Sunteți pe pagina 1din 11

1 Romantismul un curent literar Romantismul este o micare

literar aprut n Anglia la nceputul secolului al XIX-lea, de unde se


rspndete mai nti n Frana i n Germania, apoi n toat Europa.
Aceast micare apare ca o reacie la stricteea regulilor clasice, ffind
prima foem de modernism n cultura universal. Curentul are
urmtoarele trsturi principale: expansiunea eului, cultul
individualismului, cultivarea strilor onirice, interesul pentru mituri i
simboluri, crearea de lumi fantastice, contemplarea trecutului ,
triumful sentimentalismului asupra raiunii, al imaginaiei asupra
logicii i judecii, spirit dinamic, tensiune, deschidere), cultivarea
melancoliei.In literatura romn putem vorbi despre romantism odat
cu apariia paoptitilor, manifestul lor fiind de fapt Introducia la
Dacia literar semnat de Mihail Koglniceanu, ulterior prin opera
liric a lui Mihai Eminescu, ce intelectualizeaz i rafineaz tematica
i viziunea paoptitilor, realiznd totodat i prima revoluionare a
limbajului
poetic
din
literatura
romn...
In functie de perioada in care s-au desfasurat curentele literare se
impart in zece mari epoci ale literaturii: umanismul, clasicismul,
iluminismul, romantismul, realismul, naturalismul, parnasianismul,
simbolismul, expresionismul, postmodernismul.
2Romantismul un sistem filosofic i artistic. Romantismul este o
important micare cultural, artistic i filosofic, o crea ie a unei
elite intelectuale care nu se regsea nici n normele rigide ale
aristocraiei aflate n degradare nici n frenezia capitalismului slbatic
aflat la nceputurile sale; nceputurile germane, franceze i engleze ale
acestui curent sunt situate pe la mijlocul secolului 18, pentru a avea o
nflorire n secolul 19. Gndirea romantic a aprut ca o reac ie la
capitalismul primitiv i slbatic, care degrada Natura i Omul la simple
unelte ale producerii de profit. Romantismul, prin art i spiritualitate,
pasiune i iubirea frumuseii, prin intelect i simminte, aventur i
comuniune cu Natura, libertate de exprimare, se delimiteaz de cele
dou elemente eseniale ale capitalismului, anume burghezia ahtiat
doar dup profit i proletariatul njosit, incult, dezumanizat i murdar
care lucreaz la benzile rulante.
3 Genurile literaturii romantice. Specificul. Termenul de gen literar
provine din latinescul genus (neam, rasa, fel, mod) si, in literatura,
numeste o clasa de opere literare.Sint 3 genuri literare: liric,epic, si
dramatic. Genul LIRIC cuprinde acele opere literare in care scriitorul
(poetul) comunica direct impresiile, gndurile, sentimentele, ideile
sale. Uneori, sentimentele autorului intra in rezonanta cu simtamintele
cititorului, intmplare fericita, ce da valoarea operei si, uneori, viata
lunga a acesteia(imnul,oda,eligia,pastelul...). Genul EPIC cuprinde
acele opere literare in care ideile si sentimentele autorului nu sunt
transmise direct ci indirect, prin intermediul actiunii si al personajelor.
Genului epic ii corespunde, ca mod de expunere, naratiunea. De aceea,
intr-o opera epica exista trei elemente defibitorii: actiunea, personajele
si autorul.(romanul,fabula,nuvela,balada..). Genul DRAMATIC
cuprinde acele opere literare in care continutul de idei, sensul operei
sunt evidentiate prin jocul unor actori, care intruchipeaza personajele
pe o scena, in fata spectatorilor. Principalul mod de expunere intr-o
opera dramatica este dialogul (si monologul). Opera dramatica nu este
scrisa pentru a fi citita, ci pentru a fi reprezentata pe scena.
(drama,comedia,tragedia).

4. Romanul romantic. Specificul. Temele Romanul romantic apare


si se dezvolta intr-o epoca dominata de poezii si de poemul epic. Se
afla intre 2 epoci care pun in mod diferit accentul pe roman:sec.
XVIII era caracterizat de o dominanta filosofica, iluminista.Romanul
sec. XVIII cel mai reprezentativ era cel filosofic, de tip Voltaire. Exista
insa si un roman sentimental de tip Goethe sau Rousseau. Mai exista si
romanul de moravuri, anticipand o linie fertila a romanului european.
2- Romanul romantic va fi continuat, intr-un mod diferit, de romanul
realist prin obiectivitatea epicului si caracterul tipic al personajelor.
Naratiunea romantica si cea realista se opun: prima are un caracter
subiectiv, a doua are tendinte antisubiective. Exista scriitori realisti a
caror cariera e paralela cu dezvoltarea romantismului: Balzac,
Stendhal. Tema central a romantismului este idealul i dorina de
libertate, individul i autoexprimarea sunt promovate n prim-plan.
Temele predilecte romanticilor sunt: iubirea, natura, istoria, folclorul
autohton, condiia omului de geniu, moartea, singurtatea, revolta
mpotriva condiiei umane.
5. Fragmentarismul romanului romantic (Novalis). Romanul nu
este pentru Novalis decit o varianta a basmului, asa cum ne-o
dovedeste propriul sau Heinrich von Ofterdingen. Poetica
romantica este arta de a face ca un lucru sa para straniu si totusi
cunoscut si atragator. Deoarece totul e straniu, Novalis poate
afirma ca nimic nu e mai romantic decit ceea ce numim de obicei
lume si destin. Traim intr-un roman colosal. Romanul este, de
asemenea, ca sa spunem asa, istorie interpretata liber, mitologia
istoriei. Romanul trebuie sa fie, de la un capat la altul, poezie.
Notiunea de romantic" poate capata la Novalis chiar si un sens
mistic: el afirma ca Dumnezeul personal"e un univers
romanticizat", iar personalitatea e elementul romantic" al eului.
Afirmatia lui Novalis ca anihilarea contradictiei este poate
misiunea suprema a logicii superioare se explica prin dialectica
lui, in care totul se poate transforma in orice, exact asa cum se
intimpla intr-un basm.> Filosofia, tiinele juridice, tiinele
pozitive sub semnul regal al matematicii, tiinele naturii, religia,
poezia au constituit pentru Novalis ramurile aceluiai pom al
cunotinei, din care, dup spusele lui ntr-o scrisoare ctre
Friedrich Schlegel, a gustat sub ndrumarea aceluia.
6. Poemul romantic. Specificul. Temele. Citii i Demonul de
Lermontov. In primul rand poemul romantic este un curent literar
manifestat pe plan european, in prima jumatate a secolului al XIX-lea,
romantismul implica primatul sentimentului si al fanteziei creatoare,
subiectivitatea, fascinatia misterului, interesul pentru folclorul local si
mituri, preferinta pentru anumite motive literare si teme. Viziunea
romantica este data de tema, de motivul luceafarului, de structura, de
amestecul genurilor, de lirism si stil. Astfel, unul din argumentele ce
demonstreaza caracterul romantic al poeziei "Luceafarul" e dat de
tema
reprezentata
de
relatia
geniu-societate.
tema iubirii si a naturii: - tema istoriei- tema timpului si spatiuluitema opozitiei omuluide geniu in fata societatii: - tema folclorului.I
n poezia Demonul de M.Lermontov iubirea si natura constituie temele
universului liric al poeziei sale. Dintre poemele sale epico-lirice, Mtri
trateaza tema setei de libertate, iar Demonul prezinta drama geniului
singuratic si nenteles. n drama n versuri Mascarada denunta coruptia
nobilimii ruse. Mihail Lermontov (1814-1841) este si autorul
romanului Un erou al timpului nostru, prin care se anunta precursor al
marilor realisti rusi.

7. Sursele liricii romantice. De unde se inspir poeii romantici?


Romantismul este un important curent literar si artistic, aparut in
Anglia, Franta si Germania in prima parte a secolului trecut, ca
opozitie la clasicism. Romanticii preconizau o literatura inspirata din
realitatile nationale, din traditii folclorice, din istorie si chiar din
miturile si legendele unor popoare indepartate; sustineau valorile
sensibilitatii, ale individului, ale naturii; incercau sa elibereze creatia
artistica de rigiditatea canoanelor si a conventiilor clasice, dand
totodata acces in paginile romanelor, a pieselor de teatru sau in
versurile poeziilor unor personaje si probleme ce reflectau epoca de
dupa Marea Revolutie Franceza din 1789.Ca de exemplu poemul
Luceafarul are la baza mai multe surse de inspiratie: izvor
folcloric ,mitologia greaca, mitologia indica ,literatura universala: de
la Lermotov cu opera Demonul,filosofia lui Kant: de la care preia
motivul zburatorului (calatoria intergalactica a Luceafarului),filosofia
lui Schopenhaue.
8. Mesajul operelor romantice studiate Romantismul este o micare
artistic i filozofic aprut n ultimile decenii ale secolului XVIII n
Europa, i care a durat o mare parte din secolul XIX. A fost o micare
contra raionalismului. Autorii romantici au scris din ce n ce mai mult
despre propriile lor sentimente, subliniind drama uman, iubirea
tragic, ideile utopic. Fiecare opera studiata las ain urma un mesaj sau
o lectie de viata.De ex. in Eckbert cel blond mesajul operei este ca
Copilria i tinereea apar ca dou dimensiuni ce constituie axul
central al existenei umane, de acolo pornesc toate nzuinele i
speranele noastre, doar acolo pot fi explicate multe din viaa,dar
deasemenea si ca Omul e o jucrie n minile unor fore monstruoase
(bogia, mercantilismul).In Urciorul de aur de Hoffman opera
cuprinde
iubirea
studentului Anselmus
pentru
frumoasa
Serpentina.Lumea imaginara si visatoare in care traieste acest student
este si mesajul operei.Faptul ca placerea lui cea mai mare era atunci
cand putea sa rataceasca singur prin lunci si prin paduri (.) putea sa se
gaseasca oarecum pe sine insusi numai in contemplarea imaginilor de
tot felul, care se inaltau in sufletul lui'ne transmite mesajul ca toti bietii
stundetii sunt ca el:visatori,indragostiti,singuratici,nedumeriti..etc
Poemul care reprezinta cel mai bine acest curent este capodopera
Luceafarul, ce apare in 1883 si care este un poem filosofic in care
elementele lirice se imbina cu cele epice.Incipitul sta sub semnul
mitului, al incertitudinii, fiind redat de imaginea basmului, idee
sugerata de formula initiala specifica acestuia: A fost odata ca-n
povesti/A fost ca niciodata.Versurile surprind in mod concis intreaga
semnificatie a poemului, sugerand nu doar unicitatea fetei de imparat
prea frumoase, ci si a povestii ei de iubire.
9 Idealizarea trecutului n literatura romantic. Evadarea n trecut
Evadarea in trecut,istorie si vis este una din trasaturile literaturii
romantice.Iata de exemplu In opera lui Novalis Heinrich traverseaz o
pdure care devine din ce n ce mai luminoas, trece printr-o galerie i
ajunge lng un havuz luminat de o raz strlucitoare ca aurul
aprins. Imaginile i gndurile sale plsmuiesc fpturi ncnttoare,
fete frumoase care prind contur din apele curgnde. Personajul
adoarme n vis i este trezit de o nou izbucnire de lumin. De aceast
dat, este fascinat de vederea florii albastre nalte, delicate.Aceasta
demontreaza faptul ca autorul evadeaza din realitate in fantezie,
vis.Deasemenea in Cltoria lui Childe Harold de Bayron este
totodat, pentru poet, un prilej de a-i exprima admiraia fa de
valorile trecutului i de a-i afirma ncrederea n curajul popoarelor de
a lupta mpotriva oricrei forme de asuprire.
10 Timp i spaiu n operele romantice. Epocile descrise. Spaiul
geografic al operelor romantice. Cltoriile - o tem a operelor

romantice. Eminescu isi merita pe deplin numele de cel mai mare poet
roman, deoarece el atinge, prin opera sa, teme fundamentale ale
omenirii. Supratema lui Eminescu, cea care apare in aproximativ toate
creatiile lui, este tema timpului. Aceasta tema apare atat in poezia
eminesciana, cat si in proza acestuia sub diferite imagini. Poetul se
inspira din ideile lui Schopenhauer care prezinta timpul ca un prezent
etern, trecutul si viitorul fiind posibile doar prin prisma prezentului.
Nuvela filozofica Sarmanul Dionis are ca tema transmigratia
sufletelor, a metempsihozei. Eminescu valorifica o idee a lui
Schopenhauer, dupa care timpul si spatiul sunt manifestari ale
substantei care se regenereaza vesnic, fiind compusa dintr-un numar de
modele eterne, umbre ale individului fizic. Poetul reuseste sa
surprinda timpul in ipostaze diferite ce implica profunde meditatii
filozofice. Timpul este nemilos, curge in acelasi mod pentru toti,
indiferent de conditia omului, idee surprinsa in Scrisoarea I, pentru
ca pana si batranul dascal este supus mortii, desi genialitatea lui il
ridica deasupra celorlalti.In Luceafarul actiunea este diversa si mai
ales calatoria in spatiu pare a dura mii de ani.La faza de inceput a
Universului, timpul este prezentat ca eternitate.Tema calatoriei o
intalnim in Pelerinajul lui Childe Harold une Childe H. fiind profund
dezamgit de realitatea nconjurtoare, de societatea corupt i lipsit
de sensibilitate n care triete el alege sa calatoreasca in Spania,
Grecia, Belgia i Italia, fiind unica modalitate de evadare a poetului
din-tr-o lume pe care o detest.Cltoria lui Childe Harold este
totodat, pentru poet, un prilej de a-i exprima admiraia fa de
valorile trecutului i de a-i afirma ncrederea n curajul popoarelor de
a lupta mpotriva oricrei forme de asuprire.
11 Romantismul n Europa. Romantismul n America
Romantismul este o miscare literara si artistica, aparuta
in Europa la sfarsitul secolului al XVIII-Iea si inceputul
secolului al XIX-Iea, cu influente puternice si in filozofie,
istorie, drept, lingvistica etc. Romantismul a luat nastere
in Anglia, de unde s-a extins in Germania si Franta, apoi
in intreaga Europa. Acest curent cultural,s-a manifestat
nu numai in literatura, ci si in artele plastice si in
muzica. Romantismul a sustinut manifestarea fanteziei
si
exprimarea
sentimentelor,
a
originalitatii,
spontaneitatii si sinceritatii emotionale, promovarea
libertatii de expresie. Altfel spus, romantismul a pledat
pentru explorarea universului interior al omului.
Teoreticianul romantismului european este considerat
Victor
Hugo.Printre
reprezentantii
europeni
ai
romantismului literar, se pot enumera scriitorii: Victor
Hugo, Lamartine, Vigny, Musset, Heine,Byron, Shelley,
Scott ,Puskin, Lermontov.Romantismul a devenit popular
n rile europene. Dezvoltarea romantismului n SUA
asociat cu afirmarea independenei naionale. Pentru
Romantismul american caracterizat de o mai mare
apropiere iluminare tradiii. Eroul romantic american
este- o personalitate complexa, optimista,pasionat de
pace,
interiorul
este
neobinuit
de
profund.
Romantismul american are reprezentanti de seama in
opera romancierului H. Melville si a poetilor H.W.
Longfelow, E.A. Poe si W. Whitman.

12 Simbolurile n literatura romantic: pietre, flori, psri, ape,


culori Pentru a vedea care este semnificatia acestir simboluri este
envoie sa stim ce inseamna simbol,Deci simbolul este figura de stil
care consta in intrebuintarea imaginii unui obiect pentru sugerarea unei
anumite idei.De cele mai multe ori simbolurile sunt niste elemente din
natura.De ex. piatra este un simbol al permanenei, al stabilitii i al
durabilitii; templele lumii antice, obiectele rituale, stelele funerare i
obeliscurile snt din piatr.Aceasta o intalnim in Notre-Dame de Paris
de V Hugo.Floarea albastra- La Novalis, albastrul apare n
asociaie cu floarea, exprimnd sentimentul infinitului, al dorului de
absolut. La Mihai Eminescu floare albastr exprim, dup Vladimir
Streinu, un ideal erotic de tineree, cea dinti tentaie a vieii.In
Balada batranului marinar de Coleridge pasarea si anume Albatrosul
este simbolul cureniei, al puritii, dar i al libertii. Pentru
intoleran i xenofobie, oamenii adesea sunt pedepsii de Dumnezeu.
Venit pe catarg, pasrea presupunea un context al ospitalitii, care,
fiind nclcat, constituie un pcat. Lacul, prin imobilitatea lui,
oglindete neantul i este simbolul ateptrii i al singurtii.Luna
face adeseori parte din peisajul terestru, este astrul care ntreine feeria
naturii, dar i trirea romantic, nstpnete fiina i i inoculeaz
dorul de duc; totalizeaz sensurile morii i ale duratei.
13. Natura ca tem romantic. Raportul umanului cu un cadru
natural. Evadarea n natur.
Pentru a desfasura aceasta tema ,eu il voi alege pe
Eminescu.Dragostea si natura sunt teme romantice, permanente in
creatia lui Eminescu.Natura cunoaste la Eminescu doua ipostaze: una
terestra si alta cosmica. Natura terestra se manifesta la Eminescu in
rotirea vesnica a anotimpurilor. Natura este umana,ocrotitoare, calda,
intima sau trista, rece, in deplina concordanta cu starile sufletesti ale
poetului. In evocarea dragostei, natura este bogat colorata, flori de tei,
trandafiri rosii, nuferi galbeni, flori albastre, romanite, ceea ce confera
imaginilor o nota luminoasa in care visul da mister dragostei. Uneori,
se intuneca devenind leaganul somnului si al mortii. T. Vianu
subliniaza faptul ca M. Eminescu, ca si Leopardi si Vigny, se refugiaza
in natura si "aceasta nu ramane fara ecou la durerile lui".La Eminescu
se intrepatrund motive si stari sufletesti precum: apa, codrul, teiul,

izvorul, luna, stelele, floara albastra, cornul, luceferi, extazul, duiosia,


luciditatea, exaltarea, sarcasmul, revolta.
14. Tema demonicului n romantism. Diabolicul aproape o
estetic a rului. Tema demonului romantic, a revoltatului impotriva
societatii existente, o gasim in Imparat si proletar ca si in Inger si
demon. Demonul este unul dintre simbolurile preferate ale
romanticilor; el este ngerul alungat din paradis pentru c a vrut s tie,
este revoltatul care inoculeaz fiinei dorina de cunoatere sau, cum
spune Eminescu, demonul este ngerul de geniu .Este important sa
stim ca primele scrieri care se refereau la demoni au aprut nca din
antichitate (Homer,Platon,Socrate) n care demonul era o fiinta in
aopozitie cu fiinta umana ,iar caracterul su nu era foarte bine definit
ca fiind negativ sau pozitiv.In scriierile de inceput imaginii demonului
ii erau atribuite caliti cum ar fi : frumuseaea i incercarea de a se
desvri pe plan spiritual. Reprezentrile lui in literature au suferit si
ele schimbri fiind asociat diavolului,satanei.Demonul in ariile
cretine a foast asciat mitului biblic al ngerului ,el la inceput fiind un
nger care s-a ridicat npotriva lui Dumnezeu i asa s-a transformat n
ngerul rului...etc Tema demonului o intalnim in Divina Comedie si
anume iadul,purgatoriul,care reprezinta locul de chin si durere.In
Eckbert cel bond tema acestui basm romantic este puterea demonic a
bogiei. Cu alte cuvinte Omul e o jucrie n minile unor fore
monstruoase (bogia, mercantilismul).
15 . Copilria ca tem romantic Din fericire exist pe lume:
COPILRIA Vrsta celei mai pure sinceriti, a celei mai depline
liberti, vrsta fr granie, vrsta la care toi suntem frumoi i puri
ca o icoan.Copilria, ca stare sufleteasc, este o permanen a vieii
noastre .Acest adevr psihologic fundamental este subliniat i de
George Clinescu.,, Copilria nu dispare niciodat din noi, ea
constituie izvorul permanent din care decurg toate meandrele vieii
noastre. Evocarea copilriei este o tem predilect n scrierile pentru
copii, aceasta dnd natere celor mai cunoscute capodopere din
literatura romn, dar i din cea universal.M ncnt tema i voi
motiva opiunea:Copilria este ,,vrsta de aur din periplul omului pe
pmnt i privit ca etap este o faz provizorie, de pregtire pentru
lansarea n maturitate. Copilria ca tem i copilul ca personaj n
literatura universal este oglindit de Victor Hugo scriitor romantic
francez, autorul romanului ,,Mizerabilii, care a creionat primele
figuri de copii. E vorba de Cosette, fetia orfan salvat de Jean
Valjean de la familia Thenardier i crescut de acesta pn la cstoria
cu Marius. Copiii sunt micai sufletete de soarta trist a fetiei
slujnice i umilite, avnd sentimente de compasiune, dar i bucuria
schimbrii soartei sale.
16 Trsturile eroului romantic Individul romantic este utopia unui
om complet anormal (nelege excepional), dezechilibrat i bolnav,
adic cu sensibilitatea i intelectul exacerbate la maxim, rezumnd
toate aspectele spirituale de la brut la geniu .Aspiraia spre absolut
(iubirea perfect, libertatea deplin i cunoaterea total).Eroul
romantic este dornic de libertate, el este visator.Isi explima in
profunzime trairile, emotiile si sentimentele. ntoarcerea spre trecut i
adoraia trecutului, n special al evului mediu i goticii este o alta
trasatura.Deasemenea si evadarea in natura, in vis.
17 Omul revoltat n romantism Revolta metafizic este actul prin
care un om se rzvrtete mpotriva condiiei sale i mpotriva ntregii
creaii. Ea este metafizic prin faptul c tgduiete sensul omului i
scopul creaiei. (...) Omul revoltat se situeaz ntr-un stadiu fie
premergtor, fie posterior omului religios, revendicnd o ordine
omeneasc n care toate rspunsurile s fie omeneti. (...). Ar fi astfel
posibil de dovedit c nu pot exista pentru cugetul omenesc dect dou
universuri posibile, cel al religiei (sau, n limbaj cretin, al mtuirii), i

cel al revoltei. o spune (A. Camus in Omul revoltat).Acest subiect


il avem prezent in Mitul lui Sisif in care Omul sisific lupta si-si da
seama, n fata multiplelor ncercari de evaziune din absurd (cum sunt
filosofiile existentiale) ca una din singurele pozitii filosofice coerente
este revolta, aceasta avnd semnificatia unei "confruntari permanente a
omului cu propria sa absurditate"113. Abolirea revoltei constiente
nseamna o eludare a problemei, nseamna o sinucidere sau un salt
ntr-o transcendenta, ntr-o credinta consolatoare, solutii inadmisibille
pentru omul absurd.

18 Vistorul n literatura romantic. Inadaptatul


Visul este unul din motivele literaturii romantice. A fi romantic - a fi
vistor, a fi ndrgostit. Acesta ar fi ntelesul brut al notiunii de
"romantic". Vistorul, pornit n cutarea Indiilor, si-a trimis sufletul
spre tara miraculoas despre care povesteste basmele strvechi.
Romanticii si plaseaz idealul lor n zone inaccesibile si ireale:
universurile imaginare si viitorul, cu totul supus schimbrii si
necunoasterii, sau irecuperabile: cum este trecutul si moartea. Visul
poate influena ca scenariu a ceea ce va fi (i autorul realizeaz o
trecere succint prin principalele teorii sau reflecii asupra
profetismului), ca alegorie, parabol, sau simbol care se cere
interpretat. Sau visul poate fi reflex al mitului i preia simboluri
arhaice (centrul, drumul, cartea, grdina, insula etc.). Delimitarea ntre
aceste concepte rmne ns vag, impresia fiind c subiectul acestui
capitol se dizolv ntr-o estur de noiuni doar din anumite
perspective conexe. Se observa, in poemul "Luceafarul", imbinarea
perfecta a motivului lunii cu cel al codrului si cel al izvoarelor.
Totodata aici mai sunt prezente si motivul marii, motivul florilor de tei
si motivul visului, acesta din urma facandu-se prezent si in "Imparat si
proletar", "Scrisoarea I", "Scrisoarea III" si "Sarmanul Dionis".
19 Oniricul tem romantic. Visele nopii exploatate de autorii
romantici ca motive i ca subiecte, chiar ca tehnici de scriitur
(Hoffmann).Ce inseamna termenul de oniric? Firete, etimologic, e
limpede: oneiros = vis. Apariia visului ca tem major a literaturii
romantice se datoreaz unei sensibiliti speciale ce caracterizeaz
sfritul secolului al XVIII-lea .Toti scriitorii romantici sunt
visatori.Literatura oniric va putea fi considerat o ncercare de sintez
ntre fantasticul tradiional, de tip romantic, i suprarealism. Pentru
scriitorii romantici oniricul este o modalitate de evadare: n exotism
(V. Hugo), evaziune n trecut (Tieck, W. Scott,V. Hugo), evadare n
iubire (Novalis.Visul era pentru scriitorul romantic remediul suferinei,
condiia cunoaterii, generatorul miturilor, starea poetic prin
excelen [] Prin vis, timpul i spaiul erau abolite, prin vis i erau
ngduite eroului aventuri arhetipe ale umanitii ori ale spiritului, prin
vis acela atingea condiia universalitii i se reintegra n
macroritmurile cosmice.In Ulciorul de aur de Hoffmann Anselmus

este un student cu o fire poetica si visatoare, dar si cu un ghinion iesit


din comun, ce-l impinge spre visare, spre izolarea de lumea reala.
20 Binele i frumosul n romantismn Frumosul reprezint un
fenomen complex deosebit de fluid i prin urmare greu de definit. n
cultura antichitii, cnd valorile spirituale erau concepute i apreciate
sincretic, frumosul este contopit n mod frecvent cu binele, adevrul,
armonia i utilul. Iar aceste valori treceau reciproc una peste alta.
neleptul Platon considera frumosul, armonia, adevrul i binele ntro
nencetat fuziune. Frumosul, indepedent de realitatea sa, este
reprezentarea n contiina omului a proprietilor i caracteristicilor
apreciate ca adevrate, armonioase, bune i nltoare ale obiectului,
realitii sau fiinei percepute.

21 Omul romantic un spiritual care respinge realitile burgheze.


Cutarea de exotic, de neprimitor i de slbatic va reprezenta o
caracteristic fundamental a romantismului. Exprimarea senza iilor
extreme, paradisurile artificiale i naturaleea n aspectul su
rudimentar, lansarea n aventuri i mbarcarea n nave cu destina ia
polilor l-a inspirat pe omul romantic. Prin viziunea naturalistic
romantic, Omul se vede pe sine i analizeaz Lumea a crei parte
este: Natura nu mai este privit ca un mecanism ci ca o entitate
organic aflat n dezvoltare, evoluie, o entitate capabil de
autoreglare i avnd o valoare extraordinar n fiecare parte a sa.
Romantismul presupune un intelect educat aflat n contact cu realitatea
natural un om care tie de unde provin resursele necesare existenei
umane, contientizeaz amploarea fenomenelor naturale n care
umanul este un detaliu, astfel nct nelege locul omului n peisaj:
contientizeaz ns i valoarea extraordinar a unicit ii intelectului
uman creativ, capabil de a raiona, a nelege a cunoa te valoarea
omului capabil de iubire.
22 Ironia romantic. Exemple din cel puin trei texte studiate.
Ironia este parte componenta a modelului romantic si este strins legata
de alte concepte majore, cum sint organicismul, dialectica, intensitatea
lirica si melancolia. Tensiunile dialecticii si cele ale ironiei sint intr-o
relatie de dependenta reciproca, ele neputind fi, de fapt, concepute una
fara cealalta. Ironia romantica este o componenta a perfectiunii
romantice si a absolutului romantic, dar este si o oglinda si o reiterare
a acelei perfectiuni si a acelui absolut. Ironia romantica, de fapt, cauta
perfectiunea prin intermediul expansiunii. Slabirea si segmentarea
ironiei romantice ofera cea mai buna explicatie pentru proliferarea
tragicomediei si a grotescului in productiile literare ale romantismului
tirziu.In scrisoarea I Ironia romantica dobandeste, adesea, accente
satirice, dovada ca tabloul al IV-lea se constituie intr-o satira virulenta
la adresa superficialitatii societatii contemporane, prilej pentru care
Eminescu isi exprima dispretul fata de neputinta acesteia de a avea
idealuri, de a se ridica deasupra intereselor meschine, marunte,
nesemnificative.In Cugetarile Sarmanul Dionis De asemenea apare
ideea de ironie romantica ce reprezinta un amestec de seriozitate si
gluma, precum afirma Friedrich Schlegel. Seriozitatea in acest caz o
reprezinta insasi situatia precara in care traieste tanarul, conditia lui de

poet sarac din punct de vedere material, asa cum o deducem din prima
strofa a poeziei.
23 Solitudinea ca ipostaz a personajului romantic. Omul singur n
faa timpului, a naturii, a iubirii i a sinelui. Singurtatea este, pentru
peoteul romantic, o realitate absolut, esenial epntru suflet,
asigurndu-i acestuia o identificare desvrit cu el insui. M.
Eminescu, fiind lipsit de posiblitatea de a o avea altrui pe iubita sa,
Veronica Micle, se scufund in aminitir, dovad fiind poeziile
Singurtate i Departe sunt de tine. Astfel, prin singurtate, el se
situeaz la hotarul dintre real i imaginar, dintre contingent i
transcendent, dintre viaa stins i duhul renscut al iubirii. Ins,
aceast singurtate apare intr-un sens demonic, neantizator. Poetul mai
are senzaia c a murit demult i c are o inii pustiit, c intre el i
iubit s-a interpus o distan de nestrbtut. Scufundndu-se in lumina
viselor, a autoiluzionrii, poetul incearc a opri vremea din mers,
exprimndu-i regretul i chiar suprarea pentru curgerea implacabil a
timpului: i mi-i ciud cum de vremea/ S mai treac se indur.
Astfel, obsesia timpului intunec momentele de fericire ale eroului
liric. Dionis este definit ca personaj tipic romantic prin trsturile
fizice i morale: un tnri de aproape 18 ani, vistor, neavind pe
nimeni in lume2, iubitor de singurtate

24 Comparai diferite personaje romantice studiate ntre ele.


Personajul romantic este selenar, ndrgostit, revoltat, dilematic,
dionisiac, extremist, predispus la visare, meditativ, incitat de doctrine
oculte, mptimit, bulversat, adeseori nebun, dar mai ales inegal
ncomportare. El evolueaz de-a lungul operei, i modific traseul
moral i triete cu pasiune fiecaretransformare. Poemul Clin are ca
tem motivul zburtorului. Zburtorul este un personaj fantastic, deci
romantic. El se arat pe nserat tinerelor fete, le determin s se
ndrgosteasc de el i apoi dispare. Srmanul Dionis dezbate soarta
tragic a omului superior, a omului de geniu intr-o societate ostil
adevratelor valori spirituale, societate care incearc s se detaeze,
refugiindu-se in vis. Dionis este un personaj excepional care
acioneaz in situaii i imprejurri neobinuite deoarece se afl in
conflict cu sine i cu lumea. El este prototipul omului de geniu,
asemeni lui Hyperion din Luceafrul care triete in lume, dar, de
fapt, in afara ei. Dionis este definit ca personaj tipic romantic prin
trsturile fizice i morale: un tnri de aproape 18 ani, vistor,
neavind pe nimeni in lume2, iubitor de singurtate.

25 Comparai diferite opere studiate din punct de vedere tematic,


simbolic, la nivel de subiect
In Ivanhoe de W Scott se povestete despre curajul lui Ivanhoe, pe care
l iubete tnra Rowena. Totui Cedric impiedica aceasta relatie. Este
curajos i ndemnatic n lupt, ceea ce se vede n timpul luptelor de la
turnir. El Consider c gloria este totul pentru cavaleri.Anselmus din
Ulciorul de aur este un student visator si sarac dintr un oras stupid.mai
tarziu el se indragosteste de Serpetina si o tradeaza pe Veronica,apoi se
intoarce la ea.Aceast denota faptul ca el era un tanar indecis.In opera
Novalis de Heinrich von Ofterdinger Ofterdingen este omul cuprins de
o melancolie aproape tragic, copleit de o mare tristee i vise stranii,
e un singuratic, care nu i simte pmntul sub picioare. Heinrich von
Ofterdingen e un bildungsroman al lui Novalis, dar un bildungsroman
n ceea ce privete etapele de dezvoltare ale spiritului artistic tnr.
Astfel, Novalis a cutat n povestea gsirii de sine a artistului evadarea

din ngustimea realitii i mntuirea prin poezie, iubire i credin,


simboluri ale cauzei prime, ptruns de fore tainice. Poetul romantic,
n cutarea inspiraiei implic ntreaga lume, el e un homo viator, un
cltor ce pelerineaz prin pdurea de semne. Cum ar fi spus Umberto
Eco, el cunoate universul ca pe o carte, l descifreaz i l recodific.
Itinerarul simbolizeaz tinderea spre perfeciune, nu conteaz scopul,
ci calea spre el, conteaz cutarea i cltoria n sine ca n cazul lui
Child Harold la Byron. Poeticul, fiind determinat de cutare, care e o
condiie imanent a acestuia. Dup Novalis, vism la cltorii prin
univers, dar oare universul nu e n noi? Adncimile spiritului nostru nu
le cunoatem. Spre nluntru duce calea misterioas. n noi, sau
nicieri, e venicia cu lumile ei, trecut i viitor.

26 Exersai s comentai diferite situaii textuale, elabornd


judeci de valoare asupra lor.
Ivanhoe de Walter Scott .Actiunea se petrece in Anglia, dupa ce
saxonii au fost infranti de catre normanzi. Desi au trecut patru
generatii, in continuare normanzii se poarta ca niste cuceritori. Astfel,
limba vorbita de ei este franceza, spre deosebire de graiul poporului,
care este engleza. Ivanhoe, fiul nobilului saxon Cedric, se
ndrgostete de Rowena, descendenta regelui Al-fred. Dar Cedric,
partizan al revenirii unui rege saxon pe tronul Angliei, crede c va
realiza acest lucru cstorind-o pe Rowena cu saxonul de snge regesc
Athel-stane. Peregrinarile lui Childe Harold - poem al poetului englez
George Gordon- oemul cuprinde calatoria si reflectiile unui pelerin tipul de erou revoltat, mizantrop, dezgustat de placeri, aflat in cautare
de
aventuri,
pe
meleaguri
straine.
in primul si al doilea cant, scrise in anul 1812, sunt descrise calatoriile
eroului in Spania, Portugalia, Albania si Grecia. Revoltat de
spectacolul distrugerilor provocate de razboaiele napoleoniene si de
ororile despotismului, poetul cauta un refugiu in lumea trecutului
ideal, precum Grecia antica.