Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mtc, Gr. 10
Cai de acces
Drumuri judeene
Ambele sexe
Masculin
Feminin
67,46
68,82
69,65
69,87
69,74
70,27
71,02
71,58
71,83
72,22
72,56
72,76
73,09
73,53
63,48
65,20
65,78
66,11
66,05
66,64
67,50
68,11
68,26
68,57
68,88
69,08
69,45
69,96
71,91
72,72
73,80
73,89
73,68
74,11
74,69
75,14
75,52
76,02
76,37
76,57
76,84
77,16
Total
Urban
Rural
7535
7796
-261
4139
1181
23
73
4899
5289
-390
2936
907
15
42
2636
2507
129
1203
274
8
31
3,0
3,1
3,0
9,7
8,6
11,8
Constana
Sosii
Plecai
Sold
Total
Urban
Rural
13614
13084
530
7830
8927
-1097
5784
4157
1627
Numrul
locuitorilor
Locuitori / km2
29 decembrie 1930
25 ianuarie 1948
21 februarie 1956
15 martie 1966
5 ianuarie 1977
7 ianuarie 1992
18 martie 2002
20 octombrie 2011
261028
311062
369940
465752
608817
748769
715151
684082
36,9
44,0
52,3
65,9
86,1
105,9
101,1
96,7
Total
Constana
1995
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
0 - 14 ani
15 - 59 ani
60 ani i peste
746839
746041
746908
713783
713563
713825
715148
716576
718330
720303
160803
136676
132214
121546
115976
111422
106795
106020
105799
106784
489289
499326
502809
480533
484540
488001
492958
493957
494140
493289
96747
110039
111885
111704
113047
114402
115395
116599
118391
120230
2009
722360
108030
489760
124570
2010
723796
109749
484576
129471
2011
724276
110526
480328
133422
Total
(numr persoane)
Urban
(numr persoane)
Rural
(numr persoane)
Locuitori /
km2
Ambele
sexe
Masculin
Feminin
Ambele
sexe
Masculin
Feminin
Ambele
sexe
1995
746839
369802
377037
551334
270498
280836
195505
99304
96201
105,6
2000
746041
366408
379633
541698
262956
278742
204343
103452
100891
105,5
2001
746908
366318
380590
541842
262647
279195
205066
103671
101395
105,6
2002
713783
348977
364806
506077
244162
261915
207706
104815
102891
100,9
2003
713563
348348
365215
504681
242846
261835
208882
105502
103380
100,9
2004
713825
348292
365533
507731
244099
263632
206094
104193
101901
101,0
2005
715148
348609
366539
507031
243429
263602
208117
105180
102937
101,1
2006
716576
349163
367413
506852
243134
263718
209724
106029
103695
101,3
2007
718330
349731
368599
505937
242222
263715
212393
107509
104884
101,6
2008
720303
350418
369885
504462
241120
263342
215841
109298
106543
101,9
2009
722360
351184
371176
504667
241011
263656
217693
110173
107520
102,2
2010
723796
351679
372117
504448
240602
263846
219348
111077
108271
102,4
2011
724276
351404
372872
502835
239304
263531
221441
112100
109341
102,4
Masculin
Feminin
Constana
38,8
42,0
60,2
76,2
58,1
24,8
4,1
0,1
partea de est. Valorificarea turistica cea mai mare o are zona de litoral.
SOLURILE
Desi inconjurat de ape, judetul Constanta se caracterizeaza printr-o larga raspandire
de climat arid. Factorii care imprima caracterele generale ale invelisurilor de sol al judetului
sunt relieful acestei regiuni, roca de solificare, precum si situarea geografica a regiunii intr-o
zona de tranzitie de la climatul continental al Europei estice la climatul temperat
premediteraneean al Peninsulei Balcanice, ce conditioneaza o serie de trasaturi specifice ale
solurilor Constantei, soluri ce apartin grupei pedogeografice danubiano-pontic.
Solurile automorfe ocupa aproape toata suprafata judetului, solurile hidromorfe si cele
halomorfe avand o raspandire neglijabila. Dintre solurile zonale sunt reprezentate solurile
balane, cernoziomurile, cernoziomurile levigate, solurile castanii de paduri xerofile, solurile
silvestre cenusii-castanii, si soluri silvestre brune-podzolite. Solurile balane si cele castanii de
padure xerofile apar la noi in tara aproape exclusiv in Dobrogea. Aceste soluri se asociaza cu
rendzine, rogosoluri si litosoluri.
Rocile comune in judetul Constanta sunt reprezentate prin sisturi verzi, calcare, argile,
cuartite, dolomitul, nisipuri glauconitice si cuortoase, nisipul rosu.
Resurse naturale, aici se gasesc petrol, gaze naturale, fier (Palazu Mare), roci de
constructie, calcare pentru ciment (Harsova), ape mineralizate (Techirghiol, Nuntasi).
In concluzie, solurile judetului Constanta sunt specifice numai pentru aceasta zona,
datorita asezarii geografice si reliefului de aici. Ele sunt soluri danubiano-pontice. O mare
valorificare turistica aici o au apele mineralizate, care atrag mii de turisti pentru tratament.
CLIMA
Pe fondul general al climatului continental, clima Dobrogei si respectiv, a judetului
Constanta prezinta anumite particularitati, legate de pozitia geografica intre baltile si Delta
Dunarii in vest si nord si Marea Neagra in est si de componentele fizico-geografice ale
teritoriului. Caracterul continental al climei se accentueaza in a doua jumatate a verii si la
inceputul toamnei, cand predomina timpul senin si secetos, care rareori este intrerupt de cate
o ploaie torentiala de scurta durata.
In cursul unui an durata timpului insorit depaseste 2200 de ore (vara mai mult de 300
de ore lunar, iar pe zi, in luna iulie, durata de stralucire a soarelui este de 10-12 ore), iar
energia razelor solare insumeaza peste 125 mii calorii pe centimetri patrati. In decembrieianuarie, cand zilele sunt mai scurte energia solara este mai redusa. Acesta se intensifica in
mai-septembrie, cand zilele sunt mai lungi, valorile maxime inregistrandu-se in zona litorala.
Vara regimul metereologic este mai stabil decat in celelalte anotimpuri. Cele mai mari
temperaturi ale aerului se produc in a treia decada a lunii iulie. In sezonul rece (toamna-iarna)
prezenta marii ridica temperatura aerului, in timp ce in sezonul cald (primavara-vara) o
coboara. Temperatura medie anuala este de 11 grade Celsius. Temperatura medie a lunii celei
mai reci este de 0 grade Celsius, iar a celei mai calde este de 22-23 grade Celsius. Contrastele
termice slabesc spre litoral, astfel in sud-estul judetului media lunii ianuarie trece de 0 grade.
In sezonul cald, temperatura la suprafata plajei urca pana la 45 de grade Celsius, insa brizele
Asezarea orasului pe locul care-l ocupa acum a fost legata de la inceput de orientarea
liniei tarmului. Intr-adevar, in dreptul Constantei, litoralul sufera o puternica inflexiune,
arcuita, cu concavitatea spre est, care incepe de la capul Midia, din dreptul lacului Tasaul pana
la capul sudic al lacului Suitghiol
Numele actual al orasului Constanta provine de la denumirea data de imparatul
bizantin Constantin cel Mare unui vicus (sat), din apropierea Tomisului. I se spunea pe
atunci Constantiana, si este mentionat de Constantin Porfirogenetul in geografia sa politica
de Thematibus. Un nume mai apropiat de cel de astazi este inscris in harta topografica a lui
Sutter (1690)- Constanta, iar in harta Marii Negre a lui Taitbout de Marigni (1830), apare
numele de astazi- Constanta.
Dupa 1950 Constanta devine un oras mare, modern. Portul Constanta dispune de un
intreg complex de constructii portuare, docuri masive si silozuri de mare capacitate.
O plimbare prin zona veche, peninsulara a orasului ne dezvaluie cladiri, care ii dau un
farmec pitoresc, cladiri care poarta amprenta stilului Art Nouveau sau a celui modern
romanesc, cu influente ornamentale arabe si turcesti. Edificatoare sunt casele de pe bulevardul
Elisabeta, pe faleza, dintre care se remarca cea in care se afla Consulatul Republicii Chineze,
cladirea Teatrului Elpis- in prezent Teatrul de Papusi, cladirea vechii prefecturi si cladirea
fostei resedinte regale- fostul sediul al Tribunalului Judetean.
O incursiune interesanta poate fi facuta in zona veche a portului Constanta, unde pot
fi admirate cladirea Bursei Marine, construita intre 1910-1915, silozurile de cereale, a caror
constructie a durat din 1899 pana in 1909, sau gara maritima situata la dana 11, realizata si ea
la inceputul secolului.
Nu trebuie uitat impunatorul far din incinta portului Constanta, montat intr-un turn de
piatra, cu o inaltime de 12,75 m deasupra nivelului marii. Farul este decorat cu basorelieful
regelui Carol I, cel care, la 27 septembrie 1909, a
inaugurat
deschiderea
portului
Constanta,
folosit calcarul de Albesti, iar pentru poarta mare de la intrare s-a adus marmura neagra din
Italia. Edificiul are o frumoasa pictura interioara, in care domina culorile verde, albastru de
cobalt, ocru deschis si rosu. Monument original ridicat la inceputul secolului XX, se remarca
prin
Black Sea intre anii 1858-1860, in amintirea negustorilor genovezi care au frecventat zona
noastra in secolul al XIII-lea. Inalt de 8 metri, farul are o baza hexagonala, in varful sau fiind
asezata o cupola metalica.
Vila Sutu ( Str. Marc Aureliu), situata pe malul marii, vila, care a apartinut
numismatului Mihail Sutu, impresioneaza prin frumusetea stilului sau
neomaur, de la inaltimea sa putand fi admirat intreg portul Tomis .
Biserica Apostolica Ortodoxa Armeana- hramul Sf. Maria, Str. Callatis
nr.1. Cladirea a fost construita in 1880, functionand ca scoala armeana in
anul 1940. Clopotnita si modificarile interioare confera cladirii aspectul
tipic
al
arhitecturii
traditionale
armene.
Muzeul de arta
cuprinde
peste
populara,
special
de
podoaba,
ustensile
casnice.
Muzeul Ion Jalea (str. Arhipescopiei
nr.13) - are expuse peste 100 de lucrari de sculptura
si grafica, in cea mai mare parte semnate de artistul
plastic Ion Jalea. Artist dobrogean, Ion Jalea a fost
influentat in opera sa de motive biblice, istorie si
mitologie.
Expozitia Din bogatiile si frumusetile Oceanului planetar (b-dul Mamaia nr.225)
adaposteste o colectie de fauna si flora atat din Marea Neagra, cat si din alte mari ale lumii.
Un loc aparte este rezervat unor curiozitati acvatice:
cea mai mare scoica de pe glob, scheletul unei
balene ucigase, homarii uriasi, paianjeni de mare,
crabi exotici.
Casa cu lei ( str. Nicolae Titulescu), situata in partea
peninsulara a orasului Constanta, a fost ridicata intre
1895-1898. Imbinand elementele preromantice cu cele genoveze, cladirea incanta privirea cu
cele patru coloane pe care sunt sculptati patru lei impunatori. De-a lungul timpului, Casa cu
lei a avut mai multi proprietari, iar in 1930, elegantele ei saloane au gazduit sediul Lojii
Masonice din Constanta.
Sinagoga Comunitatii Evreilor ( str. CA Rosetti nr 2)- situata in cartierul vechi al orasului,
aminteste de atmosfera sfarsitului de secol XIX, fiind un exemplu
de arta neogotica.
Teatrul Ovidiu ( str Mircea cel Batrin) - cladirea gazduieste trei
institutii de cultura: Teatrul Dramatic, Filarmonica Marea
Neagra, Opera Constanta, se afla in centrul orasului intr-un
frumos parc, strajuit de grupul statuar Faun si Nimfa conceput
de sculptorul Constantin
Baroschi.
Cazinoul-
la
ramas
al
construit
un
simbol
renumit in Europa pentru jocurile sale de noroc. In timpul primului razboi mondial cladirea a
fost bombardata si transformata in spital militar. In prezent restaurantul Cazino, cu arhitectura
sa somptuoasa, cu ornamentele elegante si cu vederea la mare, este un loc ideal pentru
celebrarea evenimentelor speciale, sau pentru organizarea de cocteiluri si seri festive.
Biserica romano- catolica Sfantul Anton - Str. N. Titulescu. Constructie in stil romanic,
ridicata in 1937, dupa planurile arhitectului Romano de Simon, pe locul unei alte biserici
catolice ce dateaza din 1885. Ea a fost realizata din caramida rosie aparenta si are un turn
patrat.
Biserica greaca Schimbarea la Fata , la intersectia dintre Str.
Mircea cel Batran cu Str. Aristide Karatzali. A fost construita intre
anii 1863 si 1865, cu contributia coloniei grecesti din oras, care a
primit aprobarea sultanului
Abdul
Azis
pentru
acoperisului;
scarile
si
Muzeul Marinei Romane Constanta - Str. Traian nr. 53. Orar: 1 mai 1 septembrie marti duminica 10 18, 1 septembrie - 1 mai marti - duminica 09 17. S-a deschis la 3 august
1969, in fostul local al Scolii Navale, in imediata vecinatate a panoramei portuare si marine.
Muzeul Marinei Romane are un patrimoniu care ii confera statutul de unicat national. Prezinta
valori de cultura materiala si spirituala din vechiul Tomis, si numeroase altele descoperite pe
teritoriul Dobrogei. In curtea muzeului sunt expuse sarcofagii datand din sec. I-III, capitele,
baze si trunchiuri de coloane, arhitrave, etc. In salile muzeului pot fi vazute remarcabile piese
neolitice din culturile Hamangia si Gumelnita, numeroase obiecte agricole din perioada
sclavagista, amfore greco-romane, monede, obiecte folosite in comert etc..
Delfinariul (b-ul Mamaia nr. 225) -situat pe malul
lacului Tabacariei, Delfinariul adaposteste cele trei
specii de delfini din Marea Neagra, apa din bazinul
in care sunt ingrijiti fiind luata direct din mare.
Alaturi de delfinariu, a fost amenajata o expozitie
de pasari, precum si o microrezervatie de animale
care gazduieste specii din Delta Dunarii.
de
45000
este
balneoclimaterica
si
locuitori.
statiune
permanenta,
Axiopolis de catre geograful Ptolomeu. Aici au fost facute primele descoperiri importante
privind comuna primitiva, si anume celebrele statuete de lut din epoca neolitica Ganditorul
de la Cernavoda si Femeia Sezand, apartinand culturii Hamangia. Dezvoltarea orasului a
fost mult influentata de constructia podului peste Dunare, in perioada 1890-1895 de catre
marele inginer roman Anghel Saligny.
Aflat in extremitatea de nord-vest a judetului Constanta, orasul Harsova este cunoscut
din antichitate sub numele de Carsium; cetatea a fost intemeiata in timpul imparatului Traian,
in anul 103 d.Hr.. Din cetatea romana Carsium, declarata rezervatie arheologica se mai vad in
prezent temeliile a doua ziduri. Nu departe de oras se afla rezervatia geologica Canaralele de
la Harsova, un complex de calcare sub forma unor stanci impunatoare. Spre sud, in
localitatea Topalu, la 25 km. de Harsova, pot fi vizitate cateva obiective interesante: colectia
de arta Dinu si Sevastita Vintila, cu un patrimoniu de 228 de lucrari apartinand marilor
pictori Theodor Aman, Lucian Grigorescu, Octav Bancila, Stefan Luchian, Nicolae Tonitza,
Theodor Pallady; sectia de sculptura de opere ale unor sculptori renumiti: Dimitrie Paciurea,
Oscar Han, Ion Jalea. Tot aici poate fi vazut si reciful de la Topalu, un complex de corali
datand din jurasic, ocrotit de lege.
Localitate istorica, situata in nord-vestul lacului de la care ii provine numele, statiunea
balneo-climaterica Techirghiol si-a sarbatorit in 1999 centenarul in activitate balneologica.
Beneficiind mai mult de briza de lac decat de cea a marii, statiunea Techirghiol s-a dezvoltat
ca urmare a proprietatilor curative ale apei lacului (bogata in cloruri de sodiu si magneziu) si
ale namolului sapropelic. Localitatea atrage mii de turisti anual si datorita Bisericii din Lemn
construita in secolul al XVIII-lea si pictata in stil simplu , specific taranesc. Situata in cadrul
unui ansamblu de chilii creeaza o atmosfera de manastire, cu pavilioane si camere.
Resursele antropice existente in acest judet, sunt foarte numeroase, variate si
valoroase, o parte din ele sunt cele mai vechi resurse antropice gasite pe teritoriul tarii
noastre, de aceea, in concluzie se pote afirma ca, turismul cultural din aceasta zona este
un produs turistic foarte important pentru valorificarea turistica a acestui judet.
2.3.
in special gasite in pesterile presarate de-a lungul Cheilor Dobrogei - resturi de unelte, vanat
si chiar urme osteologice ale tipului de oameni care populau aceasta zona in epoca preistorica.
Traseul se termina cu localitatea Pantelimon. Din Targusor, pe DJ 225, drumul duce
spre ruinele cetatii Ulmetum, unde istoricul Vasile Parvan a descoperit o serie de materiale
arheologice datand din secolul al II-lea d. Hr.
3.CONSTANTA- CETATEA HISTRIA (DN 2A pana la Ovidiu, DN 22 pana la Tariverde si
apoi DJ 226 A pana la cetatea Histria).
Acest traseu strabate Podisul Casimcei, trecand pe langa lagune si limane fluviomaritime, ceea ce ii confera un farmec deosebit. Retine atentia in mijlocul unui peisaj aparte
Lacul Tasaul, la 35 km. distanta de Constanta, care pe o suprafata de peste 1.000 ha se intinde
pana in apropierea marii. Trecand de comuna Tariverde, un loc care merita vazut sunt Baile
Nuntasi. Plajele intinse, precum si namolul lacului Nuntasi, cu un continut ridicat de saruri
minerale au dus la amenajarea unui stabiliment balnear in aceasta zona, cu multe atractii
turistice - pescuit, vanatoare, plimbari cu ambarcatiuni pescaresti.
CONSTANTA - MANGALIA, TUR DE LITORAL
Nota caracteristica a spatiului constantean este data de litoralul Marii Negre, un
pamant al fagaduintei, ce se intinde in judetul Constanta pe o suprafata de 100 km.( din
totalul de 244 km. ce formeaza iesirea la mare a Romaniei). Intre Mamaia si Mangalia se
intinde parca un singur oras, o complexa statiune, adaugind splendorii sale contemporane acea
captivanta metamorfoza a varstelor traite. De-a lungul coastei, un spatiu de o calitate
exceptionala etaleaza o salba de statiuni care raspund tuturor varstelor si gusturilor.
Acest traseu este un prilej de a cunoaste litoralul romanesc, locurile sale de tratament,
dar si posibilitatile de distractie. Turul de litoral cuprinde o incursiune de o zi de-a lungul
tarmului romanesc al Marii Negre prin statiuni, incepand cu Eforie Nord, Eforie Sud, Olimp,
Neptun, Venus, Jupiter, Saturn pana la Mangalia, fiecare cu farmecul sau specific.
Pe
parcursul excursiei turistii pot servi pranzul pe terasa unuia dintre multele restaurante din
statiuni sau ca alternativa se poate lua vaporasul pe lacul Siutghiol din Mamaia, unde pot
gusta preparate cu specific pescaresc.
Concluzionand, se poate afirma ca aceste trasee turistice au un potential turistic foarte
mare, deci valorificarea lor duce la o valorificare mai mare a potentialului turistic al judetului
Constanta. Insa ar trebui diversificarea unor trasee turistice care sa acopere tot teritoriul
judetului, si amenajarea acestor trasee pentru turisti.
Factorii naturali si intreg patrimoniul cultural contribuie in cea mai mare masura la
atragerea clientelei, care trebuie in continuare mentinuta si dezvoltata. Sporirea gradului de
atractivitate a obiectivelor tuirstice se poate mari, tinand cont de formele moderne si
diversificate ale tratamentului balnear, de conditiile si factorii naturali specifici zonei
activitatea. Pe baza acestor criterii pot fi mai usor intelese si preocuparile pentru evaluarea
atenta a patrimoniului turistic, confruntat cu preferintele clientelei.
3.1.
unor spatii de cazare, de gradul lor de echipare, de calitatea si varietatea prestatiilor oferite.
Intr-o localitate, statiune, turismul se poate dezvolta satisfacator numai in ipoteza ca
exista suficiente posibilitati de cazare si odihn a vizitatorilor. De aceea, dintre formele de
baza tehnico-materiala, capacitatile de cazare conditioneaza poate in cea mai mare masura
volumul activitatii turistice, desi anumite categorii de vizitatori sositi intr-o statiune nu recurg
la serviciile obiectivelor de cazare.
Capacitatile de cazare raman elementul cel mai caracteristic al bazei tehnico materiale a turismului si pentru considerentul ca celelalte elemente ale bazei materiale
indeplinesc functii mult mai eterogene si deci participa cu ponderi relativ oscilante la
incasarile provenite din activitatea turistica.
In general, prin capacitati de cazare se inteleg acele dotari de baza materiala care
asigura innoptarea si odihna turistilor pe o anumita durata de timp, in baza unor tarife
determinate, diferentiate in functie de gradul de confort oferit pe perioada de an (sezonaliatea)
in care sunt solicitate. Capacitatile de cazare (hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, popasuri
turistice etc.) care, in vederea asigurarii unui sejur cat mai atractiv, ofera turistilor conditii
optime de adapostire (innoptare), indeplinind, dupa caz, si alte functii caracteristice odihnei in
domiciliu temporar (alimentatie, agrement, igiena).
Aplicarea unor studii de fezabilitate pentru determinarea cat mai exacta a investitiilor
necesare dezvoltarii bazei materiale de cazare, a capacitatii de primire a fiecarui obiectiv in
parte, a gradului de confort preconizat si, mai cu seama, a esalonarii in timp a realizarii
obiectivelor prevazute a se executa, necesita ca o prima conditie pregatitoare cunoasterea
exacta a specificului pietei turistice si a previziunilor de dezvoltare a circulatiei turistice,
urmand ca, pe baza lor, sa fie definite obiectivele de cazare in cadrul cresterilor solicitate de
dezvoltarea ansamblului activitatii turistice, pe baza strategiilor de dezvoltare a fiecarei
statiuni in parte.
Aprecierile privind politica investitiilor trebuie sa se bazeze pe tendintele de lunga
durata ale dezvoltarii economice, in general, si ale dezvoltarii circulatiei turistice, in
particular.
In cadrul statiunilor de pe litoralul Marii Negre , ponderea cea mai mare in reteaua de
cazare o detine hotelul, unitate formata dintr-o cladire sau un ansamblu de cladiri, care asigura
cazarea in camere special amenajate corespunzator dotate. Hotelul ofera, de asemenea
posibilitatea de servire a mesei, posibilitatea de distractie, si pune la dispozitia turistilor o
gama larga sau mai restransa de servicii.
Unitatile de pe litoral sunt constituite din constructii arhitectonice moderne, amplasate
cat mai aproape de plaja, avand in majoritate 6 nivele ( P+5). Exista, de asemenea, intr-o
proportie mai mica, ansambluri hoteliere cu 15 nivele (P+14). Indiferent de numarul nivelelor,
unitatile hoteliere detin in majoritate circa 600-650 de locuri amplasate in camere cu 2 paturi
si mai rar cu 3 paturi. La parter, unitatile de 6 nivele sunt dotate cu doua unitati de alimentatie
publica, iar la fiecare cap de hotel, un bar de zi si un bar bufet.
Oferta de hoteluri, pe litoralul romanesc este mare, existand hoteluri de la 5 stele
(Palm Beach, Scandinavia din Mamaia) , de 4 stele (Palas, Yaki, Majestic, Savoi
-Mamaia, Britania-Eforie Nord), 3 stele (Hora - Saturn, Doina - Neptun), si de 2 stele
Tinand seama ca aceasta forma de cazare se dezvolta din ce in ce mai mult, este
necesar a se investi fonduri pentru amenajarea unor noi si variate forme de campare, capabile
sa satisfaca cererea prezenta si viitoare, avand in vedere faptul ca orientarea dinamicii
dezvoltarii infrastructurii se fundamenteaza pe necesitatea cresterii functionalitatii acesteia.
In ultimii ani evolutia capacitatii de cazare si a numarului de unitati de cazare a evoluat
astfel:
Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta
Din graficul de mai sus se poate observa o crestere a numarului de unitati cu peste 152
de unitati din anul 2003 pana in 2006, si de asemenea se observa o crestere constanta a
capacitatii de cazare cu peste 1.601 de locuri, din anul 2003 pana in anul 2006.
Privitor la capacitatea de cazare in functie de tipul de unitati, cea mai mare capacitate
de cazare o are hotelul, numarul acestora crescand cu 27 unitati, de la 271 (2003) la 331
(2006), si peste 75.000 locuri de cazare. Cea mai mica capacitate de cazare o are motelul,
numarul acestora ramanand constant in ultimii ani, cu 3 unitati, si 78 locuri de cazare.
Analizand capacitatea de cazare in functie de forma de proprietate, se observa ca proprietatea
privata are cea mai mare capacitate de cazare, cu peste 450 de unitati si aproape 55.000 locuri
de cazare, numarul acestora crescand in ultimii ani. Cea mai mica capacitate de cazare o are
forma de proprietate cooperatista, numarul acestora ramanand constant in ultimii ani, cu 14
unitati si 780 de locuri cazare.
In ceea ce priveste capacitatea de cazare a judetului Constanta, pe localitati, cea mai mare
capacitate de cazare o are statiunea Mamaia, numarul unitatilor de cazare aici a crescut in
ultimii ani, astfel crescand si numarul de locuri, in prezent aici se pot caza peste 25.000 turisti.
Cea mai mica capacitate de cazare se inregistreaza in localitatea Valul lui Traian, numarul
unitatilor de aici fiind constant in ultimi ani - 1 unitate cu 16 locuri de cazare.
In concluzie, se observa ca serviciile de cazare din judetul Constanta s-au dezvoltat si
diversificat, ceea ce inseamna si dezvoltarea unei baze tehnico-materiale de cazare adecvate,
cu dotari corespunzatoare, care ofera turistilor conditii optime si indeplinesc dupa caz si alte
functii. Insa serviciul de cazare este dependent de calificarea personalului, de prestanta
acestora, de organizarea muncii in unitatile hoteliere. In acest context, insuficienta spatiilor de
cazare, echiparea lor necorespunzatoare, neconcordanta intre nivelul confortului oferit si
exigentele turistilor, ca si numarul mic al lucratorilor sau slaba lor pregatire influenteaza
negativ calitatea prestatiei turistice si, prin intermediul acesteia, dimensiunile circulatiei
turistice si posibilitatile de valorificare a patrimoniului.
ultimii ani unitati de acelasi profil, dar cu un cadru mai intim, mai putin zgomotos si
programe muzicale diferite (cafe-concert, dans).
Un alt tip de unitate de alimentatie publica o constituie bufetul. Unitatile de acest tip
sunt amplasate in majoritatea lor pe plaja, purtand denumirea de dotari plaja. Aceste bufete,
restaurantele cu autoservire si braseriile sunt unitati in care se pot servi preparate culinare
(gratare, preparate reci) in tot timpul zilei. Unitatile de acest tip sunt amplasate si fac parte de
obicei, din unitatile de cazare si alimentatie publica, insirate de-a lungul falezei, purtand
denumirea acestora. In timpul zilei aceste unitati sunt cele mai solicitate dintre toate unitatile
de alimentatie publica ale retelei.
La capitolul alte unitati sunt incluse: chioscuri de racoritoare, tonete mobile pentru
vanzarea unor produse preambalate, masini de fabricat si de debitat inghetata, vata de zahar,
gratare pentru mici, bere etc. Acestea completeaza reteaua de alimentatie publica a societatii si
se inscriu in categoria denumita comert stradal. Ele au avantajul ca sunt mobile, usoare si se
pot amplasa pe aleile de circulatie a turistilor in drumul lor spre plaja sau hotel.
Lipsesc din dotarea retelei automatele, care ar fi necesare, avand in vedere rapiditatea
servirii, economia de timp, de spatiu si de personal.
In ceea ce priveste numarul unitatilor de alimentatie din judetul Constanta (restaurantele,
barurile, hotelurile cu restaurante), numarul acestora a evoluat .
Se poate observa o crestere a unitatilor de alimentatie in ultimii 4 ani de la 993 la
1.233 (240 de unitati alimentare), ceea ce demonstreaza faptul ca s-au diversificat si s-au
dezvoltat. Numarul restaurantelor a crescut cu 213 unitati in ultimi 4 ani, iar cel al hotelurilor
cu restaurant a crescut cu 27 de unitati din 2002 pana in 2005. Aceasta crestere se poate
observa si in graficul urmator:
le revine un rol hotarator: ele au ca obiectiv crearea unei atmosfere de destindere, amuzament
si comunicare, contribuind la imbogatirea bagajului de cunostinte ale turistului.
Pe plan economic, dezvoltarea agrementului raspunde exigentelor de crestere a
atractivitatii statiunilor turistice. Totodata, agrementul reprezinta mijlocul principal de
individualizare a ofertei turistice, de diversificare a produselor. Stimuleaza circulatia turistica,
fiind o sursa importanta de incasari, de crestere a eficientei economice a activitatii.
Dezvoltarea agrementului reprezinta un mijloc de asigurare a competitivitatii statiunilor
turistice. Agrementul reprezinta un element important de care trebuie sa se tina seama in
amenajarea zonelor turistice. Tot mai frecvent se vorbeste in procesul de amenajere de o
strategie a agrementului, care sa valorifice componenta economica a fiecarei zone, sa
realizeze o planificare de ansamblu si pe termen lung a raportului om - natura, sa asigure o
dimensionare ponderat - rationala a dotarilor, o adapatare a acestora la configuratia spatiilor
verzi si peisajelor.
In cazul turismului de litoral, a carei motivatie o reprezinta cura helio - marina si
practicarea sporturilor nautice, organizarea agrementului inseamna amenajarea plajelor pentru
o cura activa (tobogane, jocuri, concursuri); existenta unor centre de initiere in practicarea
sporturilor nautice si punctelor de inchiriere a materialului sportiv (barci, hidrobiciclete, schiuri, yole, surfing-uri etc.); realizarea unor porturi de agrement, cluburi de vacanta. Aceste
componente se intalnesc si in dotarea litoralului romanesc, iar lor li se mai pot aduga alte
mijloace de agrement ca: parcuri de distractii, sali de spectacole, terenuri de sport etc. O
forma particulara de agrement si corespunzator, de vacanta, in care tara noastra are vechi
traditii si care se bucura de aprecierea turistilor, o reprezinta echitatia. Existenta unor herghelii
renumite, cum este cea de la Mangalia, favorizeaza dezvoltarea acestei forme de agrement,
careia i se asocieaza plimbarile cu trasura si alte mojloace hipo.
Strategia de dezvoltare a agrementului tine seama, pe de o parte, de motivatiile,
aspiratiile si asteptarile turistilor, iar pe de alta parte, de profilul, structura si specificul
statiunilor. Corespunzator, desfasurarea activitatii de agrement presupune existenta unor
echipamente adecvate (porturi de agrement, puncte de inchiriere, mijloace de transport pe
cablu, piscine, centre de echitatie terenuri si sali de sport etc.), personal cu pregatire de
specialitate (animatori), programe (excursii, concursuri, expozitii, festivaluri, activitate
artizanala s.a.). Principalele caracteristici ale turismului de litoral sunt determinate de
puternica sezonalitate, durata mare a sejurului, motivatia deplasarii, intensitatea circultiei
turistice etc. Principalele dotari si amenajari la agrementul pe litoral sunt urmatoarele:
-plaje amenajate si dotari aferente;
-plaje cu circulatie libera;
-agrement nautic (debarcadere, salupe, yole, barci cu motor, nave de agrement,
teleschi
nautic, hidrobicicletele, surfing, scoli de surfing);
-parcuri de distractii;
-minicare, piste de karting, trenulete, bowling, discoteci, biliard, jocuri mecanice;
si marea fac ca statiunea Jupiter sa fie un loc de vacanta preferat si un loc pentru tratamentul
diferitelor afectiuni. Posibilitati multiple de distractie, practicare a sporturilor nautice, excursii
in interiorul tarii si in strainatate etc.In continuarea sa, pe o lungime de 1 km se intinde
statiunea Cap Aurora, cea mai tanara si cea mai mica statiune a litoralului romanesc, cu o
capacitate de 2.500 de locuri de cazare. Statiunea atrage nenumarati turisti prin frumusetea
peisajului si a hotelurilor sale cu nume de pietre pretioase cum ar fi: Opal, Granat, Onix, Safir,
Rubin, Agat, Cristal, Diamant, cu o arhitectura originala, cu descresteri volumetrice, pana la
nivelul plajei. Atrag atentia in aceste statiuni 2 localuri deosebite: barul Paradis din Jupiter si
restaurant Catunul in Cap Aurora, renumite pentru arhitectura lor specific dobrogeana.
Neptun - Olimp :Aflate la o distanta de 38 km de Constanta si 9 km de Mangalia, cele doua
statiuni Neptun si Olimp - se numara printre statiunile noi ale litoralului, ambele fiind
construite dupa 1972. La o altitudine de 5 - 20 metri, asezate pe pragul de nisip dintre mare si
padurea Comovora, complexul turistic este o oaza de liniste si prospetime, o adevarata
gradina a litoralului romanesc. Caracteristicile definitorii ale acestui complex turistic modern
sunt calitatea si eleganta, atat in ceea ce priveste confortabilele vile si hoteluri, cat si prin
serviciile de alimentatie publica pe care le ofera .Asezata intre Padurea Comorova si Lacul
Tatlageac, intr-o zona cu o vegetatie relativ bogata (paduri cu specii de arbori din zone
meridionale), Olimp poate fi considerata statiunea cu cel mai inalt confort hotelier de pe
litoralul romanesc, remarcandu-se prin eleganta arhitectonica a ansamblului hotelier de 3
stele: Amfiteatru, Panoramic, Belverde si grupul de hoteluri purtand denumirile provinciilor
romanesti: Moldova, Transilvania, Oltenia, Muntenia.
Statiunea Neptun, cu o capacitate de cazare de 12.000 locuri, asezata intre lacul cu
acelasi nume si frumoasa padure Comovora, poate fi considerata o adevarata gradina a
litoralului. Spatiile de cazare sunt hoteluri de 1-3 stele, vile, casute de vacanta si
camping.Oferta de agrement pentru turisti este foarte variata: practicarea de sporturi nautice yole, sky-jet, sky nautic, debarcaderul cu ambarcatiuni pentru plimbari cu barca sau
hidrobicicletele pe cele 2 lacuri din statiuni, teren de echitatie, 5 terenuri de tenis, 3 terenuri
de minigolf, bazine (8 bazine in aer liber si 4 bazine acoperite), Bowling Neptun si Bowling
Olimp, Gradina de vara Olimp, Gradina de vara Neptun - pentru filme si spectacole in aer
liber. De asemenea exista cabarete si cluburi, parcuri de distractie.Alaturi de oferta de
agerment deosebit de variata, statiunea Neptun - Olimp prezinta facilitati pentru turismul
balnear. Astfel, Complexul balnear Doina (functioneaza in regim permanent) este prevazut si
cu o baza de tratament, dotata cu cabinete medicale moderne, sali de masaj, hidroterapie,
electroterapie, tratamente cu namol, sauna, sala de gimnastica, piscina acoperita cu apa de
mare. In aceasta clinica se trateaza reumatismul, afectiuni ginecologice, spondiloza, artroza
etc. Sunt nelipsite procedurile pe baza de namol din lacul Techirghiol, precum si cele cu
Gerovital, Aslavital sau Pell Amar (o solutie injectabil avand la baz un extract de namol de
la Balta Alb sau liniment sau gel bazate pe acelasi extract), produse terapeutice romanesti de
renume mondial prevenind imbtranirea prematura si regenerand organismul, utilizate in cure
de slabire sau de infrumusetare.In afara bazei hoteliere, aici exista un sat de vacanta (casute
de vacanta) si doua popasuri turistice. Punct de plecare pentru a vizita diferite zone de interes
turistic (turul litoralului romanesc, excursii in Delta Dunarii, excursii la ruinele vechii cetati
Histria, secolul VII i.e.n., podgoriile Murfatlar, monumentul Tropaeum Traiani de la
Adamclisi etc.). De asemenea, se organizeaza excursii pe litoralul bulgaresc al Marii Negre
(Balcik, Albena, Nisipurile de Aur, Varna). Exista si un parc dendrologic (cedrii, chiparosi,
pini, stejari, tei, mesteceni etc.).
Venus:Asezata intre Cap Aurora si Saturn, la 3-20 m deasupra nivelului marii, la 41 km sud