Obtinerea rasadurilor de rosii, de la semanat

la plantarea in gradina
12MAR

Pentru inceput haideti sa vedem cam ce anume inseamna rsaduri. Ei bine, pe intelesul tuturor
si pe scurt, rasadurile sunt plante tinere, la nceputul vegetatiei, obtinute in conditii specifice si
care, prin transplantare, servesc la infiintarea culturilor de legume in gradina. Prin asta se
intelege perioada cuprinsa intre aparitia primei frunze adevarate si transplantarea in gradina.
Obtinerea rasadurilor de rosii fara a beneficia de avantajele unei sere incalzite, asa cum se
intampla in cazul celor mai multi gradinari amatori, este un lucru destul de dificil, chiar daca la
prima vedere nu pare. La alegerea spatiului unde vrem sa facem aceasta operatie trebuie sa
tinem cont in primul rand de posibilitatea de a asigura o cantitate cat mai mare de lumina, dar si
temperatura specifica acestei faze, tinand cont ca tomatele sunt plante termofile (iubitoare de
temperaturi ridicate) dar si pretentioase fata de lumina.
Data de semanare a semintelor trebuie calculata in functie de perioada estimata pentru
plantarea in camp, perioada in care temperatura solului trebuie sa atinga si chiar sa depaseasca
12C, lucru care se intampla de regula spre sfarsitul lunii aprilie prima decada a lunii mai.
Asadar, stiind ca varsta la care rasadul de rosii este bun de plantat se situeaza intre 55-60 de zile
(calculate de la semanat), in functie de zona in care locuiti si de caracteristicile meteorologice,
veti putea calcula si data la care este bine sa porniti producerea rasadurilor.

Nu cedati tentatiei de a semana mai devreme, doar de dragul de a va apuca mai repede de
gradinarit. Semanatul timpuriu, in conditii de temperaturi exterioare scazute si mai ales cu zile
scurte si mohorate nu va va aduce rezultatele dorite, ba chiar se poate transforma intr-un
dezastru. Pierderile nu sunt atat de mari din punct de vedere material, decat daca pierdeti niste
seminte valoroase sau daca este vorba de o cantitate impresionanta de rasaduri. Insa va va fi
pusa greu la incercare increderea in fortele proprii si veleitatile de gradinar. In urma unei astfel de
intamplari nefericite unii dintre voi veti renunta la a va produce singuri rasadurile, considerand ca
este mai simplu sa le achizitionati din piata. Insa, daca dupa luni de implicare si munca veti
descoperi ca din acele rasaduri ies ardei iuti in loc de gogosari, sau gulii in loc de varza, ca rosiile
sunt bolnave sau de alt soi si ati muncit in zadar, cu siguranta veti dori sa va implicati din nou in
producerea rasadurile. Citind si urmand sfaturile mele si ale altor pasionati de gradinarit sper sa
aveti mai mult succes. Sigur ca astfel de informatii se gasesc peste tot pe internet, unele articole
avand chiar o tenta stiintifica, ceea ce le da mai multa credibilitate. Eu nu-mi propun sa ma
substitui specialistilor in domeniu, ceea ce vreau este sa incerc sper sa si reusesc, sa va ofer
un fel de tutorial despre producerea rasadurilor de rosii in special, bazandu-ma pe experienta
mea si insotind textele cu imagini din diferite faze ale procesului, de la semanare pana la
plantarea in gradina. Aceste notiuni se pot folosi si la obtinerea rasadurilor altor specii de legume
si flori care nu se pot semana direct in gradina, sau carora vreti sa le devansati perioada de
fructificare sau inflorire. Diferente mari nu exista, procesul fiind oarecum identic, trebuie doar sa
ajustati pe ici pe colo factorii de microclimat.
De ce anume avem nevoie pentru producerea rasadurilor? In primul rand de seminte de buna
calitate, apoi de substratul de cultura si de diverse recipiente pentru infiintarea culturii. Mai avem
nevoie de cateva termometre, de un higrometru si de o stropitoare fina sau un pulverizator. Nu
trebuie sa uitam nici de asigurarea parametrilor optimi de microclimat (temperatura, umiditate), de
surse suplimentare de iluminare a rasadurilor si desigur de rezerva de spatiu si substrat de care
vom avea nevoie dupa repicarea rasadurilor. Doar in aceste conditii rasadurile vor creste in cel
mai scurt timp, sanatoase si cu maxim de randament.
Samanta
Incepem cu samanta, spunand ca puteti folosi seminte din diverse surse, insa neaparat certificate
sau verificate. Puteti cumpara semintele, alegand soiul de care aveti nevoie, sau puteti folosi
seminte produse in gradina voastra. Puteti procura seminte de la cunoscuti dar nu va recomand
procurarea semintelor din piata sau din alte surse neverificate. Va puteti trezi cu soiuri pe care nu
le doriti sau cu plante bolnave. Oricare ar fi sursa, semintele trebuie sa indeplineasca unele
conditii: sa provina din soiuri valoroase si adaptate conditiilor din zona in care locuti, sa fie libere
de boli (semintele provenite dintr-o cultura bolnava vor transmite boala mai departe, daca nu sunt
tratate), sa aiba putere mare de germinare si vechimea lor sa se inscrie in limitele proprii ale
fiecarei specii in parte. Se tot vehiculeaza vechimea nu mai mare de 2 ani, generalizand pentru
toate plantele, ceea ce nu este corect. Semintele de rosii, de exemplu, isi pastreaza puterea
germinativa timp de 4-6 ani, ardeii si vinetele 4-5 ani iar dovleacul, pepenele si castravetele
germineaza chiar si dupa 6-8 ani.

Dupa cum vedeti, semintele diverselor soiuri de tomate nu prea seamana intre ele.
Revenind la rosii as mai atrage atentia asupra faptului ca in ultima vreme se folosesc tot mai mult
seminte hibride. Aceste seminte provin de la soiuri rezultate in urma polenizarii incrucisate
artificiale si in primul an duc la obtinerea de plante sanatoase si viguroase, ce intra timpuriu pe
rod si au productii ridicate. Nu incercati sa strangeti seminte de la plantele hibride, deoarece
fenomenul de heterozis se manifesta doar la prima generatie de dupa incrucisare, in urmatorul an
obtinandu-se plante total diferite, datorita segregarii caracterelor.
Dezinfectarea semintelor
In multe cazuri, bolile tomatelor sunt rezultatul folosirii de seminte infestate, care pot fi purtatoare
de fungi, bacterii sau virusuri. Prin urmare, decontaminarea semintelor este o necesitate. Se
presupune ca semintele cumparate din raioanele specializate sunt deja dezinfectate. Pentru
dezinfectia semintelor de tomate acasa, puteti folosi una din urmatoarele metode:

- semintele introduse intr-un saculet de tifon sunt scufundate pentru 20-30 de minute in apa
oxigenata (peroxid de hidrogen 30% diluat cu apa 1:10. Se clatesc semintele cu apa si se pun la
zvantat.
- semintele sunt inmuiate timp de 60 de minute in solutie 1% de permanganat de potasiu, apoi se
clatesc si se usuca. Din pacate permanganatul de potasiu nu se mai vinde sub forma de
comprimate in farmacii, dar cred ca solutii diluate se mai pot cumpara.
- se scufunda semintele pentru 30 de minute in apa la temperatura de 52C. Respectati cu
strictete temperatura apei si pentru a va fi mai usor puteti folosi un termos. Dupa aceste
tratamente semintele vor fi dezinfectate impotriva diferitelor boli bacteriene si criptogame
(fungice, produse de ciuperci).

Substratul
Ca substrat pentru semanat puteti folosi un amestec de mranita, pamant de telina si nisip,
proportiile fiind de 50% mranita, 25% pamant de telina si 25% nisip de rau. Dificultatea cu acest
amestec consta in faptul ca este greu de obtinut un substrat dezinfectat, fara larve sau alti agenti
patogeni. Daca va hotarati pentru aceasta varianta, pregatiti amestecul din toamna, altfel veti
intampina problema din cauza zapezii, asa cum am patit eu anul acesta. In comert se gaseste
pamant pentru rasaduri imbogatit cu macroelemente, produs de diverse firme. Este pe baza de
turba si trebuie sa aiba ph-ul intre 6,5 si 7. Eu am folosit un substrat pentru semanat si inmultire
denumit Agro pe care l-am cumparat din Dedeman, pret 11 lei sacul de 20 litri. Aduceti substratul
in casa cu cateva zile inainte, pentru a ajunge la temperatura camerei.

Recipiente
Pentru semanat puteti folosi diverse tavi din plastic sau cutii de lemn si diverse casolete sau
ambalaje reciclate. Nu e nevoie sa dati o groaza de bani pe propagatoare sau minisere. Daca va
hotarati sa folositi ambalaje de inghetata sau prajituri, aveti grija ca acestea sa fie din materiale
colorate. Cele transparente pot fi folosite, dar numai dupa ce le vopsiti pe exterior (cu vopsea
lavabila) sau le imbracati intr-un material colorat (hartie, folie etc). Asta din cauza ca radacinile
expuse la lumina isi diminueaza sau chiar isi pierd functia de absorbtie a apei si elementelor
nutritive.
Pe langa asta, in vasele transparente se formeaza alge pe peretii interiori, lucru care iarasi nu
este in regula. Asadar, nici la repicare nu e bine sa folositi pahare de unica folosinta transparente,
ci albe.
Indiferent de vasele folosite, primul lucru pe care il veti face va fi sa le gauriti la fund, pentru a
asigura indepartarea excesului de apa. La vasele din plastic folositi un pistol de lipit sau si mai
simplu, un cui inrosit in foc. Apoi dezinfectati tavile (merge si cu clor) si clatiti-le bine.

Semanatul
Hai, la treaba! Luati tava gaurita, dezinfectata, clatita si uscata si umpleti-o cu un strat de pamant
de cel putin 7-8 cm. Tasati usor substratul si udati-l bine cu apa la temperatura camerei.
Semintele se pot imprastia sau se pot semana pe rand, dar asta e deja treaba de chinez batran.

Totusi, daca optati pentru aceasta varianta, cu o sipca (rigla) trasati santuri cam la distanta de 2
cm. In aceste santuri asezati una cate una semintele, la distanta de 1 cm una de alta. Pare greu
dar nu e, dupa prima mie de seminte ti se da mana :) Puteti folosi o pensa, dar la fel de bine
puteti folosi un simplu pix pe care il inmuiati din cand in cand in apa. Imprastiati semintele pe
masa si cu pixul luati cate una. O sa fiti surprinsi sa vedeti ca samanta se lipeste si sta pana o
asezati la locul ei. Nu uitati sa muiati pixul in apa, aici e toata smecheria.
Acum mai stropiti o data si semintele, folosind un pulverizator sau o stropitoare cu sita foarte fina,
altfel le veti deranja de la locul lor si e pacat dupa atata munca. Nu uitati sa etichetati randurile si
tavitele. Oricat ati incerca, in lipsa etichetelor, pana la urma tot o sa incurcati tavile. Acoperiti apoi
semintele cu un strat gros de 0,5 1,5 cm de substrat cernut, pe care il presati usor si uniform
pentru a realiza contactul cu semintele. Nu mai udati decat daca substratul este uscat. Acoperiti
tava cu o foaie de sticla sau o introduceti cu totul intr-o punga de plastic sau un sac menajer.
Acum nu va mai ramane decat sa-i gasiti un loc calduros. In aceasta faza lumina nu conteaza,
poate fi multa, putina sau deloc, semintele de rosii fiind indiferente la lumina.

Temperatura
Dupa semanat, semintele de tomate rasar atunci cand temperatura solului este mai mare de 1012C, insa optim pentru germinare este ca substratul sa aiba o temperatura de 24-26C. La
temperatura optima si o umiditate de 70% semintele ar trebui sa germineze in 5-7 zile.
Temperatura este foarte importanta, pentru ca la temperaturi scazute semintele germineaza mai
greu iar la temperaturi mai mari plantele rasar mai devreme, dar sunt firave si sensibile la boli.
Zilnic trebuie sa aerisiti tavile prin ridicarea sticlei sau a foliei, altfel pe substrat o sa vedeti cum
incep sa se dezvolte mucegaiuri. Dupa rasarirea plantelor se indeparteaza sticla sau folia de pe
tavi. Acum este posibil ca din cauza aerului uscat cuticula semintei sa se tina inca de frunzulitele
cotiledonate sau sa le tina lipite. Stropiti usor plantele si cojile semintelor vor cadea.
Imediat dupa rasarirea plantelor, temperatura trebuie redusa la 18-20 C ziua si 15-16C pe
timpul noptii, pe o perioada de 2-3 zile, apoi va fi mentinuta in intervalul 20C 22C. Procedand
asa, energia plantei este canalizata pentru dezvoltarea radacinii si se previne alungirea rasadului.

Intre zi si noapte este bine sa existe o diferenta de temperatura de 5C. n condiii normale de
ngrijire, primele frunze adevarate apar cam la 8-12 zile de la rasarire. Boala cea mai des intalnita
n aceast etap de dezvoltare a plantelor este caderea rasadurilor, favorizata de temperatura si
umiditate ridicate.

Lumina
Chiar daca rosiile sunt plante termofile, cu cerinte ridicate fata de temperatura, cele mai mari
probleme in obtinerea rasadurilor de calitate apar din imposibilitatea asigurarii cantitatii de lumina
care sa duca la o dezvoltare corecta a rasadurilor. In casa, un astfel de loc poate fi deasupra
caloriferului in dreptul unei ferestre orientate catre sud, sud-est sau sud-vest. Alte orientari sunt
de evitat pentru ca, in lipsa luminii suficiente plantele se vor alungi (etiola). Lumina provine dintr-o
singura parte si e normal ca plantutele sa se incline spre sursa de lumina. Atata timp cat plantele
nu sunt etiolate acest lucru nu trebuie sa ne ingrijoreze si se poate corecta prin simpla rotire a
vaselor o data la 2-3 zile. Mai trebuie sa stiti ca intre lumina si temperatura trebuie sa existe o
corelare. Astfel, daca in zilele insorite temperatura poate fi mai ridicata, in zilele noroase
temperatura trebuie scazuta cu 4-5C, la fel ca si noaptea.
Pentru a beneficia de o cat mai mare cantitate de lumina, puteti apela la un truc: asezati in
laterala tavii (in spate, pe partea opusa geamului) cartoane albe sau invelite in folie de aluminiu,
din cea folosita in bucatarie. Veti obtine in acest fel un fel de reflector, care va redirectiona razele
soarelui inapoi spre plante.

Udarea
Udarea se face intotdeauna cu moderatie si cu apa la temperatura camerei. Daca aveti
posibilitatea folositi apa de ploaie sau zapada topita. Apa se adauga in tavita gradat si se
completeaza pe masura ce este absorbita de substrat. Apa nu trebuie sa stagneze in tavita si nu
se recomanda nici udarea in ploaie, cu stropitoarea, in acest fel fiind facilitata aparitia bolilor
fungice (produse de mucegaiuri). Folositi apa de la robinet doar dupa ce ati lasat-o o zi la
temperatura camerei, pentru sedimentarea sarurilor si evaporarea clorului. Udati doar cand
substratul este zvantat, la 3 4 zile. Oricum, plantele va vor arata daca sufera din lipsa apei si e
mai periculos sa uzi prea mult decat mai putin. NU uitati de umiditatea aerului. Daca aerul e prea
uscat, asa cum se intampla frecvent in spatiile incalzite cu calorifere, asezati tavite cu apa sau
prosoape ude pe calorifer. Daca umiditatea este prea ridicata, aerisiti camera repede, fara a
supune plantele curentilor reci de aer.
Repicatul
Legat de repicat trebuie sa fac o precizare. Am auzit de multe ori intrebarea: se repica sau nu se
repica rasadurile? Raspunsul e simplu: repicatul reprezinta lucrarea de transplantare provizorie a
rasadurilor din tavitele unde plantele sunt dese. Acest lucru se poate face in aceleasi tavite dar la
distante mai mari sau in recipiente individuale, cu scopul asigurrii spaiului de nutriie
corespunztor i a unei cantitati de lumin mai mari. Asadar, daca ati semanat de prima data in
pahare sau alveole, doar cate o samanta, nu veti repica ci veti lasa plantuta sa se dezvolte in
continuare in acelasi loc. Cu cat e paharul sau ghiveciul mai mare, cu atat e mai bine.
Repicatul are loc cam la 10 zile de la rasarire, mai exact la aparitia primelor frunze adevarate si
se face cu scopul de a stimula dezvoltarea sistemului radicular. Cu o seara inainte de repicare
substratul se uda bine. Plantele se separa cu grija pentru a nu afecta radacinile. Se selecteaza
plantele sanatoase, bine dezvoltate si uniforme ca dimensiune si se replanteaza imediat, pentru
ca radacinile sa nu sufere. Cu un plantator (si aici pixul face minuni) sau cu degetul se face o
groapa in substrat si se introduce planta, presand apoi pamantul in jurul radacinilor. Plantutele se
replanteaza putin mai jos decat initial, fara a ingropa frunzulitele cotiledonate. Pentru repicat se
foloseste acelasi substrat ca si la semanat daca este din comert, sau un amestec format din turba
50%, mranita 25% si pamant de telina 25%, cu adaos de azot , fosfor si potasiu. Dupa repicat
plantele se uda si se umbresc usor, scazand si temperatura, pentru a preveni ofilirea plantelor.

Calirea rasadurilor
Calirea rasadurilor este un proces foarte important pentru obtinerea de rasaduri de buna calitate
si consta in obisnuirea treptata a rasadului cu noile conditii in care va continua sa creasca din
momentul in care ajunge in gradina. Pentru asta, cu vreo doua saptamani inainte de data plantarii
in gradina, este obligatorie scoaterea rasadurilor afara, pentru perioade scurte la inceput si apoi
pentru perioade din ce in ce mai lungi. Practic, in prima zi veti scoate tavile cu rasaduri afara doar
pentru 2 3 ore si intr-un loc umbrit. Faceti asta intr-o zi in care temperatura este de peste 12C.
Incet-incet, expuneti plantele si la soare, dupa 2-3 zile ajungand la o jumatate de zi de expunere
la soare. Incercati sa asezati rasadurile intr-o pozitie estica, expunandu-le soarelui de dimineata

care este mai bland decat cel din miezul zilei. In tot acest timp aduceti rasadurile inapoi in casa
peste noapte. Fiti deasemeni pregatiti sa duceti rasadurile in casa in orice moment daca
temperaturile scad brusc, ninge sau bate vantul. Dupa o saptamana rasadurile ar trebui sa fie
destul de obisnuite pentru a rezista la soare intreaga zi. In ultimele zile lasati rasadurile afara si
peste noapte, eventual protejate cu folie.
Plantarea in gradina
Dupa 55-60 de zile de la semanat plantele ajung la inaltimea de 10-15 cm si au 4-5 frunze bine
dezvoltate. Acesta este momentul cand, in functie si de temperaturile exterioare, plantele pot fi
transplantate in gradina. Acest lucru se face de regula de la jumatatea lunii aprilie, in zonele
sudice, pana la jumatatea lunii mai. Plantarea in gradina este recomandat sa se faca atunci cand
luna este in descrestere iar solul are o temperatura de peste 15C.
Aceasta operatie este indicat sa se faca intr-o zi noroasa sau seara pentru a preveni ofilirea
plantelor. Rosiile se planteaza pe randuri orientate pe directia est-vest la distanta de 35-50 cm
intre plante prin ingroparea tulpinei pana la nivelul primei frunze, deci mai mult decat in alveola
sau pahar. Acest lucru este posibil si recomandat datorita faptului ca rosiile vor dezvolta radacini
adventive si pe aceasta portiune. In cazul in care rasadurile au fost etiolate, pentru a nu ingropa
radacina prea adanc puteti face un mic santulet in care veti planta rosia putin inclinata, lasand
afara doar portiunea pe care o doriti. Rosia este o planta care iubeste soarele direct asa ca ati
face bine sa-i gasiti in gradina un loc insorit. Sunt de evitat pozitiile supuse vanturilor si cele
umbrite. La umbra, spatiile internodale sunt mai lungi, frunzele se dezvolta mai mult insa
productia de fructe scade semnificativ. Temperatura minima de crestere a plantei este de 12-13C
iar cea optima este de 20-22C. Temperatura optima pentru inflorire este de 20C. In functie de
conditiile meteo specifice zonei si de soiul folosit, de la transplantare si pana la culegerea
primelor fructe sunt necesare 10-12 saptamani.
Pana atunci insa mai este mult, si eu voi reveni cu fotografii pe masura ce voi avea noutati. Am
semanat pe data de 7 martie, in penultima zi de luna in crestere. Nu ca as fi tinut in mod
deosebit, dar asa s-a nimerit si abia atunci am primit semintele.

Obtinerea rasadurilor de rosii 2

21MAR

Au trecut 2 saptamani de la semanat si intre timp plantutele au rasarit si fac ceea ce stiu ele mai
bine: cresc vazand cu ochii, de la o zi la alta. In primul articol am povestit cam totul despre
semanat si conditiile pe care trebuie sa le asiguram pentru ca semintele sa germineze uniform si
la timpul potrivit. Astazi o sa reiau povestea de la momentul semanarii si o sa punctez momentele
mai importante din prima zi si pana astazi, postand si fotografii din fiecare etapa.
Dupa semanat singurul lucru pe care l-am facut a fost ca de cateva ori pe zi sa aerisesc tavile,
ridicand foaia de sticla. Pana la rasarirea plantelor nu a fost nevoie sa ud deloc. Pamantul era

umed si chiar a trebuit de cateva ori sa indepartez si apa condensata pe sticla. Am asigurat
temperatura optima pentru germinare si asta a fost tot, am asteptat sa apara plantele.

Am inscris data pe fotografii tocmai pentru a vedea mai usor diferentele de la o zi la alta. Asadar,
dupa 6 zile primele plantute isi fac aparitia. Temperatura substratului a fost mentinuta la 25 C, si
probabil ca perioada ar fi fost chiar mai scurta daca in una din zile nu as fi avut ceva probleme cu
incalzirea. O observatie trebuie sa fac aici si anume faptul ca soiurile de rosii timpurii rasar mai
repede decat soiurile tardive. In cazul meu, primele care au germinat au fost semintele din soiul
Rio grande si ultimele care au aparut au fost cele din soiul Inima de bou. Diferenta a fost de
aproape 2 zile.

Aici se vede foarte clar diferenta, primele randuri fiind Rio grande. Stiti ca am semanat la rand si
iata, chiar se cunosc randurile. Acum, nu ar fi o problema ca unele seminte rasar mai devreme,
cand incep sa rasara plantele indepartezi folia sau placa de sticla, reduci temperatura pentru
cateva zile cu vreo 5C si lasi plantele sa creasca. Insa, daca in aceeasi tava plantezi soiuri
diferite (asa cum am facut eu de data asta, semanand in fiecare tava cate 3 randuri x 3 soiuri) o
sa cam ai probleme. Si a trebuit sa fac un compromis: am mai lasat sticla o zi pentru a rasari si
celelalte plante cu riscul ca primele rasarite sa se alungeasca. Din fericire nu s-a intamplat asa
deoarece a fost o zi insorita insa temperatura am mentinut-o mai scazuta si nici nu am udat.

Asa ca e de tinut minte: NU SEMANAM SOIURI DIFERITE IN ACEEASI TAVA.

Se vede in fotografia de mai sus ca pamantul nu balteste nici dupa ce plantele au rasarit. Pentru
ca se uscase putin la suprafata si pentru a mai elibera plantutele din stransoare, l-am prasit cu
un betisor de inghetata. Acum se vede ca substratul este reavan si momentan plantele nu duc
lipsa de apa.

Legat de udare trebuie sa va spun ca am evitat sa ud foarte des. Prefer sa simt plantele ca incep
sa se ofileasca decat sa ma trezesc cu rasadurile la pamant. Cine a patit-o cu caderea
rasadurilor stie despre ce vorbesc. Astfel procedez eu, ud doar cand e nevoie, scufundand tava
intr-o alta mai mare, deci udare de jos in sus. Folie sau sticla nu mai folosesc deloc dupa rasarire
si la amiaza, profitand si de vremea frumoasa am aerisit bine incaperea. Oricum aerul nu era
umed, dar de aer curat e oricand nevoie. Grija doar sa nu fie curenti reci de aer. Legat de
caderea rasadurilor, in cazul in care aveti nesansa sa va confruntati cu aceasta boala primele
masuri ar fi: stopati udatul, aerisiti bine, daca aveti folie indepartati-o si folositi ca tratament
Previcur Energy in concentratie de 0,1% (1 ml de solutie dizolvata in 1 litru de apa). Stopiti atat
plantele cat si solul si e posibil sa mai salvati ceva din rasaduri. Din fericire, eu nu m-am
confruntat niciodata cu aceasta boala si am avut ani in care am folosit chiar pamant de gradina si
gunoi de grajd (nesterilizat, nedezinfectat) ca substrat si totusi boala nu a aparut. De asta cred eu
ca declansarea bolii tine de conditiile improprii din (mini)rasadnita si ca de acolo trebuie sa vina si
rezolvarea.

La o saptamana de la rasarit, rasadurile arata cam asa. Se vede diferenta fata de fotografia din
urma cu trei zile.

Vedeti tulpinile? Asa trebuie sa arate, culoarea lor trebuie sa fie roscat- vinetie. Daca e albverzuie si tulpina e alungita inseamna ca plantele nu au destula lumina sau temperatura e prea
ridicata si substratul prea umed. De lumina am avut parte, o mai luau rasadurile intr-o parte dar
corectam asta rasucind periodic tavile. In aceste zile temperatura din camera nu a depasit 22C
ziua, iar noaptea a fost de cam 16C.

O chestie pe care am invatat-o si eu de la cineva este sa va treceti palma peste rasaduri, ca si

cum ati scutura roua de pe iarba. Se pare ca le place asta si le ajuta sa creasca drepte si
viguroase. Nu cred ca e doar autosugestia, mie chiar mi se pare ca functioneaza. Plus ca-mi
place sa le simt sub palma si asa imi dau si seama cat de turgescente sunt, daca sunt molcute si
nu opun o minima rezistenta, inseamna ca au nevoie de apa. Daca nu ati inteles procedeul pot sa
detaliez intr-un comentariu.

Nu-i asa ca-s frumusele? Le-am pus in tava rosie ca sa nu fie deocheate. :)

Da, acolo in mijloc apare deja prima pereche de frunze adevarate. E drept ca asta e una din cele
mai grabite. Oricum maine cred ca la toate o sa se vada asta si cand frunzele vor fi ceva mai
dezvoltate urmeaza repicatul.
Teoretic ar trebui ca repicatul sa-l fac luni, 26 martie. Socoteala este cam asa: din 7 martie, data
semanatului, adaugam 7 zile pana la incoltire si inca 10 12 zile pana la dezvoltarea primei
perechi de frunze si iese 26 martie. Bine, iese 24 martie dar e sfarsit de saptamana si poate vor
si ele sa se odihneasca :) asa ca probabil luni demaram operatiunea repicat.

Substratul e pregatit, paharele gaurite, apa din zapada topita am, asa ca abia astept. Problema e
ca sunt multe, semintele au germinat nesperat de bine si o sa am nevoie de mult spatiu luminat.
Dar improvizez eu ceva, pana luni am timp sa ma gandesc si la asta.

Repicatul rasadului de rosii

30MAR

Daca ati ajuns direct la acest articol o sa va rog sa cititi si primul articol, pentru ca acolo am scris
mai pe larg despre toate etapele ce trebuie parcurse si despre factorii care influenteaza obtinerea
unor rasaduri de tomate sanatoase si viguroase, primul si cel mai important pas catre o productie
de rosii acceptabila.
Totusi, stiind ca este posibil ca celalalt articol sa vi se para prea lung si mai stiind ca lumea
doreste servirea rapida a informatiei, o sa repet si aici cateva din lucrurile puctate dincolo. Mai pe
larg si mai in tihna, ca doar nu dau turcii. Si desigur cu fotografii care sa va ajute sa intelegeti mai
usor ce inseamna repicatul (repicarea), mai ales pe cei care sunteti la prima experienta de acest
gen.
Ce este repicatul? Pai raspunsul e unul simplu: este operatia prin care rasadul, semanat des in
tava, cutie, sau stiu eu ce alt recipient ati folosit la semanat, este mutat fir cu fir intr-o alveola,
pahar, ghiveci sau cub nutritiv, unicul scop fiind acela de a asigura fiecarei plantute spatiul si
substratul necesar pentru o buna dezvoltare. Pentru ca, daca la semanat a fost mai comod si mai
simplu de ingrijit toate semintele la un loc, acum dupa ce semintele au germinat si plantele au
inceput sa creasca, acestea fiind prea dese au nevoie de mai mult spatiu si de mai multi nutrienti
pentru a se dezvolta bine in continuare. Pe langa asta, in tava plantele incep sa se umbreasca
reciproc, cantitatea de lumina ce ajunge la plante fiind tot mai mica, motiv pentru care rasadul se
etioleaza. Sper ca ati inteles cum sta treaba pana aici.
Daca ati semanat direct in ghivece sau in pahare individuale si presupunand ca ati semanat 4
seminte in loc de una - pentru siguranta incoltirii macar a uneia, pastrati planta cea mai
dezvoltata si eliminati-le pe celelalte. In cazul acesta nu se mai impune repicatul, decat daca nu

va lasa inima sa aruncati celelalte 3 plante pe care, da, le puteti repica in alte ghivece sau
pahare. Si in cazul in care ati folosit alveole pentru semanat, am vazut recent niste tavi cu alveole
foarte mici, de vreo 2 x 2 cm, trebuie sa mutati plantele in alveole sau pahare mai mari, altfel nu
vor avea nici spatiu, in care sa-si dezvolte radacinile, nici substante hranitoare suficiente. Si nu
cred ca vreti sa obtineti niste rosii-bonsai.
Cand se repica tomatele? Repicatul la tomate se face la aparitia primelor doua frunze
adevarate si acest lucru se intampla de regula cam la 10-12 zile dupa incoltire. In cazul meu, anul
acesta, de la semanat si pana la repicat au trecut fix 20 de zile. Nu va luati dupa data articolului,
am repicat rasadurile acum 4 zile, adica pe 26 martie.
Cum se face repicatul? Cu grija si atentie. Stiu, s-ar putea sa para ironie dar nu este. Chiar e
nevoie de multa grija in manipularea plantelor atat de firave fara a le vatama si de atentie la toate
detaliile, incepand de la substratul folosit, la ghivece, pahare si pana la asigurarea conditiilor
dupa repicare. Cu o zi-doua inainte de a incepe repicatul, aduceti substratul in casa pentru a
ajunge la temperatura camerei. Cu o seara inainte de repicat udati bine rasadurile. Paharele si
alveolele trebuie gaurite pentru a asigura scurgerea apei in exces, plus ca poate veti dori sa le
udati in tava si atunci trebuie sa ajunga si apa pe undeva in pahar. Eu am folosit pahare de unica
folosinta albe, de 200 ml si pahare recuperate de la iaurturi. Am mai spus-o si o repet: nu folositi
recipiente transparente, radacinile au nevoie de intuneric pentru a se dezvolta si chiar daca in
prima faza ele vor fi in centrul paharului, in timp ar trebui sa umple substratul si inevitabil vor da
de lumina si nu o sa le prea placa.

Ca substrat puteti opta intre substrat pentru rasaduri din comert sau puteti prepara un substrat
acasa. Pentru cei ce stau la casa e mai usor, asta in cazul in care au si ingredientele prin curte
sau au de unde le procura. Pentru tomate, dar si pentru conopida si varza un amestec bun pentru
repicat este format din: turba rosie 50%, mranita 25% si pamant de telina 25% sau daca nu va
place in procente folositi 2 masuri (sa zicem 2 galeti) de turba, 1 masura de mranita si una de
pamant de telina. Din turba scoateti betele si alte bucati mai mari iar celelalte le cerneti si apoi le
amestecati bine intre ele. Pastrati-le in sac inchis, altfel amestecul se va usca. Aici apare, insa, o
problema. Acest substrat produs acasa ar trebui dezinfectat ori termic ori chimic, impotriva bolilor
criptogamice. Termic nu stiu cum se face iar chimic nu ma prea intereseaza, decat daca e vorba
de solutii deloc sau foarte putin toxice. Asa ca prefer substratul cumparat, am mai spus ca am
folosit Agro si daca nu am avut probleme cu el pana in aceasta faza sper sa nu am nici in
continuare. Dar in anii trecuti am folosit substrat facut de mine si fara sa-l dezinfectez in vreun fel,
tot nu am avut probleme. Ma rog, poate e si chestie de noroc, desi tind sa cred ca tine mai mult
de factorii de mediu si de respectarea cerintelor rasadurilor decat de sansa.
Trecem la treaba? Umpleti paharele cu substrat si faceti o gaura in mijloc. Pentru asta, cel mai
bun instrument este degetul aratator. Cu o lopatica improvizata dintr-un bat de inghetata, o coada
de tacam, sau ce va mai vine la indemana, scoateti doar cate o planta, cu grija pentru a deteriora
cat mai putin radacinile. Ideal ar fi sa nu le rupeti deloc. Pozitionati planta in gaura din pahar,
ingropand-o pana aprope de frunzele cotiledonale si in asa fel incat varful plantei sa depaseasca
marginea paharului. Apoi presati pamantul in jurul plantei si udati-o imediat, altfel o sa fiti surprinsi
cat de repede se ofileste. Asta e varianta in cazul in care radacinile sunt mai firave.

Daca aveti sansa ca radacinile sa fie bine dezvoltate o sa constatati ca nu e tocmai usor sa le
introduci in gaura din pahar fara a le chinui. Asa ca, puneti putin pamant in fundul paharului si
tasati-l usor. Cat pamant, o sa calculati voi in functie de inaltimea plantei. Asezati planta in pahar,
completati cu pamant de jur imprejur, tasati pamantul in jurul plantei si udati imediat. Nu scaldati
plantele in apa, dar nici nu le lasati sa se ofileasca.

Paharele cu rasadurile repicate le asezati in lumina dar nu in bataia soarelui, cel putin nu imediat
dupa repicare cand plantele sufera totusi de pe urma acestei operatii. Daca e prea cald puteti

reduce si temperatura pentru ca plantele sa nu se ofileasca. Incepand de a doua zi dati-le din nou
la lumina puternica si temperatura de 22C.

Astazi, la 4 zile de la repicat, se pare ca plantele au trecut cu bine peste socul repicarii. Din
pacate de 3 zile la Iasi nu a mai aparut soarele ceea ce e o mare problema pentru mine. In

aceste conditii am redus temperatura, insa rasadurile merg mai greu. In plus, apucasem sa le ud
cam mult in ideea ca va fi cald si soare si apa se va evapora in cateva zile, dar nu a fost asa.
Sper sa nu apara probleme. Pana una-alta rasadurile, zic eu ca arata bine.

Asta e tot, deocamdata. Spor la treaba si succes!

Rasaduri de tomate dupa repicare

09APR

Prea multe nu am sa va spun, pentru ca nu se intampla nimic deosebit. A, daca te uiti la fotografii
se vede ca rasadurile cresc, dar privindu-le zilnic nu prea iti dai seama de asta. Important este ca
rasadurile sunt sanatoase si cu toata vremea neprielnica ma refer aici la faptul ca au fost multe
zile mohorate- arata bine si sunt viguroase. O sa vedeti intr-o fotografie ca nu-s nici cat o bricheta
de inalte si deja a aparut a doua pereche de frunze, distanta internodala fiind foarte mica.
Saptamana trecuta, cat a fost mai cald, au stat afara descoperite. Ieri le-am mutat din nou in
interior, nu prea au lumina dar sper sa treaca cu bine si peste aceste zile reci. De notat ar mai fi
faptul ca procentul de prindere dupa repicare a fost de 100%, nu am pierdut nici macar un fir.
Exista insa diferente intre soiuri, unele sunt mai inalte, altele ceva mai scunde si mai vad
diferente si intre plantele din paharele de iaurt si cele de unica folosinta. Primele, au mai mult
substrat si sunt vizibil mai mari ceea ce ma face ca pe viitor sa renunt la paharele de unica
folosinta. Asa ca, pana in sezonul urmator, o sa-mi gasesc o noua ocupatie: recuperator de
ambalaje de iaurt.

Ca sa nu uit, si ca sa va faceti si voi o idee, rasadurile au 1 luna de la semanare (6-7 martie) si

doua saptamani de la repicare (26 martie).