Sunteți pe pagina 1din 22

CONVULSIILE LA COPIL

1. Urmatoarele afirmatii despre epilepsia mioclonica severa (sindromul Dravet) sunt


adevarate:
A. In 50 % din cazuri prima criza este de tip clonic generalizat
B. Prima criza are durata scurta si apare in afebrilitate
C. Prognosticul este bun
D. Exista istoric familial pozitiv pentru epilepsie si convulsii febrile
E. Tratamentul cu medicamente antiepileptice este deceptionant
R= A,D,E (pag. 7)
2. *Encefalopatia epileptica infantila (sindromul West) se caracterizeaza prin urmatoarele cu
exceptia:
A. Spasme epileptice in flexie/extensie in salve
B. Hipsaritmie
C. Dezvoltarea psihomotorie este intotdeauna normala
D. Forma idiopatica are prognostic bun
E. Forma simptomatica are prognostic sever
R=C (pag.7)
3. Convulsiile febrile complexe se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. Sunt unilaterale
B. Dureaza mai mult de 15 minute
C. Nu se repeta in cursul unei zile
D. Pot fi urmate de deficit postcritic
E. Apar la copiii normali fara anomalii neurologice
R=A,B,D (pag. 8)
4. *Crizele partiale simple asociaza urmatoarele cu exceptia:
A. Simptome motorii
B. Simptome somatosenzoriale
C. Simptome vegetative

D. Simptome psihice
E. Alterarea starii de constienta
R=E( pag.5)
5. In perioada perinatala principalele cauze de convulsii sunt urmatoarele:
A. Encefalopatia hipoxic ischemica
B. Meningita purulenta
C. Hipoglicemia
D. Hipercalcemia
E. Tumorile cerebrale
R=A,B,C (pag.6)
6. Urmatoarele afirmatii despre encefalopatia mioclonica precoce (sindromul Aicardi) sunt
adevarate:
A. Debut dupa varsta de un an
B. Clinic apar mioclonii care persista si in somn
C. Aspectul EEG este de suppression burst
D. Prognosticul este bun
E. Decesul survine dupa varsta de 6 ani
R=B,C (pag.6)
7. *Epilepsia absenta a copilului are urmatoarele caracteristici cu o exceptie
A. Debut intre 4 si 10 ani
B. Clinic copilul prezinta absente tipice ( cateva sute/zi)
C. Prognostic bun
D. Prognosticul este nefavorabil,nu raspund la tratamentul cu antiepileptice
E. Stimularea luminoasa intermitenta favorizeaza producerea crizelor
R=D (pag.9)
8. Prima linie terapeutica in tratamentul statusului epileptic la copil consta in administrarea
pe cale parenterala ( iv) a unuia din urmatoarele medicamente:
A. Lorazepam
B. Diazepam

C. Clonazepam
D. Fenitoina
E. Valproat de sodiu
R=A,B,C (pag.16)

INFECTIILE ACUTE DE CAI RESPIRATORII SUPERIOARE LA COPIL


1. Complicatiile supurative ale anginei acute cu streptococ beta hemolitic de grup A sunt
urmatoarele:
A. Limfadenita cervicala
B. Abcesul peritonsilar
C. Mastoidita
D. Glomerulonefrita acuta
E. Reumatismul articular acut
R=A,B,C (pag.20,21)
2. Tonsilectomia la copil se recomanda daca:
A. Are apnee de somn
B. Local sunt semne de malignitate: amigdale asimetrice, ulceratii
C. A avut un episod de amigdalita in ultimul an
D. A avut 2 episoade de amigdalita in ultimii doi ani
E. Prezinta o hipertrofie importanta a amigdalelelor care determina o detresa respiratorie
obstructive
R=A,B,E (pag. 20,21)
3. *In laringitele obstructive apar urmatoarele semne cu o exceptie:
A. Disfonie
B. Tuse latratoare
C. Dispnee inspiratorie
D. Stridor inspirator
E. Wheezing
R=E (pag.22)

4. In epiglotita acuta la copil sunt adevarate urmatoarele afirmatii :


A. Este caracteristica pozitia preferentiala cu capul flectat pozitie in trepied
B. Copilul acuza disfagie
C. Stare generala este alterata
D. Este produsa de virusul sincitial respirator
E. Copilul prezinta wheezing accentuat
R=A,B,C (pag. 24,25)
5. Diagnosticul diferential al epiglotitei acute se poate face cu urmatoarele afectiuni:
A. Traheita bacteriana
B. Aspiratie de corpi straini
C. Abces retrofaringian
D. Angina acuta
E. Pneumonia acuta interstitiala
R=A,B,C (pag.25,26)
6. Tratamentul laringitei acute subglotice consta in:
A. Aerosoli cu ventolin
B. Antibiotice
C. Corticosteroizi
D. Oxygen la nevoie
E. Asigurarea unei atmosfere umede
R=C,D,E (pag.24)
7. *In tratamentul faringitei streptococice la copil in caz de alergie la penicilina se
recomanda unul din urmatoarele medicamente cu o exceptie:
A. Eritromicina
B. Azitromicina
C. Claritromicina
D. Clindamicina
E. Trimetoprim+Sulfametazol
R=E (pag.21)

8. Urmatoarele afirmatii despre dozarea titrului de anticorpi antistreptolizina 0 (ASLO) in


faringita streptococica sunt adevarate:
A. Peak-ul seric e atins dupa 8 saptamani de la debut
B. In dinamica titrul creste de 10 ori fata de nivelul bazal
C. Scaderea titrului e lenta ( luni de zile)
D. Revenirea la normal a titrului indica o vindecare a infectiei streptococice
E. Cresterea titrului sugereaza o noua infectie cu sreptococ
R=C,D,E (pag.20)
9. *Scorul Centor utilizat in diagnosticul faringitei cu streptococ beta hemolitic de grup A
cuprinde urmatoarele criterii clinice cu o exceptie:
A. Tuse
B. Tumefierea ganglionilor limfatici cervicali anteriori
C. Febra>38 grade
D. Exudat tonsilar sau tumefiere a amigdalelor
E. Varsta 3-14 ani
R=A (pag. 20)
10. Urmatoarele afirmatii despre laringita striduloasa sunt adevarate:
A. Apare la copiii cu vegetatii adenoide
B. Terenul alergic joaca un rol important in producerea bolii
C. Prodromul viral este absent
D. Copilul prezinta wheezing
E. Febra este intotdeauna prezenta
R=A,B,C (pag.23)
11. *Agentul etiologic cel mai frecvent implicat in etiologia otitei acute supurate la copil este:
A. Streptococcus pneumoniae
B. Hemophillus influenzae
C. Moraxella catarrhalis
D. Pseudomonas aeruginosa
E. Streptococcus pyogenes grup A

R: A ( pag. 28)
11. *Despre otita medie catarala se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
A. Este cosecinta inflamatiei secundare blocajului trompei lui Eustachio
B. Se obiectiveaza prin prezenta unui transsudat seros si steril in urechea medie
C. Se obiectiveaza prin prezenta unui exudat steril in urechea medie
D. Este secundara rinofaringitei acute
E. Este consecinta presiunii negative din urechea medie
R = C (pag. 29)
12. In otita medie congestiva, semnul lui Vacher :
A. Are o mare valoare diagnostica
B. Este doar un semn orientativ
C. Presupune compresiunea dureroasa a tragusului
D. Este un semn extrem de concludent
E. Este utilizat pentru evidentierea sensibilitatii otice
R = B,C, E (pag. 29)
13. Simptome intalnite in otita medie acuta supurata, pot fi:
A. Varsaturi
B. Diaree
C. Convulsii
D. Otalgie calmata de deglutitie
E. Frecvent apare veritj
R = A, B, C (pag. 29)
NUTRITIE SI ALIMENTATIE pag. 35-39
1. Formulele de soia au urmatoarele indicatii la copil:
A. Pot fi administrate prematurilor
B.Galactozemie
C.Fibroza chistica

D.Intoleranta la lactoza
E.Sugarii sub 6 luni care prezinta un teren alergic
R= B, D (pag. 38)
2. Formulele de lapte pentru premature au urmatoarele modificari, comparativ cu formulele
adaptate, pentru sugari:
A. Sunt imbogatite caloric
B. Contin mai putine proteine (sub 1,7 g/100 ml)
C. Cantitatea de lactoza este redusa la 50%
D. Au adaos de lipide emulsionate
E. Sunt folosite ca fortifianti ai laptelui matern
R= A, C, D (pag. 37)
3. Formulele de start pentru sugari intrunesc urmatoarele caracteristici:
A. 67-72 Kcal/100 ml
B.Proteine 14-18 g/l
C.Glucide 65-83 g/l
D.Lipide 17 g/l
E.Raportul Ca:Ph = 1,2-2,2
R= A, B, C, E (pag. 37)
4. In diversificarea alimentatiei sugarului trebuie respectate urmatoarele principii:
A. Dieta hiperproteica, cu proteine de calitate superioara
B.Valoarea calorica a alimentului nou sa fie de 100 cal/100 g
C.Introducerea noului aliment se va face doar la sugarul sanatos
D.Introducerea noilor alimente se face selective si progresiv
E.Polizaharidele (amidonul) au proritate fata de zahar
R= C, D, E (pag 38)
5. Momentul optim al inceperii diversificarii la sugar trebuie sa fie:
A. 6 luni pentru sugarul alimentat natural
B. 3 luni pentru sugarul alimentat cu formula adaptata
C. 6 luni pentru sugarul alimentat artificial cu formula de lapte adaptata

D. 3 luni pentru sugarii alergici la proteinele laptelui de vaca


E. 4 luni pentru sugarul alimentat cu lapte de vaca
R= A, C, E (pag. 38,39)

6. Urmatoarele afirmatii cu privire la alimentatia naturala sunt adevarate:


A. Ofera protective antiinfectioasa
B. Ofera protective antialergica
C. Asigura transfer pasivi de anticorpi de la mama la sugar
D. Are o compozitie constanta de la nastere pe tot parcursul alaptarii
E.Previne obezitatea infantila
R: A, B, C, E (pag.36)

7. Laptele de mama are urmatoarele caracteristici:


A. Proteine 9 g/dl
B. Glucide 45 g/l
C. Lipide 40 g/l
D. Saruri minerale 8 g/l
E. Valoare energetica 690 cal/l
R: A, C, E (pag 36)

MALNUTRITIA (pag. 40-48)

1.*Malnutritia protein calorica de gradul I se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:


A. Indice ponderal 0,90-0.76
B. Indice nutritional 0,90-0,81
C. Talia redusa
D. Tesut adipos diminuat pe abdomen si pe torace
E. Curba ponderala stationara

R= C (pag. 44)
2. *Malnutritia protein calorica de gradul II se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
A. IP= 0.75-0,60
B. IN= 0,60-0,70
C. Deficit ponderal 25-40%
D. Curba ponderala descendenta in trepte
E. Aspect de sugar foarte slab
R=B (pag.44)
3. *Malnutritia protein calorica de gradul III se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
A. Deficit ponderal>40%
B. Absentabulei Bichat
C. Sugar hiporeactiv
D. Curba ponderala descendenta in trepte
E. Rezinstenta la infectii prabusita
R=D (pag.44)
4. *Aspectul clinic al copilului cu marasm include urmatoarele, cu o exceptie:
A. tesut cellular subcutanat absent
B. Tegumente uscate
C. Turgor absent
D. Abdomen marit de volum
E. Fata triunghiulara
R= D (pag. 45)
5. *Malnutritia proteica severa (Kwashiorkor) se caracterizeaza prin urmatoarele aspect clinice,
cu o exceptie:
A. Edeme faciale si ale membrelor
B. Hepatomegalie
C. Hipotonie musculara
D. Constipatie
E. Anorexie severa

R= D (pag.46)
6. Tratamentul dietetic al malnutritiei protein calorice a copilului impune respectarea
urmatoarelor principii:
A. Suport energetic de 35 cal/ 1 g de proteine
B. Aport de 40% proteine, 45-50% lipide si 10-15% glucide
C. Necesarul proteic poate ajunge la 4-5 g/kg/zi
D.Necesarul caloric poate ajunge la 180-200 Kcal/zi
E.Aport glucidic redus
R= A, C, D (pag.48)
RAHITISMUL CARENTIAL LA COPIL (pag.49-54)
1.In rahitismul carential la copil se intalnesc urmatoarele semne clinice la nivelul craniului:
A. Craniotabes precoce (inaintea varstei de 3 luni)
B. Bose parietale
C. Bose frontale
D. Inchiderea precoce a fontanelei anterioare
E. Plagiocefalie
R: B, C, E ( pag. 51)
2. Toracele rahitic se caracterizeaza prin:
A. Matanii costale
B.Santsubmamar Harrison
C.Torace evazat la baza
D.Coaste orizontalizate
E. Stern infundat sau proeminent
R: A, B, C, E (pag 51)

3. Semnele extraosoase din rahitism sunt reprezentate de:


A. Hipotonie musculara
B. Reflexe arhaice persistente
C. Stridor laringian

D. Convulsii
E. Artralgii
R: A, B, C, D (pag 51)

4. Urmatoarele date, cu privire la metabolismul vitaminei D, sunt adevarate:


A. Principalul metabolit active este 24,25dihidroxicolecalciferol
B. Este hidroxilata in ficat la 1,25dihidroxicolecalciferol
C. Vitamina D se absoarbe intestinal in prezenta acizilor biliari
D. Metabolitul 1,25dihidroxicolecalciferol este responsabil de actiunea vitaminei D la nivel
intestinal, renal si osos
E. Metabolizarea hepatica se face sub actiunea hidroxilazelorhepatice
R: C, D, E (pag 50)

5. Vitamina D are urmatoarele actiuni:


A. Creste absorbtia calciului la nivel intestinal
B.Creste reabsorbtia calciului la nivel tubular renal
C. Stimuleaza mineralizarea tesutului osteoid
D.Elimina fosforul pe cale renala
E. Creste extractia calciului la nivel osos
R= A, B, C (pag. 50)
6. Deficitul de vitamina D determina:
A. Scaderea absorbtiei intestinale a calciului
B. Hipoparatiroidism reactional
C. Scaderea secretiei de parathormon
D. Mineralizare deficitara a matricei osoase
E. Aparitia deformarilor osoase
R= A, D, E
7. Modificarile biochimice serice in rahitismul carential pot fi:
A. Fosfataza alcalina scazuta

B. Calcemia normala
C. Calcemia scazuta
D. Fosfatemia crescuta
E. Valorile parathormonului sunt scazute
R: B, C ( pag. 51)
8. *Cel mai bun indicator al deficitului de vitamina D este:
A. 25 hidroxi-ergocalciferol
B. 1,25dihidroxi-colecalciferol
C. 24,25dihidroxi-colecalciferol
D. 7 dihidroxi-colesterol
E. 25 hidroxi-colecalciferol
R= E (pag. 51)

9. Necesarul de vitamina D pentru profilaxia rahitismului este:


A. 400-800 UI/zi
B. 100000UI/zi
C. 200000 UI/zi
D. 2000-4000 UI/zi
E. 600000UI/zi
R= A ( pag. 53)
10. In tratamentul curativ al rahitismului se pot folosi urmatoarele scheme:
A. Vitamina D 2000-4000 UI/zi oral, timp de 6-8 saptamani, urmata de doze de 800 UI/zi 6 luni
B. 400-800 UI/zi, asociat cu calciu 50-80 mg/kg/zi, oral 3-4 saptamani
C. 3 doze de depozit, a cate 100000 UI/ziim la 3 zile, dupa 30 zile se revine la dozeleprofilactice
D. Este suficienta administrarea de calciu, 50-80 mg/kg/zi, oral 3-4 saptamani
E. Administrarea unei doze unice de 600000UI, apoi dupa 30 zile se revine la dozele profilactice
R: A, E (pag. 53)
11. Semnele clinice ale hipervitaminozei D sunt:

A. Inapetenta
B. Varsaturi
C. Oligurie
D.Convulsii
E. Hipotonie
R= A, B, E (pagina 52)
12. Tratamentul hipervitaminozei D consta in:
A. Administrare de chelatori de calciu
B. Evitarea expunerii la soare
C. Diuretice
D. Cortizon
E. Administrare de alimente bogate in calciu
R= A, B, D (pag. 52)

Anemii pag. 55 60
1. In functie de carenta predominanta, se evidentiaza mai multe forme clinice de anemie, cu
exceptia:
A. Anemie prin deficit de cupru
B. Anemie prin deficit de seleniu
C. Anemie prin deficit de fier
D. Anemie prin deficit crom
E. Anemie prin deficit de cobalt
R = B, D (pag. 55)
2. Forme clinice de anemie, in functie de carenta predominanta sunt:
Anemie prin deficit de vitamina B12
A.
Anemia prin deficit de vitamina A
B.
Anemia prin deficit de vitamina C
C.
Anemia prin deficit de vitamina B6
D.
Anemia prin deficit de vitamina E
E.
R = A,C,D,E (pag. 55)
3. Anemia feripriva se caracterizeaza prin:
A. Scaderea manifesta a capitalului de fier
B. Reprezinta 50% din anemiile carentiale
C. Sideremie scazuta (fier seric 60 mg/100 ml)

D. Este cea mai frecventa anemie din patologia sugarului


E. Este hipocroma si microcitara
R = A, D, E (pag. 55)
4. Manifestarai clinice in anemia feripriva, pot fi:
A. Paloare
B. Fatigabilitate
C. Somnolenta
D. Toleranta scazuta la efort
E. Iritabilitate
R = A, B, D, E (pag. 55)
5. Anemia feriprifa se defineste prin:
A.
Hipocromie (CHEM < 30%)
B.
HEM < 25 g
C.
Microcitara
D.
VEM < 70 mm3
E.
Macrocitara
R = A, C (pag. 55)
6. *Privind epidemiologia anemiei feriprive, putem afirma ca:
A.
B.
C.
D.
E.

Deficitul de fier este prezent doar la 10% din populatia pediatrica


Este o anemie rar intalnita
Prevalenta este invers proportionala cu statusul economic
Prevalenta este direct proportionala cu consumul de proteina animala
Nu este intalnita la scolari
R = C (pag. 55)

7. Privind etiopatogenia anemiei feriprive putem constata:


A. Labilitatea metabolismului
B. Necesar scazut de fier
C. Capitalul de fier scade la 25 g fier
D. Aport redus de fier in perioada alimentatiei lactate
E. Absortia fierului din laptele de vaca este de 49%
R = A, D (pag. 55 56)
8. *Necesarul de fier al organismului, in copilarie este:
A.
B.
C.
D.
E.

2 -15 mg/ Kg/zi la cei cu greutate mare la nastere


0,3 1 mg/Kg/zi (la un coeficient de absortie de 10%)
Nu este influentat de pierderile de sange
2 -15 mg/Kg/zi (la un coeficient de absortie de 10%)
0,3 1 mg/Kg/zi (cand exista pierderi de sange)

R = B (pag. 56)
9. Printre mecanismele si cauzele ce determina carenta de fier se enumera:
A. Epuizare lenta a unor rezerve cantitative reduse
B. Aport redus
C. Pierderi crescute
D. Necesar scazut
E. Tulburari de absortie si digestie
R = B, C, E (pag. 56)
10. Despre fier putem afirma:
A. Continutul in fier al laptelui de mama este de 0,4 - 1,5 g/l
B. In laptele de vaca se gaseste 0,2 0,6 mg/l fier
C. Absortia fierului din laptele de mama este de 49%
D. Absortia fierului din laptele de vaca este doar de 5%
E. Continutul in fier al laptelui de mama este de 2 3 mg/l
R = B, C (pag. 56)
11. Epuizarea rapida a rezervelor de fier cantitativ reduse, se intalneste in:
A. Postmaturitate
B. Gemelaritate
C. Melena intrauterina
D. Carenta de fier materna
E. Transfuzie materna
R = B, C, D (pag. 56)

12. *Aportul redus de fier apare in urmatoarele, cu o exceptie:


A. Regim lactat prelungit
B. Diversificare corecta
C. Diete restrictive
D. Refuzul proteinelor animale in alimentatie
E. Regim lacto-fainos prelungit
R = B (pag. 56)

13. *Necesar crescut de fier apare in urmatoarele, cu exceptia:

A. Prematuritate
B. Dismaturitate
C. Gemelaritate
D. Postmaturitate
E. Malformatie cardiaca cianogena
R = D (pag. 56)

14. Tulburarile de absortie si digestie pot fi:


A. Globale aclorhidrie
B. Globale gastrita hipertrofica
C. Globale celiakie
D. Selective intoleranta la dizaharidaze
E. Selective boala Riley
R = A, C, E (pag. 56)

15. Tulburari globale de absortie si digestie sunt:


A. Celiakie
B. Mucoviscidoza
C. Parazitoze intestinale
D. Boala Riley
E. Gastrita atrofica
R = A, B, C, E (pag. 56)

16. Enunturile adevarate despre manifestarile clinice in anemia feripriva sunt:


A. Se instaleaza dupa o perioada d elatenta
B. Apar la sfarsitul primului an de viata
C. Apar in al doilea an de viata
D. Perioada de latenta este de ordinul saptamanilor

E. Nu exista perioada de latenta


R = A,B, C (pag. 56)

17. Semne de anemie sunt:


A. Paloare
B. Apetit capricios
C. Splenomegalie, prezenta in 50% din cazuri
D. Palpitatii
E. Agitatie
R = A, B, D (pag. 56)

18. *Cauze de pierderi crescute pot fi, cu exceptia:


A. Hemoragie cronica
B. Hemosiderinurie
C. Exudatie proteica
D. Recoltari excesive
E. Postneonatal hemoragie retroplacentara
R = E (pag. 56)

19. Manifestari clinice de anemie feripriva pot fi:


A. Tulburari musculare (pseudomiopatie)
B. Tulburari digestive ( reducerea aciditatii gastrice)
C. Tulburari neuropsihice
D. Tulburari trofice ale tegumentelor ( sindromul PICA)
E. Dezvoltare mentala si motorie crescuta
R = A, B, C (pag. 56)

20. Paraclinic, in anemia feripriva se identifica:

A. Hipocromie marcata
B. Numeroase hematii in semn de tras la tinta
C. Reticulocite scazute
D. Microcitoza precoce
E. Prezenta anulocitelor
R = A, E (pag. 57)

21. *Maduva osoasa, in anemia feripriva, prezinta urmatoarele modificari, cu exceptia:


A. Hiperplazie moderata, predominant eritroblastica
B. Eritroblasti mici cu contur zdrentuit
C. Sideroblasti scazuti sub 1%
D. Hemosiderina lipseste din celulele reticulare
E. coloratia pentru fier a frotiului medular este testul diagnostic cel mai fidel
R = C (pag 57)

22. In anemia feripriva intalnim, cu exceptia:


A. Coeficientul de saturare al transferinei este > 16%
B. Sideremie scazuta
C. Protoporfirina eritrocitara libera scazuta
D. Feritina serica scazuta
E. Cresterea capacitatii totale de legare a fierului
R = A, C (pag. 57)

23. Diagnosticul pozitiv, in anemia feripriva se stabileste pe baza:


A. Elementelor anamnestico-clinice
B. Elementelor paraclinice
C. Raspunsului terapeutic
D. Probei terapeutice ce consta in administrarea a 3 g Fe++/kg

E. Aparitiei crizei reticulocitare la doua saptamani dupa initierea feroterapiei


R = A, B, C, (pag. 57)

24. Pentru stabilirea diagnosticului de anemie feripriva, trebuie excluse urmatoarele patologii:
A. Anemia intrainfectioasa
B. Anemiile sideroblastice congenitale
C. Sindroamele talasemice
D. Anemiile hemolitice
E. Anemiile sideroblastice dobandite
R = A, B, C, E (pag. 57)

25. Formele clinice de anemie feripriva caracteristice copilului sunt:


A. Anemia feripriva nutritionala cu debut dupa varsta de 4 -6 luni la sugarul nascut la
termen
B. Cloroza tinerelor fete
C. Anemia feripriva nutritionala, cu debut dupa varsta de 4 6 luni la prematur
D. Anemia feripriva nutritionala cu debut dupa varsta de 1 -3 luni la prematur
E. anemia feripriva nutritionala cu debut dupa varsta de 1 3 luni la sugarul nascut la termen
R = A, B, D (pag. 58)

26. *Formele de carenta de fier sunt, cu exceptia:


A. Carenta prelatenta : fier seric scazut, rezerve de fier absente
B. Carenta latenta: fier seric scazut
C. Carenta manifesta: fier seric scazut
D. Carenta manifesta: rezerve de fier absente
E. Carenta latenta: rezerve de fier absente
R = A (pag. 58)
27. Complicatii intalnite in anemia feripriva sunt:
A. Tulburari de concentrare si atentie

B. Tulburari de comportament
C. Frecvent, insuficienta cardiaca
D. Malabsortie
E. Deficit imunitar
R = A, B, D, E (pag. 59)

28. Pot fi considerate forme de anemie feripriva, urmatoarele:


A. Anemia prematurului
B. Pica, considerata exclusiv cauza a anemiei feriprive
C. Anemia feripriva din alergiaa la proteinele laptelui de vaca
D. Hemosideroza pulmonara, definita prin precipitarea fierului la nivelul alveolelor pulmonare
E. Anemia posthemoragica cronica, ce induce initial o stare sideroblastica, apoi o anemie
feripriva manifesta
R = A, C (pag. 58)

29. Evolutia sub tratament a anemiei feriprive presupune urmatoarele:


A. In prima zi se refac enzimele tisulare
B. In a doua zi este initiat raspunsul medular
C. progresiv creste valoarea hemoglobinei cu 0,1 0,5 g hemoglobina/100ml/zi
D. Dupa sfarsitul primei luni apare raspunsul reticulocitar
E. Depozitele de fier se normalizeaza dupa 3 6 saptamani
R = A, B, E (pag. 60)

30. Despre profilaxia anemiei feriprive sunt adevarate:


A. Incepe din perioada prenatala
B. Presupune ligaturarea imediata a cordonului ombilical
C. La sugarii alimentati artificial se suplimenteaza dieta cu fier astfel incat se asigura o asigura o
doza de 4 mg fier elemental/kg/zi
D. Diversificare precoce sub 4 luni si jumatate de viata

E. icurajarea alimentatiei la san pana la 6 luni


R = A, E (pag. 59)

31. Tratamentul curativ al anemiei feriprive se realizeaza prin:


A. Mijloace dietetice
B. Mijloace medicamentoase
C. Ocazional prin transfuzii
D. Utilizarea unor formule de lapte ce contin suplimente d efier (6 12 g/l)
E. Se utilizeaza frevent laptele de vaca si fainoasele
R = A, B, C (pag. 59)

32. Tratamentul medicamentos in anemia feripriva utilizeaza:


A. Calea orala ca si cale de electie
B. Se utilizeaza saruri feroase cu continut de 6 8 mg/kg/zi fier elemental
C. Preparatele se administreaza in timpul mesei
D.Administrarea preparatelor de fier poate fi asociata cu administrare de vitamina C
E. Durata tratamentului medicamentos este de 2 luni
R = A, D (pag. 59)

33. *Lipsa de raspuns la tratamentul oral al anemiei feriprive are drept cauza umatoarele, cu
exceptia:
A. Administrare incorecta
B. Folosirea unor preparate ineficiente
C. Persistenta unor sangerari nediagnosticate
D. Diagnostic corect
E. Absortie intestinala ineficienta prin medicatie concurenta (saruri de cupru si zinc)
R = E (pag. 59)

34. Calea intramusculara de administrare a tratamentului in anemia feripriva poate fi folosita in


urmatoarele situatii:
A. Intoleranta orala la fier
B. Hemoragii cronice (menometroragii, epistaxis)
C. Afectiuni intestinale severe
D. Pacienti cu lipsa de complianta la tratamentul oral
E. Este o cale frecvent utilizata in practica medicala
R = A, C, D (pag. 59)