
(i) Orice reuniune nita de multimi nchise este o multime nchisa;
(ii) Orice intersectie (nita sau innita) de multimi nchise este o multime nchisa.
Demonstra
tie. Se folosesc formulele lui de Morgan si Teorema 6.12.

Exerci
tiul 6.17 Precizati daca multimile urmatoare sunt deschise sau nchise n R4 :
a) A = f(x1 ; x2 ; x3 ; x4 ) j jx1 j > 0; x2 < 1; x3 6= 2g ;
b) B = f(x1 ; x2 ; x3 ; x4 ) j x1 = 1; x3 6= 4g ;
c) C = f(x1 ; x2 ; x3 ; x4 ) j x1 = 1; 3 x2 1; x4 = 5g :
Solu
tie. a) Fie:
A1 = f(x1 ; x2 ; x3 ; x4 ) j jx1 j > 0g
A2 = f(x1 ; x2 ; x3 ; x4 ) j x2 < 1g
A3 = f(x1 ; x2 ; x3 ; x4 ) j x3 6= 2g :
Atunci A = A1 \ A2 \ A3 : Cum A1 , A2 si A3 sunt evident multimi deschise si o intersectie nit
a de multimi
deschise este deschis
a, rezult
a c
a A este deschis
a.
b) Observ
am c
a B 62 V(1; 0; 0; 0); deci B nu este deschis
a. De asemenea,
cB = R4 n B = f(x1 ; x2 ; x3 ; x4 ) j x1 6= 1; x3 =

4g

nu este deschis
a, deci B nu este nchis
a. n concluzie, B nu este nici deschis
a, nici nchis
a.
c) Se observ
a c
a multimea
cC = R4 n C = f(x1 ; x2 ; x3 ; x4 ) j x1 6= 1; x2 2 ( 1; 3) [ (1; 1); x4 6=

5g

se poate scrie ca intersectie de multimi deschise, deci este deschis


a. n concluzie, C este nchis
a n R4 : O
demonstratie simpl
a a acestui lucru se va putea face dup
a ce vom da caracterizarea cu siruri a multimilor
k
nchise n R .

10

6.3

Interior, aderen
ta
a, mul
time derivat
a, puncte izolate
, frontier

Deni
tia 6.18 Fie A

Rk o multime nevida. Un punct x 2 Rk se nume


ste punct interior

multimii A daca A 2 V(x). Totalitatea punctelor interioare multimii A se noteaza cu A sau cu


int A si se nume
ste interiorul multimii A:

Exemplul 6.19 1. n cazul lui R, e intervalele: (a; b); (a; b]; [a; b); [a; b]: Interiorul tuturor
multimilor este egal cu (a; b):
2. Fie k = 1 si multimile A = Q, B = R n Q. Avem A = B = ;; deoarece pentru orice punct
x 2 R, niciuna din multimile
contine o
intervale de forma (x r; x + r) cu r > 0:
n A; B nu poate
y2
x2
2
2
3. Fie X = R si A = (x; y) 2 R j 4 + 9
1 [ f(3; 0)g : Vom avea
A=

(x; y) 2 R2 j

x2 y 2
+
<1 :
4
9

Teorema 6.20 Au loc urmatoarele:


(i) A A; 8A Rk ;
(ii) A = A , A este deschisa;

(iii) A1 A2 ) A1 A2 ;
z }| {
(iv) A1 \ A2 = A1 \ A2 ;
z }| {
(v) A1 [ A2 A1 [ A2 ;

(vi) A = A; deci A deschisa.

Demonstra
tie. Exercitiu!

Deni
tia 6.21 Fie A Rk . Un punct x 2 Rk se nume
ste punct aderent multimii A daca pentru
orice V 2 V(x); avem V \ A 6= ;. Totalitatea punctelor aderente multimii A se noteaza cu A sau
cu cl A si se nume
ste aderen
ta, sau nchiderea multimii A:
Exemplul 6.22 1. n cazul k = 1, aderenta tuturor intervalelor (a; b); (a; b]; [a; b); [a; b] este
multimea [a; b]:
2. Pentru R si multimile A = Q, B = R n Q, avem A = B = R; deoarece pentru orice punct
x 2 R si orice V 2 V(x); avemnV \ A 6= ; si V \ B 6= ;:o
2
2
1 [ f(3; 0)g ; obtinem A = A.
3. Pentru X = R2 si A = (x; y) 2 R2 j x4 + y9
Urm
atoarea teorem
a face leg
atura ntre notiunile de aderenta si interior.

Teorema 6.23 Fie A

Rk : Atunci:
z}|{
cA = cA si cA = cA :

Demonstra
tie. Pentru prima relatie, s
a consider
am x 2 cA, sau x 62 A: Dar aceast
a relatie este echivalent
a
cu faptul c
a, pentru orice V 2 V(x); V 6 A; ceea ce, la rndul s
au, este echivalent cu faptul c
a, pentru orice
V 2 V(x); V \ cA 6= ;; adic
a x 2 cA: A doua relatie se arat
a analog.

11

Teorema 6.24 Fie (X; d) un spatiu metric. Au loc urmatoarele:


(i) A A;
(ii) A = A , A este nchisa;
(iii) A1 A2 ) A1 A2 ;
(iv) A1 \ A2 A1 \ A2 ;
(v) A1 [ A2 = A1 [ A2 ;
(vi) A = A; deci A este nchisa.
Demonstra
tie. Exercitiu!

Deni
tia 6.25 Fie A

Rk . Numim frontier
a a multimii A, notata Fr A; multimea A \ cA:

Exemplul 6.26 1. Pentru R si A una din multimile (a; b); (a; b]; [a; b); [a; b]; avem Fr A = fa; bg:
2. Pentru R si A = Q, B = R n Q, obtinem Fr A = A \ B = R. Analog; Fr B = R.
3. Fr R = ;.
o
n
2
2
4. Pentru X = R2 si A = (x; y) 2 R2 j x4 + y9
1 [ f(3; 0)g ; obtinem
Fr A =

(x; y) 2 R2 j

x2 y 2
+
= 1 [ f(3; 0)g :
4
9

Urm
atorul rezultat face leg
atura ntre o multime, frontier
a, interiorul si aderenta sa si permite
identicarea cu usurinta a multimilor deschise si nchise: pentru o multime oarecare, dac
a se nl
atur
a
punctele frontierei sale obtinem interiorul, iar dac
a se adaug
a punctele forntierei se va obtine
nchiderea multimii.
Teorema 6.27 Fie A
(i) A = A n Fr A;
(ii) A = A [ Fr A:

Rk . Atunci:

Demonstra
tie. (i) Avem
A n Fr A = A n A \ cA = A n A [ A n cA
= ; [ A \ c cA
(ii) S
a observ
am c
a A [ cA

= A \ A = A:

A [ cA = Rk ; adic
a A [ cA = Rk : Atunci

A [ Fr A = A [ A \ cA

= A [ A \ A [ cA

= A \ X = A:

Deni
tia 6.28 Fie A Rk . Un punct x 2 Rk se nume
ste punct de acumulare al multimii A
daca pentru orice V 2 V(x); avem (V n fxg) \ A 6= ;. Totalitatea punctelor de acumulare ale
multimii A se noteaza cu A0 si se nume
ste mul
timea derivat
a asociata multimii A:
Un punct x 2 A cu proprietatea ca x 62 A0 se nume
ste punct izolat al multimii A:

12

Exemplul 6.29 1. Pentru R, multimea derivata asociata tuturor intervalelor (a; b); (a; b]; [a; b);
[a; b] este multimea [a; b]:
2. Pentru R si multimile A = Q, B = R n Q, avem A0 = B 0 = R; deoarece pentru orice punct
x 2 R si orice V 2 V(x); avemn(V n fxg) \ A 6= ; si (V no fxg) \ B 6= ;:
2
2
3. Pentru X = R2 si A = (x; y) 2 R2 j x4 + y9
1 [ f(3; 0)g ; obtinem
A0 =

(x; y) 2 R2 j

x2 y 2
+
4
9

1 :

Punctul (3; 0) este punct izolat pentru multimea A:


Ca n cazul aderentei, se poate ar
ata usor urm
atorul rezultat.
Teorema 6.30 Fie A

Rk . Atunci
x 2 A0 , 8" > 0; (B(x; ") n fxg) \ A 6= ;:

Observa
tia 6.31 Daca x 2 A0 ; atunci n orice vecinatate a lui x se aa o innitate de puncte ale
multimii A: ntr-adevar, daca ar exista o vecinatate care contine o multime nita de puncte diferite
de x de tipul fx1 ; x2 ; :::; xp g; putem considera r0 := minfkx x1 k ; kx x2 k ; :::; kx xp kg > 0 astfel
nct (B(x; r0 ) n fxg) \ A = ;; contradictie.
Folosind aceasta observatie, deducem ca multimile nite nu au puncte de acumulare.
Are loc urm
atorul rezultat.
Teorema 6.32 Au loc urmatoarele:
(i) A0 A;
(ii) A1 A2 ) A01 A02 ;
(iii) (A1 \ A2 )0 A01 \ A02 ;
(iv) (A1 [ A2 )0 = A01 [ A02 ;
(v) A = A [ A0 ;
(vi) A este nchisa , A0 A:
Demonstra
tie. (i), (ii) si (iii) rezult
a imediat.
(iv) Cum A1 ; A2 A1 [ A2 ; rezult
a din (iii) c
a A01 ; A02 (A1 [ A2 )0 ; deci A01 [ A02 (A1 [ A2 )0 : Fie acum
0
x 2 (A1 [ A2 ) : Atunci, pentru orice V 2 V(x); (V n fxg) \ (A1 [ A2 ) 6= ;; de unde (V n fxg) \ A1 6= ; sau
(V n fxg) \ A2 6= ;; adic
a x 2 A01 sau x 2 A02 ; sau x 2 A01 [ A02 .
0
(v) Cum A; A
A; avem A [ A0
A: Fie acum x 2 A n A: Atunci, conform denitiei, V \ A 6= ;:
Deoarece x 62 A; rezult
a (V \ A) n fxg =
6 ;; adic
a (V n fxg) \ A 6= ;; sau x 2 A0 : De aici, A n A A0 ; ceea
ce implic
a A = A n A [ A A0 [ A:
(vi) Avem c
a A este nchis
a , A = A , A = A [ A0 , A0 A:

Exerci
tiul 6.33 Precizati frontiera, interiorul, nchiderea urmatoarelor multimi:
a) A = f(x; y; z) j jxj < 1; jyj < 1; z 2 Rg
b) B = (x; y; 1) j x2 + y 2 1

13

Solu
tie. a) Obtinem
Fr A = f(x; y; z) j jxj = 1; jyj < 1; z 2 Rg
[ f(x; y; z) jxj < 1; jyj = 1; z 2 Rg
[ f(x; y; z) jxj = 1; jyj = 1; z 2 Rg ;
A = f(x; y; z) j jxj
A = A:
b) n acest caz, vom avea Fr B = B = B; B = ;:

14

1; jyj

1; z 2 Rg ;