LEGE Nr.

18 din 19 februarie 1991 *** Republicat

Legea fondului funciar
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 1 din 5 ianuarie 1998
*) Republicat n temeiul art. VII din Legea nr. 169 din 27 octombrie 1997, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 299 din 4
noiembrie 1997, dnduse textelor o nou numerotare. Mentionm c Legea nr. 169/1997 contine si unele articole proprii, numerotate de la II la V,
care nu au fost ncorporate n textul republicat al Legii nr. 18/1991 si care sunt reproduse n nota de la pag. 16.
Legea nr. 18 din 19 februarie 1991 a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 37 din 20 februarie 1991 si a mai fost modificat
prin Legea nr. 29 din 21 martie 1991, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 59 din 22 martie 1991, prin Ordonanta Guvernului nr.
23 din 21 august 1992, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 213 din 28 august 1992 (aprobat prin Legea nr. 114 din 18 noiembrie
1992, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 311 din 30 noiembrie 1992), prin Ordonanta Guvernului nr. 46 din 12 august 1994,
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 241 din 29 august 1994 (aprobat prin Legea nr. 132 din 22 decembrie 1994, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 359 din 23 decembrie 1994), prin Ordonanta Guvernului nr. 20 din 4 august 1995, publicat n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr. 184 din 15 august 1995 (aprobat prin Legea nr. 104 din 16 noiembrie 1995, publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 270 din 21 noiembrie 1995), prin Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 5 din 31 august 1996, publicat n Monitorul Oficial
al Romniei, Partea I, nr. 207 din 2 septembrie 1996 (aprobat prin Legea nr. 47 din 4 aprilie 1997, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea
I, nr. 58 din 8 aprilie 1997) si prin Ordonanta Guvernului nr. 57 din 28 august 1997, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 225 din
30 august 1997.

CAP. 1
Dispozitii generale
ART. 1
Terenurile de orice fel, indiferent de destinatie, de titlul pe baza cruia sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie
fondul funciar al Romniei.
ART. 2
n functie de destinatie, terenurile sunt:
a) terenuri cu destinatie agricol, si anume: terenurile agricole productive arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si
duzi, psunile, fnetele, serele, solariile, rsadnitele si altele asemenea , cele cu vegetatie forestier, dac nu fac parte din amenajamentele silvice,
psunile mpdurite, cele ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajrile piscicole si de mbunttiri funciare, drumurile tehnologice
si de exploatare agricol, platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenurile neproductive care pot fi
amenajate si folosite pentru productia agricol;
b) terenuri cu destinatie forestier, si anume: terenurile mpdurite sau cele care servesc nevoilor de cultur, productie ori administrare silvic,
terenurile destinate mpduririlor si cele neproductive stncrii, abrupturi, bolovnisuri, rpe, ravene, torenti , dac sunt cuprinse n amenajamentele
silvice;
c) terenuri aflate permanent sub ape, si anume: albiile minore ale cursurilor de ap, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retentie, fundul apelor
maritime interioare si al mrii teritoriale;
d) terenuri din intravilan, aferente localittilor urbane si rurale, pe care sunt amplasate constructiile, alte amenajri ale localittilor, inclusiv terenurile
agricole si forestiere;
e) terenuri cu destinatii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale si aeriene, cu constructiile si instalatiile
aferente, constructii si instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale, de telecomunicatii, pentru exploatrile
miniere si petroliere, cariere si halde de orice fel, pentru nevoile de aprare, plajele, rezervatiile, monumentele naturii, ansamblurile si siturile
arheologice si istorice si altele asemenea.
ART. 3
n sensul prezentei legi, prin detintori de terenuri se ntelege titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care,
potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori detintori precari.
ART. 4
(1) Terenurile pot face obiectul dreptului de proprietate privat sau al altor drepturi reale, avnd ca titulari persoane fizice sau juridice, ori pot
apartine domeniului public sau domeniului privat.
(2) Domeniul public poate fi de interes national, caz n care proprietatea asupra sa, n regim de drept public, apartine statului, sau de interes local, caz
n care proprietatea, de asemenea, n regim de drept public, apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor.
(3) Administrarea domeniului de interes public national se face de ctre organele prevzute de lege, iar administrarea domeniului public de interes
local se face de ctre primrii sau, dup caz, de ctre prefecturi.
(4) Terenurile din domeniul public sunt cele afectate unei utilitti publice.
ART. 5
(1) Apartin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate constructii de interes public, piete, ci de comunicatii, retele stradale si parcuri
publice, porturi si aeroporturi, terenurile cu destinatie forestier, albiile rurilor si fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor
maritime interioare si al mrii teritoriale, trmurile Mrii Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervatii naturale si parcuri nationale,
monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile aprrii sau pentru alte folosinte care,
potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public.
(2) Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse n circuitul civil dect dac,
potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public.
ART. 6
Domeniul privat al statului si, respectiv, al comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor este alctuit din terenurile dobndite de acestea prin
modurile prevzute de lege, precum si din terenurile dezafectate, potrivit legii, din domeniul public. El este supus dispozitiilor de drept comun, dac
prin lege nu se prevede altfel.
ART. 7
Fondul funciar si, n mod corespunztor, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale trebuie nregistrate n documentele de evident funciar si de
publicitate imobiliar prevzute de lege.

CAP. 2
Stabilirea dreptului de proprietate privat asupra terenurilor
ART. 8
(1) Stabilirea dreptului de proprietate privat asupra terenurilor care se gsesc n patrimoniul cooperativelor agricole de productie se face n conditiile
prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.
(2) De prevederile legii beneficiaz membrii cooperatori care au adus pmnt n cooperativa agricol de productie sau crora li sa preluat n orice
mod teren de ctre aceasta, precum si, n conditiile legii civile, mostenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pmnt n cooperativ si

alte persoane anume stabilite.

(3) Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate n limita unei suprafete minime de 0,5 ha pentru
fiecare persoan ndrepttit, potrivit prezentei legi, si de maximum 10 ha de familie, n echivalent arabil.
(4) Prin familie se ntelege sotii si copiii necstoriti, dac gospodresc mpreun cu printii lor.
ART. 9
(1) Persoanele crora li sar reconstituit dreptul de proprietate n limita suprafetei de teren de 10 ha de familie, n echivalent arabil, pot cere
reconstituirea dreptului de proprietate si pentru diferenta dintre aceast suprafat si cea pe care au aduso n cooperativa agricol de productie sau care
a fost preluat n orice mod de aceasta, pn la limita suprafetei prevzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 pentru nfptuirea reformei agrare,
de familie, indiferent dac reconstituirea urmeaz s se fac n mai multe localitti sau de la autori diferiti.
(2) Persoanele crora li sa reconstituit dreptul de proprietate, potrivit legii, n limita suprafetei de teren de pan la 10 ha de familie si crora li sa
aplicat cota de reducere, potrivit art. 14 alin. (3) din lege, pot formula cerere pentru suprafetele de teren care au constituit aceast cot. Cererile se
formuleaz n cazul n care cota de reducere a depsit procentul de 5% .
(3) Cererea se depune la primria localittii sau, dup caz, la primriile localittilor n raza crora se afl terenul pentru care urmeaz s se
reconstituie dreptul de proprietate, personal sau prin post, cu confirmare de primire, n termen de 90 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei
legi*), sub sanctiunea decderii.
(4) Cererea va cuprinde:
a) numele si prenumele persoanei solicitante si domiciliul acesteia;
b) calitatea de titular sau de mostenitor al dreptului de proprietate pentru care i sa reconstituit sau urmeaz s i se reconstituie acest drept, potrivit
prezentei legi;
c) suprafata de teren care i sa reconstituit si diferenta pe care o solicit.
(5) La cerere se va anexa:
a) copie xerox de pe titlul de proprietate care sa emis sau, dup caz, de pe procesulverbal ori de pe fisa de punere n posesie;
b) copii xerox de pe actele doveditoare ale dreptului de proprietate pentru suprafetele de teren solicitate n plus;
c) o declaratie n care se va mentiona, pe propria rspundere, suprafata total de teren atribuit n proprietate, prin reconstituire sau prin constituire,
de familie, potrivit prezentei legi, chiar dac aceasta sa fcut n mai multe localitti sau de la mai multi autori.
(6) Primarul va constitui un registru special, parafat, numerotat si sigilat, n care se vor nregistra, n ordine cronologic, cererile depuse de
persoanele ndrepttite si va emite, la cerere, un bon cu numrul de nregistrare.
(7) Pentru cererile depuse prin post, pe confirmarea de primire se vor mentiona numrul de nregistrare a cererii si data acesteia.
(8) Primarul sau secretarul consiliului local este obligat s primeasc cererea si s o nregistreze, indiferent dac aceasta cuprinde sau nu toate
mentiunile precizate n alin. (4) si dac nu este nsotit de toate actele prevzute la alin. (5). n acest caz, primarul sau secretarul este obligat s
comunice solicitantului ca, nluntrul termenului de 90 de zile, s depun toate actele mentionate la alin. (5), sub sanctiunea decderii acestuia din
termen.
(9) Nerespectarea obligatiilor prevzute la alin. (6) de ctre primar sau secretar atrage dup sine att rspunderea administrativ si disciplinar a
acestuia, potrivit legii, ct si plata de daune cominatorii sau, dup caz, si de dauneinterese.
(10) Dup expirarea termenului de 90 de zile prevzut la alin. (3), primarul este obligat ca, n termen de 30 de zile, s ntocmeasc situatia privind
categoriile de persoane, terenurile agricole solicitate si balanta fondului funciar pe localitate comun, oras, municipiu , n vederea reconstituirii
dreptului de proprietate, potrivit legii. nluntrul acestui termen, primarul le va transmite prefectului, sub semntur.
(11) n termen de 15 zile de la primire, prefectul va ntocmi situatia privind categoriile de persoane solicitante si balanta fondului funciar pe judet, pe
care le va transmite, n acelasi termen, Departamentului pentru Administratie Public Local.
(12) Dup ntocmirea balantei fondului funciar la nivel de tar, prin lege se vor stabili suprafetele de teren agricol care vor fi reconstituite.
ART. 10
(1) Persoanele fizice si persoanele juridice crora li sa reconstituit sau li sa constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, potrivit
prezentei legi, precum si persoanele juridice care au n patrimoniu sau n administrare terenuri agricole ori detin n orice mod asemenea terenuri au
obligatia de a da secretarului consiliului local o declaratie n care vor mentiona suprafata de teren agricol atribuit sau, respectiv, detinut efectiv, n
una sau mai multe localitti, iar pentru persoanele fizice, si de la mai multi autori.
(2) Persoanele fizice vor face declaratia pe propria rspundere, iar persoanele juridice, prin reprezentantii lor.
ART. 11
(1) Suprafata adus n cooperativa agricol de productie este cea care rezult din: actele de proprietate, cartea funciar, cadastru, cererile de nscriere
n cooperativ, registrul agricol de la data intrrii n cooperativ, evidentele cooperativei sau, n lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaratii
de martori.
(2) Dispozitiile alineatului precedent se aplic n mod corespunztor si n ceea ce priveste suprafetele preluate de cooperativele agricole de productie
fie n baza unor legi speciale, fie fr nici un titlu sau n orice alt mod.
(3) Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situatiei terenurilor detinute de cooperativa agricol de productie la 1 ianuarie 1990,
nscris n sistemul de evident a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectat cu nstrinrile legal efectuate de ctre cooperativ
pn la data intrrii n vigoare a legii.
(4) Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se depune si se nregistreaz la primrie n termen de 30 de zile de la data intrrii n vigoare a
prezentei legi.
ART. 12
(1) n scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor ndrepttiti si
eliberrii titlurilor de proprietate, n fiecare comun, oras sau municipiu, se constituie, prin ordinul prefectului*), o comisie condus de primar.
(2) Comisiile comunale, orsenesti sau municipale vor functiona sub ndrumarea unei comisii judetene, numit prin ordinul prefectului si condus de
acesta.
(3) Procedura de constituire si modul de functionare a comisiilor, precum si modelul si modul de atribuire a noilor titluri de proprietate se vor stabili
prin hotrre a Guvernului**) n termen de 15 zile de la data publicrii prezentei legi. Din comisii vor face parte cetteni desemnati de obste din toate
categoriile ndrepttite, specialisti si functionari publici. n comunele constituite din mai multe sate, cettenii vor fi desemnati proportional cu
ponderea numeric a locuitorilor din fiecare sat.
*) Potrivit art. 113 alin. (1) din Legea nr. 69/1991, republicat, prefectul emite ordine.
*) A se vedea Hotrrea Guvernului nr. 131/1991, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 7 din 19 ianuarie 1993.
ART. 13
(1) Calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau a hotrrii judectoresti definitive ori, n lipsa acestora, prin orice
probe din care rezult acceptarea mostenirii.
(2) Mostenitorii care nusi pot dovedi aceast calitate, ntruct terenurile nu sau gsit n circuitul civil, sunt socotiti repusi de drept n termenul de
acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor. Ei sunt considerati c au acceptat mostenirea prin cererea pe
care o fac comisiei.
(3) Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafata de teren determinat pe numele tuturor mostenitorilor, urmnd ca ei s procedeze potrivit

dreptului comun.
ART. 14
(1) Terenurile cooperativelor agricole de productie situate n extravilanul localittilor devin proprietatea cooperatorilor sau, dup caz, a mostenitorilor
acestora, corespunztor suprafetelor aduse sau preluate n orice mod n patrimoniul cooperativei.
(2) Atribuirea efectiv a terenurilor se face, n zona colinar, de regul, pe vechile amplasamente, iar n zonele de cmpie, pe sole stabilite de comisie
si nu neaprat pe vechile amplasamente ale propriettii, n cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor agricole de productie.
(3) n cazul n care ntre suprafata de teren a cooperativei agricole de productie, rezultat prin nsumarea suprafetelor de teren aduse de cooperatori
sau preluate n orice alt mod de cooperativ, si suprafata de teren actual au intervenit modificri att n ce priveste suprafata total, ct si pe categorii
de folosint, stabilirea propriettii cooperatorilor sau a mostenitorilor acestora se face prin reducerea unei cote proportionale rezultate din scderea
suprafetelor legal folosite n alte scopuri din suprafata total initial si proportional cu categoriile de folosint agricol existente. Nu vor fi afectati
detintorii de suprafete care au proprietti mai mici de 1 ha.
(4) Suprafetele ocupate de plantatii pomicole, viticole, sere, helesteie, amenajri piscicole, pepiniere, constructii administrative si agrozootehnice,
precum si cele necesare bazei furajere aferente capacittilor de productie zootehnice existente n cooperativele agricole de productie pot reprezenta,
pe baza optiunii proprietarilor, aport la constituirea unor forme de asociere de tip privat, cu sau fr personalitate juridic.
ART. 15
(1) Membrii cooperatori care, dup caz, au prsit cooperativa agricol de productie, nu au muncit n cooperativ sau nu locuiesc n localitatea
respectiv, precum si mostenitorii acestora pot primi terenurile din extravilan aduse sau preluate n orice mod n patrimoniul cooperativei.
(2) Dispozitiile alineatului precedent se aplic si persoanelor ale cror terenuri au trecut, cu sau fr titlu, n patrimoniul cooperativei agricole de
productie fr ca ele s fi dobndit calitatea de cooperatori, precum si, dup caz, mostenitorilor acestora.
(3) De prevederile alin. (2) beneficiaz si persoanele detintoare ale titlurilor de Cavaler al Ordinului "Mihai Viteazul", "Mihai Viteazul cu Spad" si
mostenitorii lor, care au optat si crora li sa atribuit, la data mproprietririi, teren arabil, cu exceptia celor care lau nstrinat.
(4) Dispozitiile art. 14 alin. (2) si (3) se aplic n mod corespunztor.
(5) Se vor atribui, la cerere, persoanelor care siau pierdut total sau partial capacitatea de munc si mostenitorilor celor care au decedat ca urmare a
participrii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 n proprietate, terenuri n suprafat de 10.000 mp n echivalent arabil. Pentru
terenurile atribuite, acesti beneficiari nu datoreaz taxe sau impozite.
ART. 16
(1) n cazurile n care n perimetrul unor cooperative agricole de productie au fost comasate si terenuri agricole ale unor proprietari particulari, iar
acestia nu au preluat n compensatie alte terenuri, la cererea lor sau a mostenitorilor, ei vor fi repusi n proprietate si li se vor restitui suprafetele n
cot echivalent, n cadrul unor sole stabilite de comisie.
(2) Dispozitiile art. 14 alin. (2) si (3) se aplic n mod corespunztor.
ART. 17
(1) n localittile cu cetteni romni, apartinnd minorittii germane sau n care locuiesc persoane care au fost deportate sau strmutate, deposedate
de terenuri prin acte normative intervenite dup anul 1944, se vor atribui n proprietate, la cerere, cu prioritate acestora sau mostenitorilor, suprafete
de teren din rezerva aflat la dispozitia comisiilor sau se va proceda conform art. 37.
(2) La atribuire, se va avea n vedere suprafata de teren pe care acestia au avuto n proprietate, fr a se depsi 10 ha de familie, n echivalent arabil.
ART. 18
(1) Terenurile din extravilan aduse sau preluate n orice alt mod n patrimoniul cooperativei agricole de productie de la cooperatori sau de la alte
persoane care au decedat si nu au mostenitori, precum si terenurile pentru care nu sau formulat cereri de restituire rmn la dispozitia comisiei.
(2) Toate terenurile cooperativei agricole de productie care nu sunt atribuite conform art. 1417, precum si terenurile extravilane proprietatea statului
aflate n folosinta cooperativei, rmn, de asemenea, la dispozitia comisiei, urmnd a fi atribuite altor persoane ndrepttite, potrivit prevederilor
prezentei legi.
(3) Terenurile neatribuite, rmase la dispozitia comisiei, trec n domeniul privat al comunei, orasului sau al municipiului, urmnd a fi puse la
dispozitia celor care doresc s ntemeieze sau s dezvolte exploatatii agricole, prin nchiriere, concesionare sau vnzare, n conditiile legii.
ART. 19
(1) Membrilor cooperatori activi care nu au adus teren n cooperativa agricol de productie sau au adus teren mai putin de 5.000 mp, precum si celor
care, neavnd calitatea de cooperatori, au lucrat n orice mod, ca angajati n ultimii 3 ani n cooperativ sau n asociatii cooperatiste, li se pot atribui
n proprietate loturi din terenurile prevzute la art. 18, dac sunt stabiliti sau urmeaz s se stabileasc n localitate si nu detin teren n proprietate n
alte localitti. Suprafata atribuit n proprietate se va determina tinnd seama de suprafata terenurilor, numrul solicitantilor si de suprafata atribuit
celor care au adus pmnt n cooperativa agricol de productie.
(2) Prevederile alin. (1) se aplic si persoanelor care au fost deportate si nu beneficiaz de dispozitiile art. 1416.
(3) Se pot atribui, la cerere, n folosint agricol, pn la 5.000 mp n echivalent arabil, de familie, personalului de specialitate din serviciile publice
comunale, n perioada ct lucreaz n localitate, dac nu are teren n proprietate n aceast localitate, el sau membrii familiei din care face parte.
Dreptul de proprietate asupra acestor terenuri apartine comunei, orasului sau municipiului, dup caz.
(4) Atribuirea n folosint nu se poate face n cazurile n care n localitatea respectiv sau operat reducerile prevzute la art. 14 alin. (3).
(5) La plecarea prin localitate persoanele mentionate la alin. (3) au dreptul la despgubiri pentru investitiile fcute, cu consimtmntul prealabil al
proprietarului si dac sunt utile pe suprafata atribuit.
ART. 20
n situatia n care n unele cooperative agricole de productie nu mai rmne teren disponibil pentru a se atribui suprafata minim prevzut la art. 8,
precum si pentru persoanele prevzute la art. 17 si 19 alin. (1) si (2), comisia va hotr reducerea n cot proportional a suprafetei ce se repartizeaz
pentru a se atribui terenuri n proprietate si acestor categorii.
ART. 21
(1) n localittile cu excedent de suprafat agricol, cu deficit de fort de munc n agricultur, din terenurile prevzute la art. 18 se poate atribui n
proprietate teren pn la 10 ha n echivalent arabil tuturor familiilor care solicit n scris si se oblig s lucreze aceast suprafat.
(2) Familiile fr pmnt sau cu pmnt putin din alte localitti, care solicit n scris, pot primi n proprietate pn la 10 ha teren n echivalent arabil,
cu obligatia de asi stabili domiciliul n comun, oras sau municipiu, dup caz, si de a cultiva pmntul primit, renuntnd la proprietatea avut n
localitatea lor, din extravilan.
ART. 22
(1) Din terenurile agricole, comisiile vor atribui n proprietate, la cererea comisiilor parohiale ori a altor organe reprezentative ale comunittilor
locale de cult din mediul rural , o suprafat de teren de pn la 5 ha n echivalent arabil pentru fiecare parohie sau schit, apartinnd cultelor
recunoscute de lege, ori de pn la 10 ha teren agricol n echivalent arabil n cazul mnstirilor, n msura n care toate aceste asezminte au posedat
n trecut terenuri agricole preluate de cooperativele agricole de productie, iar n prezent nu au asemenea terenuri ori au suprafete restrnse. n zonele
necooperativizate, reconstituirea dreptului de proprietate se va face din terenurile aflate n proprietatea statului si n administrarea primriilor, la
propunerea acestora, prin ordinul prefectului.
(2) Dispozitiile art. 9 alin. (5) se aplic n mod corespunztor.
(3) Organele reprezentative ale unittilor de cult, recunoscute de lege, din mediul rural, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate si pentru

suprafata de teren agricol care reprezint diferenta dintre suprafata de 5 ha, n cazul parohiilor, si suprafata pe care au avuto n proprietate, dar nu mai
mult de 10 ha, si pentru suprafata ce reprezint diferenta dintre suprafata de 10 ha, n cazul mnstirilor si schiturilor, si suprafata pe care au avuto n
proprietate, dar nu mai mult de 50 ha.
(4) Dispozitiile art. 9 rmn aplicabile.
(5) Pentru parohiile, schiturile si mnstirile din mediul urban, consiliile si organele reprezentative ale acestora pot cere reconstituirea dreptului de
proprietate n conditiile alin. (3) si (4).
(6) Pot cere reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole care leau apartinut n proprietate, n limita suprafetelor pe care leau
avut, si organele reprezentative ale altor unitti de cult, astfel:
a) centrul patriarhal, pn la 200 ha;
b) centrele eparhiale, pn la 100 ha;
c) protoieriile, pn la 50 ha;
d) parohiile din mediul urban, pn la 10 ha;
e) filialele din mediul rural si urban, pn la 10 ha.
ART. 23
(1) Sunt si rmn n proprietatea privat a cooperatorilor sau, dup caz, a mostenitorilor acestora, indiferent de ocupatia sau domiciliul lor, terenurile
aferente casei de locuit si anexelor gospodresti, precum si curtea si grdina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretullege nr. 42/1990
privind unele msuri pentru stimularea trnimii.
(2) Suprafetele de terenuri aferente casei de locuit si anexelor gospodresti, precum si curtea si grdin din jurul acestora sunt acelea evidentiate ca
atare n actele de proprietate, n cartea funciar, n registrul agricol sau n alte documente funciare, la data intrrii n cooperativa agricol de
productie.
(3) Pentru suprafata de teren agricol atribuit de cooperativa agricol de productie ca lot de folosint, potrivit prevederilor art. 4 din Decretullege nr.
42/1990, nu se reconstituie sau nu se constituie dreptul de proprietate persoanei creia i sa atribuit, indiferent dac acest teren se afl n continuarea
grdinii n intravilan sau n alt loc, n extravilan, cu exceptia celor strmutati, pentru realizarea unor investitii de interes local sau de utilitate public.
(4) Dispozitiile alin. (1) se aplic si persoanelor din zonele cooperativizate, care nu au avut calitatea de cooperator.
ART. 24
(1) Terenurile situate n intravilanul localittilor, care au fost atribuite de cooperativele agricole de productie, potrivit legii, cooperatorilor sau altor
persoane ndrepttite, pentru constructia de locuinte si anexe gospodresti, pe care leau edificat, rmn si se nscriu n proprietatea actualilor
detintori, chiar dac atribuirea sa fcut din terenurile preluate n orice mod de la fostii proprietari.
(2) Fostii proprietari vor fi compensati cu o suprafat de teren echivalent n intravilan sau, n lips, cu teren situat n extravilan, n imediata
vecintate.
ART. 25
(1) n cazul n care cooperativa agricol de productie a atribuit loturi n folosint unor cooperatori, n grdinile din intravilan ale fostilor proprietari,
asemenea terenuri revin, de drept, n proprietatea detintorilor initiali sau a mostenitorilor acestora.
(2) Persoanele care au primit terenuri n conditiile alin. (1) si pe care au efectuat investitii au dreptul la o despgubire egal cu contravaloarea
acestora, dac nu pot fi ridicate.
(3) Prin investitii, n sensul alin. (2), se ntelege lucrrile destinate exploatrii agricole a terenului.
ART. 26
(1) Terenurile situate n intravilanul localittii, care au apartinut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, n ambele cazuri fr mostenitori,
trec n proprietatea comunei, orasului sau a municipiului, dup caz, si n administrarea primriilor, pentru a fi vndute, concesionate ori date n
folosint celor care solicit ssi construiasc locuinte si nu au teren, ori pentru amplasarea de obiective socialculturale sau cu caracter productiv,
potrivit legii, ori pentru compensrile prevzute la art. 24.
(2) Pn la efectuarea operatiunilor prevzute la alin. (1), terenurile vor fi nscrise si folosite conform destinatiei avute.
ART. 27
(1) Punerea n posesie si eliberarea titlurilor de proprietate celor ndrepttiti nu pot avea loc dect numai dup ce sau fcut n teren delimitrile
necesare pentru msurtori, stabilirea vecinttilor pe temeiul schitei, amplasamentului stabilit si ntocmirea documentelor constatatoare prealabile.
(2) n toate cazurile n care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia msurtorilor comisia ia act de
recunoasterea reciproc a limitelor propriettii de ctre vecini si le consemneaz n documentele constatatoare.
(3) Pentru terenurile aflate n exploatarea societtilor agricole de tip privat, constituite n temeiul Legii nr. 36/1991 privind societtile agricole si alte
forme de asociere n agricultur, comisiile locale si cele judetene, n termen de 12 luni, vor efectua toate operatiunile prevzute la alin. (1) si (2) si
vor elibera titlurile de proprietate.
(4) Membrii si conducerea acestor societti agricole au obligatia de a solicita imediat comisiilor locale s efectueze operatiunile prevzute la alineatul
precedent, iar comisiile judetene, s solicite eliberarea titlurilor de proprietate.
(5) nclcarea prevederilor alineatelor precedente atrage desfiintarea, de drept, a societtilor agricole n cauz.
(6) La desfiintarea cooperativei agricole de productie, o comisie de lichidare constituit n termen de 15 zile de la data intrrii n vigoare a prezentei
legi, prin ordinul prefectului, la propunerea primriei, va proceda n termen de 9 luni de la desfiintarea cooperativei, la realizarea activului si la plata
pasivului, n conditiile prevzute de lege.
ART. 28
(1) Comisiile de lichidare prevzute de art. 27 au obligatia de a constata si stabili orice fapte de nclcare a legii, de a lua msuri de recuperare a
pagubelor, conform legii, si de a sesiza, dac este cazul, organele de urmrire penal.
(2) Sumele recuperate n conditiile alin. (1) constituie activ lichidat si urmeaz destinatia celor prevzute la art. 27.
(3) La expirarea termenului prevzut la art. 27, comisiile de lichidare vor prezenta bilantul de lichidare si raportul explicativ organului de specialitate
al prefecturii sau al Primriei Municipiului Bucuresti, nvestit cu atributii de control financiar, potrivit legii, pentru descrcare.
(4) Actele de constatare a datoriilor fat de stat si fat de alte persoane juridice, rmase dup terminarea operatiunilor de lichidare, ntocmite de ctre
comisia de lichidare, vor fi avizate si centralizate de ctre Ministerul Finantelor, dup care Guvernul le va prezenta Parlamentului, cu propuneri de
rezolvare.
ART. 29
(1) Constructiile agrozootehnice, atelierele de industrie mic, masinile, utilajele si alte asemenea mijloace fixe, ce au apartinut cooperativei agricole
de productie desfiintate, precum si terenurile de sub acestea, ca si cele necesare utilizrii lor normale, plantatiile de vii si pomi si animalele devin
proprietatea membrilor asociatiilor de tip privat, cu personalitate juridic, dac se vor nfiinta.
(2) Drepturile fostilor cooperatori asupra bunurilor prevzute la alin. (1) se vor stabili n cot valoric, proportional cu suprafata de teren adus sau
preluat n orice mod n cooperativa agricol de productie si cu volumul muncii prestate. Membrii asociati vor constitui aceste drepturi ca aport n
natur la noua asociatie.
(3) Fostilor cooperatori care nu devin membri ai acestei asociatii li se vor stabili drepturi de creant proportional cu cota valoric ce li se cuvine din
patrimoniul cooperativei agricole de productie, dac nu au fost acoperite n alt modalitate. Plata creantelor se va face de ctre asociatie, n natur sau
n bani, potrivit hotrrii comisiei de lichidare.

(4) n cazul n care nu sau constituit asemenea asociatii, bunurile si animalele prevzute la alin. (1) se vor vinde prin licitatie public persoanelor
fizice sau juridice, urmnd ca din pretul realizat s se achite datoriile de orice fel ale fostei cooperative agricole de productie. Fac exceptie bovinele si
ovinele, precum si plantatiile de vii si pomi, care vor fi atribuite fostilor cooperatori.
(5) n termen de 9 luni de la desfiintarea cooperativei agricole de productie, se vor stabili drepturile bnesti ce revin fiecrui fost membru cooperator
de ctre comisia de lichidare constituit potrivit art. 27 alin. (6).
(6) Fostii membri cooperatori vor primi cota cuvenit din valorificarea prin licitatie a bunurilor comune, proportional cu suprafata de teren adus n
cooperativa agricol de productie, n echivalent arabil, si volumul valoric de munc efectuat.
(7) Bunurile prevzute la alin. (1), care nu se vnd n termen de un an de la data desfiintrii cooperativei agricole de productie, trec n proprietatea
privat a comunelor, oraselor si a municipiilor unde acestea sunt situate, fr nici o despgubire, si n administrarea primriilor.
(8) Demolarea constructiilor agrozootehnice, a atelierelor de ntretinere, a instalatiilor si a anexelor gospodresti si de industrie mic, care fac
obiectul alin. (1), este interzis. Prin exceptie, dac sunt degradate sau din orice alt motiv nu pot fi utilizate, ele pot fi desfiintate cu autorizatia
prefecturii, iar materialele vor fi valorificate de primrii, urmnd ca sumele rezultate s intre n activul operatiunilor de lichidare.
(9) Constructiile afectate unei utilizri sociale sau culturale trec fr plat, n regim de drept public, n proprietatea comunelor, oraselor sau a
municipiilor si n administrarea primriilor.
ART. 30
(1) Asociatiile intercooperatiste sau de stat si cooperatiste de orice profil se pot reorganiza n societti comerciale pe actiuni, n termen de 90 de zile
de la publicarea legii n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
(2) Terenurile si celelalte bunuri aduse de cooperativa agricol de productie n asociatie, precum si bunurile dobndite de aceasta devin proprietatea
societtii comerciale, iar cooperatorii si celelalte persoane ndrepttite asi reconstitui proprietatea asupra terenurilor ce apartin societtii, precum si
salariatii acesteia pot deveni actionari n conditiile legii.
(3) n cazul n care unii cooperatori sau alte persoane ndrepttite, prevzute la alin. (2), nu vor opta pentru a deveni actionari ai societtii comerciale,
li se va stabili dreptul de proprietate, conform prevederilor art. 14 si 15 din prezenta lege, din terenurile care nu au fost aduse de cooperativa agricol
de productie n asociatie.
(4) n localittile n care nu exist aceste posibilitti, se vor putea desfiinta unele ferme neeficiente ale asociatiei. Hotrrea n aceast privint se
adopt de ctre comisia judetean, la propunerea comisiilor comunale, orsenesti sau municipale, dup caz.
ART. 31
(1) Terenurile proprietatea statului aflate n exploatarea cooperativelor agricole de productie sunt la dispozitia comisiilor prevzute la art. 12, n
vederea atribuirii lor n proprietatea celor ndrepttiti, conform legii.
(2) Terenurile neatribuite, rmase la dispozitia comisiei, vor trece n domeniul privat al comunei, orasului sau al municipiului.
ART. 32
(1) Terenul atribuit conform art. 19 alin. (1), art. 21 si art. 43 nu poate fi nstrinat prin acte ntre vii timp de 10 ani, socotiti de la nceputul anului
urmtor celui n care sa fcut nscrierea propriettii, sub sanctiunea nulittii absolute a actului de nstrinare.
(2) Constatarea nulittii poate fi cerut n justitie de ctre primrie, prefectur, procuror, precum si de ctre oricare persoan interesat.
ART. 33
Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale pajisti si arabil care sau aflat n folosinta cooperativelor agricole de productie trec n proprietatea
privat a comunelor, oraselor sau, dup caz, a municipiilor si n administrarea primriilor, urmnd a fi folosite ca psuni comunale si pentru
producerea de furaje si seminte pentru culturi furajere.
ART. 34
Lucrrile de mbunttiri funciare care se afl pe terenurile primite, inclusiv zonele de protectie aferente, trec n proprietatea unittilor specializate de
exploatare a unor astfel de lucrri, n conditiile legii.

CAP. 3
Dispozitii privind terenurile proprietate de stat si unele prevederi speciale
ART. 35
(1) Terenurile proprietatea statului sunt acele suprafete intrate n patrimoniul su n conformitate cu prevederile legale existente pn la data de 1
ianuarie 1990 si nregistrate ca atare n sistemul de evident al cadastrului funciar general si n amenajamentele silvice.
(2) Terenurile proprietate de stat, administrate de institutele si statiunile de cercetri stiintifice, agricole si silvice, destinate cercetrii si producerii de
seminte si material sditor din categorii biologice superioare si a animalelor de ras, precum si din administrarea Institutului pentru Testarea si
nregistrarea Soiurilor de Plante de Cultur si a centrelor sale teritoriale apartin domeniului public si rmn n administrarea acestora. n termen de 90
de zile de la intrarea n vigoare a prezentei legi*), Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, va delimita suprafetele de teren
strict necesare cercetrii si producerii de seminte si material sditor din categorii biologice superioare si animalelor de ras si pe cele destinate
productiei, din administrarea institutelor si statiunilor de cercetare si productie agricol.
(3) Dispozitiile alin. (2) se aplic si terenurilor proprietate de stat folosite, la data prezentei legi, de unittile de nvtmnt cu profil agricol sau silvic
si care trec n administrarea acestora.
*) Legea nr. 169/1997 a intrat n vigoare la data de 4 noiembrie 1997.
ART. 36
(1) Terenurile aflate n proprietatea statului, situate n intravilanul localittilor si care sunt n administrarea primriilor, la data prezentei legi, trec n
proprietatea comunelor, oraselor sau a municipiilor, urmnd regimul juridic al terenurilor prevzute la art. 26.
(2) Terenurile proprietate de stat, situate n intravilanul localittilor, atribuite, potrivit legii, n folosint vesnic sau n folosint pe durata existentei
constructiei, n vederea construirii de locuinte proprietate personal sau cu ocazia cumprrii de la stat a unor asemenea locuinte, trec, la cererea
proprietarilor actuali ai locuintelor, n proprietatea acestora, integral sau, dup caz, proportional cu cota detinut din constructie.
(3) Terenurile atribuite n folosint pe durata existentei constructiilor dobnditorilor acestora, ca efect al prelurii terenurilor aferente constructiilor, n
conditiile dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului si localittilor urbane si rurale, trec n proprietatea
actualilor titulari ai dreptului de folosint a terenului, proprietari ai locuintelor.
(4) Dispozitiile art. 23 rmn aplicabile.
(5) Terenurile fr constructii, neafectate de lucrri de investitii aprobate, potrivit legii, din intravilanul localittilor, aflate n administrarea consiliilor
locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozitiilor Decretului nr. 712/1966 si a altor acte normative speciale, se restituie fostilor
proprietari sau mostenitorilor acestora, dup caz, la cerere.
(6) Atribuirea n proprietate a terenurilor prevzute de alin. (2)(5) se va face, prin ordinul prefectului, la propunerea primriilor, fcut pe baza
verificrii situatiei juridice a terenurilor.
ART. 37
(1) Persoanele ale cror terenuri agricole au fost trecute n proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele dect cele de expropriere, si care se
afl n administrarea unittilor agricole de stat devin, la cerere, actionari la societtile comerciale nfiintate, n baza Legii nr. 15/1990, din actualele
unitti agricole de stat. De aceleasi prevederi beneficiaz si mostenitorii acestor persoane.
(2) Cererea se depune, n termen de 30 de zile de la intrarea n vigoare a prezentei legi, la primria n a crei raz teritorial este situat terenul.
(3) Numrul de actiuni primite va fi proportional cu suprafata de teren n echivalent arabil, trecut n patrimoniul statului, fr a putea depsi ns

valoarea a 10 ha teren de familie, n echivalent arabil.

(4) Nu beneficiaz de dispozitiile acestui articol persoanele ale cror terenuri au fost confiscate ca efect al unor condamnri penale, cu exceptia
persoanelor precizate n Decretullege nr. 118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de
dictatura instaurat cu ncepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate n strintate ori constituite n prizonieri, cu modificrile ulterioare.
ART. 38
(1) Persoanele fizice crora i sa stabilit calitatea de actionar n temeiul art. 37, persoanele crora li sau stabilit drepturi la institutele si statiunile de
cercetare agricole si la regiile autonome cu profil agricol, potrivit Legii nr. 46/1992, precum si persoanele care au calitatea de locatori, potrivit art. 25
din Legeaarendrii nr. 16/1994, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate si pentru diferenta de peste 10 ha de familie, pn la limita suprafetei
prevzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, indiferent dac reconstituirea urmeaz s se fac n mai multe localitti sau de la autori diferiti, n
termenul, cu procedura si n conditiile prevzute la art. 9 din prezenta lege.
(2) Persoanele prevzute la alin. (1), crora li sa stabilit dreptul n actiuni, n limita suprafetei de pn la 10 ha n echivalent arabil, pot face cerere, n
cazul n care prin aplicarea coeficientului de echivalare, prevzut n regulamentul aprobat de Hotrrea Guvernului nr. 131/1991, suprafata de teren
putea depsi, ca echivalent, 10 ha teren arabil, n termenul, cu procedura si n conditiile prevzute la art. 9 alin. (3) (9).
ART. 39
Persoanele fizice ale cror terenuri agricole au fost trecute n proprietatea statului prin efectul Decretului nr. 83/1949, precum si al oricror alte acte
normative de expropriere, sau mostenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de teren trecut n proprietatea
statului, pn la limita suprafetei prevzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, indiferent dac reconstituirea urmeaz a se face n mai
multe localitti sau de la autori diferiti, n termenul, cu procedura si n conditiile prevzute la art. 9.
ART. 40
(1) Dup expirarea termenului de 90 de zile, n cazurile prevzute la art. 38 si 39, primarul va ntocmi situatia privind terenurile agricole solicitate de
categoriile de persoane prevzute si balanta fondului funciar pe localitate si pe fiecare societate comercial si institut sau statiune de cercetare si
productie agricol ori regie autonom cu profil agricol, din raza teritorial a localittii.
(2) Dispozitiile art. 9 alin. (9) rmn aplicabile.
ART. 41
(1) Terenurile agricole fr constructii, instalatii, amenajri de interes public, intrate n proprietatea statului si aflate n administrarea primriilor la
data prezentei legi, se vor restitui fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, fr a se putea depsi suprafata de 10 ha de familie, n echivalent
arabil.
(2) Restituirea terenurilor se face, la cerere, n conditiile art. 11, prin ordinul prefectului, la propunerea primriei.
(3) Prevederile art. 37 alin. (4) se aplic n mod corespunztor.
ART. 42
(1) n localittile cu deficit de teren, n care terenurile fostilor proprietari se afl n proprietatea statului si acestia nu opteaz pentru actiuni n
conditiile art. 37 si nu li se pot atribui lor sau mostenitorilor suprafata minim prevzut de prezenta lege, comisiile judetene vor hotr atribuirea
unei suprafete de 5.000 mp de familie, n echivalent arabil, la cerere, din terenurile proprietatea statului.
(2) Pentru diferenta de teren pn la care sunt ndrepttiti fostii proprietari sau mostenitorii lor, potrivit prezentei legi, se aplic corespunztor
prevederile art. 37.
(3) Nu pot fi atribuite suprafetele de teren pe care sau efectuat investitii, altele dect mbunttiri funciare.
(4) Plantatiile de vii sau pomi pot fi afectate n astfel de cazuri numai n situatia n care nu exist terenuri din alt categorie de folosint, pentru a fi
atribuite n proprietate.
ART. 43
(1) n zona montan defavorizat de factori naturali cum sunt: clima, altitudinea, panta, izolarea se poate atribui n proprietate, la cerere, o suprafat
de teren de pan la 10 ha n echivalent arabil familiilor tinere de trani care provin din mediul agricol montan, au priceperea necesar si se oblig n
scris ssi creeze gospodrii, s se ocupe de cresterea animalelor si s exploateze rational pmntul n acest scop.
(2) Terenurile prevzute la alineatul precedent se atribuie din domeniul privat al comunei, orasului sau al municipiului, dup caz.
(3) Atribuirea n proprietate a terenurilor se face prin ordinul prefectului la propunerea primriilor.
ART. 44
(1) Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale, transmise unittilor de stat si care, n prezent, sunt folosite ca psuni, fnete si arabil, vor fi
restituite n proprietatea comunelor, oraselor si a municipiilor, dup caz, si n administrarea primriilor, pentru a fi folosite ca psuni comunale si
pentru producerea de furaje sau seminte de culturi furajere. Fac exceptie suprafetele ocupate cu vii, pomi, seminceri furajeri, helesteie, lacuri sau cele
destinate producerii de legume, fructe ori alt materie prim pentru fabricile de conserve, orezrii si cmpuri experimentale, destinate cercetrii
agricole, ce vor fi compensate n suprafat egal cu teren de aceeasi calitate de ctre societtile comerciale pe actiuni, n termen de 6 luni de la data
intrrii n vigoare a prezentei legi*).
(2) Nerespectarea dispozitiilor alineatului precedent duce la trecerea de drept n proprietatea comunelor, oraselor sau a municipiilor, dup caz, a
acestor terenuri.
ART. 45
(1) Persoanele fizice sau, dup caz, mostenitorii acestora, ale cror terenuri cu vegetatie forestier, pduri, zvoaie, tufrisuri, psuni si fnete
mpdurite au trecut n proprietatea statului prin efectul unor acte normative speciale, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate si pentru
diferenta de peste 1 ha, dar nu mai mult de 30 ha, de familie.
(2) Dac pe suprafetele de teren ce urmeaz a fi atribuite n conditiile alineatului precedent se afl constructii sau amenajri forestiere, ori sunt n curs
de executie sau n faz de proiectare, sau terenurile sunt defrisate, se vor atribui alte suprafete de teren, cu respectarea acelorasi conditii, n imediata
apropiere.
(3) Persoanele prevzute la alin. (1) vor formula cererile n termenul, cu procedura si n conditiile prevzute la art. 9 alin. (3) (9).
(4) Terenurile prevzute la alin. (1), precum si la art. 46 si 47 vor fi gospodrite si exploatate n regim silvic, potrivit legii. Regimul silvic pentru
pdurile proprietate privat se va elabora si se va aproba n termen de 3 luni de la intrarea n vigoare a prezentei legi*), prin grija Ministerului Apelor,
Pdurilor si Protectiei Mediului. Punerea n posesie a pdurilor, zvoaielor, tufrisurilor, a psunilor si fnetelor mpdurite se va face numai dup
stabilirea regimului silvic al acestora.
*) Legea nr. 169/1997 a intrat n vigoare la data de 4 noiembrie 1997.
ART. 46
(1) Fostii composesori sau, dup caz, mostenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate privat asupra terenurilor prevzute la art.
45, pe baza actelor care le atest aceast calitate si n limitele suprafetelor prevzute n acele acte.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplic si n cazul terenurilor exploatate n devlmsie de ctre fostii mosneni sau rzesi, n cadrul obstilor nedivizate.
(3) Dispozitiile art. 45 alin. (2) rmn aplicabile.
(4) n cazurile n care terenurile care au apartinut composesoratelor si obstilor sunt situate pe raza teritorial a mai multor localitti, cererea se face la
fiecare dintre ele, pentru suprafata situat pe raza acestora.
(5) Persoanele prevzute la alin. (1) vor formula cererile n termenul, cu procedura si n conditiile prevzute la art. 9 alin. (3) (9).
ART. 47

(1) Consiliile parohiale sau organele reprezentative ale schiturilor si mnstirilor, precum si ale institutiilor de nvtmnt, pot cere restituirea
terenurilor cu vegetatie forestier, pduri, zvoaie, tufrisuri, fnete si psuni mpdurite, care leau apartinut n proprietate, n limita suprafetelor pe
care leau avut n proprietate, dar nu mai mult de 30 ha, indiferent dac sunt situate pe raza mai multor localitti.
(2) Cererile mpreun cu actele doveditoare de proprietate se fac n termenul, cu procedura si n conditiile prevzute la art. 9 alin. (3) (9).
(3) Consiliile locale ale comunelor, oraselor si municipiilor pot cere restituirea n proprietate privat a terenurilor cu vegetatie forestier, pduri,
zvoaie, tufrisuri, fnete si psuni mpdurite, n baza actelor care le atest aceast calitate, cu procedura si n conditiile prevzute la art. 9 alin. (3)
(9).
(4) Dispozitiile art. 45 alin. (2) rmn aplicabile.
ART. 48
Cettenii romni cu domiciliul n strintate, precum si fostii cetteni romni care siau redobndit cettenia romn, indiferent dac siau stabilit sau
nu domiciliul n tar, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafetele de terenuri agricole sau terenuri cu destinatie
forestier, prevzute la art. 45, care leau apartinut n proprietate, dar numai pn la limita prevzut la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie,
pentru terenurile agricole, si nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinatie forestier, n termenul, cu procedura si n conditiile
prevzute la art. 9 alin. (3) (9).
ART. 49
(1) Persoanele crora li sau constituit drepturi de proprietate asupra terenurilor agricole sunt obligate s respecte ntocmai conditiile prevzute la art.
19, 21 si 43, n legtur cu stabilirea domiciliului si ntemeierea de noi gospodrii.
(2) Nerespectarea acestor conditii atrage pierderea dreptului de proprietate asupra terenului si a constructiilor de orice fel realizate pe acesta. Pentru
teren nu se vor acord despgubiri, iar pentru constructii, proprietarul va primi o despgubire egal cu valoarea real a acestora.
(3) Organul mputernicit s constate situatiile prevzute la alin. (2) este prefectul, care, prin ordin, atest pierderea dreptului de proprietate si trecerea
acestuia, dup caz, n proprietatea privat a comunei, a orasului sau a municipiului n a crui raz teritorial este situat terenul.
ART. 50
Delimitarea teritorial a noilor proprietti, rezultate din aplicarea prezentei legi, porneste de la actuala organizare a teritoriului si se face pe baza unor
proiecte de parcelare ntocmite de ctre organele de specialitate.

CAP. 4
Dispozitii procedurale
ART. 51
Comisia judetean este competent s solutioneze contestatiile si s valideze ori s invalideze msurile stabilite de comisiile locale.
ART. 52
(1) n sensul prezentei legi, comisia local este autoritate public cu activitate administrativ, iar comisia judetean este autoritate public cu
autoritate administrativjurisdictional.
(2) Comisia judetean si cea local au, n limitele competentei lor si prin derogare de la dispozitiile Codului de procedur civil, calitate procesual
pasiv si, cnd este cazul, activ, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat conventional, de ctre unul dintre
membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.
ART. 53
(1) Hotrrile comisiei judetene asupra contestatiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privat asupra
terenului, conform dispozitiilor cuprinse n cap. II, si cele asupra msurilor stabilite de comisiile locale se comunic celor interesati prin scrisoare
recomandat cu confirmare de primire.
(2) mpotriva hotrrii comisiei judetene se poate face plngere la judectoria n a crei raz teritorial este situat terenul, n termen de 30 de zile de
la comunicare.
ART. 54
(1) Dispozitiile art. 53 alin. (1) se aplic si n cazul n care plngerea este ndreptat mpotriva ordinului prefectului sau oricrui act administrativ al
unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, n conditiile prevzute n cap. III.
(2) Dispozitiile art. 53 alin. (2) rmn aplicabile.
ART. 55
(1) Poate face obiectul plngerii modificarea sau anularea propriei hotrri de ctre comisie.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplic si n cazul n care comisia judetean a emis, dup ncheierea procedurii de definitivare a activittii sale, acte
administrative contrare propriei hotrri, dispozitiile art. 53 alin. (2) rmnnd aplicabile.
ART. 56
Plngerea prevzut la art. 53 poate fi ndreptat si mpotriva msurilor de punere n aplicare a art. 37, cu privire la stabilirea dreptului de a primi
actiuni n unittile agricole de stat, reorganizate n societti comerciale conform Legii nr. 15/1990, dispozitiile art. 53 alin. (2) rmnnd aplicabile.
ART. 57
Plngerea formulat potrivit art. 53 56 suspend executarea.
ART. 58
Instanta solutioneaz cauza potrivit regulilor prevzute n Codul de procedur civil si n Legea nr. 92/1992*) pentru organizarea judectoreasc. Pe
baza hotrrii judectoresti definitive, comisia judetean, care a emis titlul de proprietate, l va modifica, l va nlocui sau l va desfiinta.
*) Legea nr. 92/1992 a fost republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997.
ART. 59
Sentinta civil pronuntat de instanta mentionat la art. 58 este supus cilor de atac prevzute n Codul de procedur civil, cu respectarea
dispozitiilor legale n materie.
ART. 60
Tertii care au fost vtmati n drepturile lor prin hotrrea comisiei judetene sau prin ordinul prefectului ori n alt mod, prin acte administrative
prealabile ordinului, cum este cazul propunerilor primarului, si care nu aveau interes de a se adresa acestor organe, avnd deja un titlu de proprietate
privat asupra terenului, ori li se recunoscuse un asemenea drept, potrivit legii, nu pot folosi dect calea actiunilor de drept comun, petitorii sau, dup
caz, posesorii, n special revendicarea, si nu procedura prevzut n acest capitol.
ART. 61
Dispozitiile art. 60 se aplic si n cazul nclcrii dreptului de proprietate public sau privat al statului ori, dup caz, al unittilor
administrativteritoriale.
ART. 62
Persoanelor prevzute la art. 60 si art. 61 nu le sunt opozabile hotrrile date de comisiile judetene.
ART. 63
n toate cazurile n care legea prevede nulitatea unor operatiuni sau acte juridice, litigiul se judec potrivit dreptului comun si nu conform procedurii
speciale prevzute n prezentul capitol.
ART. 64
(1) n cazul n care comisia local refuz nmnarea titlului de proprietate emis de comisia judetean sau punerea efectiv n posesie, persoana

nemultumit poate face plngere la instanta n a crei raz teritorial este situat terenul.
(2) Dac instanta admite plngerea, primarul va fi obligat s execute de ndat nmnarea titlului de proprietate sau, dup caz, punerea efectiv n
posesie, sub sanctiunea condamnrii la daune cominatorii pentru fiecare zi de ntrziere, anume stabilite de instant.
(3) Dispozitiile art. 53 alin. (2) se aplic n mod corespunztor.
ART. 65
Litigiile n curs se vor judeca n continuare de ctre instantele sesizate, indiferent de faza procesual n care se afl, potrivit regulilor procedurale
aplicabile la data sesizrii, tinnd ns seama, cnd este cazul, si de dispozitiile prezentei legi.

CAP. 5
Circulatia juridic a terenurilor
ART. 66
Terenurile proprietate privat, indiferent de titularul lor, sunt si rmn n circuitul civil. Ele pot fi dobndite si nstrinate prin oricare dintre modurile
stabilite de legislatia civil, cu respectarea dispozitiilor din prezenta lege.
ART. 67
(1) Terenurile situate n intravilan si extravilan pot fi nstrinate, indiferent de ntinderea suprafetei, prin acte juridice ntre vii, ncheiate n form
autentic.
(2) n toate cazurile de dobndire, prin acte juridice ntre vii, proprietatea dobnditorului nu poate depsi 100 ha teren agricol n echivalent arabil, de
familie, sub sanctiunea nulittii absolute a actului de nstrinare.
ART. 68
(1) Persoanele fizice care nu au cettenie romn si domiciliul n Romnia, precum si persoanele juridice care nu au nationalitate romn si sediul n
Romnia, nu pot dobndi n proprietate terenuri de orice fel prin acte ntre vii.
(2) Persoanele prevzute la alin. (1), care dobndesc n proprietate terenuri prin mostenire, sunt obligate s le nstrineze n termen de 1 an de la data
dobndirii, sub sanctiunea trecerii n mod gratuit a acestora n proprietatea statului si n administrarea Agentiei pentru Dezvoltare si Amenajare
Rural.
(3) Persoanele prevzute la alin. (1 ), care au dobndit n proprietate terenuri nainte de data intrrii n vigoare a prezentei legi, sunt obligate s le
nstrineze n termen de 1 an de la aceast dat, sub sanctiunea trecerii n mod gratuit a terenurilor n proprietatea statului si n administrarea Agentiei
pentru Dezvoltare si Amenajare Rural.
ART. 69
(1) nstrinarea de terenuri agricole n extravilan, prin vnzare, se poate face prin exercitarea dreptului de preemptiune.
(2) Dreptul de preemptiune la nstrinare a oricror terenuri agricole din extravilan revine coproprietarilor, dac este cazul, si apoi proprietarilor
vecini si se exercit prin Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rural.
(3) Proprietarul terenului care urmeaz s fie vndut este obligat s ncunostinteze Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rural, iar aceasta va
comunica n scris persoanelor prevzute la alin. (2) despre intentie, n termen de 15 zile de la data cnd a fost ncunostintat.
(4) Titularii dreptului de preemptiune sunt obligati s se pronunte asupra exercitrii acestuia n termen de 30 de zile de la data primirii comunicrii.
(5) Dup mplinirea acestui termen, dreptul de preemptiune pentru coproprietari sau proprietarii vecini se consider stins.
(6) Dreptul de preemptiune la nstrinarea terenului revine statului prin Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rural, care este obligat s se
pronunte nluntrul termenului prevzut la alin. (4).
(7) Dac agentia nu se pronunt n acest termen, terenul se vinde n mod liber.
ART. 70
Actul de nstrinare ncheiat cu nclcarea dreptului de preemptiune prevzut la art. 69 este anulabil.
ART. 71
Terenurile agricole din extravilan nu pot face obiectul unei executri silite sau voluntare dect n cazurile prevzute de lege.
ART. 72
(1) Schimbul de terenuri dintre persoane fizice se face prin acordul acestora, prin act autentic, dispozitiile art. 67 fiind aplicabile.
(2) Schimbul de terenuri dintre persoane juridice care au n administrare terenuri asupra crora statul are majoritatea actiunilor sau dintre acestea si
persoanele fizice se face numai cu avizul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei sau al Ministerului Apelor, Pdurilor si Protectiei Mediului, dup
caz.
(3) Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobndeste situatia juridic a terenului pe care l nlocuieste, cu respectarea drepturilor reale.
ART. 73
Punerea n posesie a noilor detintori potrivit art. 72 alin. (2) se face de ctre delegatul Oficiului de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol
judetean, n prezenta prtilor interesate, opernduse n documentele cadastrale si n registrul agricol modificrile survenite.

CAP. 6
Folosirea terenului pentru productia agricol si silvic
ART. 74
Toti detintorii de terenuri agricole sunt obligati s asigure cultivarea acestora si protectia solului.
ART. 75
(1) Proprietarii de terenuri care nu si ndeplinesc obligatiile prevzute la art. 74 vor fi somati n scris de ctre primriile comunale, orsenesti sau
municipale, dup caz, s execute aceste obligatii.
(2) Persoanele care nu dau curs somatiei si nu execut obligatiile n termenul stabilit de primar, din motive imputabile lor, vor fi sanctionate, anual,
cu plata unei sume de la 50.000 lei la 100.000 lei/ha, n raport cu categoria de folosint a terenului.
(3) Obligarea la plata sumei se face prin dispozitia*) motivat a primarului si sumele se fac venit la bugetul local.
*) Potrivit art. 48 alin. (1) din Legea nr. 69/1991, republicat, primarul emite dispozitii.
ART. 76**)
(1) Toti detintori de terenuri atribuite n folosint n conditiile prezentei legi, care nu si ndeplinesc obligatiile prevzute la art. 74, vor fi somati n
conditiile art. 75 alin. (1).
(2) Cei care nu dau curs somatiei pierd dreptul de folosint asupra terenului la sfrsitul anului n curs.
**) Prevederile alin. (3) al art. 76 au fost abrogate implicit prin prevederile alin. (2) ale aceluiasi articol.
ART. 77
Schimbarea categoriei de folosint a terenurilor arabile ale persoanelor juridice, n alte categorii de folosint agricol, se poate face cu avizul
organelor agricole de specialitate judetene, numai n urmtoarele cazuri:
a) terenurile arabile situate n zonele de deal, ce constituie enclave din masivele de vii si livezi, din podgoriile si bazinele pomicole consacrate,
stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, pot fi transformate n plantatii viticole si pomicole;
b) terenurile arabile din zonele de ses, necesare completrii masivelor viticole destinate pentru struguri de mas si stafide si bazinele pomicole
destinate culturii piersicului si caisului, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, pot fi transformate n
plantatii viticole si pomicole;
c) terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate si transformate n plantatii viticole si pomicole;

d) terenurile nregistrate la arabil, situate n zonele de deal si munte pe pante nemecanizabile, afectate de eroziune de suprafat si adncime, de
alunecri active sau semistabilizate, care nu mai pot fi ameliorate si mentinute la aceast folosint, se pot amenaja si transforma n psuni si fnete;
e) terenurile arabile situate an albiile rurilor si a Dunrii, care nu pot fi folosite rentabil pentru alte destinatii agricole, pot fi amenajate n bazine
piscicole.
ART. 78
(1) Schimbarea categoriei de folosint a terenurilor arabile, altele dect cele prevzute la art. 77, psuni, fnete, vii si livezi, detinute de persoane
juridice n care statul detine majoritatea actiunilor, se va aproba de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.
(2) Persoanele fizice care au schimbat categoria de folosint a terenurilor agricole pe care le detin n proprietate sunt obligate s comunice, n termen
de 30 de zile de la data la care a avut loc aceast operatiune, modificarea intervenit oficiului de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol,
judetean sau al municipiului Bucuresti, care are obligatia s o nregistreze.
(3) Schimbarea categoriei de folosint silvic pduri, rchitrii, culturi de arbusti, detinute de persoane juridice se aprob de Ministerul Apelor,
Pdurilor si Protectiei Mediului.
(4) Schimbarea folosintei terenurilor agricole ce constituie zone de protectie a monumentelor se face cu acordul Comisiei nationale a monumentelor,
ansamblurilor si siturilor istorice.
ART. 79
(1) Protectia si ameliorarea solului se realizeaz prin lucrri de prevenire si de combatere a proceselor de degradare si poluare a solului provocate de
fenomene naturale sau cauzate de activitti economice si sociale.
(2) Lucrrile necesare pentru protectia si ameliorarea solului se stabilesc pe baz de studii si proiecte, ntocmite la cerere de organele de cercetare si
proiectare de specialitate, n corelare cu cele de amenajare si organizare a teritoriului, si se execut de ctre detintorii terenurilor sau prin grija
acestora, de ctre unitti specializate n executia unor asemenea lucrri.
(3) Statul sprijin realizarea lucrrilor de protectie si ameliorare a solului, suportnd partial sau total cheltuielile n limita alocatiei bugetare aprobate,
pe baza notelor de fundamentare elaborate de unittile de cercetare si proiectare, nsusite de organele agricole de specialitate judetene si aprobate de
ctre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.
ART. 80
Pentru realizarea coordonat a lucrrilor de interes comun, potrivit cu nevoile agriculturii, silviculturii, gospodririi apelor, cilor de comunicatie,
asezrilor omenesti sau altor obiective economice si sociale, documentatiile tehnicoeconomice si ecologice se vor elabora n comun de prtile
interesate. Prin documentatii se vor stabili contributia prtilor interesate si ordinea de executie a lucrrilor.
ART. 81
Lucrrile de regularizare a scurgerii apelor pe versanti si de corectare a torentilor, care servesc la aprarea si conservarea lucrrilor de irigatii,
ndiguiri, desecri, a lacurilor de acumulare ori a altor lucrri hidrotehnice, ci de comunicatii, obiective economice si sociale, se vor executa
concomitent cu lucrrile de baz.
ART. 82
(1) Terenurile care prin degradare si poluare siau pierdut, total sau partial, capacitatea de productie pentru culturi agricole sau silvice vor fi constituite
n perimetre de ameliorare.
(2) Grupele de terenuri care intr n perimetrele de ameliorare se stabilesc de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si de Ministerul Apelor, Pdurilor
si Protectiei Mediului, la propunerile ce au la baz situatiile naintate de comune, orase si municipii.
(3) Delimitarea perimetrelor de ameliorare se face de ctre o comisie de specialisti, al crei regulament de organizare si functionare se aprob de
Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si de Ministerul Apelor, Pdurilor si Protectiei Mediului.
(4) Documentatiile ntocmite se avizeaz de organele judetene agricole si silvice si de protectia mediului si se nainteaz la Ministerul Agriculturii si
Alimentatiei care, mpreun cu ministerele si departamentele interesate, vor stabili programele de proiectare, finantare si executie.
ART. 83
(1) Detintorii sunt obligati s pun la dispozitie terenurile din perimetrul de ameliorare n vederea aplicrii msurilor si lucrrilor prevzute n
proiectul de ameliorare, pstrnd dreptul de proprietate.
(2) Includerea de ctre primrie a unui anumit teren n categoria mentionat la alin. (1) se poate face cu acordul proprietarului. Dac proprietarul nu
este de acord, primria face propuneri motivate prefecturii, care va decide.
(3) Dac prefectul decide includerea terenului prevzut la alin. (2) n perimetrul de ameliorare, consiliul local este obligat si atribuie n folosint,
titularului terenului n cauz, o suprafat de teren corespunztoare, pe toat durata realizrii lucrrilor de ameliorare.
(4) n cazul n care statul nu dispune n localitatea respectiv de un alt teren asemntor pentru rezolvarea situatiei mentionate la alin. (1), iar
proprietarul nu este de acord s primeasc un alt teren la distant mai mare, se va aplica procedura de expropriere pentru cauz de utilitate public,
prevzut de Legea nr. 33/1994.
ART. 84
n interesul lucrrilor de corectare a torentilor si de gospodrire a apelor, statul poate face schimburi echivalente de terenuri cu proprietarii din
perimetru, cnd pe terenul acestora urmeaz a se executa lucrri de amenajare cu caracter permanent. Schimbul se face numai cu acordul
proprietarilor, prin act autentic, nregistrat n documentele de cadastru funciar.
ART. 85
Terenurile degradate si poluate, incluse n perimetrul de ameliorare, sunt scutite de taxe si impozite ctre stat, judet sau comun, pe timpul ct
dureaz ameliorarea lor.
ART. 86
(1) Executia n teren a lucrrilor de amenajare si punere n valoare a terenurilor degradate din perimetrele de ameliorare se face de unitti
specializate, n functie de specificul lucrrilor.
(2) Lucrrile ce se execut pentru consolidarea terenului, ca: terasri, modelri, nivelri, fixri de soluri, nierbri, mpduriri, corectri de torenti si
mprejmuiri, drumuri, poduri, podete, cu caracter permanent, se realizeaz pe cheltuiala statului, conform proiectului de ameliorare.
ART. 87
(1) Detintorilor de terenuri degradate, chiar dac nu sunt cuprinse ntrun perimetru de ameliorare, care, n mod individual sau asociati, vor s fac
din proprie initiativ nierbri, mpduriri, corectare a reactiei solului sau alte lucrri de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la dispozitie
gratuit materialul necesar smnt de ierburi, puieti, amendamente si asistent tehnic la executarea lucrrilor.
(2) Detintorii care au primit materiale pentru nierbri, mpduriri si amendri si nu leau ntrebuintat n vederea scopului pentru care leau cerut sunt
obligati s plteasc valoarea lor.
ART. 88
(1) Fondurile necesare pentru cercetarea, proiectarea si executarea lucrrilor prevzute n proiectele de amenajare, ameliorare si punere n valoare a
terenurilor degradate si poluate, cuprinse n perimetru, se asigur, n functie de specificul lucrrilor, de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei
mpreun cu Ministerul Apelor, Pdurilor si Protectiei Mediului si cu alte ministere interesate, din Fondul de ameliorare a fondului funciar si prin
alocatiile bugetare.
(2) Fondurile necesare pot fi sporite prin participarea comunelor, oraselor, municipiilor si a judetelor, prin contributia n munc sau n bani a tuturor
celor interesati la aceste lucrri, detintorii terenurilor, locuitorii care trag foloase directe sau indirecte de pe urma acestor ameliorri si institutiile,

societtile comerciale sau regiile autonome ale cror lucrri de art, drumuri, poduri, ci ferate, constructii si altele asemenea beneficiaz de
avantajele lucrrilor de amenajare si ameliorare a terenurilor.
(3) n cazul n care se constat c anumite suprafete au fost scoase din productia agricol sau silvic prin degradare sau poluare a solului, datorit
faptei culpabile a unor persoane fizice sau juridice, proprietarii, primria sau organul agricol ori silvic pot cere suportarea de ctre cel vinovat a
cheltuielilor necesitate de lucrrile de refacere si de ameliorare a solului.
ART. 89
Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Apelor, Pdurilor si Protectiei Mediului mpreun cu Academia de tiinte Agricole si Silvice
"Gheorghe Ionescuisesti", vor lua msuri pentru dezvoltarea sistemului national de supraveghere, evaluare, prognoz si avertizare cu privire la starea
calittii solurilor agricole si silvice, pe baza unui sistem informational, cu asigurarea de bnci de date, la nivelul trii si al judetului, si vor propune
msurile necesare pentru protectia si ameliorarea terenurilor, n scopul mentinerii si cresterii capacittii de productie.

CAP. 7
Folosirea temporar sau definitiv a terenurilor n alte scopuri dect productia agricol si silvic
ART. 90
Folosirea temporar sau definitiv a unor terenuri agricole si silvice n alte scopuri dect productia agricol si silvic se face numai n conditiile
prevzute de prezenta lege.
ART. 91
(1) Amplasarea noilor constructii de orice fel se face n intravilanul localittilor.
(2) Prin exceptie, unele constructii, care, prin natura lor, pot genera efecte poluante factorilor de mediu, pot fi amplasate n extravilan. n acest caz,
amplasamentele se vor stabili pe baz de studii ecologice de impact, prealabile, avizate de organele de specialitate, privind protectia mediului
nconjurtor.
(3) De asemenea, fac exceptie constructiile care, prin natura lor, nu se pot amplasa n intravilan, precum si adposturile pentru animale.
ART. 92
(1) Amplasarea constructiilor de orice fel pe terenuri agricole din extravilan de clasa I si a IIa de calitate, pe cele amenajate cu lucrri de mbunttiri
funciare, precum si pe cele plantate cu vii si livezi, parcuri nationale, rezervatii, monumente, ansambluri arheologice si istorice este interzis.
(2) Se excepteaz de la prevederile alineatului precedent constructiile care servesc activittile agricole, cu destinatie militar, cile ferate, soselele de
important deosebit, liniile electrice de nalt tensiune, forarea si echiparea sondelor, lucrrile aferente exploatrii titeiului si gazului, conductele
magistrale de transport gaze sau petrol, lucrrile de gospodrire a apelor si realizarea de surse de ap.
(3) Scoaterea definitiv din circuitul agricol a terenurilor agricole din extravilan, de clasa I si a IIa de calitate, a celor amenajate cu lucrri de
mbunttiri funciare, precum si a celor plantate cu vii si livezi, prin extinderea intravilanului localittilor, se face la propunerea consiliilor locale,
prin hotrre a Guvernului si cu avizul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
(4) Scoaterea definitiv din circuitul agricol si silvic a terenurilor situate n extravilanul localittilor se face cu plata, de ctre persoanele fizice sau
juridice solicitante, a taxelor prevzute n anexele nr. 1 si 2 la prezenta lege. Din aceste taxe se constituie Fondul de ameliorare a fondului funciar,
aflat la dispozitia Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si, respectiv, a Ministerului Apelor, Pdurilor si Protectiei Mediului.
(5) Dispozitiile alin. (4) se aplic si n cazul terenurilor agricole care au fost trecute, potrivit legii, n intravilanul localittii, n vederea realizrii
constructiilor de orice fel.
(6) Pentru terenurile scoase definitiv din circuitul agricol si silvic pentru constructii care deservesc activittile agricole si silvice, lucrrile de
mbunttiri funciare, regularizarea cursurilor de ap, realizarea de surse de ap potabil si obiective meteorologice nu se datoreaz taxele prevzute
la alin. 4.
(7) De asemenea, se excepteaz de la plata taxelor prevzute la alin. (4) perimetrele agricole din satele sau ctunele demolate, aflate n curs de
reconstructie.
ART. 93
(1) Pentru scoaterea temporar a terenurilor din productia agricol si silvic, titularul aprobrii este obligat s depun o garantie n bani egal cu taxa
prevzut pentru scoaterea definitiv a terenurilor din circuitul agricol sau silvic, ntrun cont special al Fondului de ameliorare a fondului funciar.
(2) Pentru taxa prevzut la art. 92 alin. (4) si pentru garantia prevzut la alin. (1), depuse n Fondul de ameliorare a fondului funciar, se primeste de
ctre titular o dobnd aplicat de societatea bancar pentru perioada de depozit.
(3) Dup ndeplinirea obligatiilor prevzute cu privire la redarea terenurilor, la confirmarea organelor judetene agricole sau silvice si a proprietarului
terenului, titularul va primi garantia depus si dobnda bancar.
(4) n cazul n care titularul aprobrii nu execut lucrrile de calitate si la termenele prevzute n actele aprobatoare, organul agricol sau silvic de
specialitate, n baza constatrii situatiei de fapt, dispune s execute lucrrile de redare cu cheltuieli din garantia depus.
(5) Dac titularul aprobrii nu execut lucrrile ntrun nou termen si la calitatea stabilit de organul agricol sau silvic, ntreaga garantie rmne n
Fondul de ameliorare a fondului funciar.
ART. 94
Folosirea definitiv sau temporar a terenurilor agricole n alte scopuri dect productia agricol se aprob dup cum urmeaz:
a) de organele agricole judetene, prin oficiul de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol judetean sau al municipiului Bucuresti, pentru
terenurile agricole de pn la 1 ha. Aprobarea pentru orice extindere a acestei suprafete de teren se d de ctre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei;
b) de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, pentru terenurile agricole n suprafat de pn la 100 ha;
c) de Guvern, pentru terenurile agricole a cror suprafat depseste 100 ha.
ART. 95
Folosirea definitiv sau folosirea temporar a terenurilor forestiere n alte scopuri dect silvice se aprob de organul silvic judetean, pn la 1 ha, de
Ministerul Apelor, Pdurilor si Protectiei Mediului, pentru terenurile n suprafat de pn la 100 ha, si de Guvern, pentru cele ce depsesc aceast
suprafat.
ART. 96
(1) Aprobarea prevzut la art. 94 si 95 este conditionat de acordul prealabil al detintorilor de terenuri. De asemenea, pentru obtinerea aprobrii
prevzute la art. 94 lit. b) si c) si art. 95 este necesar avizul organelor agricole sau silvice judetene si al municipiului Bucuresti, dup caz.
(2) Refuzul nejustificat al detintorului terenului de asi da acordul prevzut la alin. (1) va putea fi solutionat de instanta de judecat, hotrrea
acesteia nlocuind consimtmntul celui n cauz.
ART. 97
La aprobare de ctre Guvern se va prezenta n mod obligatoriu si avizul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, pentru terenurile agricole si al
Ministerului Apelor, Pdurilor si Protectiei Mediului, pentru terenurile forestiere si cu ape si, dac este cazul, al Ministerului Culturii, pentru ocrotirea
monumentelor.
ART. 98
Intravilanul localittilor este cel existent la data de 1 ianuarie 1990, evidentiat n cadastrul funciar; el poate fi modificat numai n conditiile legii.
ART. 99
Terenurile din albiile abandonate ale cursurilor de ap, devenite disponibile n urma lucrrilor de regularizare, vor fi amenajate pentru productia
agricol, piscicol sau, dup caz, silvic, o dat cu lucrrile de baz executate de titularii acestora.

ART. 100
(1) Titularii obiectivelor de investitii sau de productii amplasate pe terenuri agricole si forestiere sunt obligati s ia msuri prealabile executrii
constructiei obiectivelor, de decopertare a stratului de sol fertil de pe suprafetele amplasamentelor aprobate, pe care sl depoziteze si sl niveleze pe
terenuri neproductive sau slab productive, indicate de organele agricole sau silvice, n vederea punerii n valoare sau a ameliorrii acestora.
(2) Depozitarea se poate face numai cu acordul proprietarilor terenurilor. Acestia nu pot fi obligati la nici o plat pentru sporul de valoare astfel
obtinut si nici nu pot pretinde despgubiri pentru perioada de nefolosire a terenului.
ART. 101
(1) Titularii lucrrilor de investitii sau de productie, care detin terenuri pe care nu le mai folosesc n procesul de productie, cum sunt cele rmase n
urma excavrii de materii prime crbune, caolin, argil, pietris de la sondele abandonate si altele asemenea, sunt obligati s ia msurile necesare de
amenajare si de nivelare, dndule o folosint agricol, iar dac aceasta nu este posibil, o folosint piscicol sau silvic, n termen de 2 ani de la
ncheierea procesului de productie.
(2) Beneficiarilor lucrrilor prevzute la alin. (1) nu li se va mai aproba scoaterea din productia agricol sau silvic a altor terenuri, dac nu sau
conformat dispozitiilor din acest articol.
(3) Executia acestor lucrri se face de unitti specializate ale Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si ale Ministerului Apelor, Pdurilor si
Protectiei Mediului, din fondurile prevzute de beneficiari, n conditiile legii.
ART. 102
(1) Liniile de telecomunicatii si cele de transport si distribuire a energiei electrice, conductele de transport pentru alimentare cu ap, canalizare,
produse petroliere, gaze, precum si alte instalatii similare, se vor grupa si amplasa dea lungul si n imediata apropiere a cilor de comunicatii sosele,
ci ferate , a digurilor, canalelor de irigatii si de desecri si a altor limite obligate din teritoriu, n asa fel nct s nu se stnjeneasc executia lucrrilor
agricole.
(2) Aprobarea ocuprii terenurilor n astfel de cazuri se d de ctre oficiul de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol, judetean sau al
municipiului Bucuresti, dup caz, indiferent de mrimea suprafetei necesare, pe baza acordului detintorilor si cu plata despgubirilor convenite.
(3) Aprobarea n alte conditii dect cele prevzute la alin. (1) se d de organele prevzute la art. 94 si 95.
ART. 103
(1) Ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor n caz de avarii si executarea unor lucrri de ntretinere la obiectivele prevzute la art.
102, care au caracter urgent si care se execut ntro perioad de pn la 30 de zile, se vor face pe baza acordului prealabil al detintorilor de terenuri
sau, n caz de refuz, cu aprobarea prefecturii judetului sau a Primriei Municipiului Bucuresti.
(2) n toate cazurile, detintorii de terenuri au dreptul la despgubire pentru daunele cauzate.

CAP. 8
Organizarea si amenajarea teritoriului agricol
ART. 104
Organizarea si amenajarea teritoriului agricol are ca sarcin crearea conditiilor pentru o mai bun folosire a terenurilor n scopul productiei agricole si
se execut pe baz de studii si proiecte la cererea proprietarilor, rezolvnduse urmtoarele probleme:
a) corelarea dezvoltrii agriculturii din zon cu celelalte activitti economice si sociale, stabilind msuri care s conduc la cresterea productiei
agricole si la exploatarea n ansamblu a teritoriului;
b) gruparea prin comasare a terenurilor pe proprietari si destinatii n concordant cu structurile de proprietate si cu formele de cultivare a pmntului,
rezultate n urma asocierilor, stabilirea perimetrelor fiecrei proprietti, comasnd terenurile dispersate si rectificnd hotarele nerational amplasate;
c) elaborarea de studii si proiecte de organizare si amenajare a exploatatiilor agricole;
d) stabilirea retelei drumurilor agricole ca o completare a retelei de drumuri de interes general, integrate n organizarea si amenajarea de ansamblu a
teritoriului, n scopul efecturii transportului productiei si accesului masinilor agricole necesare procesului de productie.
ART. 105
Studiile si proiectele de organizare si amenajare a teritoriului agricol se elaboreaz de unittile de studii, proiectare si cercetare de specialitate,
centrale sau judetene, si se supun discutiei proprietarilor de terenuri din zona interesat. n cazul adoptrii lor cu majoritatea de voturi a proprietarilor
care detin 2/3 din suprafat si aprobrii de ctre organele agricole judetene, aplicarea msurilor si lucrrilor prevzute devin obligatorii pentru toti
proprietarii.

CAP. 9
Sanctiuni
ART. 106
nclcarea prevederilor prezentei legi atrage rspunderea civil, contraventional sau penal, dup caz.
ART. 107
Degradarea terenurilor agricole si silvice, a mprejurimilor acestora, distrugerea si degradarea culturilor agricole, a lucrrilor de mbunttiri funciare,
a bornelor si semnelor topografice sau geodezice, a monumentelor istorice si ansamblurilor si siturilor arheologice, ori mpiedicarea lurii msurilor
de conservare a unor astfel de bunuri, precum si nlturarea acestor msuri, constituie infractiuni de distrugere si se pedepsesc potrivit prevederilor
Codului penal*).
*) Codul penal a fost republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997.
ART. 108
(1) Ocuparea n ntregime sau n parte a terenurilor de orice fel, nfiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare, fr aprobarea
primit n conditiile legii, sau refuzul de a elibera terenul astfel ocupat fr drept constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la 1 la 5 ani.
(2) Dac fapta prevzut la alin. (1) se svrseste prin violent, amenintri ori de dou sau de mai multe persoane mpreun, pedeapsa este nchisoare
de la 2 la 7 ani.
ART. 109
Fapta persoanei fizice, care are calitatea de membru al comisiei locale sau judetene de aplicare a prezentei legi, de a mpiedica n orice mod
reconstituirea dreptului de proprietare sau eliberarea titlului de proprietate ctre persoanele ndrepttite, constituie abuz n serviciu si se pedepseste cu
nchisoare de la 1 la 5 ani.
ART. 110
nclcarea prevederilor art. 9 alin. (5) lit. c) si ale art. 10, prin declararea unor suprafete de teren mai mici dect suprafetele pe care le detin sau
nedeclararea unor suprafete de teren, detinute efectiv, constituie infractiune de fals n declaratii si se pedepseste potrivit prevederilor art. 292 din
Codul penal.
ART. 111
Constituie contraventii la normele privind evidenta, protectia, folosirea si ameliorarea terenurilor agricole sau silvice urmtoarele fapte, dac nu sunt
svrsite n astfel de conditii, nct, potrivit legii penale, constituie infractiuni:
a) efectuarea de schimburi de terenuri si a schimbrii categoriei de folosint a terenurilor de la superioar la inferioar, precum si folosirea definitiv
sau temporar a terenurilor agricole si silvice n alte scopuri dect pentru productia agricol si silvic;
b) nedeclararea la organele judetene de cadastru funciar de ctre posesori, n termen de 30 de zile de la aprobare, a schimburilor de terenuri si a
schimbrii categoriei de folosint a acestora, precum si a datelor cu privire la mrimea suprafetelor si categoria de folosint a acestora;

c) neluarea msurilor de ctre posesorii de terenuri si de ctre persoanele autorizate, pentru pstrarea n bune conditii a bornelor geodezice,
topografice, a reperelor metalice de nivelment, a piramidelor si balizelor de semnalizare a punctelor geodezice, precum si degradarea si distrugerea
lor din culp;
d) nedecopertarea de ctre beneficiarii de investitii a stratului fertil de sol, nainte de executarea lucrrilor de amplasare a unor obiective, si
nedepozitarea acestui strat pe suprafetele stabilite de organele agricole, precum si neluarea msurilor de amenajare si nivelare a terenurilor rmase n
urma excavrii de crbune, caolin, argil, pietris, sonde abandonate si altele asemenea;
e) amplasarea obiectivelor de orice fel, cu exceptia celor prevzute la art. 92, pe terenurile situate n extravilan, fr avizele si aprobrile prevzute de
lege;
f) ocuparea si folosirea terenurilor aprobate a fi scoase definitiv sau temporar din productia agricol, nainte de a fi delimitate, bornate si predate;
g) degradarea terenurilor si culturilor prin depozitarea de materiale ori deseuri de pietris, moloz, nisip, prefabricate, constructii metalice, reziduuri,
resturi menajere, gunoaie si altele asemenea;
h) neluarea unor msuri corespunztoare de ctre persoane juridice sau fizice pentru evitarea afectrii terenurilor limitrofe prin reziduurile provenite
din activitatea de productie si prin scurgeri de orice fel.
ART. 112
Contraventiile prevzute la art. 111 se sanctioneaz astfel:
a) cele de la lit. a)c), cu amend de la 500.000 lei la 1.000.000 lei;
b) cele de la lit. d)h), cu amend de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei.
ART. 113
Sanctiunile se pot aplica si persoanelor juridice, dup cum urmeaz:
a) cele de la art. 111 lit. a)c), cu amend de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei;
b) cele de la lit. d)h), cu amend de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei.
ART. 114
(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de ctre specialistii mputerniciti n acest scop de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei
si, dup caz, de Ministerul Apelor, Pdurilor si Protectiei Mediului, de mputernicitii prefectului si specialistii mputerniciti de directorul general al
directiei generale pentru agricultur si alimentatie sau, dup caz, de inspectorul sef al inspectoratului silvic judetean, precum si de ctre primar.
(2) Prin actul de constatare se dispune cu privire la suportarea pagubelor de ctre cei vinovati si, dup caz, restabilirea situatiei anterioare.
ART. 115
n msura n care prezenta lege nu dispune altfel, contraventiilor prevzute la art. 111 li se aplic dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind constatarea si
sanctionarea contraventiilor, cu modificrile ulterioare.
CAP. 10
Dispozitii tranzitorii si finale
ART. 116
(1) Comisiile comunale, orsenesti si municipale, constituite potrivit prevederilor art. 12, vor efectua lucrrile si operatiunile stabilite de lege, din
competenta lor, indiferent dac se reconstituie sau se constituie dreptul de proprietate ori se restituie terenuri prin ordinul prefectului, naintnd aceste
lucrri, dup caz, comisiilor judetene sau prefectului, n vederea eliberrii titlurilor de proprietate, respectiv emiterii ordinului prefectului.
(2) Comisiile prevzute la alin. (1) vor efectua operatiunile de punere n posesie, ntocmind n acest scop proceseverbale pe care le vor nainta
comisiilor judetene.
(3) n cazurile prevzute la art. 17, art. 30 alin. (2) si la art. 37, comisiile judetene, la propunerea comisiilor comunale, orsenesti si municipale, dup
caz, vor emite hotrri pentru titularii ndrepttiti, n vederea stabilirii dreptului acestora la actiuni.
(4) Hotrrea comisiei judetene se va transmite persoanelor fizice interesate si societtii comerciale n cauz, n termenul prevzut la alin. (1).
(5) Comisiile comunale, orsenesti si municipale si nceteaz activitatea prin ordinul prefectului, iar comisiile judetene si, respectiv, a municipiului
Bucuresti, prin hotrre a Guvernului.
ART. 117
Pe perioada ct functioneaz comisiile comunale, orsenesti si municipale, precum si comisiile de lichidare, membrii acestora, ncadrati cu contract
individual de munc, se consider delegati, iar ceilalti membri ai comisiilor primesc o indemnizatie ce se va stabili prin regulamentul de aplicare a
legii.
ART. 118
Personalul de specialitate prevzut la art. 8 din Decretullege nr. 43/1990 privind unele msuri pentru stimularea trnimii si activittii economice a
unittilor agricole cooperatiste si de stat, care sia desfsurat activitatea n unittile agricole cooperatiste desfiintate sau reorganizate n societti
comerciale, beneficiaz cu prioritate de dispozitiile art. 19 alin. (1) ori ale art. 21.
ART. 119
(1) Monumentele istorice, vestigiile si obiectivele arheologice, tezaurele care se vor descoperi la fata solului sau n subsol sunt sub protectia legii.
(2) Proprietarii si detintorii de terenuri sunt obligati s asigure integritatea acestora, s sesizeze organele de stat si s permit efectuarea lucrrilor de
cercetare si conservare.
(3) Proprietarii terenurilor vor fi despgubiti pentru daunele suferite si pentru terenurile preluate n domeniul public, n bani, sau cu teren echivalent,
dup caz.
ART. 120
Timpul lucrat de fostii cooperatori n cadrul cooperativelor agricole de productie se consider vechime n munc la acordarea pensiei si a celorlalte
drepturi de asigurri sociale.
ART. 121
Finantarea activittii de cadastru funciar general, a lucrrilor geodezice, fotogrammetrice si organizare a teritoriului, precum si a bncilor de date
aferente acestora, la nivel judetean si national, se va realiza de la buget.
ART. 122
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrant din prezenta lege.
ART. 123
(1) Prezenta lege intr n vigoare la data publicrii ei n Monitorul Oficial al Romniei*).
(2) Pe data intrrii n vigoare a prezentei legi se abrog:
art. 136 si 5179 din Legea nr. 59/1974 cu privire la fondul funciar, publicat n Buletinul Oficial nr. 138 din 5 noiembrie 1974;
Decretullege nr. 42/1990 privind unele msuri pentru stimularea trnimii, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 17 din 30 ianuarie
1990, cu exceptia art. 811.
Legea nr. 9/1990 privind interzicerea temporar a nstrinrii terenurilor prin acte ntre vii, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
95 din 1 august 1990, cu exceptia art. 2;
H.C.M. nr. 656/1975 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind evidenta, folosirea, protectia si ameliorarea terenurilor
agricole, publicat n Buletinul Oficial nr. 74 din 16 iulie 1975;
Decretul nr. 115/1959 pentru lichidarea rmsitelor oricror forme de exploatare a omului de ctre om n agricultur, n scopul ridicrii continue a

nivelului de trai material si cultural al trnimii muncitoare si al dezvoltrii constructiei socialiste, publicat n Buletinul Oficial al Marii Adunri
Nationale a Republicii Populare Romne nr. 10 din 30 martie 1959;
orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei legi.
*) A se vedea si datele de intrare n vigoare a actelor normative modificatoare.

ANEXA 1
TAXA PROCENTUAL
datorat pentru scoaterea definitiv din circuitul agricol a terenurilor aflate n extravilan
Clasa terenului agricol
12345
Taxa procentual care
se aplic la pretul
de vnzare 400 350 300 250 200
NOT:
Procentul se aplic la valoarea terenului, declarat ca pret de prtile din contractul de nstrinare.
n situatia n care terenul nu a fcut obiectul vnzriicumprrii si acesta este proprietatea investitorului sau provine din concesionare, donatie,
asociere, taxa se calculeaz la valoarea de circulatie a terenului din zona respectiv.
ANEXA 2
TAXA
pentru folosirea definitiv a terenurilor forestiere n alte scopuri dect productia forestier si defrisarea de pduri
Clasa de calitate
12345
Taxa procentual care
se aplic la pretul
de vnzare 600 550 500 400 300
NOT:
Procentul se aplic la valoarea de rent stabilit pentru volumul realizat la exploatabilitate de specia de baz din zon, considerat la sortimentul tel,
stabilit prin amenajament sau asimilat acestuia.
NOT:
Reproducem mai jos articolele II V din Legea nr. 169/1997, care nu au fost ncorporate n textul republicat al Legii nr. 18/1991 si care se aplic, n
continuare, ca dispozitii proprii ale Legii nr. 169/1997.
Mentionm c trimiterile din cuprinsul acestor articole se refer la textele din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 37 din 20 februarie 1991.
"ART. 2
Dispozitiile modificatoare sau de completare ori de abrogare ale prezentei legi nu aduc atingere n nici un fel titlurilor si altor acte de proprietate
eliberate, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, la data ntocmirii lor."
"ART. 3
(1) Sunt lovite de nulitate absolut, potrivit dispozitiilor legislatiei civile, aplicabile la data ncheierii actului juridic, urmtoarele acte emise cu
nclcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, n favoarea persoanelor fizice care nu erau ndrepttite, potrivit legii, la astfel de
reconstituiri sau constituiri;
b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate n domeniul public sau privat al statului, ori n domeniul public al
comunelor, oraselor sau municipiilor;
c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate n intravilanul localittilor, pe terenurile revendicate de fostii proprietari, cu
exceptia celor atribuite conform art. 23 din lege (art. 24 din Legea nr. 18/1991, republicat);
d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;
e) actele de constituire a dreptului de proprietate, n conditiile art. 20 (art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicat), n localittile n care sa aplicat cota
de reducere prevzut de lege;
f) actele de constituire a dreptului de proprietate, n conditiile art. 20 (art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicat) si n cazul n care n localitatea
respectiv nu sa constituit dreptul de proprietate persoanelor ndrepttite de lege;
g) transferurile de terenuri dintro localitate n alta, efectuate cu nclcarea conditiilor prevzute de lege, n scopul ilicit de a spori prin aceasta
valoarea terenului primit ca urmare a transferului;
h) actele de vnzarecumprare privind constructiile afectate unei utilizri sociale sau culturale case de locuit, crese, grdinite, cantine, cmine
culturale, sedii si altele asemenea ce au apartinut cooperativelor agricole de productie, cu nclcarea dispozitiilor imperative prevzute la ultimul
alineat al art. 28 din lege (art. 29 din Legea nr. 18/1991, republicat).
(2) Nulitatea poate fi invocat de primar, prefect, procuror si de alte persoane care justific un interes legitim, iar solutionarea cererilor este de
competenta instantelor judectoresti de drept comun, care au plenitudine de jurisdictie.
(3) n situatia n care, pe terenurile care au fcut obiectul unor acte juridice constatate nule potrivit alin. (1), sau edificat constructii de orice fel, sunt
aplicabile dispozitiile art. 494 din Codul civil."
"ART. 4
(1) Persoanele care nu au depus cereri n termenul prevzut de Legea fondului funciar nr. 18/1991, pentru reconstituirea dreptului de proprietate, ori
aceste cereri sau pierdut sau cu privire la care nu au primit nici un rspuns se pot adresa cu o nou cerere comisiilor comunale, orsenesti sau
municipale, n termen de 90 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei legi.
(2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile persoanelor care, potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, nu aveau vocatie s solicite si, respectiv, s li
se reconstituie dreptul de proprietate."
"ART. 5
Prin lege special, dup ntocmirea balantei fondului funciar, se va reglementa atribuirea n folosint sau, dup caz, n proprietate de terenuri agricole

din domeniul privat al statului, familiilor tinere, specialistilor din mediul rural, veteranilor de rzboi crora nu li sau atribuit terenuri potrivit Legii nr.
44/1994, precum si personalului didactic, n conditiile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic."