Sunteți pe pagina 1din 15

Rezumat

La cerintele impuse de modernizarea sistemului judiciar in Romania de catre Uniunea


Europeana, in anul 2002 s-a dat o masura prin care urma in cursul anului 2003 sa se
infiinteze o noua institutie pentru protectia martorilor. Oficiul National pentru
Protectia Martorilor are rolul protejarii persoanelor ce detin informatii importante si
determinante pentru un proces iar in urma divulgarii acestor informatii, viata le-ar fi
periclitata. Fata de U.S Marshalls din Statele Unite care au sub protectie in jur de
8000 de persoane anual, ONPM nu reuseste sa protejeze mai mult de 200 de persoane
in fiecare an.
Cuvinte cheie : Protectia Martorilor, ONPM, martor vulnerabil, martor amenintat,
martorul protejat, mijloace speciale de audiere a martorilor.

Introducere.
Protectia martorilor este o institutie importanta pentru procesul penal, din perspectiva
protejarii vietii martorilor, care detin informatii pretioase cu privire la savarisirea unor
infractiuni foarte grave, informatii pe care le-au furnizat organelor de cercetare penala
sau intentioneaza sa faca acest lucru. Aceasta institutie se ocupa cu protejarea vietii
acestor persoane prin diferite metode, precum schimbarea numelui, schimbarea
adresei, a orasului in care locuiesc cu altul chiar si din strainantate, limitarea
contactelor cu anumite persoane, metode pe care le vom detalia mai jos.
Fata de vechiul cod de procedura penala, noul cod de procedura penala nu mai
reglementeaza expres calitatea de martor, in sensul ca nu mai defineste ce reprezinta
aceasta persoana. Vechiul cod de procedura penala reglementa expres la art. 78
calitatea de martor Persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo
imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal poate fi
ascultata in calitate de martor.
Potrivit art.1 din legea 682/2002 protectia martorilor se refera la asigurarea protectiei
si asistentei martorilor a caror viata, integritate corporala sau libertate este amenintata
ca urmare a detinerii de catre acestia a unor informatii ori date cu privire la savarsirea
unor infractiuni grave, pe care le-au furnizat sau au fost de acord sa le furnizeze
organelor judiciare si care au un rol determinant in descoperirea infractorilor si in
solutionarea unor cauze. Tot prin intermediul aceleasi legi, s-a infiintat efectiv in anul
2003, Oficiul National pentru Protectia Martorilor (in continuare prescurtat O.N.P.M)
fiind subordonata Inspectoratului General al Politiei Romane.

Necesitatea existentei unui sistem de protectie a martorilor


Cu trecerea timpului, infractiunile executate de inculpati, devin din ce in mai greu de
depistat. Ne referim aici la faptul ca autorii infractiunilor se specializeaza in acest
domeniu iar urmele pe care le lasa sunt foarte putine, uneori nici macar o urma. De
cele mai multe ori, sunt prinsi prin intermediul martorilor care potrivit autorului

francez J.Bentham sunt ochii si urechile justitiei. Daca pentru justitie si adevar,
prezenta unui martor la o infractiune este o binecuvantare, pentru martorul respectiv
poate insemna o povara foarte grea iar pentru unii chiar sfarsitul vietii.
Declaratiile martorilor, intr-un proces penal sunt nelipsite insa uneori chiar martorii
comit infractiuni precum marturie mincinoasa (pune art) sau favorizarea infractorului
(pune art). De ce ? In cazul in care nu au vreo legatura de prietenie sau dusmanie cu
inculpatul, din cauza sentimetului de frica indus adesea de inculpati. Organizatiile
criminale si teroriste, care lucreaza la scara larga si avem aici in vedere infractiuni
precum trafic de persoane, trafic de droguri, organizatii teroriste etc, nu se sfiiesc a
intimida un martor sau a-l ucide. De aceea s-a creat un sistem de protectie a martorilor.
In legislatia romaneasca, legea cadru pentru protectia martorilor este legea 682/2002,
lege care a fost oarecum impusa de catre Comisia Europeana. In ceea ce priveste
legislatia altor state cu privire la protectia martorilor, cea care a deschis acest drum a
fost Statele Unite ale Americii prin instititutia lor U.S Marshalls, urmate de Marea
Britanie si Franta.
Codul de procedura penala arata situatiile in care procurorul sau judecatorul poate
dispune sistemul protectiei martorilor. Art.126 prevede masurile de protectie dispuse
in cursul urmaririi penale. Astfel, odata acordat statul de martor amenintat procurorul
dispune aplicarea uneia sau a mai multora dintre urmatoarele masuri :
1. Supravegherea si paza locuintei martorului sau asigurarea locuintei temporare
2. Insotirea si asigurarea protectiei martorului sau a familiei ai acestuia in cursul
deplasarilor
3. Protectia datelor de identitate, prin acordarea unui pseudonim cu care martorul
va semna declaratia sa
4. Audierea martorului fara ca acesta sa fie prezent, prin intermediul mijloacelor
audiovideo de transmitere, cu vocea si imaginea distorsionate atunci cand
celelalte masuri nu sunt suficiente
In cursul urmarii penale, procurorul poate dispune una sau mai multe din masurile
mentionate mai sus, din oficiu sau la cererea martorului, sau a uneia dintre parti. alin
(3) al aceluiasi articol prevede faptul ca daca se dispune o masura de la litera c) si d)
declaratia martorului nu va cuprinde adresa reala sau datele de identitate reale. Cu
toate acestea ele vor fi consemnate intr-un registru special la care vor avea acces doar
judecatorul de camera preliminara, judecatorul de drepturi si libertati si instanta in
conditii de maxima confidentialitate. Acum, se pune problema daca este indeajuns o
asemenea protectie. Intr-o tara foarte corupta, asa cum este Romania, se poate ca
simplul fapt ca judecatorul de drepturi si libertati cunoaste identitatea martorului,
poate compromite viata acestuia.
In cursul judecatii, dispunerea masurii protectiei martorilor, instanta dispune aceasta
masura din oficiu, la cererea procurorului, a martorului, a partilor sau a persoanei
vatamate. In cazul in care procurorul a facut cererea aceasta trebuie sa cuprinda,
conform art. 128 ncpp :
1. Numele martorului care urmeaza a fi ascultat in faza de judecata si fata de care
se doreste dispunerea masurii de protectie

2. Motivarea concreta a graviatii pericolului si a masurii de protectie


In situatia cand cererea este formulata de altcineva decat procurorul, instanta va
dispune ca procurorul sa verifice de urgenta temeinicia cererii. Aceasta cerere nu se va
solutiona in sala de judecata ci in camera de consiliu fara participarea persoanei care a
formulat-o, insa prezenta procurorului este obligatorie. Incheierea prin care se
dispunea aceasta masura nu este supusa cailor de atac.

Audierea martorului protejat. Daca s-a dispus o masura de protejare a martorului si


acesta trebuie audiat, atunci acesta se va face in conditii speciale. Daca s-a dispus
audierea martorului fara ca acesta sa fie prezent, se va face prin intermediul
mijloacelor audiovideo, cu vocea si imaginea distorsionate. Declaratia data fi ulterior
redata in forma scrisa si va fi semnata de catre organul de urmarire penala in cazul in
care se face in timpul urmarii penale sau de catre presedintele completului de judecata
daca se face in cursul judecatii. Suportul pe care s-a inregistrat declaratia martorului,
cu sigiliul dupa caz a instantei sau a parchetului, se va pastra in conditii de
confidentialitate.
Art. 130 NCPP stipuleaza protectia martorilor vulnerabili. Este considerat martor
vulnerabil urmatoarele categorii de persoane :
1. Martorul care a suferit o trauma ca urmare a savarsirii infractiunii ori ca urmare
a comportamentului ulterior al suspectului sau inculpatului
2. Martorul minor
Mentionam aici ca codul de procedura penala anterior nu continea o asemenea
prevedere, in esenta nu facea aceasta categorie distincta de martor care a suferit o
trauma. Se aplica si aici audierea acestui martor fara ca acesta sa fie prezent, insa cu
mentiunea ca in cazul acestor martori, nu este obligatorie distorsionarea vocii si a
imaginii.

Beneficiarii protectiei martorilor. Cu toate ca actualul cod de procedura nu mai ofera


o definitie pentru termenul martor, legea 682/2002 face urmatoarele precizari cu
privire la acest termen :
1. a) martorul este persoana care se afla in una dintre urmatoarele situatii:
2. are calitatea de martor, potrivit Codului de procedura penala, si prin declaratiile
sale furnizeaza informatii si date cu caracter determinant in aflarea adevarului
cu privire la infractiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la
recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin savarsirea unor
astfel de infractiuni;
3. fara a avea o calitate procesuala in cauza, prin informatii si date cu caracter
determinant contribuie la aflarea adevarului in cauze privind infractiuni grave
sau la prevenirea producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin
savarsirea unor astfel de infractiuni ori la recuperarea acestora; in aceasta
categorie este inclusa si persoana care are calitatea de inculpat intr-o alta cauza;

4. se afla in cursul executarii unei pedepse privative de libertate si, prin


informatiile si datele cu caracter determinant pe care le furnizeaza, contribuie la
aflarea adevarului in cauze privind infractiuni grave sau la prevenirea
producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate
prin savarsirea unor astfel de infractiuni;
Putem deduce din cele trei paragrafe, ar putea exista situatia in care calitatea de martor
ar putea fi indeplinita in acelasi timp de catre un inculpat sau de catre un condamnat,
calitati oarecum diametral opuse.
***************************************************
Protectia martorilor facuta de catre ONPM in realitate e cu totul diferita. Daca in
Statele Unite U.S Marshalls ajung si la 8000 de persoane anual protejate, la noi s-au
protejat in jur de 200 de la infiintarea acestei institutii. Ideea e urmatoarea, dupa ce
procurorul sau instanta propune ONPM-ului includerea unei persoane in program,
apare o intreaga birocratie. ONPM-ul face studii, sociale, financiare, s.a.m.d. Se
verifica daca poate sa sustina persoana respectiva, unde se poate face relocarea ei, cati
bani sunt necesari (aspect foarte important), si de multe ori nu reusesc toti sa intre in
acest program.

Identitatea lucratorilor de la Oficiul National pentru Protectia Martorilor (ONPM) este


secretizata. Pentru ca se poate ajunge, prin ei, la martorul protejat, iar acesta este un
risc profesional care trebuie exclus din start. Acesta a fost primul element punctat in
debutul amplei discutii avute cu directorul ONPM, al carui nume ne-a rugat sa-l
punem sub protectie. Aflam, pentru inceput, ca, la ora actuala, cei aproximativ 60 de
martori protejati, romani si straini, au fost inclusi in acest program dupa ce au oferit
informatii si date pretioase in dosare din sfera sigurantei nationale, a crimei organizate
sau coruptiei. Aici sau in tara solicitant, de unde unii provin. Apartenenta la
programul de protectia martorilor presupune o stare de pericol vizavi de informatiile
furnizate organelor judiciare - starea de pericol poate incepe de la amenintari pana la

actiuni indreptate impotriva sa sau a unei persoane din apropierea sa, pare a fi definitia
prescurtata oferita noua de directorul Oficiului. Martorul se poate confunda cu
denuntatorul. Si el poate intra in protocolul de protectie. Legea e foarte laxa, calitatea
celui ce ofera astfel de informatii nu e ingradita de alta calitate: poate fi investigator
sub acoperire, victima a traficului de persoane care poate solicita includerea in
programul de protectie sau chiar invinuit intr-un dosar. Protocolul, partea buna page
1 / 7 Protocolul presupune incheierea unui contract intre Oficiu si martor, si ca in orice
contract, sunt prevazute drepturile si obligatiile fiecareia dintre parti, situatiile in care
acesta se desfiinteaza. Aflam de la ONPM ca institutia e total neutra fata de interesele
anchetei. In protectie se poate intra singur sau cu familia. Depinde de analiza riscului.
Investigatorii sub acoperire isi asuma riscuri foarte mari, prin natura profesiei. Daca el
intra in programul de protectie, poate fi relocat. In termenii Oficiului, asta inseamna
schimbarea domiciliului, odata cu schimbarea identitatii persoanei. Pierde
investigatorul statutul, functia pe care o detine cand intra sub protectie? Sau i se
asigura continuitate in profesie? E o situatie delicate din punct de vedere al integrarii
politistului. Nu am avut asemenea cazuri. Dar el ar putea fi trimis ca detasat in
strainatate pe anumite misiuni, daca in tara nu se poate asigura protectia. Cum se face
intrarea in program? Iata pasii: O persoana detine anumite date cu privire la un grup
infractional. Le ofera politistului sau procurorului, solicitand includerea in programul
de protectie. Organele judiciare trimit la ONPM un referat care cuprinde un numar de
elemente, cum ar fi infractiunea despre care se ofera date, temerile (razbunare posibila
sau risc deja aparut). Acest referat e prezentat Oficiului, este analizat sub aspectul
legalitatii. Consimtamantul viitorului martor protejat este obligatoriu. Pe parcursul
derularii programului de protectie, daca riscul creste, se aplica noi masuri. Daca
martorul solicita sa iasa de sub protectie pentru ca nu mai suporta rigorile impuse,
nimeni nu-l opreste cu forta. Contractul, din acel momet devine nul. Daca se
deconspira sau incalca anumite reguli, daca a indus in eroare anchetatorii, protectia
poate fi retrasa. Unde va lucra martorul caruia i s-a schimbat identitatea si domiciliul?
Cu locul de munca e mai complicat. Unitatea nu intervine sa-i gaseasca loc de munca,
ci doar ofera consiliere in functie de piata muncii din zona respectiva. Nu se merge la
maniera impunerii unui angajator de a-l angaja pe martor. Oficiul are un protocol de
colaborare cu Ministerul Muncii. Noi identificam anumite locuri de munca unde el se
poate prezenta, dar nu mergem sa spunem angajatorului ca el este martor protejat si ca
trebuie sa-l angajeze, in detrimentul altor persoane mai competente. Noi doar ii
prezentam oferta locului de munca Si daca e relocat international? Daca e relocat
international, masurile de protectie se stabilesc de unitatea de protectie unde e relocat.
Noi sau statul unde se doreste relocarea trebuie sa aiba posibilitatile financiare de a
sustine masurile luate pentru martorul respectiv: in ce zona, cat de scumpa e zona,
servicii, asigurari de sanatate, participare la cursuri profesionale. Se ofera anumite
posibilitati de relocare internationala, in functie de posibilitatile financiare pe care le

avem. Nu numai in Europa, ci si in alte state. Se analizeaza fiecare ca in parte.


Cantareste foarte mult aceasta posibilitate financiara, dupa ce se face analiza de risc.
Exista martori protejati din Romania trimisi in afara tarii? Cati? Dintre cei 50-60, cam
70 la suta au fost relocati pe teritoriul Romaniei. Cati? Nu pot sa va spun lucrul asta.
page 2 / 7 Sunt cazuri in care nu s-a putut sustine financiar protectia unei persoane? La
inceput, se face o evaluare, risc, cost, evaluarea psihologica, pentru a se vedea daca
poate sa reziste in programul de protectie. Aici pot interveni o serie de aspecte: se
poate stabili ca nu e apta sa fie inclusa in program. Daca nu avem posibilitati
financiare sa sustinem programul pentru o anume persoana, le spunem anchetatorilor
cautati-va alte probe sa va rezolvati dosarul. S-a intamplat? Bineinteles ca s-a
intamplat! Masura relocarii internationale se analizeaza asa: unde se poate face
relocarea, in ce tara, cati membri ai familiei, cat presupune anual o persoana, 150.000250.000 Domiciliul se stabileste astfel: se gaseste o casa, chiria se plateste din
protocol, plus asigurari de sanatate, cursuri, un venit pana la gasirea unui loc de
munca. Daca nu ai posibilitatea asta si pe teritoriul Romaniei nu poate fi pus sub
protectie, se spune organelor de ancheta: Nu putem sa punem in aplicare masurile de
protectie si asistenta. Cat costa un martor trimis sub protectie in alta tara? E functie de
tara, de locatie. Cam zeci de mii de euro. Daca se poate pune in aplicare dupa
evaluarea cazului si se fac propuneri si pentru alte masuri de protectie si asistenta pe
care noi le dispunem peste cele cerute de procuror, se incheie protocolul. Pentru unii
se ia doar masura schimbarii domiciliului, protectia declaratiei, schimbarea
indentitatii, schimbarea de infatisare etc. Exista riscul ca el sa fie identificat dupa o
vreme? Nu-i chiar atat de simplu. Romania nu e mare... Dar nu e nici asa de mica.
Persoana care e in programul de protectie are anumite restrictii. Asta nu inseamna ca
nu e o persoana libera. Multe din restrictii vizeaza comportamentul martorului
protejat. El trebuie sa nu iasa in evidenta, nu se duce la interviuri, nu spune ca e martor
protejat, nu participa la jocuri, concursuri, nu contacteaza anumite persoane, chiar si
din familie, are restrictii vizavi de telefoane date la anumite persoane, la utilizarea
calculatorului etc. Sunt restrictii impuse si de program si de cat constientizeaza
martorul starea de pericol in care se afla. Daca se intalneste intamplator cu cineva care
il cunoaste? Daca se intalneste involuntar cu persoane restrictionate, are obligatia de a
anunta. Noi facem o analiza si putem decide schimbarea locatiei. Daca i se face dor de
o ruda, ce faceti? Se pot realiza intalniri periodice cu rude sau persoane de care
martorului ii este dor sa le vada si atunci tot prin protocol, Oficiul aranjeaza intalnirile
in tara sau in strainatate. Mai ales dupa page 3 / 7 anumite faze ale procesului, dupa ce
depune marturia, cand s-a aflat intr-o stare majora de stres si simte nevoia sa vada pe
cineva, sa discute si cu altcineva inafara psihologului nostru. Daca martorul protejat
este, la randul lui, in detentie, ce masuri luati? Responsabilitatea pentru asigurarea
protectiei unui martor aflat in penitenciar revine administratorului locului de detentie.
Acelasi protocol este semnat intre el si institutia care se ocupa de protectia martorului.

Cat dureaza un program de protectie? Protectia se ofera atata timp cat subzista starea
de pericol, nu numai pe perioada procesului. Poate fi vorba de ani de zile. (Directorul
ONPM nu a vrut sa vorbeasca de cazuri de investigatori sub acoperire aflati sub
protocolul protectiei martorilor. Nici macar daca exista vreun astfel de caz in
Romania). S-a recurs vreodata la schimbarea infatisarii vreunui martor protejat? Nu sa apelat, deocamdata, la chirurgia plastica. Nici macar victimele traficului de
persoane? Aceste masuri vizeaza inainte de toate inlaturarea starii de pericol, nu
infrumusetarea. Atata timp cat avem la indemana alte posibilitati de implementare a
acestei masuri, ne rezumam la ce e necesar, cu costurile cele mai mici. Cand se
recurge la schimbarea infatisarii? Spre exemplu, daca ar fi sa intre in programul de
protectie o vedeta TV, daca nu-i modifici fizionomia, e foarte greu. Sau o persoana ca
Gigi Becali. Daca ar fi sa ramana in tara, e clar ca ar avea nevoie si de o schimbare a
fizionomiei. (Dupa cum a explicat directorul ONPM, vedeta TV ajunsa martor protejat
ar pune punct carierei sale. Pentru ca nu ar mai putea profesa. E vorba de restrictia de
a mai intra in contact de orice natura cu media. Pe de alta parte, o persoana poate fi
audiata cu vocea si figura distorsionate. Daca judecatorul vrea sa-l vada pe martor si
apoi de la el se scurge informatia, sau de la procuror sau de la altcineva, asta este
infractiune si se pedepseste cu inchisoare, de la 5 la 10 ani. Iar daca divulgarea duce la
moartea martorului, poate sa ia si 25 de ani. Tehnicile si metodele prin care martorul e
adus la parchet nu pot fi date publicitatii. E vorba de deghizare, sub diverse forme).
Inteleg ca exista un venit care este asigurat martorului protejat pentru o perioada E o
masura justa. Daca persoana, inainte de a intra in programul de protectie a martorului
a avut un serviciu din care castiga o anume suma de bani, o pierde.. Ca si functia. In
compensatie, pana la gasirea unui loc de munca, e normal sa ii asiguri veniturile
necesare traiului. page 4 / 7 Cine stabileste cat? Tot la ONPM. Care e valoarea? Nu va
pot spune. Nu e o reglementare. Trebuie sa-i asiguram un trai decent, in principiu
acelasi pe care l-a avut persoana inainte de a intra in programul de protectie. Nu pot
exista aranjamente? Nu se pot naste suspiciuni? Nici un sistem nu e perfect securizat
de coruptie Tocmai pentru a stabili cheltuielile financiare care trebuie suportate, se
face o evaluare financiara. Persoanei i se intocmeste un chestionar in care se
completeaza tot: nivelul venitului, boli, cati catei are, procese pe rol, debite etc. Se
verifica. Persoana de legatura stabilita sa intre in contact cu martorul nu are de unde sa
stie lucrurile astea. Analiza se face de catre un alt serviciu, pe o anumita grila care
priveste varsta, salariul, necesitati, medicamentatie, caini de intretinut, fumatornefumator, care se bifeaza cu X-uri. La final, se face totalul. Se intreaba avem suma
asta?, da sau ba. Asta, inainte de a incheia protocolul de protectie. Cum isi rezolva
debitele daca intra in program si il relocati? Si le poate reesalona. Prin discutii si
negocieri cu banca. Le face Oficiul. E o munca fantastica. Te ocupi si de munca de
consiliere, si de asistenta sociala, medicala si de asistenta psihologica, devii un fel de
manager al situatiei persoanei respective. Din ce se platesc asigurarile medicale? Din

protocol. Chiar daca e angajat sau nu, i se platesc asigurarile. Si toate persoanele care
intra odata cu el in program, familia mai precis, sunt asigurate medical. (Directorul
OPRM a subiniat faptul ca asistenta medicala se realizeaza prin sistemul medical pe
care Oficiul il stabileste. Martorul protejat este dus numai la anumiti medici, in functie
de specialitate, nu se face nimic intamplator). Cati martori au incalcat protocolul si au
iesit de sub protectie? Au fost martori care au parasit programul de protectie. Fie si-au
deconspirat calitatea de martor protejat, fie au refuzat aplicarea anumitor masuri de
catre noi, fie au spus Domnule, e prea greu, nu rezist, vreau sa ies. Noi nu suntem
prestatori de servicii ai intereselor justitiei. Nu mergem noi sa cautam persoane care sa
vrea sa intre in programul de protectie. Daca judecatorul, procurorul, politistul
considera ca trebuie sa includa o persoana in programul de protectie, o face. Si daca
mie imi solicita o suta pe an sau pe luna, pot lua 70 dupa analiza, sau pot sa iau doar
unul. De la inceputul anului, ati avut solicitari de la organele judiciare? Peste 30 page
5 / 7 Exista martori protejati relocati de alte tari pe teritoriul Romaniei? Bineinteles ca
am avut si avem. Ceea ce inseamna ca alte state au incredere in sistemul romanesc. Nu
va pot spune numarul lor, nici tarile de origine. Noi preluam pentru ei anumite
responsabilitati, asigurarea protectiei lor pe teritoriul Romaniei, asistenta pe anumite
segmente, medicala, legislatie, consiliere psihologica. Se verifica si daca persoana
respectiva ar prezenta pericol pentru siguranta noastra nationala daca ar fi relocate
aici. Toate cheltuielile legate de cei relocati sunt suportate de statul solicitant. Au
existat cazuri de amenintare, de agresiune la adresa unui martor protejat? Nu. In
timpul desfasurarii programului, nu. Martorii protejati au voie sa detina arme? E
prevazut in Legea 295. Da, pot fi dotati cu arme letale, de aparare. Daca indeplineste
conditiile prevazute de lege. Cine ridica arma? Martorul protejat sau persoana de
legatura? Nu va pot raspunde. Ce buget aveti? Cam 10 miliarde ROL. Bugetul este pus
la dispozitia IGPR-ului. Ar fi fost mai bine sa existe un buget separat? Da. Si daca nu
va ajung acesti bani pe parcursul anului? Solicitam marirea bugetului. Daca se aproba,
bine, daca nu, spunem ca nu putem sa punem in aplicare, pentru ca nu avem sursa de
finantare. Dar nu s-a intamplat asta. Am gasit intotdeauna intelegere. Are nevoie de
modificari actuala lege in materia protectiei martorilor? Da. Legea trebuie
imbunatatita. A fost elaborata in 2002, cand nu exista experienta in acest domeniu, si
in practica s-au identificat anumite necesitati. Una dintre ele este aceea de a simplifica
legislatia, pentru ca avem legea investigatorilor sub acoperire separate, victimele
traficului de persoane, dotarea martorilor protejati cu arme de foc, care e prevazuta in
legea armelor, adica ar fi bine sa se reuneasca totul intr-o singura lege. In referatul cu
date pe care trebuie sa le puna la dispozitie procurorul e trecuta o evaluare psihologica,
ori el nu e psiholog, si atunci se blocheaza si incearca sa aplice protectia martorilor pe
Codul de procedura penala. Ori, asta e apanajul nostru, noi avem psihologi, noi ne
ocupam. Legea trebuie actualizata. Din vara s-ar putea intampla lucrul acesta. page 6 /
7 Oficiul National pentru Protectia Martorilor e camuflat la fel de bine ca Serviciul de

Informatii Externe. Nu e o carte deschisa. E vorba de viata oamenilor pe care trebuie


sa-i protejeze. E format doar din cadre din Ministerul de Interne. Declaratiile lor de
avere nu sunt publice. Nici directorul nu are CV-ul pus pe site-ul Politiei. Nu numai ca
nu au nevoie de publicitate, dar se si feresc de ea ca dracul de tamaie

Recent, in ceea ce priveste protectia martorilor s-a adoptat o noua lege, anume Legea
682/2002, care intra in vigoare de la data de 27.01.2003. Adoptarea legii s-a facut la
recomandarea Consiliului Europei. Aceasta lege valorifica experientele le-gislative ale altor
state (SUA, Canada, Germania, Italia, Polonia, Slovacia). Inainte de adoptarea acestei legi,
in Codul roman de procedura penala existau anumite ma-suri de protectie. Acestea privesc:
a) Controlul judiciar -; Interdictia deplasarii in anumite locuri si luarii de con-tact cu anumite
persoane. b) Institutia arestarii preventive -; Permite detinerea unei persoane pentru uni-cul
motiv ca ar incerca sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea unui martor. c)
Interdictia parasirii localitatii in care locuieste d) Interdictia detinutului de a lua legatura cu
exteriorul - Regula e valabila si pentru legatura cu aparatorul, insa numai pe o durata
limitata. Masura se ia cand exista temerea ca in acest fel inculpatul nu poate sa influenteze
martorii. y9b13bp
Practica penala a dovedit ca aceste masuri sunt insuficiente astfel incat cresterea si
perfectionarea fenomenului infractional (crima organizata) a determinat adoptarea unei legi
complexe, care sa reglementeze un program de protectie a martorilor care detin date sau
informatii pe care urmeaza sa le furnizeze organului judiciar, in vede-rea aflarii adevarului,
daca le este pusa in pericol viata, integritatea corporala sau li-bertatea, ca urmare a
detinerii acestor informatii.
Potrivit noii legi, pentru includerea in programul de protectie a martorilor, care desemneaza
un ansamblu de activitati specifice de protejare a martorilor, care sunt pusi in pericol si care
se realizeaza de catre un organism nou-creat: Oficiul National pentru Protectia Martorilor
(ONPM), care functioneaza in cadrul MI, in subordinea Inspectoratului General al Politiei.
Pentru includerea in acest program, persoanele in cauza trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
1) Sa existe un martor in sensul legii.
Martor -; Este o definitie generica si nu e sinonima cu cea tehnica, prevazuta de cod, ci, in
lumina noii legi, prin martor se intelege persoana aflata in una din urma-toarele situatii: a)
Martor, in intelesul art. 78, c.pr.pen. -; Persoana care are cunostinta despre fapte sau
imprejurari care privesc obiectul cauzei si care e chemata in proces de or-ganul judiciar
penal prevazut de lege, pentru a fi audiata in legatura cu aceste cu-nostinte. b) Persoana
care nu are nici o calitate procesuala -; Dupa parerea noastra, in aceasta categorie poate
intra orice alta persoana decat cea care e chemata in calitate de martor, in conditiile art. 78,
c.pr.pen. Deci poate fi martor si victima infractiunii, cu precizarea ca, in acest caz, calitatea
de martor are un caracter precar, nestabil, deoarece oricand victima isi poate parasi
statutul. Dupa parerea noasta, poate fi mar-tor si expertul. c) Persoana care are calitatea
de inculpat intr-o alta cauza -; Prin aceasta legea a avansat o idee extrem de valoroasa, si
anume aceea potrivit careia un co-inculpat intr-o cauza penala nu poate fi audiat ca martor
cu privire la fapta retinuta in sarcina unui alt inculpat. Aceasta regula a fost impusa de
situatia cand intr-o ca-uza sunt mai multi inculpati si de necesitatea respectarii dreptului la
tacere al incul-patului. d) Persoana aflata in cursul executarii unei pedepse privative de
libertate -; Aceasta este situatia unui condamnat definitiv. Curtea Europeana s-a pronuntat
in sensul ca un condamnat definitiv poate fi audiat in calitate de martor.
La aceasta categorie se mai adauga: membrii de familie ai martorului (sot, pa-rinti, copii),
precum si persoanele apropiate martorului, adica persoanele fata de care martorul are o
legatura afectiva.
Pentru ca oricare dintre persoanele enumerate sa dobandeasca calitatea de martor protejat

e necesar sa detina date sau informatii care trebuie sa fie determinante la aflarea
adevarului privind infractiunile grave, cum sunt infractiunile contra statului, contra sigurantei
statului, contra sigurantei nationale, privind traficul de droguri, in-fractiunile de spalare de
bani, de trafic de persoane, de terorism, de nerespectare a regimului armelor si munitiilor,
infractiunea de coruptie etc.
Pentru ca o persoana sa dobandeasca calitatea de martor e necesar ca datele sa poata fi
folosite pentru producerii unor prejudicii deosebite (mai mari de 50.000 de Euro) sau pentru
recuperarea unor prejudicii. Mai e necesar ca aceste date sau in-formatii sa fie furnizate de
martor, fiind folosite sau urmand sa fie folosite.
2) Sa existe o stare de pericol.
Dupa parerea noastra, trebuie sa existe indicii temeinice din care sa rezulte ca, datorita
cunostintelor pe care martorul le detine, ii este pusa acestuia sau familiei sau persoanelor
apropiate in pericol viata, integritatea corporala sau libertatea.
3) Sa existe o propunere motivata din partea organelor abilitate de lege.
Competenta intocmirii acestei propuneri apartine, in faza de urmarire penala, organului de
cercetare penala, care propune motivat procurorului care supraveghea-za cercetarea
penala includerea unei persoane in programul de protectie a martorilor.
Propunerea trebuie sa contina toate mentiunile generale pe care le contine orice act ce
emana de la organul de cercetare penala si trebuie sa ia forma unui referat. Propunerea
motivata trebuie sa contina mentiunile prevazute expres de lege: indica-rea obiectului
cauzei penale, prezentarea datelor personale ale martorului, prezenta-rea datelor sau a
informatiilor pe care martorul le detine, indicarea si demonstrarea pericolului la care se
expune martorul, indicarea caracterului determinant al infor-matiilor in aflarea adevarului,
indicarea imprejurarilor din care rezulta pericolul la care se expune martorul, indicarea
persoanelor ce au cunostinta despre acest pericol sau despre continutul infractiunii, precum
si orice alte elemente ce ar putea servi procurorului pentru luarea hotararii de a fi inclus in
program.
Procurorul se pronunta prin ordin in termen de 5 zile. In cazurile de urmarire penala proprie
nu se mai intocmeste referatul.
In faza de judecata, procurorul propune includerea in programul de protectie a martorilor.
Judecatorul se va pronunta in 5 zile, prin incheiere, care, in aceasta situ-atie, e o hotarare
judecatoreasca.
In cazul admiterii propunerii si a dispozitiei de includere in program, ordinul procurorului si
incheierea instantei se comunica ONPM-ului. Mentionam ca la lua-rea dispozitiei de
includere in program, atat procurorul, cat si instanta, au in vedere si o evaluare prealabila
care este obligatorie si care priveste doar aspectele tehnice efectuate de ONPM.
4) Acordul scris al persoanei interesate este obligatoriu.
5) Existenta unei evaluari de la ONPM.
Programul de protectie a martorilor include si masuri de asistenta. Asistenta con-sta in:
- Amplasarea persoanelor in cauza intr-un alt mediu;
- Recalificarea profesionala;
- Obtinerea unei noi functii, unui nou loc de munca;
- Obtinerea unui venit pana la obtinerea unui nou loc de munca;
Sub acest aspect, se analizeaza riscurile la care sunt supuse persoanele din noul mediu.
In termen de 7 zile de la primirea ordinului procurorului, ONPM ia masura de includere
efectiva in program. Pentru aceasta Oficiul va incheia un protocol (o inte-legere) cu caracter
confidential cu martorul protejat, intelegere in care vor fi incluse urmatoarele categorii de
clauze: a) Obligatiile martorilor b) Masurile de protectie c) Situatii de incetare a protectiei
Din momentul in care se semneaza protocolul de catre ambele parti, programul de protectie
se considera declansat. In virtutea protocolului, martorul are urmatoare-le obligatii:
1) Sa furnizeze datele si informatiile pe care le detine, in vederea aflarii adevarului.
2) Sa respecte schema de sprijin, intocmita de ONPM, constand in masurile de protectie.
3) Sa nu intre in legatura cu anumite persoane din mediul infractional.

4) Sa incunostinteze Oficiul despre orice schimbare petrecuta in viata personala.


5) In ipoteza in care a fost contactat de anumite persoane sa instiinteze Oficiul.
Masuri de protectie prevazute de lege:
1) Protectia datelor de identitate.
2) Ascultarea martorului de catre organul judiciar competent folosindu-se o alta identitate
decat cea reala sau prin utilizarea unor mijloace care sa creeze posibilitatea audierii
martorului avand vocea si imaginea distorsionate.
3) Protectia privind siguranta domiciliului cu asigurarea posibilitatii supraveghe-rii si insotirii
martorului pe toata durata deplasarii sale de la domiciliu la instanta si invers.
4) Schimbarea domiciliului martorului.
5) Schimbarea infatisarii fizice.
Aceste masuri vor fi luate de la caz la caz. E posibil sa fie luate doar anumite masuri, in
functie de circumstante. In cazul in care se constata un pericol iminent, pot fi luate masuri
urgente de catre Politie.
Incetarea situatiei duce la incetarea programului. Programul inceteaza la decesul martorului
sau daca a facut o declaratie mincinoasa sau daca martorul a incalcat obligatiile sau daca
acesta a comis o infractiune intentionata.
Legea adauga la persoanele care ar putea fi incluse in acest program si alte doua categorii:
a) Orice alta persoana, daca este conducator sau organizator al unei organizatii criminale
(cel putin 3 persoane trebuie sa aiba organizatia). b) Atunci cand acesta este autor sau
instigator al unei infractiuni de omor.
Legea cuprinde garantii pentru asigurarea confidentialitatii datelor de identitate ale
martorului protejat astfel incat incalcarea obligatiei de a pastra secretul constituie
infractiune care se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani.
Urmandu-se modelul polonez, in lege a fost introdusa o cauza de impunitate pentru
martorul care solicita includerea in program astfel incat acesta beneficiaza de o reducere a
pedepsei.

PARTEA GENERALA
TITLUL IV: Probele, mijloacele de proba si procedeele probatorii
CAPITOLUL II: Audierea persoanelor
SECTIUNEA 5: Protectia martorilor
SUBSECTIUNEA 1: Protectia martorilor amenintati
Art. 125: Martorul amenintat
In cazul in care exista o suspiciune rezonabila ca viata, integritatea corporala,
libertatea, bunurile sau activitatea profesionala a martorului ori a unui membru
de familie al acestuia ar putea fi puse in pericol ca urmare a datelor pe care le
furnizeaza organelor judiciare sau a declaratiilor sale, organul judiciar competent
acorda acestuia statutul de martor amenintat si dispune una ori mai multe dintre
masurile de protectie prevazute la art. 126 sau 127, dupa caz.
Art. 126: Masurile de protectie dispuse in cursul urmaririi penale
(1)In cursul urmaririi penale, odata cu acordarea statutului de martor

amenintat, procurorul dispune aplicarea uneia sau a mai multora dintre urmatoarele
masuri:
a)supravegherea si paza locuintei martorului sau asigurarea unei locuinte temporare;
b)insotirea si asigurarea protectiei martorului sau a membrilor de familie ai acestuia in
cursul deplasarilor;
c)protectia datelor de identitate, prin acordarea unui pseudonim cu care martorul va
semna declaratia sa;
d)audierea martorului fara ca acesta sa fie prezent, prin intermediul mijloacelor
audiovideo de transmitere, cu vocea si imaginea distorsionate, atunci cand celelalte
masuri nu sunt suficiente.
(2)Procurorul dispune aplicarea unei masuri de protectie din oficiu sau la cererea
martorului, a uneia dintre parti sau a unui subiect procesual principal.
(3)In cazul aplicarii masurilor de protectie prevazute la alin. (1) lit. c) si d), declaratia
martorului nu va cuprinde adresa reala sau datele sale de identitate, acestea fiind
consemnate intr-un registru special la care vor avea acces doar organul de urmarire
penala, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau
instanta, in conditii de confidentialitate.
(4)Procurorul dispune acordarea statutului de martor amenintat si aplicarea masurilor
de protectie prin ordonanta motivata, care se pastreaza in conditii de confidentialitate.
(5)Procurorul verifica, la intervale de timp rezonabile, daca se mentin conditiile care
au determinat luarea masurilor de protectie, iar in caz contrar dispune,
prin ordonanta motivata, incetarea acestora.
(6)Masurile prevazute la alin. (1) se mentin pe tot parcursul procesului penal daca
starea de pericol nu a incetat.
(7)Daca starea de pericol a aparut in cursul procedurii de camera preliminara,
judecatorul de camera preliminara, din oficiu sau la sesizarea procurorului, dispune
masurile de protectie prevazute la art. 127. Dispozitiile art. 128 se aplica in mod
corespunzator.
(8)Masurile de protectie prevazute la alin. (1) lit. a) si b) se comunica autoritatii
desemnate cu punerea in executare a masurii.
Reglementarea in Vechiul Cod de Procedura Penala (din 1968)
Art. 861: Protectia datelor de identificare a martorului
(1) Daca exista probe sau indicii temeinice ca prin declararea identitatii reale a
martorului sau a localitatii acestuia de domiciliu ori de resedinta ar fi periclitata
viata, integritatea corporala sau libertatea lui ori a altei persoane, martorului i se
poate incuviinta sa nu declare aceste date, atribuindu-i-se o alta identitate sub care
urmeaza sa apara in fata organului judiciar.
(2) Aceasta masura poate fi dispusa de catre procuror in cursul urmaririi penale, iar
in cursul judecatii de instanta, la cererea motivata a procurorului, a martorului sau a
oricarei alte persoane indreptatite.
(3) Datele despre identitatea reala a martorului se consemneaza intr-un procesverbal, care va fi pastrat, la sediul parchetului care a efectuat sau a supravegheat
efectuarea urmaririi penale ori, dupa caz, la sediul instantei, intr-un loc special, in
plic sigilat, in conditii de maxima siguranta. Procesul-verbal va fi semnat de cel care
a inaintat cererea, precum si de cel care a dispus masura.

(4) Documentele privind identitatea reala a martorului vor fi prezentate procurorului


sau, dupa caz, completului de judecata, in conditii de stricta confidentialitate.
(5) In toate cazurile, documentele privind identitatea reala a martorului vor fi
introduse in dosarul penal numai dupa ce procurorul, prin ordonanta sau, dupa caz,
instanta, prin incheiere, a constatat ca a disparut pericolul care a determinat luarea
masurilor de protectie a martorului.
(6) Declaratiile martorilor carora li s-a atribuit o alta identitate, redate in procesulverbal al procurorului potrivit art. 862 alin. 5, precum si declaratia martorului,
consemnata in cursul judecatii si semnata de procurorul care a fost prezent la
ascultarea martorului si de presedintele completului de judecata, potrivit art. 862 alin.
6, teza I, pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care sunt coroborate cu
fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.
(7) Pot fi audiati ca martori carora li s-a atribuit o alta identitate si investigatorii
sub acoperire.
(8) Dispozitiile prevazute in alin. 1-6 se aplica si expertilor. de ascultare a martorului
Art. 127: Masurile de protectie dispuse in cursul judecatii
In cursul judecatii, odata cu acordarea statutului de martor amenintat, instanta dispune
aplicarea uneia sau a mai multora dintre urmatoarele masuri:
a)supravegherea si paza locuintei martorului sau asigurarea unei locuinte temporare;
b)insotirea si asigurarea protectiei martorului sau a membrilor de familie ai acestuia in
cursul deplasarilor;
c)nepublicitatea sedintei de judecata pe durata ascultarii martorului;
d)ascultarea martorului fara ca acesta sa fie prezent in sala de judecata, prin
intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea si imaginea distorsionate,
atunci cand celelalte masuri nu sunt suficiente;
e)protectia datelor de identitate ale martorului si acordarea unui pseudonim sub care
acesta va depune marturie.
Reglementarea in Vechiul Cod de Procedura Penala (din 1968)
Art. 862: Modalitati speciale de ascultare a martorului
(1) In situatiile prevazute in art. 861, procurorul sau, dupa caz, instanta de judecata
poate incuviinta ca martorul sa fie ascultat fara a fi prezent fizic la locul unde se afla
organul de urmarire penala ori in sala in care se desfasoara sedinta de judecata, prin
intermediul mijloacelor tehnice prevazute in alineatele urmatoare.
(2) La solicitarea organului judiciar sau a martorului ascultat in conditiile alin. 1, la
luarea declaratiei poate participa un consilier de protectie a victimelor si reintegrare
sociala a infractorilor, care are obligatia de a pastra secretul profesional cu privire la
datele de care a luat cunostinta in timpul audierii. Organul judiciar are obligatia sa
aduca la cunostinta martorului dreptul de a solicita audierea in prezenta unui
consilier de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor.
(3) Martorul poate fi ascultat prin intermediul unei retele de televiziune cu imaginea
si vocea distorsionate, astfel incat sa nu poata fi recunoscut.
(31) In cazul judecatii, partile si aparatorii acestora pot adresa intrebari, in mod
nemijlocit, martorului ascultat in conditiile alin. 1-3. Intrebarile se pun in ordinea

prevazuta in art. 323 alin. 2 . Presedintele completului respinge intrebarile care nu


sunt utile si concludente judecarii cauzei sau pot conduce la identificarea martorului.
(4) Declaratia martorului ascultat, in conditiile aratate in alin. 1-31, se inregistreaza
prin mijloace tehnice video si audio si se reda integral in forma scrisa.
(5) In cursul urmaririi penale, se intocmeste un proces-verbal in care se reda cu
exactitate declaratia martorului si acesta se semneaza de procurorul care a fost
prezent la ascultarea martorului si de organul de urmarire penala si se depune la
dosarul cauzei. Declaratia martorului, transcrisa, va fi semnata si de acesta si va fi
pastrata in dosarul depus la parchet, intr-un loc special, in plic sigilat, in conditii de
maxima siguranta.
(6) In cursul judecatii, declaratia martorului va fi semnata de procurorul care a fost
prezent la ascultarea martorului si de presedintele completului de judecata .
Declaratia martorului, transcrisa, va fi semnata si de martor, fiind pastrata in dosarul
depus la instanta, in conditiile prevazute in alin. 5.
(7) Suportul pe care a fost inregistrata declaratia martorului, in original, sigilat cu
sigiliul parchetului sau, dupa caz, al instantei de judecata in fata careia s-a facut
declaratia, se pastreaza in conditiile prevazute in alin. 5. Suportul care contine
inregistrarile efectuate in cursul urmaririi penale va fi inaintat la terminarea
urmaririi penale instantei competente, impreuna cu dosarul cauzei, si va fi pastrat in
aceleasi conditii .
(8) Dispozitiile art. 78 , 85 si ale art. 86 alin. 1 si 2 se aplica in mod corespunzator.
Art. 128: Dispunerea masurii protectiei martorului in cursul judecatii
(1)Instanta dispune aplicarea unei masuri de protectie din oficiu, la cererea
procurorului, a martorului, a partilor sau a persoanei vatamate.
(2)Propunerea formulata de procuror cuprinde:
a)numele martorului care urmeaza a fi ascultat in faza de judecata si fata de care se
doreste dispunerea masurii de protectie;
b)motivarea concreta a gravitatii pericolului si a necesitatii masurii.
(3)Atunci cand cererea este formulata de celelalte persoane prevazute la alin.
(1), instanta poate dispune ca procurorul sa efectueze de urgenta verificari cu privire la
temeinicia cererii de protectie .
(4)Cererea se solutioneaza in camera de consiliu, fara participarea persoanei care a
formulat cererea .
(5)Participarea procurorului este obligatorie.
(6)Instanta se pronunta prin incheiere motivata, care nu este supusa cailor de atac.
(7)Incheierea prin care se dispune masura de protectie se pastreaza in conditii de
confidentialitate. Daca protectia martorului este necesara si dupa ramanerea definitiva
a hotararii, sunt aplicabile dispozitiile legii speciale.
(8)Masurile de protectie prevazute la art. 127 lit. a) si b) se comunica autoritatii
desemnate de lege cu punerea in executare a masurilor.
Art. 129: Audierea martorului protejat
(1)In situatia prevazuta la art. 126 alin. (1) lit. d) si art. 127 lit. d), procurorul,
judecatorul de drepturi si libertati sau, dupa caz, instanta de judecata procedeaza

la audierea martorului fara ca acesta sa fie prezent fizic la locul unde se afla procurorul
ori in sala in care se desfasoara sedinta de judecata, prin intermediul mijloacelor
audiovideo.
(2)La solicitarea organului judiciar sau a martorului audiat in conditiile alin. (1), la
luarea declaratiei poate participa un consilier de probatiune, care are obligatia de a
pastra secretul profesional cu privire la datele de care a luat cunostinta in timpul
audierii. Organul judiciar are obligatia sa aduca la cunostinta martorului dreptul de a
solicita audierea in prezenta unui psiholog.
(3)Subiectii procesuali principali, partile si avocatii acestora pot adresa intrebari
martorului audiat in conditiile alin. (1) si (2). Organul judiciar respinge intrebarile care
ar putea conduce la identificarea martorului.
(4)Declaratia martorului protejat se inregistreaza prin mijloace tehnice video si audio
si se reda integral in forma scrisa.
(5)In cursul urmaririi penale declaratia se semneaza de organul de urmarire penala ori,
dupa caz, de judecatorul de drepturi si libertati si de procurorul care a fost prezent
la audierea martorului si se depune la dosarul cauzei. Declaratia martorului, transcrisa,
va fi semnata si de acesta si va fi pastrata in dosarul depus la parchet, intr-un loc
special, in conditii de confidentialitate.
(6)In cursul judecatii, declaratia martorului se semneaza de presedintele completului
de judecata .
(7)Suportul pe care a fost inregistrata declaratia martorului, in original, sigilat cu
sigiliul parchetului sau, dupa caz, al instantei de judecata in fata careia s-a facut
declaratia, se pastreaza in conditii de confidentialitate. Suportul care contine
inregistrarile efectuate in cursul urmaririi penale este inaintat la terminarea urmaririi
penale instantei competente, impreuna cu dosarul cauzei, si este pastrat in aceleasi
conditii privind confidentialitatea.
Reglementarea in Vechiul Cod de Procedura Penala (din 1968)
Art. 79: Ascultarea persoanei obligate a pastra secretul profesional
(1) Persoana obligata a pastra secretul profesional nu poate fi ascultata ca martor
cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat cunostinta in exercitiul profesiei,
fara incuviintarea persoanei sau a unitatii fata de care este obligata a pastra secretul.
(2) Calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de aparator, cu privire la
faptele si imprejurarile pe care acesta Ie-a cunoscut inainte de a fi
devenit aparator sau reprezentant al vreuneia dintre parti.