CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (LEGEA nr.

53 din 24 ianuarie 2003)

Parlamentul Romniei adopt prezenta lege.
TITLUL I: Dispozitii generale

(2) Orice discriminare direct sau indirect fat de un salariat, bazat pe

criterii de sex, orientare sexual, caracteristici genetice, vrst, apartenent
national, ras, culoare, etnie, religie, optiune politic, origine social,
handicap, situatie sau responsabilitate familial, apartenent ori activitate
sindical, este interzis.

CAPITOLUL I: Domeniul de aplicare

Art. 1
(1) Prezentul cod reglementeaz totalitatea raporturilor individuale si
colective de munc, modul n care se efectueaz controlul aplicrii
reglementrilor din domeniul raporturilor de munc, precum si jurisdictia
muncii.
(2) Prezentul cod se aplic si raporturilor de munc reglementate prin legi
speciale, numai n msura n care acestea nu contin dispozitii specifice
derogatorii.

(3) Constituie discriminare direct actele si faptele de excludere, deosebire,

restrictie sau preferint, ntemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile
prevzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea,
restrngerea ori nlturarea recunoasterii, folosintei sau exercitrii drepturilor
prevzute n legislatia muncii.
(4) Constituie discriminare indirect actele si faptele ntemeiate n mod
aparent pe alte criterii dect cele prevzute la alin. (2), dar care produc
efectele unei discriminri directe.
Art. 6

Art. 2
Dispozitiile cuprinse n prezentul cod se aplic:
a) cettenilor romni ncadrati cu contract individual de munc, care
presteaz munc n Romnia;

(1) Orice salariat care presteaz o munc beneficiaz de conditii de munc

adecvate activittii desfsurate, de protectie social, de securitate si sntate
n munc, precum si de respectarea demnittii si a constiintei sale, fr nici o
discriminare.

b) cettenilor romni ncadrati cu contract individual de munc n strintate,

n baza unor contracte ncheiate cu un angajator romn, cu exceptia cazului
n care legislatia statului pe al crui teritoriu se execut contractul individual
de munc este mai favorabil;

(2) Tuturor salariatilor care presteaz o munc le sunt recunoscute dreptul la

plat egal pentru munc egal, dreptul la negocieri colective, dreptul la
protectia datelor cu caracter personal, precum si dreptul la protectie mpotriva
concedierilor nelegale.

c) cettenilor strini sau apatrizi ncadrati cu contract individual de munc,

care presteaz munc pentru un angajator romn pe teritoriul Romniei;

Art. 7

d) persoanelor care au dobndit statutul de refugiat si se ncadreaz cu

contract individual de munc pe teritoriul Romniei, n conditiile legii;

Salariatii si angajatorii se pot asocia liber pentru aprarea drepturilor si

promovarea intereselor lor profesionale, economice si sociale.
Art. 8

e) ucenicilor care presteaz munc n baza unui contract de ucenicie la locul

de munc;

(1) Relatiile de munc se bazeaz pe principiul consensualittii si al buneicredinte.

f) angajatorilor, persoane fizice si juridice;

g) organizatiilor sindicale si patronale.

(2) Pentru buna desfsurare a relatiilor de munc, participantii la raporturile

de munc se vor informa si se vor consulta reciproc, n conditiile legii si ale
contractelor colective de munc.

CAPITOLUL II: Principii fundamentale

Art. 9
Art. 3
(1) Libertatea muncii este garantat prin Constitutie. Dreptul la munc nu
poate fi ngrdit.
(2) Orice persoan este liber n alegerea locului de munc si a profesiei,
meseriei sau activittii pe care urmeaz s o presteze.
(3) Nimeni nu poate fi obligat s munceasc sau s nu munceasc ntr-un
anumit loc de munc ori ntr-o anumit profesie, oricare ar fi acestea.

Cettenii romni sunt liberi s se ncadreze n munc n statele membre ale

Uniunii Europene, precum si n oricare alt stat, cu respectarea normelor
dreptului international al muncii si a tratatelor bilaterale la care Romnia este
parte.
TITLUL II: Contractul individual de munc
CAPITOLUL I: ncheierea contractului individual de munc
Art. 10

(4) Orice contract de munc ncheiat cu nerespectarea dispozitiilor alin. (1)(3) este nul de drept.
Art. 4

Contractul individual de munc este contractul n temeiul cruia o persoan

fizic, denumit salariat, se oblig s presteze munca pentru si sub
autoritatea unui angajator, persoan fizic sau juridic, n schimbul unei
remuneratii denumite salariu.

(1) Munca fortat este interzis.

Art. 11

(2) Termenul munc fortat desemneaz orice munc sau serviciu impus
unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat
consimtmntul n mod liber.

Clauzele contractului individual de munc nu pot contine prevederi contrare

sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte
colective de munc.

(3) Nu constituie munc fortat munca sau activitatea impus de autorittile

publice:

Art. 12
(1) Contractul individual de munc se ncheie pe durat nedeterminat.

a) n temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu;

b) pentru ndeplinirea obligatiilor civice stabilite prin lege;
c) n baza unei hotrri judectoresti de condamnare, rmas definitiv, n
conditiile legii;
d) n caz de fort major, respectiv n caz de rzboi, catastrofe sau pericol de
catastrofe precum: incendii, inundatii, cutremure, epidemii sau epizootii
violente, invazii de animale sau insecte si, n general, n toate circumstantele
care pun n pericol viata sau conditiile normale de existent ale ansamblului
populatiei ori ale unei prti a acesteia.
Art. 5
(1) n cadrul relatiilor de munc functioneaz principiul egalittii de tratament
fat de toti salariatii si angajatorii.

(2) Prin exceptie, contractul individual de munc se poate ncheia si pe

durat determinat, n conditiile expres prevzute de lege.
Art. 13
(1) Persoana fizic dobndeste capacitate de munc la mplinirea vrstei de
16 ani.
(2) Persoana fizic poate ncheia un contract de munc n calitate de salariat
si la mplinirea vrstei de 15 ani, cu acordul printilor sau al reprezentantilor
legali, pentru activitti potrivite cu dezvoltarea fizic, aptitudinile si
cunostintele sale, dac astfel nu i sunt periclitate sntatea, dezvoltarea si
pregtirea profesional.
(3) ncadrarea n munc a persoanelor sub vrsta de 15 ani este interzis.

(4) ncadrarea n munc a persoanelor puse sub interdictie judectoreasc

este interzis.

scris a salariatului, cu exceptia situatiilor n care o asemenea modificare

rezult ca posibil din lege sau din contractul colectiv de munc aplicabil.

(5) ncadrarea n munc n locuri de munc grele, vtmtoare sau

periculoase se poate face dup mplinirea vrstei de 18 ani; aceste locuri de
munc se stabilesc prin hotrre a Guvernului.

(5) Cu privire la informatiile furnizate salariatului, prealabil ncheierii

contractului individual de munc, ntre prti poate interveni un contract de
confidentialitate.

Art. 14

Art. 18

(1) n sensul prezentului cod, prin angajator se ntelege persoana fizic sau
juridic ce poate, potrivit legii, s angajeze fort de munc pe baz de
contract individual de munc.

(1) n cazul n care salariatul urmeaz s si desfsoare activitatea n

strintate, angajatorul are obligatia de a-i comunica n timp util informatiile
prevzute la art. 17 alin. (2), inclusiv informatii referitoare la:

(2) Persoana juridic poate ncheia contracte individuale de munc, n

calitate de angajator, din momentul dobndirii personalittii juridice.

a) durata perioadei de munc ce urmeaz s fie prestat n strintate;

(3) Persoana fizic poate ncheia contracte individuale de munc, n calitate

de angajator, din momentul dobndirii capacittii de exercitiu.
Art. 15

b) moneda n care vor fi pltite drepturile salariale, precum si modalittile de

plat;
c) prestatiile n bani si/sau n natur aferente desfsurrii activittii n
strintate;

Este interzis, sub sanctiunea nulittii absolute, ncheierea unui contract

individual de munc n scopul prestrii unei munci sau a unei activitti ilicite
ori imorale.

d) conditiile de clim;

Art. 16

f) obiceiurile locului a cror nerespectare i-ar pune n pericol viata, libertatea

sau siguranta personal.

(1) Contractul individual de munc se ncheie n baza consimtmntului

prtilor, n form scris, n limba romn. Obligatia de ncheiere a
contractului individual de munc n form scris revine angajatorului.
(2) n situatia n care contractul individual de munc nu a fost ncheiat n
form scris, se prezum c a fost ncheiat pe o durat nedeterminat, iar
prtile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate
prin orice alt mijloc de prob.
(3) Munca prestat n temeiul unui contract individual de munc i confer
salariatului vechime n munc.

e) reglementrile principale din legislatia muncii din acea tar;

(2) Dispozitiile alin. (1) se completeaz prin legi speciale care reglementeaz
conditiile specifice de munc n strintate.
Art. 19
n situatia n care angajatorul nu si execut obligatia de informare n termen
de 15 zile de la momentul lansrii ofertei de ncheiere sau modificare a
contractului individual de munc ori, dup caz, a prestrii activittii n
strintate, salariatul este n drept s sesizeze, n termen de 30 de zile,
instanta judectoreasc competent si s solicite despgubiri
corespunztoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neexecutrii de
ctre angajator a obligatiei de informare.

Art. 17
Art. 20
(1) Anterior ncheierii sau modificrii contractului individual de munc,
angajatorul are obligatia de a informa persoana care solicit angajarea ori,
dup caz, salariatul cu privire la clauzele generale pe care intentioneaz s
le nscrie n contract sau s le modifice.

(1) n afara clauzelor generale prevzute la art. 17, ntre prti pot fi negociate
si cuprinse n contractul individual de munc si alte clauze specifice.
(2) Sunt considerate clauze specifice, fr ca enumerarea s fie limitativ:

(2) Informarea prevzut la alin. (1) va cuprinde, dup caz, cel putin
urmtoarele elemente:

a) clauza cu privire la formarea profesional;

a) identitatea prtilor;

b) clauza de neconcurent;

b) locul de munc sau, n lipsa unui loc de munc fix, posibilitatea ca

salariatul s munceasc n diverse locuri;

c) clauza de mobilitate;

c) sediul sau, dup caz, domiciliul angajatorului;

d) clauza de confidentialitate.

d) atributiile postului;

Art. 21

e) riscurile specifice postului;

(1) Clauza de neconcurent l oblig pe salariat s nu presteze, n interesul

propriu sau al unui tert, o activitate care se afl n concurent cu cea prestat
la angajatorul su ori s nu presteze o activitate n favoarea unui tert care se
afl n relatii de concurent cu angajatorul su si l oblig pe angajator s i
plteasc salariatului o indemnizatie lunar.

f) data de la care contractul urmeaz s si produc efectele;

g) n cazul unui contract de munc pe durat determinat sau al unui contract
de munc temporar, durata acestora;
h) durata concediului de odihn la care salariatul are dreptul;
i) conditiile de acordare a preavizului de ctre prtile contractante si durata
acestuia;

(2) Clauza de neconcurent si produce efectele numai dac n cuprinsul

contractului individual de munc sunt prevzute n mod concret activittile ce
sunt interzise salariatului pe durata contractului.
(3) Indemnizatia datorat salariatului se negociaz si este de cel putin 25 %
din salariu. Indemnizatia trebuie pltit ntocmai si la timp.

j) salariul pe baz, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum

si periodicitatea pltii salariului la care salariatul are dreptul;
k) durata normal a muncii, exprimat n ore/zi si ore/sptmn;
l) indicarea contractului colectiv de munc ce reglementeaz conditiile de
munc ale salariatului;
m) durata perioadei de prob.
(3) Elementele din informarea prevzut la alin. (2) trebuie s se regseasc
si n continutul contractului individual de munc.
(4) Orice modificare a unuia dintre elementele prevzute la alin. (2) n timpul
executrii contractului individual de munc impune ncheierea unui act
aditional la contract, ntr-un termen de 15 zile de la data ncunostintrii n

(4) Clauza de neconcurent nu poate fi stabilit pe durata perioadei de

prob.
Art. 22
(1) Clauza de neconcurent nu si mai produce efectele la data ncetrii
contractului individual de munc.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), clauza de neconcurent si poate
produce efectele si dup ncetarea contractului individual de munc, pentru o
perioad de maximum 6 luni, n cazul functiilor de executie, si de maximum 2
ani pentru cei care au ocupat functii de conducere, dac o astfel de perioad
a fost convenit expres prin contractul individual de munc.

(3) Prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile n cazurile n care ncetarea

contractului individual de munc s-a produs de drept ori a intervenit din
initiativa angajatorului pentru motive neimputabile salariatului.

g) periodic, n cazul celor care lucreaz n unitti fr factori de risc, prin

examene medicale diferentiate n functie de vrst, sex si stare de sntate,
potrivit reglementrilor din contractele colective de munc.

Art. 23

Art. 29

(1) Clauza de neconcurent nu poate avea ca efect interzicerea n mod

absolut a exercitrii profesiei salariatului sau a specializrii pe care o detine.

(1) Contractul individual de munc se ncheie dup verificarea prealabil a

aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei care solicit angajarea.

(2) La sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial pentru munc

instanta competent poate diminua efectele clauzei de neconcurent.

(2) Modalittile n care urmeaz s se realizeze verificarea prevzut la alin.

(1) sunt stabilite n contractul colectiv de munc aplicabil, n statutul de
personal - profesional sau disciplinar - si n regulamentul intern, n msura n
care legea nu dispune altfel.

Art. 24
n cazul nerespectrii, cu vinovtie, a clauzei de neconcurent salariatul
poate fi obligat la restituirea indemnizatiei si, dup caz, la daune-interese
corespunztoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului.

(3) Informatiile cerute, sub orice form, de ctre angajator persoanei care
solicit angajarea cu ocazia verificrii prealabile a aptitudinilor nu pot avea un
alt scop dect acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv,
precum si aptitudinile profesionale.

Art. 25
Prin clauza de mobilitate prtile n contractul individual de munc stabilesc
c, n considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de
ctre salariat nu se realizeaz ntr-un loc stabil de munc. n acest caz
salariatul beneficiaz de prestatii suplimentare n bani sau n natur.

(4) Angajatorul poate cere informatii n legtur cu persoana care solicit

angajarea de la fostii si angajatori, dar numai cu privire la functiile
ndeplinite si la durata angajrii si numai cu ncunostintarea prealabil a celui
n cauz.
Art. 30

Art. 26
(1) Prin clauza de confidentialitate prtile convin ca, pe toat durata
contractului individual de munc si dup ncetarea acestuia, s nu transmit
date sau informatii de care au luat cunostint n timpul executrii contractului,
n conditiile stabilite n regulamentele interne, n contractele colective de
munc sau n contractele individuale de munc.
(2) Nerespectarea acestei clauze de ctre oricare dintre prti atrage
obligarea celui n culp la plata de daune-interese.
Art. 27
(1) O persoan poate fi angajat n munc numai n baza unui certificat
medical, care constat faptul c cel n cauz este apt pentru prestarea acelei
munci.
(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage nulitatea contractului individual
de munc.
(3) n situatia n care salariatul prezint certificatul medical dup momentul
ncheierii contractului individual de munc, iar din cuprinsul certificatului
rezult c cel n cauz este apt de munc, contractul astfel ncheiat rmne
valabil.
(4) Competenta si procedura de eliberare a certificatului medical, precum si
sanctiunile aplicabile angajatorului n cazul angajrii sau schimbrii locului ori
felului muncii fr certificat medical sunt stabilite prin legi speciale.

(1) ncadrarea salariatilor la institutiile si autorittile publice si la alte unitti

bugetare se face numai prin concurs sau examen, dup caz.
(2) Posturile vacante existente n statul de functii vor fi scoase la concurs, n
raport cu necesittile fiecrei unitti prevzute la alin. (1).
(3) n cazul n care la concursul organizat n vederea ocuprii unui post
vacant nu s-au prezentat mai multi candidati, ncadrarea n munc se face
prin examen.
(4)
Conditiile
de
organizare
si
modul
de
desfsurare
a
concursului/examenului se stabilesc prin regulament aprobat prin hotrre a
Guvernului.
Art. 31
(1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la ncheierea contractului
individual de munc se poate stabili o perioad de prob de cel mult 30 de
zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 90 de zile
calendaristice pentru functiile de conducere.
(2) Verificarea aptitudinilor profesionale la ncadrarea persoanelor cu
handicap se realizeaz exclusiv prin modalitatea perioadei de prob de
maximum 30 de zile calendaristice.
(3) n cazul muncitorilor necalificati, perioada de prob are caracter
exceptional si nu poate depsi 5 zile lucrtoare.

(5) Solicitarea, la angajare, a testelor de graviditate este interzis.

(6) La angajarea n domeniile sntate, alimentatie public, educatie si n alte
domenii stabilite prin acte normative se pot solicita si teste medicale
specifice.
Art. 28

(4) Absolventii institutiilor de nvtmnt se ncadreaz, la debutul lor n

profesie, pe baza unei perioade de prob cuprinse ntre 3 si 6 luni.
(5) Pe durata perioadei de prob salariatul se bucur de toate drepturile si
are toate obligatiile prevzute n legislatia muncii, n contractul colectiv de
munc aplicabil, n regulamentul intern, precum si n contractul individual de
munc.

Certificatul medical este obligatoriu si n urmtoarele situatii:

Art. 32
a) la renceperea activittii dup o ntrerupere mai mare de 6 luni, pentru
locurile de munc avnd expunere la factori nocivi profesionali, si de un an,
n celelalte situatii;
b) n cazul detasrii sau trecerii n alt loc de munc ori n alt activitate;
c) la nceperea misiunii, n cazul salariatilor ncadrati cu contract de munc
temporar;
d) n cazul ucenicilor, practicantilor, elevilor si studentilor, n situatia n care
urmeaz s fie instruiti pe meserii si profesii, precum si n situatia schimbrii
meseriei pe parcursul instruirii;
e) periodic, n cazul celor care lucreaz n conditii de expunere la factori
nocivi profesionali, potrivit reglementrilor Ministerului Snttii si Familiei;
f) periodic, n cazul celor care desfsoar activitti cu risc de transmitere a
unor boli si care lucreaz n sectorul alimentar, zootehnic, la instalatiile de
aprovizionare cu ap potabil, n colectivitti de copii, n unitti sanitare,
potrivit reglementrilor Ministerului Snttii si Familiei;

(1) Pe durata executrii unui contract individual de munc nu poate fi stabilit

dect o singur perioad de prob.
(2) Prin exceptie, salariatul poate fi supus la o nou perioad de prob n
situatia n care acesta debuteaz la acelasi angajator ntr-o nou functie sau
profesie ori urmeaz s presteze activitatea ntr-un loc de munc cu conditii
grele, vtmtoare sau periculoase.
(3) Neinformarea salariatului anterior ncheierii sau modificrii contractului
individual de munc cu privire la perioada de prob, n termenul prevzut la
art. 17 alin. (4), duce la decderea angajatorului din dreptul de a verifica
aptitudinile salariatului printr-o asemenea modalitate.
(4) Perioada de prob constituie vechime n munc.
Art. 33
Angajarea succesiv a mai mult de trei persoane pe perioade de prob
pentru acelasi post este interzis.
Art. 34

(1) Fiecare angajator are obligatia de a nfiinta un registru general de

evident a salariatilor.

k) dreptul la negociere colectiv si individual;

l) dreptul de a participa la actiuni colective;

(2) Registrul general de evident a salariatilor se va nregistra n prealabil la

autoritatea public competent, potrivit legii, n a crei raz teritorial se afl
domiciliul, respectiv sediul angajatorului, dat de la care devine document
oficial.
(3) Registrul general de evident a salariatilor se completeaz n ordinea
angajrii si cuprinde elementele de identificare a tuturor salariatilor,
elementele ce caracterizeaz contractele de munc ale acestora, precum si
toate situatiile care intervin pe parcursul desfsurrii relatiilor de munc n
legtur cu executarea, modificarea, suspendarea sau ncetarea contractului
individual de munc.
(4) Registrul general de evident a salariatilor este pstrat la domiciliul,
respectiv sediul angajatorului, urmnd s fie pus la dispozitie inspectorului de
munc sau oricrei alte autoritti care l solicit, n conditiile legii.
(5) La solicitarea salariatului angajatorul este obligat s elibereze un
document care s ateste activitatea desfsurat de acesta, vechimea n
munc, n meserie si n specialitate.

m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.

(2) Salariatului i revin, n principal, urmtoarele obligatii:
a) obligatia de a realiza norma de munc sau, dup caz, de a ndeplini
atributiile ce i revin conform fisei postului;
b) obligatia de a respecta disciplina muncii;
c) obligatia de a respecta prevederile cuprinse n regulamentul intern, n
contractul colectiv de munc aplicabil, precum si n contractul individual de
munc;
d) obligatia de fidelitate fat de angajator n executarea atributiilor de
serviciu;
e) obligatia de a respecta msurile de securitate si sntate a muncii n
unitate;

(6) n cazul ncetrii activittii angajatorului, registrul general de evident a

salariatilor se depune la autoritatea public competent, potrivit legii, n a
crei raz teritorial se afl sediul sau domiciliul angajatorului, dup caz.

f) obligatia de a respecta secretul de serviciu.

(7) Metodologia de ntocmire a registrului general de evident a salariatilor,

nregistrrile care se efectueaz, precum si orice alte elemente n legtur cu
ntocmirea acestora se stabilesc prin hotrre a Guvernului.

(1) Angajatorul are, n principal, urmtoarele drepturi:

Art. 35

b) s stabileasc atributiile corespunztoare pentru fiecare salariat, n

conditiile legii;

(1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, n baza unor
contracte individuale de munc, beneficiind de salariul corespunztor pentru
fiecare dintre acestea.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile n care prin lege sunt
prevzute incompatibilitti pentru cumulul unor functii.

Art. 40

a) s stabileasc organizarea si functionarea unittii;

c) s dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva

legalittii lor;
d) s exercite controlul asupra modului de ndeplinire a sarcinilor de serviciu;

(3) Salariatii care cumuleaz mai multe functii sunt obligati s declare fiecrui
angajator locul unde exercit functia pe care o consider de baz.

e) s constate svrsirea abaterilor disciplinare si s aplice sanctiunile

corespunztoare, potrivit legii, contractului colectiv de munc aplicabil si
regulamentului intern.

Art. 36

(2) Angajatorului n revin, n principal, urmtoarele obligatii:

Cettenii strini si apatrizii pot fi angajati prin contract individual de munc n

baza permisului de munc eliberat potrivit legii.

a) s informeze salariatii asupra conditiilor de munc si asupra elementelor

care privesc desfsurarea relatiilor de munc;

CAPITOLUL II: Executarea contractului individual de munc

b) s asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute n vedere la

elaborarea normelor de munc si conditiile corespunztoare de munc;

Art. 37
Drepturile si obligatiile privind relatiile de munc dintre angajator si salariat se
stabilesc potrivit legii, prin negociere, n cadrul contractelor colective de
munc si al contractelor individuale de munc.
Art. 38
Salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice
tranzactie prin care se urmreste renuntarea la drepturile recunoscute de
lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovit de nulitate.
Art. 39
(1) Salariatul are, n principal, urmtoarele drepturi:

c) s acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul

colectiv de munc aplicabil si din contractele individuale de munc;
d) s comunice periodic salariatilor situatia economic si financiar a unittii;
e) s se consulte cu sindicatul sau, dup caz, cu reprezentantii salariatilor n
privinta deciziilor susceptibile s afecteze substantial drepturile si interesele
acestora;
f) s plteasc toate contributiile si impozitele aflate n sarcina sa, precum si
s retin si s vireze contributiile si impozitele datorate de salariati, n
conditiile legii;
g) s nfiinteze registrul general de evident a salariatilor si s opereze
nregistrrile prevzute de lege;

a) dreptul la salarizare pentru munca depus;

b) dreptul la repaus zilnic si sptmnal;

h) s elibereze, la cerere, toate documentele care atest calitatea de salariat

a solicitantului;

c) dreptul la concediu de odihn anual;

i) s asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor.

d) dreptul la egalitate de sanse si de tratament;

CAPITOLUL III: Modificarea contractului individual de munc

e) dreptul la demnitate n munc;

Art. 41

f) dreptul la securitate si sntate n munc;

(1) Contractul individual de munc poate fi modificat numai prin acordul

prtilor.

g) dreptul la acces la formarea profesional;

h) dreptul la informare si consultare;
i) dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munc si
a mediului de munc;

(2) Cu titlu de exceptie, modificarea unilateral a contractului individual de

munc este posibil numai n cazurile si n conditiile prevzute de prezentul
cod.
(3) Modificarea contractului individual de munc se refer la oricare dintre
urmtoarele elemente:

j) dreptul la protectie n caz de concediere;

a) durata contractului;

CAPITOLUL IV: Suspendarea contractului individual de munc

b) locul muncii;
Art. 49
c) felul muncii;
d) conditiile de munc;
e) salariul;
f) timpul de munc si timpul de odihn.
Art. 42
(1) Locul muncii poate fi modificat unilateral de ctre angajator prin delegarea
sau detasarea salariatului ntr-un alt loc de munc dect cel prevzut n
contractul individual de munc.

(1) Suspendarea contractului individual de munc poate interveni de drept,

prin acordul prtilor sau prin actul unilateral al uneia dintre prti.
(2) Suspendarea contractului individual de munc are ca efect suspendarea
prestrii muncii de ctre salariat si a pltii drepturilor de natur salarial de
ctre angajator.
(3) Pe durata suspendrii pot continua s existe alte drepturi si obligatii ale
prtilor dect cele prevzute la alin. (2), dac prin legi speciale, prin
contractul colectiv de munc aplicabil, prin contracte individuale de munc
sau regulamente interne nu se prevede altfel.

(2) Pe durata delegrii, respectiv a detasrii, salariatul si pstreaz functia si

toate celelalte drepturi prevzute n contractul individual de munc.

(4) n cazul suspendrii contractului individual de munc din cauza unei fapte
imputabile salariatului, pe durata suspendrii acesta nu va beneficia de nici
un drept care rezult din calitatea sa de salariat.

Art. 43

Art. 50

Delegarea reprezint exercitarea temporar, din dispozitia angajatorului, de

ctre salariat, a unor lucrri sau sarcini corespunztoare atributiilor de
serviciu n afara locului su de munc.

Contractul individual de munc se suspend de drept n urmtoarele situatii:

Art. 44

b) concediu pentru incapacitate temporar de munc;

(1) Delegarea poate fi dispus pentru o perioad de cel mult 60 de zile si se

poate prelungi, cu acordul salariatului, cu cel mult 60 de zile.

c) carantin;

a) concediu de maternitate;

d) efectuarea serviciului militar obligatoriu;

(2) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare,
precum si la o indemnizatie de delegare, n conditiile prevzute de lege sau
de contractul colectiv de munc aplicabil.

e) exercitarea unei functii n cadrul unei autoritti executive, legislative ori

judectoresti, pe toat durata mandatului;

Art. 45

f) ndeplinirea unei functii de conducere salarizate n sindicat;

Detasarea este actul prin care se dispune schimbarea temporar a locului de

munc, din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, n scopul executrii
unor lucrri n interesul acestuia. n mod exceptional, prin detasare se poate
modifica si felul muncii, dar numai cu consimtmntul scris al salariatului.

g) fort major;

Art. 46

i) n alte cazuri expres prevzute de lege.

(1) Detasarea poate fi dispus pe o perioad de cel mult un an.

Art. 51

(2) n mod exceptional, perioada detasrii poate fi prelungit pentru motive

obiective ce impun prezenta salariatului la angajatorul la care s-a dispus
detasarea, cu acordul ambelor prti, din 6 n 6 luni.

Contractul individual de munc poate fi suspendat din initiativa salariatului, n

urmtoarele situatii:

(3) Salariatul poate refuza detasarea dispus de angajatorul su numai n

mod exceptional si pentru motive personale temeinice.
(4) Salariatul detasat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare,
precum si la o indemnizatie de detasare, n conditiile prevzute de lege sau
de contractul colectiv de munc aplicabil.

h) n cazul n care salariatul este arestat preventiv, n conditiile Codului de

procedur penal;

a) concediu pentru cresterea copilului n vrst de pn la 2 ani sau, n cazul

copilului cu handicap, pn la mplinirea vrstei de 3 ani;
b) concediu pentru ngrijirea copilului bolnav n vrst de pn la 7 ani sau, n
cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pn la mplinirea
vrstei de 18 ani;
c) concediu paternal;

Art. 47
d) concediu pentru formare profesional;
(1) Drepturile cuvenite salariatului detasat se acord de angajatorul la care sa dispus detasarea.
(2) Pe durata detasrii salariatul beneficiaz de drepturile care i sunt mai
favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detasarea, fie de
drepturile de la angajatorul la care este detasat.

e) exercitarea unor functii elective n cadrul organismelor profesionale

constituite la nivel central sau local, pe toat durata mandatului;
f) participarea la grev;
g) absente nemotivate.

(3) Angajatorul care detaseaz are obligatia de a lua toate msurile necesare
pentru ca angajatorul la care s-a dispus detasarea s si ndeplineasc
integral si la timp toate obligatiile fat de salariatul detasat.
(4) Dac angajatorul la care s-a dispus detasarea nu si ndeplineste integral
si la timp toate obligatiile fat de salariatul detasat, acestea vor fi ndeplinite
de angajatorul care a dispus detasarea.
(5) n cazul n care exist divergent ntre cei doi angajatori sau nici unul
dintre ei nu si ndeplineste obligatiile potrivit prevederilor alin. (1) si (2),
salariatul detasat are dreptul de a reveni la locul su de munc de la
angajatorul care l-a detasat, de a se ndrepta mpotriva oricruia dintre cei
doi angajatori si de a cere executarea silit a obligatiilor nendeplinite.

Art. 52
(1) Contractul individual de munc poate fi suspendat din initiativa
angajatorului n urmtoarele situatii:
a) pe durata cercetrii disciplinare prealabile, n conditiile legii;
b) ca sanctiune disciplinar;
c) n cazul n care angajatorul a formulat plngere penal mpotriva
salariatului sau acesta a fost trimis n judecat pentru fapte penale
incompatibile cu functia detinut, pn la rmnerea definitiv a hotrrii
judectoresti;

Art. 48
Angajatorul poate modifica temporar locul si felul muncii, fr consimtmntul
salariatului, si n cazul unor situatii de fort major, cu titlu de sanctiune
disciplinar sau ca msur de protectie a salariatului, n cazurile si n
conditiile prevzute de prezentul cod.

d) n cazul ntreruperii temporare a activittii, fr ncetarea raportului de

munc, n special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau
similare;
e) pe durata detasrii.

(2) n cazurile prevzute la alin. (1) lit. c), dac se constat nevinovtia celui
n cauz, salariatul si reia activitatea avut anterior si i se va plti o
despgubire egal cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe
perioada suspendrii contractului.
Art. 53
(1) Pe durata ntreruperii temporare a activittii angajatorului salariatii
beneficiaz de o indemnizatie, pltit din fondul de salarii, ce nu poate fi mai
mic de 75 % din salariul de baz corespunztor locului de munc ocupat.
(2) Pe durata ntreruperii temporare prevzute la alin. (1) salariatii se vor afla
la dispozitia angajatorului, acesta avnd oricnd posibilitatea s dispun
renceperea activittii.

(3) Nulitatea contractului individual de munc poate fi acoperit prin

ndeplinirea ulterioar a conditiilor impuse de lege.
(4) n situatia n care o clauz este afectat de nulitate, ntruct stabileste
drepturi sau obligatii pentru salariati, care contravin unor norme legale
imperative sau contractelor colective de munc aplicabile, aceasta este
nlocuit de drept cu dispozitiile legale sau conventionale aplicabile, salariatul
avnd dreptul la despgubiri.
(5) Persoana care a prestat munca n temeiul unui contract individual de
munc nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunztor modului de
ndeplinire a atributiilor de serviciu.
(6) Constatarea nulittii si stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot
face prin acordul prtilor.

Art. 54
Contractul individual de munc poate fi suspendat, prin acordul prtilor, n
cazul concediilor fr plat pentru studii sau pentru interese personale.

(7) Dac prtile nu se nteleg, nulitatea se pronunt de ctre instanta

judectoreasc.
SECTIUNEA 2: Concedierea

CAPITOLUL V: ncetarea contractului individual de munc

Art. 58
Art. 55
Contractul individual de munc poate nceta astfel:
a) de drept;

(1) Concedierea reprezint ncetarea contractului individual de munc din

initiativa angajatorului.
(2) Concedierea poate fi dispus pentru motive care tin de persoana
salariatului sau pentru motive care nu tin de persoana salariatului.

b) ca urmare a acordului prtilor, la data convenit de acestea;

Art. 59
c) ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre prti, n cazurile si n
conditiile limitativ prevzute de lege.
SECTIUNEA 1: ncetarea de drept a contractului individual de munc
Art. 56

Este interzis concedierea salariatilor:

a) pe criterii de sex, orientare sexual, caracteristici genetice, vrst,
apartenent national, ras, culoare, etnie, religie, optiune politic, origine
social, handicap, situatie sau responsabilitate familial, apartenent ori
activitate sindical;

Contractul individual de munc nceteaz de drept:

a) la data decesului salariatului sau angajatorului persoan fizic;

b) pentru exercitarea, n conditiile legii, a dreptului la grev si a drepturilor

sindicale.

b) la data rmnerii irevocabile a hotrrii judectoresti de declarare a mortii

sau a punerii sub interdictie a salariatului ori a angajatorului persoan fizic,
dac aceasta antreneaz lichidarea afacerii;

Art. 60

c) ca urmare a dizolvrii angajatorului persoan juridic, de la data la care

persoana juridic si nceteaz existenta;

a) pe durata incapacittii temporare de munc, stabilit prin certificat medical

conform legii;

d) la data ndeplinirii cumulative a conditiilor de vrst standard si a stagiului

minim de cotizare pentru pensionare sau, dup caz, la data comunicrii
deciziei de pensionare pentru limit de vrst ori invaliditate a salariatului,
potrivit legii;

b) pe durata concediului pentru carantin;

e) ca urmare a constatrii nulittii absolute a contractului individual de

munc, de la data la care nulitatea a fost constatat prin acordul prtilor sau
prin hotrre judectoreasc definitiv;
f) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare n functia ocupat de salariat a
unei persoane concediate nelegal sau pentru motive nentemeiate, de la data
rmnerii definitive a hotrrii judectoresti de reintegrare;
g) ca urmare a condamnrii penale cu executarea pedepsei la locul de
munc, de la data emiterii mandatului de executare;

(1) Concedierea salariatilor nu poate fi dispus:

c) pe durata n care femeia salariat este gravid, n msura n care

angajatorul a luat cunostint de acest fapt anterior emiterii deciziei de
concediere;
d) pe durata concediului de maternitate;
e) pe durata concediului pentru cresterea copilului n vrst de pn la 2 ani
sau, n cazul copilului cu handicap, pn la mplinirea vrstei de 3 ani;
f) pe durata concediului pentru ngrijirea copilului bolnav n vrst de pn la
7 ani sau, n cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pn
la mplinirea vrstei de 18 ani;
g) pe durata ndeplinirii serviciului militar;

h) de la data retragerii de ctre autorittile sau organismele competente a

avizelor, autorizatiilor ori atestrilor necesare pentru exercitarea profesiei;
i) ca urmare a interzicerii exercitrii unei profesii sau a unei functii, ca msur
de sigurant ori pedeaps complementar, de la data rmnerii definitive a
hotrrii judectoresti prin care s-a dispus interdictia;

h) pe durata exercitrii unei functii eligibile ntr-un organism sindical, cu

exceptia situatiei n care concedierea este dispus pentru o abatere
disciplinar grav sau pentru abateri disciplinare repetate, svrsite de ctre
acel salariat;
i) pe durata efecturii concediului de odihn.

j) la data expirrii termenului contractului individual de munc ncheiat pe

durat determinat;
k) retragerea acordului printilor sau al reprezentantilor legali, n cazul
salariatilor cu vrsta cuprins ntre 15 si 16 ani.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplic n cazul concedierii pentru motive ce

intervin ca urmare a reorganizrii judiciare sau a falimentului angajatorului, n
conditiile legii.
SECTIUNEA 3: Concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului

Art. 57
Art. 61
(1) Nerespectarea oricreia dintre conditiile legale necesare pentru
ncheierea valabil a contractului individual de munc atrage nulitatea
acestuia.
(2) Constatarea nulittii contractului individual de munc produce efecte
pentru viitor.

Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana

salariatului n urmtoarele situatii:
a) n cazul n care salariatul a svrsit o abatere grav sau abateri repetate
de la regulile de disciplin a muncii ori de la cele stabilite prin contractul
individual de munc, contractul colectiv de munc aplicabil sau regulamentul
intern, ca sanctiune disciplinar;

b) n cazul n care salariatul este arestat preventiv pentru o perioad mai

mare de 60 de zile, n conditiile Codului de procedur penal;

SECTIUNEA 5: Concedierea colectiv

Art. 68

c) n cazul n care, prin decizie a organelor competente de expertiz

medical, se constat inaptitudinea fizic si/sau psihic a salariatului, fapt ce
nu permite acestuia s si ndeplineasc atributiile corespunztoare locului de
munc ocupat;

Prin concediere colectiv se ntelege concedierea, ntr-o perioad de 30 de

zile calendaristice, dispus din unul sau mai multe motive dintre cele
prevzute la art. 65 alin. (1), a unui numr de:

d) n cazul n care salariatul nu corespunde profesional locului de munc n

care este ncadrat.

a) cel putin 5 salariati, dac angajatorul care disponibilizeaz are ncadrati

mai mult de 20 de salariati si mai putin de 100 de salariati;

Art. 62

b) cel putin 10 % din salariati, dac angajatorul care disponibilizeaz are

ncadrati cel putin 100 de salariati, dar mai putin de 300 de salariati;

(1) n cazul n care concedierea intervine pentru unul dintre motivele

prevzute la art. 61 lit. b)-d), angajatorul are obligatia de a emite decizia de
concediere n termen de 30 de zile calendaristice de la data constatrii
cauzei concedierii.

c) cel putin 30 de salariati, dac angajatorul care disponibilizeaz are

ncadrati cel putin 300 de salariati.
Art. 69

(2) Decizia se emite n scris si, sub sanctiunea nulittii absolute, trebuie s fie
motivat n fapt si n drept si s cuprind precizri cu privire la termenul n
care poate fi contestat si la instanta judectoreasc la care se contest.

n cazul concedierilor colective angajatorului i revin urmtoarele obligatii:

Art. 63

a) s ntocmeasc un plan de msuri sociale sau de alt tip prevzut de lege

ori de contractele colective de munc aplicabile, cu consultarea sindicatului
sau a reprezentantilor salariatilor;

(1) Concedierea pentru svrsirea unei abateri grave sau a unor abateri
repetate de la regulile de disciplin a muncii poate fi dispus numai dup
ndeplinirea de ctre angajator a cercetrii disciplinare prealabile si n
termenele stabilite de prezentul cod.
(2) Procedura cercetrii prealabile este, de asemenea, obligatorie n cazul
concedierii pentru situatia n care salariatul nu corespunde profesional.
Termenele si conditiile cercetrii prealabile sunt cele prevzute pentru
cercetarea disciplinar.
Art. 64
(1) n cazul n care concedierea se dispune pentru motivele prevzute la art.
61 lit. c) si d), precum si n cazul n care contractul individual de munc a
ncetat de drept n temeiul art. 56 lit. f), angajatorul are obligatia de a-i
propune salariatului alte locuri de munc vacante n unitate, compatibile cu
pregtirea profesional sau, dup caz, cu capacitatea de munc stabilit de
medicul de medicin a muncii.
(2) n situatia n care angajatorul nu dispune de locuri de munc vacante
potrivit alin. (1), acesta are obligatia de a solicita sprijinul agentiei teritoriale
de ocupare a fortei de munc n vederea redistribuirii salariatului,
corespunztor pregtirii profesionale sau, dup caz, capacittii de munc
stabilite de medicul de medicin a muncii, urmnd s i comunice salariatului
solutiile propuse de agentie.

b) s propun salariatilor programe de formare profesional;

c) s pun la dispozitie sindicatului care are membri n unitate sau, dup caz,
reprezentantilor salariatilor toate informatiile relevante n legtur cu
concedierea colectiv, n vederea formulrii propunerilor din partea acestora;
d) s initieze n timp util, n scopul punerii de acord, consultri cu sindicatul
sau, dup caz, cu reprezentantii salariatilor, referitoare la metodele si
mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numrului
de salariati afectati si de atenuare a consecintelor.
Art. 70
(1) Angajatorul are obligatia s notifice n scris sindicatului sau, dup caz,
reprezentantilor salariatilor intentia de concediere colectiv, cu cel putin 45
de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor de concediere.
(2) Notificarea intentiei de concediere colectiv se face sub forma unui
proiect de concediere colectiv, care trebuie s cuprind:
a) numrul total si categoriile de salariati;
b) motivele care determin concedierea;
c) numrul si categoriile de salariati care vor fi afectati de concediere;

(3) Salariatul are la dispozitie un termen de 3 zile lucrtoare de la

comunicarea angajatorului conform prevederilor alin. (1) si (2) pentru a-si
manifesta expres consimtmntul cu privire la noul loc de munc oferit.
(4) n cazul n care salariatul nu si manifest expres consimtmntul n
termenul prevzut la alin. (3), precum si n cazul n care agentia teritorial de
ocupare a fortei de munc nu poate ndeplini obligatia prevzut la alin. (2),
angajatorul poate dispune concedierea salariatului.
(5) n cazul concedierii pentru motivul prevzut la art. 61 lit. c) salariatul
beneficiaz de o compensatie, n conditiile stabilite n contractul colectiv de
munc aplicabil sau n contractul individual de munc, dup caz.
SECTIUNEA 4: Concedierea pentru motive care nu tin de persoana
salariatului
Art. 65
(1) Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezint
ncetarea contractului individual de munc, determinat de desfiintarea
locului de munc ocupat de salariat ca urmare a dificulttilor economice, a
transformrilor tehnologice sau a reorganizrii activittii.
(2) Desfiintarea locului de munc trebuie s fie efectiv si s aib o cauz
real si serioas, dintre cele prevzute la alin. (1).
Art. 66
Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului poate fi
individual sau colectiv.

d) criteriile avute n vedere, potrivit legii si/sau contractelor colective de

munc, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere;
e) msurile avute n vedere pentru limitarea numrului concedierilor;
f) msurile pentru atenuarea consecintelor concedierii si compensatiile ce
urmeaz s fie acordate salariatilor supusi concedierii, conform dispozitiilor
legale si contractului colectiv de munc aplicabil;
g) data de la care sau perioada n care vor avea loc concedierile;
h) termenul nuntrul cruia sindicatul sau, dup caz, reprezentantii
salariatilor pot face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numrului
salariatilor concediati.
(3) Angajatorul are obligatia s notifice proiectul de concediere
inspectoratului teritorial de munc si agentiei teritoriale de ocupare a fortei de
munc la aceeasi dat la care l-a notificat sindicatului sau, dup caz,
reprezentantilor salariatilor.
Art. 71
(1) Sindicatul sau, dup caz, reprezentantii salariatilor pot propune
angajatorului msuri n vederea evitrii concedierilor ori diminurii numrului
salariatilor concediati, ntr-un termen de 20 de zile calendaristice de la data
primirii proiectului de concediere.
(2) Angajatorul are obligatia de a rspunde n scris si motivat la propunerile
formulate potrivit prevederilor alin. (1), n termen de 10 zile de la primirea
acestora.

Art. 67
Salariatii concediati pentru motive care nu tin de persoana lor beneficiaz de
msuri active de combatere a somajului si pot beneficia de compensatii n
conditiile prevzute de lege si de contractul colectiv de munc aplicabil.

(3) n cazul n care aspectele legate de concedierea colectiv avut n vedere

nu pot fi solutionate n interiorul termenului de 45 de zile prevzut la art. 70
alin. (1), la solicitarea oricreia dintre prti, inspectoratul teritorial de munc
poate dispune prelungirea acestuia cu maximum 15 zile calendaristice.

Art. 72
(1) Angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate face noi angajri
pe locurile de munc ale salariatilor concediati pe o perioad de 12 luni de la
data concedierii acestora.
(2) n cazul n care n aceast perioad angajatorul reia activittile a cror
ncetare a condus la concedieri colective, salariatii care au fost concediati au
dreptul de a fi reangajati pe aceleasi locuri de munc pe care le-au ocupat
anterior, fr examen sau concurs ori perioad de prob.

functii de executie, respectiv de 30 de zile calendaristice pentru salariatii care

ocup functii de conducere.
(5) Pe durata preavizului contractul individual de munc continu s si
produc toate efectele.
(6) n situatia n care n perioada de preaviz contractul individual de munc
este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunztor.
(7) Contractul individual de munc nceteaz la data expirrii termenului de
preaviz sau la data renuntrii totale ori partiale de ctre angajator la termenul
respectiv.

(3) n situatia n care salariatii care au dreptul de a fi reangajati potrivit alin.

(2) nu solicit acest lucru, angajatorul poate face noi angajri pe locurile de
munc rmase vacante.

(8) Salariatul poate demisiona fr preaviz dac angajatorul nu si

ndeplineste obligatiile asumate prin contractul individual de munc.

SECTIUNEA 6: Dreptul la preaviz

CAPITOLUL VI: Contractul individual de munc pe durat determinat

Art. 73

Art. 80

(1) Persoanele concediate n temeiul art. 61 lit. c) si d), al art. 65 si 66

beneficiaz de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 15 zile
lucrtoare.

(1) Prin derogare de la regula prevzut la art. 12 alin. (1), angajatorii au

posibilitatea de a angaja, n cazurile si n conditiile prezentului cod, personal
salariat cu contract individual de munc pe durat determinat.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) persoanele concediate n temeiul

art. 61 lit. d), care se afl n perioada de prob.

(2) Contractul individual de munc pe durat determinat se poate ncheia

numai n form scris, cu precizarea expres a duratei pentru care se
ncheie.

Art. 74
(1) Decizia de concediere se comunic salariatului n scris si trebuie s
contin n mod obligatoriu:

(3) Contractul individual de munc pe durat determinat poate fi prelungit si

dup expirarea termenului initial, cu acordul scris al prtilor, dar numai
nuntrul termenului prevzut la art. 82 si de cel mult dou ori consecutiv.

a) motivele care determin concedierea;

Art. 81

b) durata preavizului;

Contractul individual de munc poate fi ncheiat pentru o durat determinat

numai n urmtoarele cazuri:

c) criteriile de stabilire a ordinii de prioritate, conform art. 70 alin (2) lit. d);
d) lista tuturor locurilor de munc disponibile n unitate si termenul n care
salariatii urmeaz s opteze pentru a ocupa un loc de munc vacant, n
conditiile art. 64.
(2) n situatia n care n perioada de preaviz contractul individual de munc
este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunztor.
Art. 75

a) nlocuirea unui salariat n cazul suspendrii contractului su de munc, cu

exceptia situatiei n care acel salariat particip la grev;
b) cresterea temporar a activittii angajatorului;
c) desfsurarea unor activitti cu caracter sezonier;
d) n situatia n care este ncheiat n temeiul unor dispozitii legale emise cu
scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fr loc de
munc;

Decizia de concediere produce efecte de la data comunicrii ei salariatului.

e) n alte cazuri prevzute expres de legi speciale.
SECTIUNEA 7: Controlul si sanctionarea concedierilor nelegale
Art. 82
Art. 76
Concedierea dispus cu nerespectarea procedurii prevzute de lege este
lovit de nulitate absolut.

(1) Contractul individual de munc pe durat determinat nu poate fi ncheiat

pe o perioad mai mare de 18 luni.

n caz de conflict de munc angajatorul nu poate invoca n fata instantei alte

motive de fapt sau de drept dect cele precizate n decizia de concediere.

(2) n cazul n care contractul individual de munc pe durat determinat este

ncheiat pentru a nlocui un salariat al crui contract individual de munc este
suspendat, durata contractului va expira la momentul ncetrii motivelor ce au
determinat suspendarea contractului individual de munc al salariatului
titular.

Art. 78

Art. 83

(1) n cazul n care concedierea a fost efectuat n mod netemeinic sau

nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei
despgubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu
celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.

Salariatul ncadrat cu contract individual de munc pe durat determinat

poate fi supus unei perioade de prob, care nu va depsi:

Art. 77

(2) La solicitarea salariatului instanta care a dispus anularea concedierii va

repune prtile n situatia anterioar emiterii actului de concediere.

a) 5 zile lucrtoare pentru o durat a contractului individual de munc mai

mic de 3 luni;
b) 15 zile lucrtoare pentru o durat a contractului individual de munc
cuprins ntre 3 si 6 luni;

SECTIUNEA 8: Demisia
Art. 79
(1) Prin demisie se ntelege actul unilateral de voint a salariatului care,
printr-o notificare scris, comunic angajatorului ncetarea contractului
individual de munc, dup mplinirea unui termen de preaviz.

c) 30 de zile lucrtoare pentru o durat a contractului individual de munc

mai mare de 6 luni;
d) 45 de zile lucrtoare n cazul salariatilor ncadrati n functii de conducere,
pentru o durat a contractului individual de munc mai mare de 6 luni.
Art. 84

(2) Refuzul angajatorului de a nregistra demisia d dreptul salariatului de a

face dovada acesteia prin orice mijloace de prob.
(3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia.
(4) Termenul de preaviz este cel convenit de prti n contractul individual de
munc sau, dup caz, cel prevzut n contractele colective de munc
aplicabile si nu poate fi mai mare de 15 zile calendaristice pentru salariatii cu

(1) La expirarea contractului individual de munc pe durat determinat, pe

locul de munc respectiv va fi angajat un salariat cu contract individual de
munc pe durat nedeterminat.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu sunt aplicabile:

a) n cazul n care contractul individual de munc pe durat determinat este

ncheiat pentru a nlocui temporar un salariat absent, dac intervine o nou
cauz de suspendare a contractului acestuia;

(2) Contractul de punere la dispozitie trebuie s cuprind:

a) motivul pentru care este necesar utilizarea unui salariat temporar;

b) n cazul n care un nou contract individual de munc pe durat determinat

este ncheiat n vederea executrii unor lucrri urgente, cu caracter
exceptional;

b) termenul misiunii si, dac este cazul, posibilitatea modificrii termenului

misiunii;

c) n cazul n care ncheierea unui nou contract individual de munc pe

durat determinat se impune pentru temeiurile prevzute la art. 81 lit. e);

c) caracteristicile specifice postului, n special calificarea necesar, locul

executrii misiunii si programul de lucru;

d) n cazul n care contractul individual de munc pe durat determinat a

ncetat din initiativa salariatului sau din initiativa angajatorului, pentru o
abatere grav sau abateri repetate ale salariatului.

d) conditiile concrete de munc;

e) echipamentele individuale de protectie si de munc pe care salariatul
temporar trebuie s le utilizeze;

Art. 85
f) orice alte servicii si facilitti n favoarea salariatului temporar;
Angajatorii sunt obligati s informeze salariatii angajati cu contract individual
de munc pe durat determinat despre locurile de munc vacante sau care
vor deveni vacante, corespunztoare pregtirii lor profesionale, si s le
asigure accesul la aceste locuri de munc n conditii egale cu cele ale
salariatilor angajati cu contract individual de munc pe perioad
nedeterminat. Aceast informare se face printr-un anunt afisat la sediul
angajatorului.

g) valoarea contractului de care beneficiaz agentul de munc temporar,

precum si remuneratia la care are dreptul salariatul.
(3) Orice clauz prin care se interzice angajarea de ctre utilizator a
salariatului temporar dup ndeplinirea misiunii este nul.
Art. 91

Art. 86
Cu exceptia dispozitiilor contrare prevzute n prezentul cod, dispozitiile
legale, precum si cele cuprinse n contractele colective de munc aplicabile
salariatilor cu contract individual de munc pe durat nedeterminat se aplic
n egal msur si salariatilor cu contract individual de munc pe durat
determinat.

(1) Salariatii temporari au acces la toate serviciile si facilittile acordate de

utilizator, n aceleasi conditii ca si ceilalti salariati ai acestuia.
(2) Utilizatorul este obligat s asigure salariatului temporar dotarea cu
echipamente individuale de protectie si de munc, cu exceptia situatiei n
care prin contractul de punere la dispozitie dotarea este n sarcina agentului
de munc temporar.

CAPITOLUL VII: Munca prin agent de munc temporar

Art. 92
Art. 87
(1) Munca prin agent de munc temporar, denumit n continuare munc
temporar, este munca prestat de un salariat temporar care, din dispozitia
agentului de munc temporar, presteaz munca n favoarea unui utilizator.

Utilizatorul nu poate beneficia de serviciile salariatului temporar, dac

urmreste s nlocuiasc astfel un salariat al su al crui contract de munc
este suspendat ca urmare a participrii la grev.
Art. 93

(2) Salariatul temporar este persoana ncadrat la un angajator agent de

munc temporar, pus la dispozitie unui utilizator pe durata necesar n
vederea ndeplinirii unor anumite sarcini precise si cu caracter temporar.
(3) Agentul de munc temporar este societatea comercial autorizat de
Ministerul Muncii si Solidarittii Sociale, care pune provizoriu la dispozitie
utilizatorului personal calificat si/sau necalificat pe care l angajeaz si l
salarizeaz n acest scop. Conditiile de nfiintare si functionare, precum si
procedura de autorizare a agentului de munc temporar se stabilesc prin
hotrre a Guvernului.

(1) Contractul de munc temporar este un contract de munc ce se ncheie

n scris ntre agentul de munc temporar si salariatul temporar, de regul,
pe durata unei misiuni.
(2) n contractul de munc temporar se precizeaz, n afara elementelor
prevzute la art. 17 si la art. 18 alin. (1), conditiile n care urmeaz s se
desfsoare misiunea, durata misiunii, identitatea si sediul utilizatorului,
precum si modalittile de remunerare a salariatului temporar.
Art. 94

(4) Utilizatorul este angajatorul cruia agentul de munc temporar i pune la

dispozitie un salariat temporar pentru ndeplinirea unor anumite sarcini
precise si cu caracter temporar.
Art. 88
Un utilizator poate apela la agenti de munc temporar doar pentru
executarea unei sarcini precise si cu caracter temporar, denumit misiune de
munc temporar, si numai n urmtoarele cazuri:
a) pentru nlocuirea unui salariat al crui contract individual de munc este
suspendat, pe durata suspendrii;

(1) Contractul de munc temporar se poate ncheia si pentru mai multe

misiuni, cu respectarea termenului prevzut la art. 89 alin. (2).
(2) ntre dou misiuni salariatul temporar se afl la dispozitia agentului de
munc temporar si beneficiaz de un salariu pltit de agent, care nu poate fi
mai mic dect salariul minim brut pe tar.
(3) Pentru fiecare nou misiune, ntre prti se ncheie un act aditional la
contractul de munc temporar, n care vor fi precizate toate elementele
prevzute la art. 93 alin. (2).

b) pentru prestarea unor activitti cu caracter sezonier;

(4) Contractul de munc temporar nceteaz la terminarea ultimei misiuni

pentru care a fost ncheiat.

c) pentru prestarea unor activitti specializate ori ocazionale.

Art. 95

Art. 89

(1) Pe toat durata misiunii salariatul temporar beneficiaz de salariul pltit

de agentul de munc temporar.

(1) Misiunea de munc temporar se stabileste pentru un termen care nu

poate fi mai mare de 12 luni.
(2) Durata misiunii de munc temporar poate fi prelungit o singur dat
pentru o perioad care, adugat la durata initial a misiunii, nu poate
conduce la depsirea unei perioade de 18 luni.
(3) Conditiile n care durata unei misiuni de munc temporar poate fi
prelungit sunt prevzute n contractul de munc temporar sau pot face
obiectul unui act aditional la acest contract.
Art. 90
(1) Agentul de munc temporar pune la dispozitie utilizatorului un salariat
angajat prin contract de munc temporar, n baza unui contract de punere la
dispozitie ncheiat n form scris.

(2) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi

inferior celui pe care l primeste salariatul utilizatorului, care presteaz
aceeasi munc sau una similar cu cea a salariatului temporar.
(3) n msura n care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul
primit de salariatul temporar va fi stabilit lundu-se n considerare salariul
unei persoane angajate cu contract individual de munc si care presteaz
aceeasi munc sau una similar, astfel cum este stabilit prin contractul
colectiv de munc aplicabil utilizatorului.
(4) Agentul de munc temporar este cel care retine si vireaz toate
contributiile si impozitele datorate de salariatul temporar ctre bugetele
statului si plteste pentru acesta toate contributiile datorate n conditiile legii.

(5) n cazul n care n termen de 15 zile calendaristice de la data la care

obligatiile privind plata salariului si cele privind contributiile si impozitele au
devenit scadente si exigibile, iar agentul de munc temporar nu le execut,
ele vor fi pltite de utilizator, n baza solicitrii salariatului temporar.
(6) Utilizatorul care a pltit sumele datorate potrivit alin. (5) se subrog,
pentru sumele pltite, n drepturile salariatului temporar mpotriva agentului
de munc temporar.

Art. 102
(1) Contractul individual de munc cu timp partial cuprinde, n afara
elementelor prevzute la art. 17 alin. (2), urmtoarele:
a) durata muncii si repartizarea programului de lucru;
b) conditiile n care se poate modifica programul de lucru;

Art. 96
Prin contractul de munc temporar se poate stabili o perioad de prob
pentru realizarea misiunii, a crei durat este fixat n functie de solicitarea
utilizatorului, dar care nu poate fi mai mare de:
a) dou zile lucrtoare, n cazul n care contractul de munc temporar este
ncheiat pentru o perioad mai mic sau egal cu o lun;
b) 3 zile lucrtoare, n cazul n care contractul de munc temporar este
ncheiat pentru o perioad cuprins ntre o lun si dou luni;
c) 5 zile lucrtoare, n cazul n care contractul de munc temporar este
ncheiat pentru o perioad mai mare de dou luni.
Art. 97
(1) Pe parcursul misiunii utilizatorul rspunde pentru asigurarea conditiilor de
munc pentru salariatul temporar, n conformitate cu legislatia n vigoare.
(2) Utilizatorul va notifica de ndat agentului de munc temporar orice
accident de munc sau mbolnvire profesional de care a luat cunostint si
a crei victim a fost un salariat temporar pus la dispozitie de agentul de
munc temporar.
Art. 98
(1) La ncetarea misiunii salariatul temporar poate ncheia cu utilizatorul un
contract individual de munc.
(2) n cazul n care utilizatorul angajeaz, dup o misiune, un salariat
temporar, durata misiunii efectuate se ia n calcul la stabilirea drepturilor
salariale, precum si a celorlalte drepturi prevzute de legislatia muncii.
(3) Dac utilizatorul continu s beneficieze de munca salariatului temporar
fr a ncheia cu acesta un contract individual de munc sau fr a prelungi
contractul de punere la dispozitie, se consider c ntre acel salariat
temporar si utilizator a intervenit un contract individual de munc pe durat
nedeterminat.

c) interdictia de a efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de fort

major sau pentru alte lucrri urgente destinate prevenirii producerii unor
accidente ori nlturrii consecintelor acestora.
(2) n situatia n care ntr-un contract individual de munc cu timp partial nu
sunt precizate elementele prevzute la alin. (1), contractul se consider a fi
ncheiat pentru norm ntreag.
Art. 103
(1) Salariatul ncadrat cu contract de munc cu timp partial se bucur de
drepturile salariatilor cu norm ntreag, n conditiile prevzute de lege si de
contractele colective de munc aplicabile.
(2) Drepturile salariale se acord proportional cu timpul efectiv lucrat, raportat
la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru.
(3) n cazul salariatului care desfsoar activitatea n temeiul unui contract
individual de munc cu timp partial, stagiul de cotizare la sistemul public de
asigurri sociale se stabileste proportional cu timpul efectiv lucrat conform
legii.
Art. 104
(1) Angajatorul este obligat ca, n msura n care este posibil, s ia n
considerare cererile salariatilor de a se transfera fie de la un loc de munc cu
norm ntreag la unul cu fractiune de norm, fie de la un loc de munc cu
fractiune de norm la un loc de munc cu norm ntreag sau de a-si mri
programul de lucru, n cazul n care apare aceast oportunitate.
(2) Angajatorul este obligat s informeze la timp cu privire la aparitia unor
locuri de munc cu fractiune de norm sau cu norm ntreag, pentru a
facilita transferurile de la norm ntreag la fractiune de norm si invers.
Aceast informare se face printr-un anunt afisat la sediul angajatorului.
(3) Angajatorul asigur, n msura n care este posibil, accesul la locuri de
munc cu fractiune de norm la toate nivelurile.
CAPITOLUL IX: Munca la domiciliu

Art. 99
Art. 105
Agentul de munc temporar care concediaz salariatul temporar nainte de
termenul prevzut n contractul de munc temporar, pentru alte motive
dect cele disciplinare, are obligatia de a respecta reglementrile legale
privind ncetarea contractului individual de munc pentru motive care nu tin
de persoana salariatului.

(1) Sunt considerati salariati cu munca la domiciliu acei salariati care

ndeplinesc, la domiciliul lor, atributiile specifice functiei pe care o detin.
(2) n vederea ndeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariatii cu munca
la domiciliu si stabilesc singuri programul de lucru.

Art. 100
Cu exceptia dispozitiilor speciale contrare, prevzute n prezentul capitol,
dispozitiile legale si prevederile contractelor colective de munc aplicabile
salariatilor angajati cu contract individual de munc pe durat nedeterminat
la utilizator se aplic n egal msur si salariatilor temporari pe durata
misiunii la acesta.

(3) Angajatorul este n drept s verifice activitatea salariatului cu munca la

domiciliu, n conditiile stabilite prin contractul individual de munc.
Art. 106
Contractul individual de munc la domiciliu se ncheie numai n form scris
si contine, n afara elementelor prevzute la art. 17 alin. (2), urmtoarele:

CAPITOLUL VIII: Contractul individual de munc cu timp partial

a) precizarea expres c salariatul lucreaz la domiciliu;
Art. 101
(1) Angajatorul poate ncadra salariati cu program de lucru corespunztor
unei fractiuni de norm de cel putin dou ore pe zi, prin contracte individuale
de munc pe durat nedeterminat sau pe durat determinat, denumite
contracte individuale de munc cu timp partial.

b) programul n cadrul cruia angajatorul este n drept s controleze

activitatea salariatului su si modalitatea concret de realizare a controlului;
c) obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la domiciliul
salariatului, dup caz, al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaz
n activitate, precum si al produselor finite pe care le realizeaz.

(2) Contractul individual de munc cu timp partial se ncheie numai n form

scris.

Art. 107

(3) Durata sptmnal de lucru a unui salariat angajat cu contract individual

de munc cu timp partial este inferioar celei a unui salariat cu norm
ntreag comparabil, fr a putea fi mai mic de 10 ore.

(1) Salariatul cu munca la domiciliu se bucur de toate drepturile recunoscute

prin lege si prin contractele colective de munc aplicabile salariatilor al cror
loc de munc este la sediul angajatorului.

(4) Salariatul comparabil este salariatul cu norm ntreag al aceluiasi

angajator, care presteaz aceeasi activitate sau una similar cu cea a
salariatului angajat cu contract individual de munc cu timp partial. Atunci
cnd nu exist un salariat comparabil se au n vedere dispozitiile din
contractul colectiv de munc aplicabil acelui angajator sau dispozitiile
legislatiei n vigoare.

(2) Prin contractele colective de munc se pot stabili si alte conditii specifice
privind munca la domiciliu.
TITLUL III: Timpul de munc si timpul de odihn
CAPITOLUL I: Timpul de munc

SECTIUNEA 1: Durata timpului de munc

SECTIUNEA 2: Munca suplimentar

Art. 108

Art. 117

Timpul de munc reprezint timpul pe care salariatul l foloseste pentru

ndeplinirea sarcinilor de munc.
Art. 109

(1) Munca prestat n afara duratei normale a timpului de munc sptmnal,

prevzut la art. 109, este considerat munc suplimentar.
(2) Munca suplimentar nu poate fi efectuat fr acordul salariatului, cu
exceptia cazului de fort major sau pentru lucrri urgente destinate
prevenirii producerii unor accidente ori nlturrii consecintelor unui accident.

(1) Pentru salariatii angajati cu norm ntreag durata normal a timpului de

munc este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe sptmn.

Art. 118

(2) n cazul tinerilor n vrst de pn la 18 ani durata timpului de munc este

de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe sptmn.

(1) La solicitarea angajatorului salariatii pot efectua munc suplimentar cu

respectarea prevederilor art. 111.

Art. 110

(2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilit potrivit prevederilor

alin. (1) este interzis.

(1) Repartizarea timpului de munc n cadrul sptmnii este, de regul,

uniform, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu dou zile de repaus.
Art. 119
(2) n functie de specificul unittii sau al muncii prestate, se poate opta si
pentru o repartizare inegal a timpului de munc, cu respectarea duratei
normale a timpului de munc de 40 de ore pe sptmn.
Art. 111

(1) Munca suplimentar se compenseaz prin ore libere pltite n

urmtoarele 30 de zile dup efectuarea acesteia.
(2) n aceste conditii salariatul beneficiaz de salariul corespunztor pentru
orele prestate peste programul normal de lucru.

(1) Durata maxim legal a timpului de munc nu poate depsi 48 de ore pe

sptmn, inclusiv orele suplimentare.

Art. 120

(2) Cnd munca se efectueaz n schimburi, durata timpului de munc va

putea fi prelungit peste 8 ore pe zi si peste 48 de ore pe sptmn, cu
conditia ca media orelor de munc, calculat pe o perioad maxim de 3
sptmni, s nu depseasc 8 ore pe zi sau 48 de ore pe sptmn.

(1) n cazul n care compensarea prin ore libere pltite nu este posibil n
termenul prevzut de art. 119 alin. (1) n luna urmtoare, munca suplimentar
va fi pltit salariatului prin adugarea unui spor la salariu corespunztor
duratei acesteia.

(3) Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplic tinerilor care nu au mplinit vrsta
de 18 ani.

(2) Sporul pentru munca suplimentar, acordat n conditiile prevzute la alin.

(1), se stabileste prin negociere, n cadrul contractului colectiv de munc sau,
dup caz, al contractului individual de munc, si nu poate fi mai mic de 75 %
din salariul de baz.

Art. 112

Art. 121
(1) Pentru anumite sectoare de activitate, unitti sau profesii se poate stabili
prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o
durat zilnic a timpului de munc mai mic sau mai mare de 8 ore.

Tinerii n vrst de pn la 18 ani nu pot presta munc suplimentar.

SECTIUNEA 3: Munca de noapte

(2) Durata zilnic a timpului de munc de 12 ore va fi urmat de o perioad

de repaus de 24 de ore.

Art. 122

Art. 113

(1) Munca prestat ntre orele 22,00-6,00 este considerat munc de noapte.

(1) Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal n cadrul

sptmnii de lucru de 40 de ore, precum si n cadrul sptmnii de lucru
comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de munc la nivelul
angajatorului sau, n absenta acestuia, va fi prevzut n regulamentul intern.

(2) Durata normal a muncii de noapte nu va depsi 8 ore ntr-o perioad de

24 de ore.

(2) Programul de lucru inegal poate functiona numai dac este specificat
expres n contractul individual de munc.
Art. 114
Programul de munc si modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la
cunostint salariatilor si sunt afisate la sediul angajatorului.

(3) Angajatorul care, n mod frecvent, utilizeaz munca de noapte este obligat
s informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de munc.
Art. 123
Salariatii care efectueaz cel putin 3 ore de munc de noapte beneficiaz fie
de program de lucru redus cu o or fat de durata normal a zilei de munc,
fr ca aceasta s duc la scderea salariului de baz, fie de un spor la
salariu de minimum 15 % din salariul de baz pentru fiecare or de munc de
noapte prestat.

Art. 115
Art. 124
(1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de munc, cu acordul
sau la solicitarea salariatului n cauz, dac aceast posibilitate este
prevzut n contractele colective de munc aplicabile la nivelul angajatorului
sau, n absenta acestora, n regulamentele interne.
(2) Programele individualizate de munc presupun un mod de organizare
flexibil a timpului de munc.
(3) Durata zilnic a timpului de munc este mprtit n dou perioade: o
perioad fix n care personalul se afl simultan la locul de munc si o
perioad variabil, mobil, n care salariatul si alege orele de sosire si de
plecare, cu respectarea timpului de munc zilnic.
(4) Programul individualizat de munc poate functiona numai cu respectarea
dispozitiilor art. 109 si 111.
Art. 116
Angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munc prestate de
fiecare salariat si de a supune controlului inspectiei muncii aceast evident
ori de cte ori este solicitat.

(1) Salariatii care urmeaz s desfsoare cel putin 3 ore de munc de noapte
sunt supusi unui examen medical gratuit nainte de nceperea activittii si
dup aceea, periodic.
(2) Conditiile de efectuare a examenului medical si periodicitatea acestuia se
stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii si
solidarittii sociale si al ministrului snttii si familiei.
(3) Salariatii care desfsoar munc de noapte si au probleme de sntate
recunoscute ca avnd legtur cu aceasta vor fi trecuti la o munc de zi
pentru care sunt apti.
Art. 125
(1) Tinerii care nu au mplinit vrsta de 18 ani nu pot presta munc de
noapte.
(2) Femeile gravide, luzele si cele care alpteaz nu pot fi obligate s
presteze munc de noapte.

SECTIUNEA 4: Norma de munc

Art. 126
Norma de munc exprim cantitatea de munc necesar pentru efectuarea
operatiunilor sau lucrrilor de ctre o persoan cu calificare corespunztoare,
care lucreaz cu intensitate normal, n conditiile unor procese tehnologice si
de munc determinate. Norma de munc cuprinde timpul productiv, timpul
pentru ntreruperi impuse de desfsurarea procesului tehnologic, timpul
pentru pauze legale n cadrul programului de munc.

(1) n cazul unor lucrri urgente, a cror executare imediat este necesar
pentru organizarea unor msuri de salvare a persoanelor sau bunurilor
angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru nlturarea
efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor,
instalatiilor sau cldirilor unittii, repausul sptmnal poate fi suspendat
pentru personalul necesar n vederea executrii acestor lucrri.
(2) Salariatii al cror repaus sptmnal a fost suspendat n conditiile alin. (1)
au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 120 alin. (2).

Art. 127

SECTIUNEA 3: Srbtorile legale

Norma de munc se exprim, n functie de caracteristicile procesului de

productie sau de alte activitti ce se normeaz, sub form de norme de timp,
norme de productie, norme de personal, sfer de atributii sau sub alte forme
corespunztoare specificului fiecrei activitti.

Art. 134
(1) Zilele de srbtoare legal n care nu se lucreaz sunt:
- 1 si 2 ianuarie;

Art. 128
- prima si a doua zi de Pasti;
Normarea muncii se aplic tuturor categoriilor de salariati.
- 1 mai;
Art. 129
- 1 decembrie;
(1) Normele de munc se elaboreaz de ctre angajator cu acordul
sindicatului sau, dup caz, al reprezentantilor salariatilor.

- prima si a doua zi de Crciun;

(2) n situatia n care normele de munc nu mai corespund conditiilor tehnice

n care au fost adoptate sau nu asigur un grad complet de ocupare a
timpului normal de munc, acestea vor fi supuse unei reexaminri.

- 2 zile pentru fiecare dintre cele dou srbtori religioase anuale, declarate
astfel de cultele religioase legale, altele dect cele crestine, pentru
persoanele apartinnd acestora.

(3) Procedura de reexaminare, precum si situatiile concrete n care poate

interveni se stabilesc prin contractul colectiv de munc aplicabil sau prin
regulamentul intern.

(2) Acordarea zilelor libere se face de ctre angajator.

CAPITOLUL II: Repausuri periodice

Prin hotrre a Guvernului se vor stabili programe de lucru adecvate pentru

unittile sanitare si pentru cele de alimentatie public, n scopul asigurrii
asistentei sanitare si, respectiv, al aprovizionrii populatiei cu produse
alimentare de strict necesitate, a cror aplicare este obligatorie.

SECTIUNEA 1: Pauza de mas si repausul zilnic

Art. 135

Art. 130
Art. 136
(1) n cazurile n care durata zilnic a timpului de munc este mai mare de 6
ore, salariatii au dreptul la pauz de mas si la alte pauze, n conditiile
stabilite prin contractul colectiv de munc aplicabil sau prin regulamentul
intern.
(2) Tinerii n vrst de pn la 18 ani beneficiaz de o pauz de mas de cel
putin 30 de minute, n cazul n care durata zilnic a timpului de munc este
mai mare de 4 ore si jumtate.
(3) Pauzele, cu exceptia dispozitiilor contrare din contractul colectiv de
munc aplicabil si din regulamentul intern, nu se vor include n durata zilnic
normal a timpului de munc.
Art. 131
(1) Salariatii au dreptul ntre dou zile de munc la un repaus care nu poate fi
mai mic de 12 ore consecutive.
(2) Prin exceptie, n cazul muncii n schimburi, acest repaus nu poate fi mai
mic de 8 ore ntre schimburi.

Prevederile art. 134 nu se aplic n locurile de munc n care activitatea nu

poate fi ntrerupt datorit caracterului procesului de productie sau
specificului activittii.
Art. 137
(1) Salariatilor care lucreaz n unittile prevzute la art. 135, precum si la
locurile de munc prevzute la art. 136 li se asigur compensarea cu timp
liber corespunztor n urmtoarele 30 de zile.
(2) n cazul n care, din motive justificate, nu se acord zile libere, salariatii
beneficiaz, pentru munca prestat n zilele de srbtoare legal, de un spor
la salariul de baz ce nu poate fi mai mic de 100 % din salariul de baz
corespunztor muncii prestate n programul normal de lucru.
Art. 138
Prin contractul colectiv de munc aplicabil se pot stabili si alte zile libere.
CAPITOLUL III: Concediile

SECTIUNEA 2: Repausul sptmnal

SECTIUNEA 1: Concediul de odihn anual si alte concedii ale salariatilor
Art. 132
Art. 139
(1) Repausul sptmnal se acord n dou zile consecutive, de regul
smbta si duminica.

(1) Dreptul la concediu de odihn anual pltit este garantat tuturor salariatilor.

(2) n cazul n care repausul n zilele de smbt si duminic ar prejudicia

interesul public sau desfsurarea normal a activittii, repausul sptmnal
poate fi acordat si n alte zile stabilite prin contractul colectiv de munc
aplicabil sau prin regulamentul intern.

(2) Dreptul la concediu de odihn anual nu poate forma obiectul vreunei

cesiuni, renuntri sau limitri.

(3) n situatia prevzut la alin. (2) salariatii vor beneficia de un spor la salariu
stabilit prin contractul colectiv de munc sau, dup caz, prin contractul
individual de munc.

(1) Durata minim a concediului de odihn anual este de 20 de zile

lucrtoare.

(4) n situatii de exceptie zilele de repaus sptmnal sunt acordate cumulat,

dup o perioad de activitate continu ce nu poate depsi 15 zile
calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munc si cu acordul
sindicatului sau, dup caz, al reprezentantilor salariatilor.
(5) Salariatii al cror repaus sptmnal se acord n conditiile alin. (4) au
dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 120 alin. (2).
Art. 133

Art. 140

(2) Durata efectiv a concediului de odihn anual se stabileste prin contractul

colectiv de munc aplicabil, este prevzut n contractul individual de munc
si se acord proportional cu activitatea prestat ntr-un an calendaristic.
(3) Srbtorile legale n care nu se lucreaz, precum si zilele libere pltite
stabilite prin contractul colectiv de munc aplicabil nu sunt incluse n durata
concediului de odihn anual.
(4) Durata concediului de odihn anual pentru salariatii cu contract individual
de munc cu timp partial se acord proportional cu timpul efectiv lucrat.

Art. 148
Art. 141
(1) Concediul de odihn se efectueaz n fiecare an.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), efectuarea concediului n anul
urmtor este permis numai n cazurile expres prevzute de lege sau n
cazurile prevzute n contractul colectiv de munc aplicabil.

(1) Pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au dreptul la concedii

fr plat.
(2) Durata concediului fr plat se stabileste prin contractul colectiv de
munc aplicabil sau prin regulamentul intern.
SECTIUNEA 2: Concediile pentru formare profesional

(3) Angajatorul este obligat s acorde concediu, pn la sfrsitul anului

urmtor, tuturor salariatilor care ntr-un an calendaristic nu au efectuat
integral concediul de odihn la care aveau dreptul.
(4) Compensarea n bani a concediului de odihn neefectuat este permis
numai n cazul ncetrii contractului individual de munc.

Art. 149
(1) Salariatii au dreptul s beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare
profesional.
(2) Concediile pentru formare profesional se pot acorda cu sau fr plat.

Art. 142
Art. 150
Salariatii care lucreaz n conditii grele, periculoase sau vtmtoare,
nevztorii, alte persoane cu handicap si tinerii n vrst de pn la 18 ani
beneficiaz de un concediu de odihn suplimentar de cel putin 3 zile
lucrtoare.
Art. 143
(1) Efectuarea concediului de odihn se realizeaz n baza unei programri
colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului
sau, dup caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programrile colective,
ori cu consultarea salariatului, pentru programrile individuale. Programarea
se face pn la sfrsitul anului calendaristic pentru anul urmtor.
(2) Prin programrile colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot
fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de munc.
(3) Prin programare individual se poate stabili data efecturii concediului
sau, dup caz, perioada n care salariatul are dreptul de a efectua concediul,
perioad care nu poate fi mai mare de 3 luni.
(4) n cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alin. (2) si (3) salariatul
poate solicita efectuarea concediului cu cel putin 60 de zile anterioare
efecturii acestuia.

(1) Concediile fr plat pentru formare profesional se acord la solicitarea

salariatului, pe perioada formrii profesionale pe care salariatul o urmeaz
din initiativa sa.
(2) Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai cu acordul
sindicatului sau, dup caz, cu acordul reprezentantilor salariatilor si numai
dac absenta salariatului ar prejudicia grav desfsurarea activittii.
Art. 151
(1) Cererea de concediu fr plat pentru formare profesional trebuie s fie
naintat angajatorului cu cel putin o lun nainte de efectuarea acestuia si
trebuie s precizeze data de ncepere a stagiului de formare profesional,
domeniul si durata acestuia, precum si denumirea institutiei de formare
profesional.
(2) Efectuarea concediului fr plat pentru formare profesional se poate
realiza si fractionat n cursul unui an calendaristic, pentru sustinerea
examenelor de absolvire a unor forme de nvtmnt sau pentru sustinerea
examenelor de promovare n anul urmtor n cadrul institutiilor de nvtmnt
superior, cu respectarea conditiilor stabilite la alin. (1).
Art. 152

(5) n cazul n care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul

este obligat s stabileasc programarea astfel nct fiecare salariat s
efectueze ntr-un an calendaristic cel putin 15 zile lucrtoare de concediu
nentrerupt.
Art. 144
Salariatul este obligat s efectueze n natur concediul de odihn n perioada
n care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevzute de lege sau
atunci cnd, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.
Art. 145
(1) Pentru perioada concediului de odihn salariatul beneficiaz de o
indemnizatie de concediu care nu poate fi mai mic dect valoarea total a
drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectiv.

(1) n cazul n care n cursul unui an calendaristic, pentru salariatii n vrst

de pn la 25 de ani, si, respectiv, n cursul a 2 ani calendaristici consecutivi,
pentru salariatii n vrst de peste 25 de ani, nu a fost asigurat participarea
la o formare profesional pe cheltuiala angajatorului, salariatul n cauz are
dreptul la un concediu pentru formare profesional, pltit de angajator, de
pn la 10 zile lucrtoare.
(2) n situatia prevzut la alin. (1) indemnizatia de concediu va fi stabilit
conform art. 145.
(3) Perioada n care salariatul beneficiaz de concediul pltit prevzut la alin.
(1) se stabileste de comun acord cu angajatorul. Cererea de concediu pltit
pentru formare profesional va fi naintat angajatorului n conditiile
prevzute la art. 151 alin. (1).
Art. 153

(2) Indemnizatia de concediu de odihn reprezint media zilnic a veniturilor

din luna/lunile n care este efectuat concediul, multiplicat cu numrul de zile
de concediu.
(3) Indemnizatia de concediu de odihn se plteste de ctre angajator cu cel
putin 5 zile lucrtoare nainte de plecarea n concediu.

Durata concediului pentru formare profesional nu poate fi dedus din durata

concediului de odihn anual si este asimilat unei perioade de munc
efectiv n ceea ce priveste drepturile cuvenite salariatului, altele dect
salariul.
TITLUL IV: Salarizarea

Art. 146
CAPITOLUL I: Dispozitii generale
(1) Concediul de odihn poate fi ntrerupt, la cererea salariatului, pentru
motive obiective.
(2) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihn n caz de
fort major sau pentru interese urgente care impun prezenta salariatului la
locul de munc. n acest caz angajatorul are obligatia de a suporta toate
cheltuielile salariatului si ale familiei sale, necesare n vederea revenirii la
locul de munc, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare
a ntreruperii concediului de odihn.
Art. 147
(1) n cazul unor evenimente familiale deosebite, salariatii au dreptul la zile
libere pltite, care nu se includ n durata concediului de odihn.
(2) Evenimentele familiale deosebite si numrul zilelor libere pltite sunt
stabilite prin lege, prin contractul colectiv de munc aplicabil sau prin
regulamentul intern.

Art. 154
(1) Salariul reprezint contraprestatia muncii depuse de salariat n baza
contractului individual de munc.
(2) Pentru munca prestat n baza contractului individual de munc fiecare
salariat are dreptul la un salariu exprimat n bani.
(3) La stabilirea si la acordarea salariului este interzis orice discriminare pe
criterii de sex, orientare sexual, caracteristici genetice, vrst, apartenent
national, ras, culoare, etnie, religie, optiune politic, origine social,
handicap, situatie sau responsabilitate familial, apartenent ori activitate
sindical.
Art. 155
Salariul cuprinde salariul de baz, indemnizatiile, sporurile, precum si alte
adaosuri.

Art. 163
Art. 156
Salariile se pltesc naintea oricror alte obligatii bnesti ale angajatorilor.

(1) Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plat, precum si

prin orice alte documente justificative care demonstreaz efectuarea pltii
ctre salariatul ndrepttit.

Art. 157
(1) Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/si colective ntre
angajator si salariati sau reprezentanti ai acestora.

(2) Statele de plat, precum si celelalte documente justificative se pstreaz

si se arhiveaz de ctre angajator n aceleasi conditii si termene ca n cazul
actelor contabile, conform legii.
Art. 164

(2) Sistemul de salarizare a personalului din autorittile si institutiile publice

finantate integral sau n majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurrilor
sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste
prin lege, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative.

(1) Nici o retinere din salariu nu poate fi operat, n afara cazurilor si

conditiilor prevzute de lege.

Art. 158

(2) Retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate dect

dac datoria salariatului este scadent, lichid si exigibil si a fost constatat
ca atare printr-o hotrre judectoreasc definitiv si irevocabil.

(1) Salariul este confidential, angajatorul avnd obligatia de a lua msurile

necesare pentru asigurarea confidentialittii.
(2) n scopul promovrii intereselor si aprrii drepturilor salariatilor,
confidentialitatea salariilor nu poate fi opus sindicatelor sau, dup caz,
reprezentantilor salariatilor, n strict legtur cu interesele acestora si n
relatia lor direct cu angajatorul.

(3) n cazul pluralittii de creditori ai salariatului va fi respectat urmtoarea

ordine:
a) obligatiile de ntretinere, conform Codului familiei;
b) contributiile si impozitele datorate ctre stat;

CAPITOLUL II: Salariul minim garantat

c) daunele cauzate propriettii publice prin fapte ilicite;

Art. 159

d) acoperirea altor datorii.

(1) Salariul de baz minim brut pe tar garantat n plat, corespunztor

programului normal de munc, se stabileste prin hotrre a Guvernului, dup
consultarea sindicatelor si a patronatelor. n cazul n care programul normal
de munc este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de baz minim
brut orar se calculeaz prin raportarea salariului de baz minim brut pe tar
la numrul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.

(4) Retinerile din salariu cumulate nu pot depsi n fiecare lun jumtate din
salariul net.

(2) Angajatorul nu poate negocia si stabili salarii de baz prin contractul

individual de munc sub salariul de baz minim brut orar pe tar.
(3) Angajatorul este obligat s garanteze n plat un salariu brut lunar cel
putin egal cu salariul de baz minim brut pe tar. Aceste dispozitii se aplic si
n cazul n care salariatul este prezent la lucru, n cadrul programului, dar nu
poate s si desfsoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu
exceptia grevei.
(4) Salariul de baz minim brut pe tar garantat n plat este adus la
cunostint salariatilor prin grija angajatorului.
Art. 160
Pentru salariatii crora angajatorul, conform contractului colectiv sau
individual de munc, le asigur hran, cazare sau alte facilitti, suma n bani
cuvenit pentru munca prestat nu poate fi mai mic dect salariul minim
brut pe tar prevzut de lege.
CAPITOLUL III: Plata salariului

Art. 165
Acceptarea fr rezerve a unei prti din drepturile salariale sau semnarea
actelor de plat n astfel de situatii nu poate avea semnificatia unei renuntri
din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin n integralitatea lor,
potrivit dispozitiilor legale sau contractuale.
Art. 166
(1) Dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la
daunele rezultate din neexecutarea n totalitate sau n parte a obligatiilor
privind plata salariilor se prescrie n termen de 3 ani de la data la care
drepturile respective erau datorate.
(2) Termenul de prescriptie prevzut la alin. (1) este ntrerupt n cazul n care
intervine o recunoastere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale
sau derivnd din plata salariului.
CAPITOLUL IV: Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale
Art. 167
(1) Angajatorul are obligatia de a contribui la fondul de garantare pentru plata
creantelor salariale care rezult din contractele individuale de munc, n
conditiile legii.

Art. 161
(1) Salariul se plteste n bani cel putin o dat pe lun, la data stabilit n
contractul individual de munc, n contractul colectiv de munc aplicabil sau
n regulamentul intern, dup caz.
(2) Plata salariului se poate efectua prin virament ntr-un cont bancar, n
cazul n care aceast modalitate este prevzut n contractul colectiv de
munc aplicabil.
(3) Plata n natur a unei prti din salariu, n conditiile stabilite la art. 160,
este posibil numai dac este prevzut expres n contractul colectiv de
munc aplicabil sau n contractul individual de munc.
(4) ntrzierea nejustificat a pltii salariului sau neplata acestuia poate
determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru
repararea prejudiciului produs salariatului.

(2) Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale asigur plata

creantelor care privesc salarizarea.
Art. 168
La constituirea si la utilizarea fondului de garantare pentru plata creantelor
salariale se vor respecta urmtoarele principii:
a) patrimoniul institutiilor de administrare a fondurilor trebuie s fie
independent de capitalul de exploatare al unittilor si trebuie s fie constituit
astfel nct asupra acestuia s nu poat fi pus sechestru n cursul procedurii
n caz de insolvabilitate;
b) angajatorii trebuie s contribuie la finantare n msura n care aceasta nu
este acoperit integral de ctre autorittile publice;

Art. 162

c) obligatia de plat a institutiilor de administrare a fondurilor va exista

independent de ndeplinirea obligatiei de contributie la finantare.

(1) Salariul se plteste direct titularului sau persoanei mputernicite de

acesta.

CAPITOLUL V: Protectia drepturilor salariatilor n cazul transferului

ntreprinderii, al unittii sau al unor prti ale acesteia

(2) n caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pn la data

decesului sunt pltite, n ordine, sotului supravietuitor, copiilor majori ai
defunctului sau printilor acestuia. Dac nu exist nici una dintre aceste
categorii de persoane, drepturile salariale sunt pltite altor mostenitori, n
conditiile dreptului comun.

Art. 169
(1) Salariatii beneficiaz de protectia drepturilor lor n cazul n care se
produce un transfer al ntreprinderii, al unittii sau al unor prti ale acesteia
ctre un alt angajator, potrivit legii.

i) aducerea la cunostint salariatilor a instructiunilor corespunztoare.

(2) Drepturile si obligatiile cedentului, care decurg dintr-un contract sau raport
de munc existent la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului.
(3) Transferul ntreprinderii, al unittii sau al unor prti ale acesteia nu poate
constitui motiv de concediere individual sau colectiv a salariatilor de ctre
cedent ori de ctre cesionar.
Art. 170
Cedentul si cesionarul au obligatia de a informa si de a consulta, anterior
transferului, sindicatul sau, dup caz, reprezentantii salariatilor cu privire la
implicatiile juridice, economice si sociale asupra salariatilor, decurgnd din
transferul dreptului de proprietate.

Art. 174
(1) Angajatorul rspunde de organizarea activittii de asigurare a snttii si
securittii n munc.
(2) n cuprinsul regulamentelor interne sunt prevzute n mod obligatoriu
reguli privind securitatea si sntatea n munc.
(3) n elaborarea msurilor de securitate si sntate n munc angajatorul se
consult cu sindicatul sau, dup caz, cu reprezentantii salariatilor, precum si
cu comitetul de securitate si sntate n munc.
Art. 175

TITLUL V: Sntatea si securitatea n munc

CAPITOLUL I: Reguli generale

Angajatorul are obligatia s asigure toti salariatii pentru risc de accidente de

munc si boli profesionale, n conditiile legii.

Art. 171

Art. 176

(1) Angajatorul are obligatia s ia toate msurile necesare pentru protejarea

vietii si snttii salariatilor.

(1) Angajatorul are obligatia s organizeze instruirea angajatilor si n

domeniul securittii si snttii n munc.

(2) Angajatorul are obligatia s asigure securitatea si sntatea salariatilor n

toate aspectele legate de munc.

(2) Instruirea se realizeaz periodic, prin modalitti specifice stabilite de

comun acord de ctre angajator, mpreun cu comitetul de securitate si
sntate n munc si cu sindicatul sau, dup caz, cu reprezentantii
salariatilor.

(3) Dac un angajator apeleaz la persoane sau servicii exterioare, aceasta

nu l exonereaz de rspundere n acest domeniu.
(4) Obligatiile salariatilor n domeniul securittii si snttii n munc nu pot
aduce atingere responsabilittii angajatorului.
(5) Msurile privind securitatea si sntatea n munc nu pot s determine, n
nici un caz, obligatii financiare pentru salariati.
Art. 172
(1) Dispozitiile prezentului titlu se completeaz cu dispozitiile legii speciale,
ale contractelor colective de munc aplicabile, precum si cu normele si
normativele de protectie a muncii.

(3) Instruirea prevzut la alin. (2) se realizeaz obligatoriu n cazul noilor

angajati, al celor care si schimb locul de munc sau felul muncii si al celor
care si reiau activitatea dup o ntrerupere mai mare de 6 luni. n toate
aceste cazuri instruirea se efectueaz nainte de nceperea efectiv a
activittii.
(4) Instruirea este obligatorie si n situatia n care intervin modificri ale
legislatiei n domeniu.
Art. 177
(1) Locurile de munc trebuie s fie organizate astfel nct s garanteze
securitatea si sntatea salariatilor.

(2) Normele si normativele de protectie a muncii pot stabili:

a) msuri generale de protectie a muncii pentru prevenirea accidentelor de
munc si a bolilor profesionale, aplicabile tuturor angajatorilor;
b) msuri de protectie a muncii, specifice pentru anumite profesii sau anumite
activitti;
c) msuri de protectie specifice, aplicabile anumitor categorii de personal;
d) dispozitii referitoare la organizarea si functionarea unor organisme
speciale de asigurare a securittii si snttii n munc.
Art. 173
(1) n cadrul propriilor responsabilitti angajatorul va lua msurile necesare
pentru protejarea securittii si snttii salariatilor, inclusiv pentru activittile
de prevenire a riscurilor profesionale, de informare si pregtire, precum si
pentru punerea n aplicare a organizrii protectiei muncii si mijloacelor
necesare acesteia.
(2) La adoptarea si punerea n aplicare a msurilor prevzute la alin. (1) se
va tine seama de urmtoarele principii generale de prevenire:

(2) Angajatorul trebuie s organizeze controlul permanent al strii

materialelor, utilajelor si substantelor folosite n procesul muncii, n scopul
asigurrii snttii si securittii salariatilor.
(3) Angajatorul rspunde pentru asigurarea conditiilor de acordare a primului
ajutor n caz de accidente de munc, pentru crearea conditiilor de
prentmpinare a incendiilor, precum si pentru evacuarea salariatilor n situatii
speciale si n caz de pericol iminent.
Art. 178
(1) Pentru asigurarea securittii si snttii n munc institutia abilitat prin
lege poate dispune limitarea sau interzicerea fabricrii, comercializrii,
importului ori utilizrii cu orice titlu a substantelor si preparatelor periculoase
pentru salariati.
(2) Inspectorul de munc poate, cu avizul medicului de medicin a muncii, s
impun angajatorului s solicite organismelor competente, contra cost,
analize si expertize asupra unor produse, substante sau preparate
considerate a fi periculoase, pentru a cunoaste compozitia acestora si
efectele pe care le-ar putea produce asupra organismului uman.
CAPITOLUL II: Comitetul de securitate si sntate n munc

a) evitarea riscurilor;
Art. 179
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la surs;

(1) La nivelul fiecrui angajator se constituie un comitet de securitate si

sntate n munc, cu scopul de a asigura implicarea salariatilor la
elaborarea si aplicarea deciziilor n domeniul protectiei muncii.

d) adaptarea muncii la om, n special n ceea ce priveste proiectarea locurilor

de munc si alegerea echipamentelor si metodelor de munc si de productie,
n vederea atenurii, cu precdere, a muncii monotone si a muncii repetitive,
precum si a reducerii efectelor acestora asupra snttii;

(2) Comitetul de securitate si sntate n munc se constituie n cadrul

persoanelor juridice din sectorul public, privat si cooperatist, inclusiv cu
capital strin, care desfsoar activitti pe teritoriul Romniei.

e) luarea n considerare a evolutiei tehnicii;

Art. 180

f) nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu

ceea ce este mai putin periculos;

(1) Comitetul de securitate si sntate n munc se organizeaz la angajatorii

persoane juridice la care sunt ncadrati cel putin 50 de salariati.

g) planificarea prevenirii;

(2) n cazul n care conditiile de munc sunt grele, vtmtoare sau

periculoase, inspectorul de munc poate cere nfiintarea acestor comitete si
pentru angajatorii la care sunt ncadrati mai putin de 50 de salariati.

h) adoptarea msurilor de protectie colectiv cu prioritate fat de msurile de

protectie individual;

(3) n cazul n care activitatea se desfsoar n unitti dispersate teritorial, se

pot nfiinta mai multe comitete de securitate si sntate n munc. Numrul
acestora se stabileste prin contractul colectiv de munc aplicabil.

c) actualizarea cunostintelor si deprinderilor specifice postului si locului de

munc si perfectionarea pregtirii profesionale pentru ocupatia de baz;
d) reconversia profesional determinat de restructurri socioeconomice;

(4) Comitetul de securitate si sntate n munc coordoneaz msurile de

securitate si sntate n munc si n cazul activittilor care se desfsoar
temporar, cu o durat mai mare de 3 luni.

e) dobndirea unor cunostinte avansate, a unor metode si procedee

moderne, necesare pentru realizarea activittilor profesionale;

(5) n situatia n care nu se impune constituirea comitetului de securitate si

sntate n munc, atributiile specifice ale acestuia vor fi ndeplinite de
responsabilul cu protectia muncii numit de angajator.

f) prevenirea riscului somajului;

Art. 181

(2) Formarea profesional si evaluarea cunostintelor se fac pe baza

standardelor ocupationale.

Componenta, atributiile specifice si functionarea comitetului de securitate si

sntate n munc sunt reglementate prin ordin al ministrului muncii si
solidarittii sociale.

g) promovarea n munc si dezvoltarea carierei profesionale.

Art. 189
Formarea profesional a salariatilor se poate realiza prin urmtoarele forme:

CAPITOLUL III: Protectia salariatilor prin servicii medicale

Art. 182

a) participarea la cursuri organizate de ctre angajator sau de ctre furnizorii

de servicii de formare profesional din tar sau din strintate;

Angajatorii au obligatia s asigure accesul salariatilor la serviciul medical de

medicin a muncii.

b) stagii de adaptare profesional la cerintele postului si ale locului de

munc;

Art. 183

c) stagii de practic si specializare n tar si n strintate;

(1) Serviciul medical de medicin a muncii poate fi un serviciu autonom

organizat de angajator sau un serviciu asigurat de o asociatie patronal.

d) ucenicie organizat la locul de munc;

e) formare individualizat;

(2) Durata muncii prestate de medicul de medicin a muncii se calculeaz n

functie de numrul de salariati ai angajatorului, potrivit legii.

f) alte forme de pregtire convenite ntre angajator si salariat.

Art. 184

Art. 190

(1) Medicul de medicin a muncii este un salariat, atestat n profesia sa

potrivit legii, titular al unui contract de munc ncheiat cu un angajator sau cu
o asociatie patronal.

Angajatorul are obligatia de a asigura salariatilor acces periodic la formarea

profesional.
Art. 191

(2) Medicul de medicin a muncii este independent n exercitarea profesiei

sale.
Art. 185
(1) Sarcinile principale ale medicului de medicin a muncii constau n:

(1) Angajatorul persoan juridic elaboreaz anual planuri de formare

profesional, cu consultarea sindicatului sau, dup caz, a reprezentantilor
salariatilor.
(2) Planul de formare profesional face parte integrant din contractul
colectiv de munc aplicabil.

a) prevenirea accidentelor de munc si a bolilor profesionale;

b) supravegherea efectiv a conditiilor de igien si sntate n munc;
c) asigurarea controlului medical al salariatilor att la angajarea n munc, ct
si pe durata executrii contractului individual de munc.
(2) n vederea realizrii sarcinilor ce i revin medicul de medicin a muncii
poate propune angajatorului schimbarea locului de munc sau a felului
muncii unor salariati, determinat de starea de sntate a acestora.
(3) Medicul de medicin a muncii este membru de drept n comitetul de
securitate si sntate n munc.
Art. 186
(1) Medicul de medicin a muncii stabileste n fiecare an un program de
activitate pentru mbunttirea mediului de munc din punct de vedere al
snttii n munc pentru fiecare angajator.
(2) Elementele programului sunt specifice pentru fiecare angajator si sunt
supuse avizrii comitetului de securitate si sntate n munc.

(3) Salariatii au dreptul s fie informati cu privire la continutul planului de

formare profesional.
Art. 192
Formarea profesional individualizat se stabileste de ctre angajator
mpreun cu salariatul n cauz, tinnd seama de criteriile avute n vedere n
cadrul planului anual de formare profesional si de conditiile de desfsurare
a activittii la locul de munc.
Art. 193
Modalitatea concret de formare profesional, drepturile si obligatiile prtilor,
durata formrii profesionale, precum si orice alte aspecte legate de formarea
profesional fac obiectul unor acte aditionale la contractele individuale de
munc.
Art. 194
(1) n cazul n care participarea la cursurile sau stagiile de formare
profesional este initiat de angajator, toate cheltuielile ocazionate de
aceast participare sunt suportate de ctre acesta.

Art. 187
Prin lege special vor fi reglementate atributiile specifice, modul de
organizare a activittii, organismele de control, precum si statutul profesional
specific al medicilor de medicin a muncii.
TITLUL VI: Formarea profesional
CAPITOLUL I: Dispozitii generale

(2) n cazul n care, n conditiile prevzute la alin. (1), participarea la cursurile

sau stagiile de formare profesional presupune scoaterea partial din
activitate, salariatul participant va beneficia de drepturi salariale astfel:
a) dac participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o
perioad ce nu depseste 25 % din durata zilnic a timpului normal de lucru,
acesta va beneficia, pe toat durata formrii profesionale, de salariul integral
corespunztor postului si functiei detinute, cu toate indemnizatiile, sporurile si
adaosurile la acesta;

Art. 188
(1) Formarea profesional a salariatilor are urmtoarele obiective principale:

b) dac participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o

perioad mai mare de 25 % din durata zilnic a timpului normal de lucru,
acesta va beneficia de salariul de baz si, dup caz, de sporul de vechime.

a) adaptarea salariatului la cerintele postului sau ale locului de munc;

b) obtinerea unei calificri profesionale;

(3) Dac participarea la cursurile sau la stagiul de formare profesional

presupune scoaterea integral din activitate, contractul individual de munc
al salariatului respectiv se suspend, acesta beneficiind de o indemnizatie

pltit de angajator, prevzut n contractul colectiv de munc aplicabil sau n

contractul individual de munc, dup caz.

(1) Contractul de adaptare profesional se ncheie n vederea adaptrii

salariatilor debutanti la o functie nou, la un loc de munc nou sau n cadrul
unui colectiv nou.

(4) Pe perioada suspendrii contractului individual de munc n conditiile

prevzute la alin. (3), salariatul beneficiaz de vechime la acel loc de munc,
aceast perioad fiind considerat stagiu de cotizare n sistemul asigurrilor
sociale de stat.

(2) Contractul de adaptare profesional se ncheie o dat cu ncheierea

contractului individual de munc sau, dup caz, la debutul salariatului n
functia nou, la locul de munc nou sau n colectivul nou, n conditiile legii.

Art. 195

Art. 202

(1) Salariatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare

profesional mai mare de 60 de zile n conditiile art. 194 alin. (2) lit. b) si alin.
(3) nu pot avea initiativa ncetrii contractului individual de munc o perioad
de cel putin 3 ani de la data absolvirii cursurilor sau stagiului de formare
profesional.

(1) Contractul de adaptare profesional este un contract ncheiat pe durat

determinat, ce nu poate fi mai mare de un an.

(2) Durata obligatiei salariatului de a presta munc n favoarea angajatorului

care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesional, precum si
orice alte aspecte n legtur cu obligatiile salariatului, ulterioare formrii
profesionale, se stabilesc prin act aditional la contractul individual de munc.
(3) Nerespectarea de ctre salariat a dispozitiei prevzute la alin. (1)
determin obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de
pregtirea sa profesional, proportional cu perioada nelucrat din perioada
stabilit conform actului aditional la contractul individual de munc.
(4) Obligatia prevzut la alin. (3) revine si salariatilor care au fost concediati
n perioada stabilit prin actul aditional, pentru motive disciplinare, sau al
cror contract individual de munc a ncetat ca urmare a arestrii preventive
pentru o perioad mai mare de 60 de zile, a condamnrii printr-o hotrre
judectoreasc definitiv pentru o infractiune n legtur cu munca lor,
precum si n cazul n care instanta penal a pronuntat interdictia de
exercitare a profesiei, temporar sau definitiv.

(2) La expirarea termenului contractului de adaptare profesional salariatul

poate fi supus unei evaluri n vederea stabilirii msurii n care acesta poate
face fat functiei noi, locului de munc nou sau colectivului nou n care
urmeaz s presteze munca.
Art. 203
(1) Formarea profesional la nivelul angajatorului
contractelor speciale se face de ctre un formator.

prin

intermediul

(2) Formatorul este numit de angajator dintre salariatii calificati, cu o

experient profesional de cel putin 2 ani n domeniul n care urmeaz s se
realizeze formarea profesional.
(3) Un formator poate asigura formarea, n acelasi timp, pentru cel mult 3
salariati.
(4) Exercitarea activittii de formare profesional se include n programul
normal de lucru al formatorului.
Art. 204

Art. 196
(1) n cazul n care salariatul este cel care are initiativa participrii la o form
de pregtire profesional cu scoatere din activitate, angajatorul va analiza
solicitarea salariatului, mpreun cu sindicatul sau, dup caz, cu
reprezentantii salariatilor.
(2) Angajatorul va decide cu privire la cererea formulat de salariat potrivit
alin. (1), n termen de 15 zile de la primirea solicitrii. Totodat angajatorul va
decide cu privire la conditiile n care va permite salariatului participarea la
forma de pregtire profesional, inclusiv dac va suporta n totalitate sau n
parte costul ocazionat de aceasta.
Art. 197
Salariatii care au ncheiat un act aditional la contractul individual de munc
cu privire la formarea profesional pot primi n afara salariului corespunztor
locului de munc si alte avantaje n natur pentru formarea profesional.
CAPITOLUL II: Contracte speciale de formare profesional organizat de
angajator

(1) Formatorul are obligatia de a primi, de a ajuta, de a informa si de a

ndruma salariatul pe durata contractului special de formare profesional si
de a supraveghea ndeplinirea atributiilor de serviciu corespunztoare
postului ocupat de salariatul n formare.
(2) Formatorul asigur cooperarea cu alte organisme de formare si particip
la evaluarea salariatului care a beneficiat de formare profesional.
CAPITOLUL III: Contractul de ucenicie la locul de munc
Art. 205
(1) Contractul de ucenicie la locul de munc este contractul individual de
munc de tip particular, n temeiul cruia:
a) angajatorul persoan juridic sau persoan fizic se oblig ca, n afara
pltii unui salariu, s asigure ucenicului formarea profesional ntr-o anumit
meserie;
b) ucenicul se oblig s urmeze cursurile de formare profesional si s
munceasc n subordinea angajatorului respectiv.

Art. 198
Sunt considerate contracte speciale de formare profesional contractul de
calificare profesional si contractul de adaptare profesional.

(2) Contractul de ucenicie la locul de munc se ncheie pe o durat

determinat care nu poate fi mai mare de 3 ani.
Art. 206

Art. 199
(1) Contractul de calificare profesional este cel n baza cruia salariatul se
oblig s urmeze cursurile de formare organizate de angajator pentru
dobndirea unei calificri profesionale.

Contractul de ucenicie la locul de munc se ncheie de ctre angajatorul

autorizat de Ministerul Muncii si Solidarittii Sociale.
Art. 207

(2) Pot ncheia contracte de calificare profesional salariatii cu vrsta minim

de 16 ani mpliniti, care nu au dobndit o calificare sau au dobndit o
calificare ce nu le permite mentinerea locului de munc la acel angajator.

(1) Poate fi ncadrat ca ucenic orice tnr care nu detine o calificare

profesional si care, la debutul perioadei de ucenicie, nu a mplinit vrsta de
25 de ani.

(3) Contractul de calificare profesional se ncheie pentru o durat cuprins

ntre 6 luni si 2 ani.

(2) Ucenicul beneficiaz de dispozitiile aplicabile celorlalti salariati, n msura

n care ele nu sunt contrare celor specifice statutului de ucenic.

Art. 200

Art. 208

(1) Pot ncheia contracte de calificare profesional numai angajatorii

autorizati n acest sens de Ministerul Muncii si Solidarittii Sociale si de
Ministerul Educatiei si Cercetrii.

Timpul necesar ucenicului pentru participarea la activitti teoretice ce tin de

pregtirea sa profesional este inclus n programul normal de munc.
Art. 209

(2) Procedura de autorizare, precum si modul de atestare a calificrii

profesionale se stabilesc prin lege special.

n cazul ucenicilor se interzic:

Art. 201

a) munca prestat n conditii grele, vtmtoare sau periculoase;

b) munca suplimentar;

c) munca de noapte.
Art. 210
Contractul de ucenicie la locul de munc va cuprinde, n afara dispozitiilor
obligatorii prevzute n contractul individual de munc, urmtoarele:
a) precizarea persoanei care urmeaz s se ocupe de pregtirea ucenicului,
denumit maistru de ucenicie, si calificarea acesteia;

Sindicatele se pot asocia n mod liber, n conditiile legii, n federatii,

confederatii sau uniuni teritoriale.
Art. 220
Exercitiul dreptului sindical al salariatilor este recunoscut la nivelul tuturor
angajatorilor, cu respectarea drepturilor si liberttilor garantate prin
Constitutie si n conformitate cu dispozitiile prezentului cod si ale legilor
speciale.

b) durata necesar pentru obtinerea calificrii n meseria respectiv;

Art. 221
c) avantajele n natur acordate ucenicului n vederea calificrii profesionale.
Art. 211
(1) Maistrul de ucenicie este salariat al angajatorului, atestat pentru
pregtirea ucenicilor.
(2) Maistrul de ucenicie este atestat de Ministerul Muncii si Solidarittii
Sociale.
Art. 212
(1) Aptitudinile ucenicului de a presta meseria pentru care este pregtit prin
contractul de ucenicie la locul de munc fac obiectul unei verificri finale
organizate de angajator.
(2) Salariatii a cror formare profesional a fcut obiectul unui contract de
ucenicie la locul de munc nu vor putea fi obligati la suportarea cheltuielilor
de formare fcute de angajator.
Art. 213
Controlul activittii de ucenicie la locul de munc, statutul ucenicului, modul
de ncheiere si de executare a contractului de ucenicie la locul de munc,
autorizarea angajatorilor pentru ncheierea contractelor de ucenicie la locul
de munc, atestarea maistrului de ucenicie, verificarea final a aptitudinilor
ucenicului, precum si orice alte aspecte legate de contractul de ucenicie la
locul de munc urmeaz s fie reglementate prin lege special.

(1) Este interzis orice interventie a autorittilor publice de natur a limita

drepturile sindicale sau a le mpiedica exercitarea lor legal.
(2) Este interzis, de asemenea, orice act de ingerint al patronilor sau al
organizatiilor patronale, fie direct, fie prin reprezentantii sau membrii lor, n
constituirea organizatiilor sindicale sau n exercitarea drepturilor lor.
Art. 222
La cererea membrilor lor, sindicatele pot s i reprezinte pe acestia n cadrul
conflictelor de drepturi.
Art. 223
(1) Reprezentantilor alesi n organele de conducere ale sindicatelor li se
asigur protectia legii contra oricror forme de conditionare, constrngere
sau limitare a exercitrii functiilor lor.
(2) Pe toat durata exercitrii mandatului, precum si pe o perioad de 2 ani
de la ncetarea acestuia reprezentantii alesi n organele de conducere ale
sindicatelor nu pot fi concediati pentru motive care nu tin de persoana
salariatului, pentru necorespundere profesional sau pentru motive ce tin de
ndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariatii din unitate.
(3) Alte msuri de protectie a celor alesi n organele de conducere ale
sindicatelor sunt prevzute n legi speciale si n contractul colectiv de munc
aplicabil.

TITLUL VII: Dialogul social

CAPITOLUL III: Reprezentantii salariatilor

CAPITOLUL I: Dispozitii generale

Art. 224

Art. 214

(1) La angajatorii la care sunt ncadrati mai mult de 20 de salariati si dac nici
unul nu este membru de sindicat, interesele acestora pot fi promovate si
aprate de reprezentantii lor, alesi si mandatati special n acest scop.

Pentru asigurarea climatului de stabilitate si pace social, prin lege sunt

reglementate modalittile de consultri si dialog permanent ntre partenerii
sociali.

(2) Reprezentantii salariatilor sunt alesi n cadrul adunrii generale a

salariatilor, cu votul a cel putin jumtate din numrul total al salariatilor.

Art. 215
Consiliul Economic si Social este institutie public de interes national,
tripartit, autonom, constituit n scopul realizrii dialogului social la nivel
national.
Art. 216
n cadrul ministerelor si prefecturilor functioneaz, n conditiile legii, comisii
de dialog social, cu caracter consultativ, ntre administratia public, sindicate
si patronat.
CAPITOLUL II: Sindicatele

(3) Reprezentantii salariatilor nu pot s desfsoare activitti ce sunt

recunoscute prin lege exclusiv sindicatelor.
Art. 225
(1) Pot fi alesi ca reprezentanti ai salariatilor salariatii care au mplinit vrsta
de 21 de ani si care au lucrat la angajator cel putin un an fr ntrerupere.
(2) Conditia vechimii prevzute la alin. (1) nu este necesar n cazul alegerii
reprezentantilor salariatilor la angajatorii nou-nfiintati.
(3) Numrul de reprezentanti alesi ai salariatilor se stabileste de comun acord
cu angajatorul, n raport cu numrul de salariati ai acestuia.

Art. 217
(1) Sindicatele sunt persoane juridice independente, fr scop patrimonial,
constituite n scopul aprrii si promovrii drepturilor colective si individuale,
precum si a intereselor profesionale, economice, sociale, culturale si sportive
ale membrilor lor.

(4) Durata mandatului reprezentantilor salariatilor nu poate fi mai mare de 2

ani.
Art. 226
Reprezentantii salariatilor au urmtoarele atributii principale:

(2) Conditiile si procedura de dobndire a personalittii juridice de ctre

organizatiile sindicale se reglementeaz prin lege special.
(3) Organizatiile sindicale au dreptul de a-si reglementa prin statutele proprii
modul de organizare, asociere si gestiune, cu conditia ca statutele s fie
adoptate printr-o procedur democratic, n conditiile legii.
Art. 218
Sindicatele particip prin reprezentantii proprii, n conditiile legii, la
negocierea si ncheierea contractelor colective de munc, la tratative sau
acorduri cu autorittile publice si cu patronatele, precum si n structurile
specifice dialogului social.
Art. 219

a) s urmreasc respectarea drepturilor salariatilor, n conformitate cu

legislatia n vigoare, cu contractul colectiv de munc aplicabil, cu contractele
individuale de munc si cu regulamentul intern;
b) s participe la elaborarea regulamentului intern;
c) s promoveze interesele salariatilor referitoare la salariu, conditii de
munc, timp de munc si timp de odihn, stabilitate n munc, precum si
orice alte interese profesionale, economice si sociale legate de relatiile de
munc;
d) s sesizeze inspectoratul de munc cu privire la nerespectarea dispozitiilor
legale si ale contractului colectiv de munc aplicabil.

Art. 227

(3) La negocierea clauzelor si la ncheierea contractelor colective de munc

prtile sunt egale si libere.

Atributiile reprezentantilor salariatilor, modul de ndeplinire a acestora,

precum si durata si limitele mandatului lor se stabilesc n cadrul adunrii
generale a salariatilor, n conditiile legii.

(4) Contractele colective de munc, ncheiate cu respectarea dispozitiilor

legale constituie legea prtilor.

Art. 228

Art. 237

Timpul alocat reprezentantilor salariatilor n vederea ndeplinirii mandatului

pe care l-au primit este de 20 de ore pe lun si se consider timp efectiv
lucrat, fiind salarizat corespunztor.

Prtile, reprezentarea acestora si procedura de negociere si de ncheiere a

contractelor colective de munc sunt stabilite potrivit legii.
Art. 238

Art. 229
Pe toat durata exercitrii mandatului reprezentantii salariatilor nu pot fi
concediati pentru motive care nu tin de persoana salariatului, pentru
necorespundere profesional sau pentru motive ce tin de ndeplinirea
mandatului pe care l-au primit de la salariati.

(1) Contractele colective de munc nu pot contine clauze care s stabileasc

drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munc
ncheiate la nivel superior.
(2) Contractele individuale de munc nu pot contine clauze care s
stabileasc drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective
de munc.

CAPITOLUL IV: Patronatul

Art. 230

(3) La ncheierea contractului colectiv de munc prevederile legale referitoare

la drepturile salariatilor au un caracter minimal.

Patronul, denumit n prezentul cod angajator, este persoana juridic

nmatriculat sau persoana fizic autorizat potrivit legii, care administreaz
si utilizeaz capitalul, indiferent de natura acestuia, n scopul obtinerii de
profit n conditii de concurent, si care angajeaz munc salariat.

Art. 239

Art. 231

Art. 240

(1) Patronatele sunt organizatii ale patronilor, autonome, fr caracter politic,

nfiintate ca persoane juridice de drept privat, fr scop patrimonial.

(1) Contractele colective de munc se pot ncheia la nivelul angajatorilor, al

ramurilor de activitate si la nivel national.

(2) Patronatele se pot constitui n uniuni, federatii, confederatii patronale sau

n alte structuri asociative.

(2) Contractele colective de munc se pot ncheia si la nivelul unor grupuri de

angajatori, denumite n continuare grupuri de angajatori.

Art. 232

Art. 241

(1) Patronatele reprezint, sustin si apr interesele membrilor lor n relatiile

cu autorittile publice, cu sindicatele si cu alte persoane juridice si fizice, n
raport cu obiectul si scopul lor de activitate, potrivit propriilor statute si n
acord cu prevederile legii.

(1) Clauzele contractelor colective de munc produc efecte dup cum

urmeaz:

(2) La cererea membrilor lor, patronatele i pot reprezenta pe acestia n cazul

conflictelor de drepturi.
Art. 233
Membrilor organelor de conducere alese ale patronatelor li se asigur
protectia legii contra oricror forme de discriminare, conditionare,
constrngere sau limitare a exercitrii functiilor lor.
Art. 234

Prevederile contractului colectiv de munc produc efecte pentru toti salariatii,

indiferent de data angajrii sau de afilierea lor la o organizatie sindical.

a) pentru toti salariatii angajatorului, n cazul contractelor colective de munc

ncheiate la acest nivel;
b) pentru toti salariatii ncadrati la angajatorii care fac parte din grupul de
angajatori pentru care s-a ncheiat contractul colectiv de munc la acest
nivel;
c) pentru toti salariatii ncadrati la toti angajatorii din ramura de activitate
pentru care s-a ncheiat contractul colectiv de munc la acest nivel;
d) pentru toti salariatii ncadrati la toti angajatorii din tar, n cazul contractului
colectiv de munc la nivel national.

Patronatele sunt parteneri sociali n relatiile colective de munc, participnd,

prin reprezentanti proprii, la negocierea si ncheierea contractelor colective
de munc, la tratative si acorduri cu autorittile publice si cu sindicatele,
precum si n structurile specifice dialogului social.

(2) La fiecare dintre nivelurile prevzute la art. 240 se ncheie un singur

contract colectiv de munc.

Art. 235

Contractul colectiv de munc se ncheie pe o perioad determinat, care nu

poate fi mai mic de 12 luni, sau pe durata unei lucrri determinate.

(1) Constituirea si functionarea asociatiilor patronale, precum si exercitarea

drepturilor si obligatiilor acestora sunt reglementate prin lege.
(2) Este interzis orice interventie a autorittilor publice de natur a limita
exercitarea drepturilor patronale sau a le mpiedica exercitarea legal.
(3) Este interzis, de asemenea, orice act de ingerint al salariatilor sau al
sindicatului, fie direct, fie prin reprezentantii lor sau prin membrii sindicatului,
dup caz, n constituirea asociatiilor patronale sau n exercitarea drepturilor
lor.

Art. 242

Art. 243
(1) Executarea contractului colectiv de munc este obligatorie pentru prti.
(2) Nendeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munc
atrage rspunderea prtilor care se fac vinovate de aceasta.
Art. 244

TITLUL VIII: Contractele colective de munc

Clauzele contractului colectiv de munc pot fi modificate pe parcursul

executrii lui, n conditiile legii, ori de cte ori prtile convin acest lucru.

Art. 236

Art. 245

(1) Contractul colectiv de munc este conventia ncheiat n form scris

ntre angajator sau organizatia patronal, de o parte, si salariati, reprezentati
prin sindicate ori n alt mod prevzut de lege, de cealalt parte, prin care se
stabilesc clauze privind conditiile de munc, salarizarea, precum si alte
drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munc.

Contractul colectiv de munc nceteaz:

a) la mplinirea termenului sau la terminarea lucrrii pentru care a fost
ncheiat, dac prtile nu convin prelungirea aplicrii acestuia;
b) la data dizolvrii sau lichidrii judiciare a angajatorului;

(2) Negocierea colectiv este obligatorie, cu exceptia cazului n care

angajatorul are ncadrati mai putin de 21 de salariati.

c) prin acordul prtilor.

Art. 246

Aplicarea contractului colectiv de munc poate fi suspendat prin acordul de

voint al prtilor ori n caz de fort major.
Art. 247

Art. 257
Regulamentul intern se ntocmeste de ctre angajator, cu consultarea
sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor, dup caz.

n cazul n care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramur nu exist

contract colectiv de munc, se aplic contractul colectiv de munc ncheiat la
nivel superior.

Art. 258

TITLUL IX: Conflictele de munc

a) reguli privind protectia, igiena si securitatea n munc n cadrul unittii;

CAPITOLUL I: Dispozitii generale

b) reguli privind respectarea principiului nediscriminrii si al nlturrii oricrei

forme de nclcare a demnittii;

Regulamentul intern cuprinde cel putin urmtoarele categorii de dispozitii:

Art. 248
c) drepturile si obligatiile angajatorului si al salariatilor;
(1) Conflictul de munc reprezint orice dezacord intervenit ntre partenerii
sociali, n raporturile de munc.
(2) Conflictele de munc ce au ca obiect stabilirea conditiilor de munc cu
ocazia negocierii contractelor colective de munc sunt conflicte referitoare la
interesele cu caracter profesional, social sau economic ale salariatilor,
denumite conflicte de interese.
(3) Conflictele de munc ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau
ndeplinirea unor obligatii decurgnd din legi ori din alte acte normative,
precum si din contractele colective sau individuale de munc sunt conflicte
referitoare la drepturile salariatilor, denumite conflicte de drepturi.

d) procedura de solutionare a cererilor sau reclamatiilor individuale ale

salariatilor;
e) reguli concrete privind disciplina muncii n unitate;
f) abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile;
g) reguli referitoare la procedura disciplinar;
h) modalittile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice.
Art. 259

Art. 249
Procedura de solutionare a conflictelor de munc se stabileste prin lege
special.
CAPITOLUL II: Greva

(1) Regulamentul intern se aduce la cunostint salariatilor prin grija

angajatorului si si produce efectele fat de salariati din momentul
ncunostintrii acestora.
(2) Obligatia de informare a salariatilor cu privire la continutul regulamentului
intern trebuie ndeplinit de angajator.

Art. 250
Salariatii au dreptul la grev pentru aprarea intereselor profesionale,
economice si sociale.

(3) Modul concret de informare a fiecrui salariat cu privire la continutul

regulamentului intern se stabileste prin contractul colectiv de munc aplicabil
sau, dup caz, prin continutul regulamentului intern.

Art. 251

(4) Regulamentul intern se afiseaz la sediul angajatorului.

(1) Greva reprezint ncetarea voluntar si colectiv a lucrului de ctre

salariati.

Art. 260

(2) Participarea salariatilor la grev este liber. Nici un salariat nu poate fi

constrns s participe sau s nu participe la o grev.

Orice modificare ce intervine n continutul regulamentului intern este supus

procedurilor de informare prevzute la art. 259.
Art. 261

(3) Limitarea sau interzicerea dreptului la grev poate interveni numai n

cazurile si pentru categoriile de salariati prevzute expres de lege.
Art. 252
Participarea la grev, precum si organizarea acesteia cu respectarea legii nu
reprezint o nclcare a obligatiilor salariatilor si nu pot avea drept consecint
sanctionarea disciplinar a salariatilor grevisti sau a organizatorilor grevei.

(1) Orice salariat interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispozitiile

regulamentului intern, n msura n care face dovada nclcrii unui drept al
su.
(2) Controlul legalittii dispozitiilor cuprinse n regulamentul intern este de
competenta instantelor judectoresti, care pot fi sesizate n termen de 30 de
zile de la data comunicrii de ctre angajator a modului de solutionare a
sesizrii formulate potrivit alin. (1).

Art. 253
Art. 262
Modul de exercitare a dreptului de grev, organizarea, declansarea si
desfsurarea grevei, procedurile prealabile declansrii grevei, suspendarea
si ncetarea grevei, precum si orice alte aspecte legate de grev se
reglementeaz prin lege special.

(1) ntocmirea regulamentului intern la nivelul fiecrui angajator se realizeaz

n termen de 60 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentului cod.

TITLUL X: Inspectia Muncii

(2) n cazul angajatorilor nfiintati dup intrarea n vigoare a prezentului cod,

termenul de 60 de zile prevzut la alin. (1) ncepe s curg de la data
dobndirii personalittii juridice.

Art. 254
CAPITOLUL II: Rspunderea disciplinar
Aplicarea reglementrilor generale si speciale n domeniul relatiilor de
munc, securittii si snttii n munc este supus controlului Inspectiei
Muncii, ca organism specializat al administratiei publice centrale, cu
personalitate juridic, n subordinea Ministerului Muncii si Solidarittii Sociale.
Art. 255
Inspectia Muncii are n subordine inspectorate teritoriale de munc,
organizate n fiecare judet si n municipiul Bucuresti.
Art. 256
nfiintarea si organizarea Inspectiei Muncii sunt reglementate prin lege
special.
TITLUL XI: Rspunderea juridic
CAPITOLUL I: Regulamentul intern

Art. 263
(1) Angajatorul dispune de prerogativ disciplinar, avnd dreptul de a aplica,
potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor si ori de cte ori constat c
acestia au svrsit o abatere disciplinar.
(2) Abaterea disciplinar este o fapt n legtur cu munca si care const
ntr-o actiune sau inactiune svrsit cu vinovtie de ctre salariat, prin care
acesta a nclcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de
munc sau contractul colectiv de munc aplicabil, ordinele si dispozitiile
legale ale conductorilor ierarhici.
Art. 264
(1) Sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul n cazul n care
salariatul svrseste o abatere disciplinar sunt:

a) avertismentul scris;
b) suspendarea contractului individual de munc pentru o perioad ce nu
poate depsi 10 zile lucrtoare;
c) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunztor functiei n
care s-a dispus retrogradarea, pentru o durat ce nu poate depsi 60 de zile;

(4) Comunicarea se pred personal salariatului, cu semntur de primire, ori,

n caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandat, la domiciliul sau
resedinta comunicat de acesta.
(5) Decizia de sanctionare poate fi contestat de salariat la instantele
judectoresti competente n termen de 30 de zile calendaristice de la data
comunicrii.

d) reducerea salariului de baz pe o durat de 1-3 luni cu 5-10 %;

CAPITOLUL III: Rspunderea patrimonial
e) reducerea salariului de baz si/sau, dup caz, si a indemnizatiei de
conducere pe o perioad de 1-3 luni cu 5-10 %;
f) desfacerea disciplinar a contractului individual de munc.
(2) n cazul n care, prin statute profesionale aprobate prin lege special, se
stabileste un alt regim sanctionator, va fi aplicat acesta.
Art. 265

Art. 269
(1) Angajatorul este obligat, n temeiul normelor si principiilor rspunderii
civile contractuale, s l despgubeasc pe salariat n situatia n care acesta
a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului n timpul ndeplinirii
obligatiilor de serviciu sau n legtur cu serviciul.
(2) n cazul n care angajatorul refuz s l despgubeasc pe salariat,
acesta se poate adresa cu plngere instantelor judectoresti competente.

(1) Amenzile disciplinare sunt interzise.

(2) Pentru aceeasi abatere disciplinar se poate aplica numai o singur
sanctiune.

(3) Angajatorul care a pltit despgubirea si va recupera suma aferent de la

salariatul vinovat de producerea pagubei, n conditiile art. 270 si urmtoarele.
Art. 270

Art. 266
Angajatorul stabileste sanctiunea disciplinar aplicabil n raport cu
gravitatea abaterii disciplinare svrsite de salariat, avndu-se n vedere
urmtoarele:
a) mprejurrile n care fapta a fost svrsit;

(1) Salariatii rspund patrimonial, n temeiul normelor si principiilor

rspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse
angajatorului din vina si n legtur cu munca lor.
(2) Salariatii nu rspund de pagubele provocate de forta major sau de alte
cauze neprevzute si care nu puteau fi nlturate si nici de pagubele care se
ncadreaz n riscul normal al serviciului.

b) gradul de vinovtie a salariatului;

Art. 271
c) consecintele abaterii disciplinare;
d) comportarea general n serviciu a salariatului;

(1) Cnd paguba a fost produs de mai multi salariati, cuantumul rspunderii
fiecruia se stabileste n raport cu msura n care a contribuit la producerea
ei.

e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de ctre acesta.

Art. 267
(1) Sub sanctiunea nulittii absolute, nici o msur, cu exceptia celei
prevzute la art. 264 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispus mai nainte de
efectuarea unei cercetri disciplinare prealabile.
(2) n vederea desfsurrii cercetrii disciplinare prealabile, salariatul va fi
convocat n scris de persoana mputernicit de ctre angajator s realizeze
cercetarea, precizndu-se obiectul, data, ora si locul ntrevederii.
(3) Neprezentarea salariatului la convocarea fcut n conditiile prevzute la
alin. (2) fr un motiv obiectiv d dreptul angajatorului s dispun
sanctionarea, fr efectuarea cercetrii disciplinare prealabile.
(4) n cursul cercetrii disciplinare prealabile salariatul are dreptul s
formuleze si s sustin toate aprrile n favoarea sa si s ofere persoanei
mputernicite s realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le
consider necesare, precum si dreptul s fie asistat, la cererea sa, de ctre
un reprezentant al sindicatului al crui membru este.

(2) Dac msura n care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi

determinat, rspunderea fiecruia se stabileste proportional cu salariul su
net de la data constatrii pagubei si, atunci cnd este cazul, si n functie de
timpul efectiv lucrat de la ultimul su inventar.
Art. 272
(1) Salariatul care a ncasat de la angajator o sum nedatorat este obligat
s o restituie.
(2) Dac salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau si care nu mai pot fi
restituite n natur sau dac acestuia i s-au prestat servicii la care nu era
ndrepttit, este obligat s suporte contravaloarea lor. Contravaloarea
bunurilor sau serviciilor n cauz se stabileste potrivit valorii acestora de la
data pltii.
Art. 273
(1) Suma stabilit pentru acoperirea daunelor se retine n rate lunare din
drepturile salariale care se cuvin persoanei n cauz din partea angajatorului
la care este ncadrat n munc.

Art. 268
(1) Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emis
n form scris, n termen de 30 de zile calendaristice de la data lurii la
cunostint despre svrsirea abaterii disciplinare, dar nu mai trziu de 6 luni
de la data svrsirii faptei.
(2) Sub sanctiunea nulittii absolute, n decizie se cuprind n mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinar;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau
contractul colectiv de munc aplicabil, care au fost nclcate de salariat;

(2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fr a putea
depsi mpreun cu celelalte retineri pe care le-ar avea cel n cauz,
jumtate din salariul respectiv.
Art. 274
(1) n cazul n care contractul individual de munc nceteaz nainte ca
salariatul s l fi despgubit pe angajator si cel n cauz se ncadreaz la un
alt angajator ori devine functionar public, retinerile din salariu se fac de ctre
noul angajator sau noua institutie ori autoritate public, dup caz, pe baza
titlului executoriu transmis n acest scop de ctre angajatorul pgubit.

c) motivele pentru care au fost nlturate aprrile formulate de salariat n

timpul cercetrii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, n conditiile
prevzute la art. 267 alin. (3), nu a fost efectuat cercetarea;

(2) Dac persoana n cauz nu s-a ncadrat n munc la un alt angajator, n

temeiul unui contract individual de munc ori ca functionar public, acoperirea
daunei se va face prin urmrirea bunurilor sale, n conditiile Codului de
procedur civil.

d) temeiul de drept n baza cruia sanctiunea disciplinar se aplic;

Art. 275

e) termenul n care sanctiunea poate fi contestat;

n cazul n care acoperirea prejudiciului prin retineri lunare din salariu nu se

poate face ntr-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat
prima rat de retineri, angajatorul se poate adresa executorului judectoresc
n conditiile Codului de procedur civil.

f) instanta competent la care sanctiunea poate fi contestat.

(3) Decizia de sanctionare se comunic salariatului n cel mult 5 zile
calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicrii.

CAPITOLUL IV: Rspunderea contraventional

Art. 276

b) angajatorii - persoane fizice si/sau persoane juridice -, agentii de munc

temporar, utilizatorii, precum si orice alt persoan care beneficiaz de o
munc desfsurat n conditiile prezentului cod;

(1) Constituie contraventie si se sanctioneaz astfel urmtoarele fapte:

c) sindicatele si patronatele;
a) nerespectarea dispozitiilor privind garantarea n plat a salariului minim
brut pe tar, cu amend de la 3.000.000 lei la 20.000.000 lei;
b) nclcarea de ctre angajator a prevederilor art. 34 alin. (5), cu amend de
la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei;
c) mpiedicarea sau obligarea, prin amenintri ori prin violente, a unui salariat
sau a unui grup de salariati s participe la grev ori s munceasc n timpul
grevei, cu amend de la 15.000.000 lei la 30.000.000 lei;
d) primirea la munc a unei persoane pentru care nu a fost ntocmit contract
individual de munc ori stipularea n contractul individual de munc a unor
clauze contrare dispozitiilor legale, cu amend de la 20.000.000 lei la
50.000.000 lei;

d) alte persoane juridice sau fizice care au aceast vocatie n temeiul legilor
speciale sau al Codului de procedur civil.
Art. 283
(1) Cererile n vederea solutionrii unui conflict de munc pot fi formulate:
a) n termen de 30 de zile calendaristice de la data n care a fost comunicat
decizia unilateral a angajatorului referitoare la ncheierea, executarea,
modificarea, suspendarea sau ncetarea contractului individual de munc;
b) n termen de 30 de zile calendaristice de la data n care s-a comunicat
decizia de sanctionare disciplinar;

e) ncadrarea n munc a minorilor cu nerespectarea conditiilor legale de

vrst sau folosirea acestora pentru prestarea unor activitti cu nclcarea
prevederilor legale referitoare la regimul de munc al minorilor, cu amend
de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei;

c) n termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, n situatia n care

obiectul conflictului individual de munc const n plata unor drepturi salariale
neacordate sau a unor despgubiri ctre salariat, precum si n cazul
rspunderii patrimoniale a salariatilor fat de angajator;

f) nclcarea de ctre angajator a prevederilor art. 134 si 137, cu amend de

la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei;

d) pe toat durata existentei contractului, n cazul n care se solicit

constatarea nulittii unui contract individual sau colectiv de munc ori a unor
clauze ale acestuia;

g) nclcarea obligatiei prevzute la art. 135, cu amend de la 100.000.000

lei la 200.000.000 lei.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de ctre
inspectorii de munc.

e) n termen de 6 luni de la data nasterii dreptului la actiune, n cazul

neexecutrii contractului colectiv de munc ori a unor clauze ale acestuia.
(2) n toate situatiile, altele dect cele prevzute la alin. (1), termenul este de
3 ani de la data nasterii dreptului.

(3) Contraventiilor prevzute la alin. (1) li se aplic dispozitiile legislatiei n

vigoare.

CAPITOLUL II: Competenta material si teritorial

CAPITOLUL V: Rspunderea penal

Art. 284

Art. 277

(1) Judecarea conflictelor de munc este de competenta instantelor stabilite

conform Codului de procedur civil.

Neexecutarea unei hotrri judectoresti definitive privind plata salariilor n

termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de
ctre partea interesat constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare
de la 3 la 6 luni sau cu amend.

(2) Cererile referitoare la cauzele prevzute la alin. (1) se adreseaz instantei

competente n a crei circumscriptie reclamantul si are domiciliul sau
resedinta ori, dup caz, sediul.

Art. 278

CAPITOLUL III: Reguli speciale de procedur

Neexecutarea unei hotrri judectoresti definitive privind reintegrarea n

munc a unui salariat constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de
la 6 luni la 1 an sau cu amend.

Art. 285
Cauzele prevzute la art. 281 sunt scutite de taxa judiciar de timbru si de
timbrul judiciar.

Art. 279
Art. 286
(1) n cazul infractiunilor prevzute la art. 277 si 278 actiunea penal se pune
n miscare la plngerea persoanei vtmate.

(1) Cererile referitoare la solutionarea conflictelor de munc se judec n

regim de urgent.

(2) mpcarea prtilor nltur rspunderea penal.

(2) Termenele de judecat nu pot fi mai mari de 15 zile.
Art. 280
Nedepunerea de ctre angajator, n termen de 15 zile, n conturile stabilite, a
sumelor ncasate de la salariati cu titlu de contributie datorat ctre sistemul
public de asigurri sociale, ctre bugetul asigurrilor pentru somaj ori ctre
bugetul asigurrilor sociale de sntate constituie infractiune si se
pedepseste cu nchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amend.

(3) Procedura de citare a prtilor se consider legal ndeplinit dac se

realizeaz cu cel putin 24 de ore nainte de termenul de judecat.
Art. 287
Sarcina probei n conflictele de munc revine angajatorului, acesta fiind
obligat s depun dovezile n aprarea sa pn la prima zi de nftisare.

TITLUL XII: Jurisdictia muncii

Art. 288
CAPITOLUL I: Dispozitii generale
Art. 281
Jurisdictia muncii are ca obiect solutionarea conflictelor de munc cu privire
la ncheierea, executarea, modificarea, suspendarea si ncetarea contractelor
individuale sau, dup caz, colective de munc prevzute de prezentul cod,
precum si a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali,
stabilite potrivit prezentului cod.

Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgent, instanta

fiind n drept s decad din beneficiul probei admise partea care ntrzie n
mod nejustificat administrarea acesteia.
Art. 289
Hotrrile pronuntate n fond sunt definitive si executorii de drept.
Art. 290

Art. 282
Pot fi prti n conflictele de munc:
a) salariatii, precum si orice alt persoan titular a unui drept sau a unei
obligatii n temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective
de munc;

Procedura de solutionare a conflictelor de munc se reglementeaz prin lege

special.
Art. 291
Dispozitiile prezentului titlu se completeaz cu prevederile Codului de
procedur civil.

TITLUL XIII: Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 292
Potrivit obligatiilor internationale asumate de Romnia, legislatia muncii va fi
armonizat permanent cu normele Uniunii Europene, cu conventiile si
recomandrile Organizatiei Internationale a Muncii, cu normele dreptului
international al muncii.
Art. 293

- Legea nr. 6/1992 privind concediul de odihn si alte concedii ale salariatilor,
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 16 din 10 februarie
1992;
- Legea nr. 68/1993 privind garantarea n plat a salariului minim, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 246 din 15 octombrie 1993;
- Legea nr. 75/1996 privind stabilirea zilelor de srbtoare legal n care nu
se lucreaz, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 150 din
17 iulie 1996, cu modificrile si completrile ulterioare;

Romnia va realiza transpunerea, pn la data aderrii la Uniunea

European, n legislatia national a dispozitiilor comunitare privind comitetul
european de ntreprindere n unittile de dimensiune comunitar, pe msura
aparitiei si dezvoltrii n economie a unor astfel de ntreprinderi, precum si pe
cele privind detasarea salariatilor n cadrul furnizrii de servicii.

- art. 34 si 35 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munc,

republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 184 din 19 mai
1998;

Art. 294

(3) ncepnd cu data de 1 ianuarie 2004 se abrog dispozitiile Decretului nr.

92/1976 privind carnetul de munc, publicat n Buletinul Oficial, Partea I, nr.
37 din 26 aprilie 1976.

n sensul prezentului cod, prin salariati cu functie de conducere se ntelege

administratorii-salariati, inclusiv presedintele consiliului de administratie dac
este si salariat, directorii generali si directorii, directorii generali adjuncti si
directorii adjuncti, sefii compartimentelor de munc - divizii, departamente,
sectii, ateliere, servicii, birouri -, precum si asimilatii lor stabiliti potrivit legii
sau prin contractele colective de munc ori, dup caz, prin regulamentul
intern.

- orice alte dispozitii contrare.

-****Aceast lege a fost adoptat n temeiul prevederilor art. 113 din Constitutia
Romniei, n urma angajrii rspunderii Guvernului n fata Camerei
Deputatilor si a Senatului, n sedinta comun din data de 9 decembrie 2002.

Art. 295

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

(1) Dispozitiile prezentului cod se ntregesc cu celelalte dispozitii cuprinse n

legislatia muncii si, n msura n care nu sunt incompatibile cu specificul
raporturilor de munc prevzute de prezentul cod, cu dispozitiile legislatiei
civile.

VALER DORNEANU
PRESEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VCROIU

(2) Prevederile prezentului cod se aplic cu titlu de drept comun si acelor

raporturi juridice de munc nentemeiate pe un contract individual de munc,
n msura n care reglementrile speciale nu sunt complete si aplicarea lor
nu este incompatibil cu specificul raporturilor de munc respective.
Art. 296
(1) Vechimea n munc stabilit pn la data de 31 decembrie 2003 se
probeaz cu carnetul de munc. n cazul n care o persoan nu posed
carnet de munc, vechimea n munc se reconstituie la cerere de ctre
instanta judectoreasc competent s solutioneze conflictele de munc, pe
baza nscrisurilor sau a altor probe din care s rezulte existenta raporturilor
de munc.
(2) Pn la data prevzut la alin. (1) angajatorii sau, dup caz,
inspectoratele teritoriale de munc care detin carnetele de munc ale
salariatilor vor elibera, n mod esalonat, carnetele respective titularilor, pe
baz de proces-verbal individual de predare-primire.
Art. 297
Pe data intrrii n vigoare a prezentului cod cauzele privind conflicte de
munc aflate pe rolul tribunalelor se judec n continuare potrivit dispozitiilor
procesuale aplicabile la data sesizrii instantelor.
Art. 298
(1) Prezentul cod intr n vigoare la data de 1 martie 2003.
(2) Pe data intrrii n vigoare a prezentului cod se abrog:
- Codul muncii al R.S.R., Legea nr. 10/1972, publicat n Buletinul Oficial,
Partea I, nr. 140 din 1 decembrie 1972, cu modificrile si completrile
ulterioare;
- Legea nr. 1/1970 - Legea organizrii si disciplinei muncii n unittile
socialiste de stat, publicat n Buletinul Oficial, Partea I, nr. 27 din 27 martie
1970, cu modificrile si completrile ulterioare;
- Decretul nr. 63/1981 privind modul de recuperare a unor pagube aduse
avutului obstesc, publicat n Buletinul Oficial, Partea I, nr. 17 din 25 martie
1981;
- Legea nr. 30/1990 privind angajarea salariatilor n functie de competent,
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 125 din 16 noiembrie
1990;
- Legea nr. 2/1991 privind cumulul de functii, publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 1 din 8 ianuarie 1991;
- Legea salarizrii nr. 14/1991, publicat n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr. 32 din 9 februarie 1991, cu modificrile si completrile ulterioare;

Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 72 din data de 5 februarie 2003