Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Radu Comiinescu , ..
sOCIETATI
SECRETE
..., '
GRUPARI OCULTEVolumull
Lumea antica
EUROPA UNITA
2005
'
;:
..
l. GENERALITATI
.
ISBN 973-7775-02-3
Vol. 1-2004.- Bibliogr.- Index.- ISBN 973-7775-03-01
061.236
Definitie"
"'
. 0 soci~tate secreta e~te o grupare de oameni Ciar constituita,
'
care fiinctioneazii pe baza inifierii ~i a secretului.
Literatura de specialitate vorbe~te despre sacietiifi, organiia{ii
~i 81!1Piiri secrete pe baza unor diferente preporiderent cantitative.
Astfel, gruparea ar. avea un nuiniir mai miC de membri dedit
sucietatea. Totu~i, aceasta!ine - evident! - de succesul social ~i nu
de esenta constituirii ~espectivei col~ctivitati: 0 grupare secreta poate
oridind.sa se dezvolte .ori sa regreseze, conform destinul ei social ~i
isioric. A~adar,. se poat~ afirma ca toate societiipJe secrete sunt, de
fapt, gr:upari .secrete aflate pe 0 treaptii sau alta a reu~itei.
Aceea~i ,li\e~aiura de specialitate a lncercat frecvente clasificiiri
ale societiitilor seqete In categorii ce tin de axiologia efortului lor:
religioase, politice ori sociale. Trebuie sil observam, lnsa, ca In
existenta tuturor grupiirilor secrete ac:;!iunea religioasa se lmplete~te
cu aceea politica ~i sociala. Uneori - destul de frecvent - lntre
scopurile declarate ~i scopurile reale exista flagrante neconcordante.
De regula, membrii unei societiiti' secrete se recunosc cu
ajutorul unor elemente de identificare standard: parole, semne,
vestimentape. -Ei au locuri speciale de adumire ~i o mitologie proprie;
exprimata pdn ritualuri proprii ~i caqi sacre.
S-ar putea ca existen}a societaplor secrete s~ fie uri fapt mult
mai normal pentru uinanitate dedit s-ar crede Ia prima vedere. Am
constatat ca orice grupare omerieasca are, In tiinp, tendin}a aproape
naturala de a se transforma lntr-o societate oarecum secreta.
Iniperea
,.
Inipere este un cuvfult care vine din Tatinescul initium, cu
sensu! de .intrare. sau lriceput.''Ambele sensuri s-au pastrat In actul
iniperii ~are reprezintii, pe de o parte, ,intrarea lnir-un anumit grup,
iar pe de alta.: parte presupune lnceputlil unei vieti noi; uriei
convietuiri cu adevarurilesupreme.
l
stapanire asupra Lui./ Caci ce a murit, a.murit pacatului o data pentru
totdeauna, iar ce traie~te, traie~te luiDumnezeu" (Rom.6;3-10).
Cufundarea neofitului- de trei ori In apa trimite, ~adar, atat Ia _
expresia morfii, prin simbolul .eel or trei zile cat a stat lisus )n
mormant, caqi Ia expresia viepi eterne, prin simbolul Sfintei Treimi,
reluat ~i In formula sacra: "Te botez (sau: Se boteaza robul lui
Dumnezeu) In numele Tatalui, a! Fiului ~i a! Sfantului Dub, Amin."
Cristelni\a lntruchipeaza pantecul matern, de aceea botezul este
numit frecvent: baia n~terii de. a.doua sau n~terea de sus.
Totu~i, Botezul cu apa sfin!iJa nu este lntreaga iniliere instituita
de Hristos, ci sea,mana mai degraba cu botezul .pre-christie, a! lui
loan. Ii lipse~te acestui Botez cu apa sfintita un moment major:
iluminarea morala ~i dobandirea puterilor supranormale, adica
pogorarea Duhului Sfant. Hristos lnsu~i racuse clara diferen(a,
spunandu-le Apostolilor, lnainte de Inaltare: "loan a botezat cu apa,
iar voi ve1i fi botezati cu Duhul Sfant" (Faptel;5). Precum se ~tie
bine din istoria Bisericii, Apostolii vor primi Ia Cincizecime Duhul
Sfant sub fonna unor limbi de foe, prilej cu care vor vorbi In limbi ~i
vor prooroci. Glossolalia. (vorbirea In limbi) ~i proorocirea sum
fenomene supranorn1ale tipice pentru lmplinirea Botezului crc~tin cu
Duhul Sfant. In !ipsa acestor semne, Botezul s-ar putea sa nu fie
complet. lata, de pilda, In a treia sa ciilatorie misionara, Sf. Apostol
Pavel lntalne~tefn Efes ni~te ucenici: "A zis ciitre ei: Primit-a!i voi
Duhul Sfant cand ati cn!zut? Iar ei au ziseatre.el: Dar nici n-am auzit
daca este Dub Sfa~t./ Si el a zis:. Deci In ce v~ali botezat? Ei au zis:
In botezul lui loan./ Iar Pavel a zis: loan a. botezat c;u botezul
pocaintei, spunand poporului sa creada In Cel ce avea sa vina dupa
el, adica In Iisus Hristos./ Si auzind ei, s-au botezat In numele
Domnului Iisus./ Si punandu-~i Pavel mainile peste ei, Duhul Sfant a
venit asupra loqi vorbeau In limbi' ~i prooroceau." (Faptel9;2-6).
In Biserica primara, ca ~i In Biserica moderna, Duhul Sfant se
transmite prin impozi{ia (punerea) mainilor, a~a cum - de altminteri
- a procedat ~i Pavel Ia Efes. Dar exista o diferen!ii, tragica: pe_ cand
In Biserica primara Apostolii-f~i puneau mliinile peste top cr~~tinii
botezati, transmitand In mod efectiv Duhul, astiizi clerul ortodox a
monopolizat pro~~deul doar pentru uz intern, laicilor oferindu-li-se o
6
'/.:.
----~"""H
---
-- - - __,
Secretul
Termenul secret provine din participiul latin ,secretus", cu
sensu! de ,ascuns, netulburat, ales'.'. Deja Ovidiu pomenea despre
,secretae artes", adica artele vrajitoriei ~i- magiei. Limba latina mai
poseda un cuvant interesant In acest domeniu: substantivul
,secretum", care lnseamna ,Joe retras, singuratate". Astfel, modernul
,secret" mo~tene~te o semnificatie duala: pe de o parte el se refera Ia
ceea ce'estc ascuns, ocult; iar.pe de alta parte presupune singuratatea
~i noble~ea ramlui. Aici, In cele doui\ sensuri, se gase~te toata teoria
pe care o vom dezbate.
_
.
Mai lntai, e de observat di nimeni nu ascunde un lucm lipsit
de importan(a. Efortul de a ascunde ~i de a menpne ascuns indica
deja o convingere. Convingerea asupra importan1ei. Aceastii prima
constatare _nu-i aiat de simpla. Ciici se pune. lntrebarea: de ce
obiectele/adeviimrile importante au fost ascunse? De ce a apiimt
secretul?
. - -..
._
Majoritatea speciali~tilor cmitemporani sustin douii ipoteze;
compleinentare: ( 1) Ar fi existat o Tradi!ie Unica ~i Primordialii, un
soi de ~tiinta a Adevarului Suprem, anterioarii marilor sisteme
religioase, c~r.e sea. degradat prin riispandirea In public. A~adar, cei
care ~tiau aulnceput s'a ~ontroleze _!iguros mecanismul de transmitere
a acestei Traditii. Secretul este tocmai maniera de control. ,(2) Din
punci _de veder~ psihologi-c, om~!. are neyoie de.secret. Caci secretullnseariina stapanire de infm;matie, adicii privilegiu, adica putere..
7
'''
Este. interesant de remarcat ca multi initiap au cunoscut
pericolul. Ca atare, ei au elaborat doctrinele zise ezoterice; menite a
permite deivahiirea secietelor. Termenul ezoteric virie aratat
deja..., de Ia grecescul ,eis6theo"; un cuvant folosit de Pitagora. Are
sensu! de a .deschide 'u~a, de a introduce oamenii dinafarii'lri interior.
Prin practicarea ezoterismului, initiatii selectau neofiti In scopul de a
le comunica secretul. Totu~i, aceasta acpune nu a lnlaturat caracterul
9
am
11
Me~te~ugarului
un at'are comportament.
Sa mai precizez ceva. Din corespondehta pe care am fiicut-o
fntre modurile. initiatiCe ~i cele ale realitiipi social-economice s-ar
putea deduce cii social-economicul a deterrninat spiritualul. Adicii:
mai 1nt1li a fost me~te~ugarul ~i apoi inipatul de tip 3. Pals. Dupacum
am subliniat deja, izvoarele istorice aratii ca situatia este aproape pe
dos. Comportamentul profan s-a modelat confonn mitului # confonn
comportamentului ini{iatic. Modurile de a ft ale vi'iniitorului,
agricultorzilui 0i me 0 te~ugari1lui ~xi.,tau fnaintea aparifiei 'ocuj:Jafiilor
respective. Desigur, fnsii, ocupilfiile vor dezvolta (Ia ri'indul lor)
respectivele modwi de aft:
De aici s-ar putea na~te i'ntrebarea: ce a fost Ia fnceputurile
umanitiitii, iniperea sau ' !ipsa de initiere? Traditia' Unica ~i
Primordialii, invocatii de ocultism, este oare primordialii?
In acest sens, e prematur sa facem afirmapi.
-._/
'.r,
"
12
-------
-,_,_
13
--
,____
"""~"''
.. _
""""
,;s::e:,
'
---
---
--
In a! doilea rand, se constatii un efort uri<19 de conservare a
adeviirurilor metafizice definute Ia lncepi.Jturi. Acest efort, cu accente
(pe alocuri) disperate, a condus Ia doua rezultate iinportante,
observatede ciitretoti speciali~tii. Pede o parte,civilizafia egipteanii
Jocuie~te lntr-un imobilism ''aproape unic. Pur ~i simplu ea re:fuzii
schimbarea. Conform opiniei lui Mircea Eliade: ,cele inai importante
creapi socio-politice ~i culturale avusesera Joe In timpul primelor
Dinastii. Aceste creatii au fixilt modelele pentru cele cincisprezece
secole urmiitoare. Dupa Dinastia a V-a (aproximativ 2500-2300
l.d.Chr.), aproape riimic important nu s-a adiiugat Ia patrimoniul
cultural". Este ca ~i cum civiliza!ia egipteana s-ar fi mumificat ea
lnsa~i. Pe de alta parte, preotii pun -Ia purict o hegemonie a secretului
fiirii ega!. Conform opiniei lui Serge Hutiri: ,Se poate afirma cu toatii
convingerea ca religia egiptea:1a a fost ezoteridi prin excelen!ii, cu
_rituri ferite de privirile poporului, eel pu!in In partea lor esen(iala.
Templul egiptean era cu totul deosebit de o biseridi modemii,
deschisa tuturor, chiar ~i celor ce nu cred: profanii>>, to!i cei ce nu
fiiceau parte din tagma pteoteascii riu puteau patrunde In sanctuarul
zeului sau a! zei!ei". Imobilism ~i secret drastic: acestea nu sunt decat
efecte ale efortului de eonservare. Ramane sa vedem ce anume era
a~a de important !neat a justificat un asemenea efort de milenii.
Astfel 'am ajuris Ia a treia observafie, care - pentru mine,_ eel
pufin - este 0 surpriza. Preotii egipteni ar fi definut doctrina unita(ii
lui Dumnezeu. Ei ar fi cunoscut aceastii doctrina (monoteismul) Inca
de Ia tnceput ~i se pare ca 'doreau sa conserve adeviirurile ei. In
contrast cu religia oficiala a Egiptuhii, plina de zei (cu capete de
animale), preofii; nobilii ~i fara<ini.Jl ar fi profesat monoteismul. lata
cuvintele lui He.ckethom: ,Preofii nu i.Jrrnim credinta idolatrica a
poporului; dar ar fi fost prea periculos sa-i dezamageasca pe oamenii
14
15
2. MISTERELE EGIPTENE
:;,
16
17
-'N[/,,h _
, :,~~::_.~;
~~ .':'-w;~~:~
~ls;J.
,,
<.,
--=:::_- ---~-=_,:,,:-:~~'-'.~,------
'Ia
,_;-
Dar'Textele'Piiamideloi'd:irltiii'$i 0 CaitiHriitiere.'Este vcitba
faiaOiiilOr~
. : : .:- -"'"""
~-..
20
cunoscute ca "mi~tere egiptehe";
Aici apare un paradox de exceppe. De~i o .buna parte a
Tradipei Oculte se revendica ~i se bazeaza pe respectivele "mistere
egiptene", continutul lor e aproape imposibil de reconstituit sub
forma inipala. Ceea ce ni s-a piistrat sunt documente'tiirzii, din
perioada elenistica ~i din epoca sincretismului roman.' Nu ne putem
baza pe ele deeat cu mare circun'lspecpe ~i, lri general; nu putem
.
' '
emite decat aprecieri:de ansli.mbhi.-
ci:
21
23
24
.
Dupa cum :se observa, .aceasla parte publicata a ritului este
pro fund chtonicii - chiar ~i trupui simbolic a! lui Osiris regasit e In
25
27
3.DRUIZII
Istorie ~i legend&
.
In anul 61 d.Hr: Suetonius Paulinus, gu~emator a1 Britaniei
sub domnia lui Nero, atacli insula Anglesey, unde se gasea un mare
templu al druizilor ~i ultimul centro de rezistentii a1 religiei celplor.
Luptele sunt crancene; dupii eforturi deosebite. romanii reu~sc sii
lnvinga ~i l~i ucid prizonierii arzandu-i pe rugurile'pe care ace~tia Ie
pregatiserii pentru a-i extermina. Conform majoritiipi'istoricilor, .anul
61 marcheaza disparipa oficialii a druidismului, extraordinarul ~i
foarte ezotericul clan a1 preoplor celp.
.
Dar. druizii sunt departe de a ie~i din istorie. In anul 77 d.:f!r.'
Pliniu eel Biitran descrie aduniiri sub ramurile vascului ~i sacrificii de
boi albi in dumbriivile sacre - ritualuri tipice pentru druizi. Un an
mai tarziu, Agricola cucere~te insula Mona. din. Marea Irlandei,
consideratii de unii drept Joe secret al druizilor; in anul 300 o
preoteasii celtii, o druidii, 1i prezice lui Diocletian cii va. ajunge
imparat. Prezicerea s-a dovedit corectii, cu toatc cii respectiva dmidii
era -In viata de toate zileie'- hangitii. In fine, In Irlanda atat druizii,
cat ~i principalele lor structuri religioase au supravietuit panii in Evul
Mediu (sec. a1 XII-lea), dupii care s-au convertit spectaculos in
celebnile pove~ti cavalere~ti despre Graal. Se zice eli ordinul
benedictinilor a preluat ~i a protejat multe din valorile druidismului,
eel pupn In Franta # In Irlanda. Oricum, astiizi existii In Franta o
societate secretii care se cheamii a druizilor, condusii de un Mare
Druid al Galiei. Aceastii societate are multe asemliniiri cu FrancMasoneria; prin anul 1986 Mare Dmid devenise Paul Buchet, un
scriitor, vechi fanatical celtismului.
In privinta druizilor gasim mai multii fabulape decat certitudini.
Vina (dacii se poate vorbi de o vina) aparfine tocmai respectivilor
druizi, care se inconjurau cu un secret patologic. Doctrina lor
interzicea notarea ritualurilor ori a miturilor in scris; acestea se
transmiteau numai oral, printr-un proces de inipere care putea sii
dureze aproape 20 de ani. De aceea, odatii cu disparipa fizica a
28
Sistemul druidic
La prima vedere, druizii erau preop. Totu~i, top savanpi au
remarcat . semiinarea, ba chiar identitatea dintre ei ~i brahmani.
Aceasta se explicii prin originea com una, indo-europeailii, a eel til or ~f
a arienilor din India, precum ~i prin caracterul conservator a1 religiei
vedice ~i al religiei celtice: Ambele au piistrat striivechi structuri
indo-europene, chiar ~i organizarea socialii strliveche. De aceea
druizii nu sunt doar preop, ei alcatuiesc o castii, cu funcpi numeroase
~i complexe. To:,tte aceste functii au fost bine clarificate de Guido
Mansuelli, pe care II citez In rezumatul lui Victor Kernbach: ,Guido
A.Mansuelli c!asificii In patru categorii functiile druidice: I)
religioase (profetiile prin interpretarea semnelor oraculare,
formularea interdicpilor rituale de tip tabu, supravegherea ~i oficierea
sacrificiilor); 2) juridice (rolul de arbitri In justipa publica ~i privata);
3) politice (rezolvarea conflictelor lntre triburi ~i chiar un rol de
conducere spirituala intertribala - cate un druid funcponand ca irialt
29
'
.Doctrina
vara, germanii
32
In actualitate.
Multii vreme. contestatii, $(iinta astronomica. a druizilor a fost'<.
dovedita recent prin descoperiri arheologice: Ia Coligny, In Franta, sa gasit un fragment de calendar astfel conceput !neat sa lrnpace
sistemul calendaristic solar cu acela lunar;. Dar partea din doetrina
druizilor care a .fascinat In mod deosebit Occldentul a fost teoria
metempsihozei. Iatii un cantec.al bardului galez Teliesin, citat dupa
Serge Hutin: ,,Existand din toatii vechimea, nu sunt nascut nici dintrun. tatii, nici dintr-o mama, ci din formele elementare ale naturii, din
ramurile de mesteacan, din fructele-padurii, din florile muntelui. Am
cantat In noapte, am dormit In aurora, am fost vipera In ml~tini,
vultur pe culmi, Jup In padure. Dupii aceea, lnsemnat de spiritul
divin, am atins nemurirea. S-a scurs mult timp de cand am fost
pastor. Am haladuit multii vreme pe pamant lnainte de a dobandi .
~tiin(a. Am trait In 100 de Jumi. M-am agitat In 100 de cercuri".
Teoria metempsihozei, veche ~i putemica doctrina ariana, care
se regase~te In India; Ia traci (~i mai ales Ia geto-daci); In lumea
greaca, Ia Pitagora, este o caracteristica fundamentalii a religiei
druidice. In legaturii cu aceastii teorie, Lucanus spune ca ,acela~i
spirit guvemeaza un corp In lumea de dincolo", Pomponius Mela ~i
Timagenes precizeaza cii ,sufletele sunt nemuritoare", iar Diodor din
Sicilia scrie ca ,sufletele oamenilor sunt nemuritoare ~i revin pentru
un anumit numar de anilntr-un alt corp". Conform a~a-zi~ilor druizi
din ziua de azi, vechea doctrina ar fi sunat astfel: ,materia a fost
creata doar pentru a fi vehicolul, suportul Sufletului care, din
lncarnare In lncarnare, l~i cautii Realizarea sau Eliberarea pentru a
intra In Gwenwed, sau Lumea Alba. Acest suflet individual, bucatii
din Sufletul Cosmic sau Increat, trebuie sa cunoasca toate regnurile
Creatiei lnainte de a ajunge In Gwenwed. Evolutia sa va fi lncetinitii,
ori - mai riiu - sufletul va regresa In Abred, sau Cercul Necesitatii,
daca nu respecta principiile fundamentale ertuntate In Triade: Trei
lucruri detenriinii ciiderea fn Abred: Orgoliul, Cruzimea, Minciuna".
Din nefericire, druizii din ziua de azi au reconstituit ~a-zisa
veche doctrina mai mult dupli ureche. Din punct de vedere ~tiintific,
nu se poate pune bazli nici pe refacerea vechii doctrine, nici pe
propozitiile numite Triade. Totu~i, din ceea ce ~tim de Ia autorii
33
34
nu
Religiile Misterelor
'' '
'
A~a cum am mentionat Ia inceput, Misterele din Eleusis erau
iegate de istoria zeitei Demeter ~i a rapirii fiicei sale, Persephona.
Aceasta istorie se tr~nsformase, devenise o religie, o prornisiune a
mantuirii. Voi arata imediat cum. Pana atunci trebuie neapiirat sa
. 36
38
. .
.
de du~ii moarte.
In acest sens posedam marturii importante. Imnul homelic catrc
Demeter proclamii: ,Peri cit ace! om de pe pamant care a viizut acestc
Mistere! Dar eel care nu afost inipat ~i nu a luat parte Ia rituri nu va
av!Ja parte, dupii moarte, de toate splendorile de dincolo, din
sala~urile lntuhecate.!' Pindar continua proclamafia: ,,Fericit eel ce a
viizut aceasta Jnainte de a pleca sub pamant! El cuilo~te sfar~itul
viefii! El li cuno~te lnceputul!". Iar Sofocle o duce In punctul
culminant: ,0, de trei -ori ferici!i sunt acei muritori care,;dupii ce au
contemplat aceste Mistere,. au plecat Ia Hades; numai ei- vor putea
triii; pentru ceilalp totul va fi suferintii."
A~adar, ln .. momen~ul suprem; initierea se ,fiicea pe baza unor
lucmri ori scene vazute, contemplate .. Astazi ~tim ca aceste mom?1t
suprem, numitepopteia, se petrecea lntr"O Iumina,orbitoare; Conform
lucrarii fundamentale a lui .Paul Foucart, banuim, chiar, ca In etapele
superioare ale Misterului, numite telete ~i epoptida, rieofitul suferea o
caliitorie prin Infem, urmata de viziunea Juminii benefice, s.alvatoare.
Indiscutabil, calatoria prin Infem, ptecum -~i salvarea, se !ega de
39
ar
'40
Interpretarea lui Paul Die!- ca ~i a altor filosofi ~i psihanali~ii este foarte. interesantii, lns,ii traduce un simbol ocult prin _ aJte
simboluri, uneori Ia fel de oculte. Desigur, orice initiere lnseamnii' o
coborare In sine lnsu~i, o cunoa~tere de sine; ~i orice inipere conduce
Ia sublimarea ~i.la spiritualizarea dorintei terestre. Pe noi, lnsii, ne
intereseaza aceastii inipere particularii, din Misterele lui Demeter ~i
Persephona. J)e ce era atat de importantii? De ce pare atat. de
eficienta7 De ce a dispiirut fiirii urmii?, Cum se desfii~ura? Cui se
adresa? lata lntrebiirile principale, multe din ele ramase pana astiizi
-fiirii riispuns.
* *
Existii c1iteva lucruri care diferentiazii Misterele de Ia Eleusis
fatii de celelalte Mistere. De pildii, faptui cii ~~~ se lmplineau anual, Ia
date fixe (restul Misterelor nu depind de o data anume ). Dar, din colo
de deosebiri, asemanarile sunt foarte limpezi: ca ~i r.estul
ceremoniilor de :Hare tip, Misterele de Ia Eleusis au o parte publica ~i
o parte secreta In mma careia ele pretind ca., asigura miintuirea
individualii. Partea publica apaqinea Micilor Mistere; pe dind partea
secreta se petrecea In Marile Mistere, culminand cu viziune!l finala,
epopteia. Despre aceste. etape, precum .~i despre ritualul asociat lor
vorbe~te sintetic Mircea Eliade: ,Micile Mistere erau celebrate de
obicei . o data pe an, primavara, In luna Anthesterion. Ceremoniile.
aveau Joe Ia Agra, un cartier din Atena, ~i presupuneau o serie. de
rituri (posturi, pmjficiiri, sacrificii) efectuate sub conducerea unui
mystagog. Probabil eli erau reactualizate unele episoade ale mi.tului
celor doua zeite de catre aspiranpi Ia initiere. Tot astfel, o data pe an,
In luna Boedromion (septembrie-octombrie), se .celebrau Marile
Mistere. Ceremoniile se desfii~urau timp de opt zile; ~i ,top cei care
. aveau mainile pure" ~i vorbeau greaca, inclus.i v femeile. ~i sclavii,
aveau dreptulsa participe Ia. ele, evident dacii lndepliniserii riturile
preliminare, primavara; !a Agra: II 1n prima zi, .siirbiitoarea avea Joe
Ia Eleusionul din. Atena,. unde, In ajun, fusesera solemn aduse de Ia
Eleusis obiectele sacre (hiera). In. ziua a _d0 ua, ,proce.siunea, e
r41
43
* *
.
-,
'
'
...,
.
In secolul a! V-lea d.Hr., prin jurul .anului 440, Asterios
Episcopul transmite ultima informa(ie despre Eleusis care ar. fi putut
proveni de Ia un martor ocular. El vorbe~te despre un pasaj subteran,
cufundat In lntuneric, unde avea Joe lntalnirea s<ileinna dintre
hierofant ~i preoteasii, despre toqe care se stingeau ~i despre
,mulpmea care crede ca salvarea sa depinde de ceea ce fac cei doi In
lntuneric." Este probabil ca Asterios se referea Ia templul numit
Eleusion din Alexandria ~i Ia Misterele siivar~ite acolo lntr"<i
perioadii relativ tftrzie, In epoca elenisticii. Totu~i, existen\3 unui
hieros gamos (lmpreunare ritualii) pe parcursul Misterelor. de Ia
Eleusis pare foarte posibila. Majoritatea autorilor considera ca era
vorba-despre hierogamia dintre Zeus ~i Demeter, din care s-a niiscut
Persephona. Mai departe, a~a cum bine a sintetizat Mircea Eliade:
,Se poate admire ca epifania [adica: revel area- n.m.] Persephonei ~i
regasirea cu mama ei constituia cpisodul central a! epopteiei ~i ca
experienta religioasa decisiv~ era provocata- chiai'' de prezenfa
zei{elor. Nu cunoa;;tem cum se realiza aceasta regiisire, nici ce um1a
dupa asta. Nu ~tim nici de ce o asemenea viziune putea schimba
radical situa!ia post-mortem a ini!ia(ilor. Darinu ne putem lndoi de
faptul ca epoptul'percepea un <<secret divin, care II <dami!iariza>> cu
zei!ele: el era, lntnicatva, 'adoptat de catre divinitii!ile eleusihe ..
Ini!ierea revela atilt apropierea de lumea divina, caqi continuitatea
dintre via!if ~i moarte."
Urme ~i reminiscente
Iatii cam tot ceea ce putem spune despre Eleusis. Prea pufin,
desigur, .lnsa aceasta a fast soarta marelui sanctuar ~i a Marilor
Mistere: dupa ce, vreme de 2000 de ani, ele au pregiitit lumea greaca
pentru ideea mantuirii, s-au ~ters de pe fa!a piimantului ~i din
memoria oamenilor .odatii cu victoria veritabilului Miintuitor. Totu~i,
nu s-au ~ter~ chiar complet. In lntreaga Grecie, sfiintul Dimitrie i-a
luat locul zei!ei Demeter; devenind patronul agriculturii. Numai Ia
45
5. MISTERELE"LUI DIONYSOS
II
i
Istorie
.,
In anul 182 f.d:Hr. un 'scandal de proporpi iiliucne~te Ia Roma.
In urma unei anchete consulare, Senatul afla ve~li fngi-ozitoare: Ia
adiipostul noptii, o mare multime de biirbap ~~ femei se dadeau Ia
orgii nemitipomenite fn cursulciirora sfii~iau de vii tineri ~i copii ~i Je
mancau camea cruilii. Toata societatea latina iiim~ne ~ocata. Sunt
arestati 7000 de oameni, plebei ~i patricieni. Majoritatea vor fi
condarnnati Ia rnoarte ~i executap. Aceasta este celebra ,afacere a
Bacchanalelor" (a Misterelor lui Bachus); Barlia#i ~i femeile arestate
erau - de fapt :'" bachanJ:i ~~ biichaniti, adica adoratori ai lui Bachus,
'
numele roman al zimlui Dionysos.
Dionysos este un zeu grec deosebit de ciudat. Nu fiicea parte
dintre olimpieni, de~i era fiul lui Zeus. Pana ~i etimologia numelui
provoaca perpexitate - s-a propus o comliinatie intre grecescul Dios
(a! lui Ze11s) ~i tracul nisos (fiu). Multa 'vreme' \.niii savanti' au crezut
ca zeul este de origine tracii, deci uri soi de st:Tain infiltr~t fn randul
nemuritorilor din Grecia .. Walt'er Otto, fnsa, sustinea contra1iul :._
conform opiniei sale Dionysos ar fi fost uri stravechi zeu panhellenic.
Cateva descoperiri fiicute cu vreo 50 de ani in u.rffia tind sa-i dea
dre)?tate.' Astfel, s-a g~sit In Creta, 'pe o tablltli din secolul a] XN-Jea
f.d.Hr., scrisa fn Iinearul B, o Jista a zeilor. Acolo figura ~i un anume
di-wo-nu-so-jo, pe care toti 'cercetiitorii sunt de acord sa-l ideniifice
cu Dionysos .
. In. fine, sa 'rio tam ~i opinia francezului Autran, careCJ cimsidera
pe Dionysos o a'i-haica divinitate indo-europeana, derivat din.Div-anaosha, zeul ariari al ,bauturii nemuritoare". Fie trac, fie frigian, fie
micenian, fie grec, este limp~de jJeritru to(i'ca acest zeu conserVat
trasaturi extrerri de .veclil fn cultul saii canibalismul, mane area camii
cr:u~e, sfii~ierea vic time! or, , adorarea fah.Jsului, purtareil de ma$ti
t'henomorfe, nebunia rituala. . Frenezia ~i )'extru;ul orgiastic ;al
manifestiirilor dedicate lui Dionysbs icau !ndemnat'pe multi autori sa
vada fn e] lin z~u ~ defularii to tale, un simbol ltl fortelor de disolupe
47
ale personalitiipi, cele care ne lntorc In haas, cele care produc orgii.
Totu~i. problema este mult mai. complexli, este chiar paradoxalll.
Cllci, pe Hingll canibalism ~i pomografie satanicll, mi~carea
dionisiacll a introdus spiritualismul, proclamand notiunea de suflet ~i
declarand ca sufletul este legat de planul divin ~i. este mafimportant
decat corpul material! Voi zllbovi In curand asupra aspectelor stranii
~i paradoxale care-! caracterizeaza pe Dionysos. Deocamdata, sa
notiim aceastii opinie a lui Defradas: ,,El simbolizeaza fortele obscure
care rasru- din incori~tient; este zeul cart!'"prezideazll des'carciirile ce
provoacll bepa, toate formele de betie, cea tare li cuprinde pebetivi,
cea care cuprinde mulpmile transportate de muzicll ~i de dans, cea a
nebuniei chiar, pe care el (zeul) 0 trimite celor care nu '"au onorai
cum se cuvine. El aduce oamenilor cadourile naturii ~i maicu seam~
pe cele ale viei. Este zeul cu forme multiple, creatorul de iluzii,
autorul miracolelor."
Dionysos ~i Zagreus .
Conform legendei, sub numele de Zagre].is, Dionysos s-ar .fi
miscu.t din Zeus ~i Persephona. Mereu geloasil, Hera, sop a lui Zeus, fi
trimite pe Titani care-! atrag pe copilul Zagreus cu ni~te jucarii, il
ucid, 11.taie In bucati. 11 fierb ~i 11 manancii. Dar inima copilului este
salvatll de o zeitll, Atena, Rhea sau Dem.eter. Aceasta
pune Ia
pastrare lntr-un sipet, apoi i-o dlllui Zeus ori muritoarei Semele. Din
.'mpreunarea lui zeus cu Semeie se va na~te. Dionysos, relncamare a
lui Zagreus. Iar Titanii vor fi tr.aznip, drept pedeapsll pentru crima
lor.
.
Mitul maceliiririi lui Zagreus ne-a fast transmis de catre aut~ri
cre~tini: Firmicus M!ltemus, Clement din Alexandria ~i Ar\lobius.
Ace~tia plasau episodulln insula Creta - lucru care ar pleda pentru o
origine miceniana a <;ultului. Conform lui Firmicus Matemus, omorul
e,ra cotljemorat piin rituri anuale, , ~fll'.e se desfli~urau In adanc~l
padurii. Cu aces! prilej se repeta ceea ce flic1,1se ~i suferise copilul in
clipa mc;>rtii: ,ln,\ldancul padurii ei sirnuleaza, priri ppetele st;ranii pe
care .le scot, .nebunia unui suflet furios" ~i ,sf'~ie cu dintii un taur
viu~;.:Numele Zagreus lnseamnll mare vaniitor ~i .este ates~t din sec.
a! VI-lea l.d.Hr. lntr-un poem din ciclul theban. El s-ar referi '!a
48
.
(
.
*
* *
Istoria propriu-zisa a zeului numit Dionysos incepe abia dupa
consumarea Jegendei lui Zagreus. Dionysos s-ar fi renascut ca flu ~
lui Zeus ~i ai unei printese, Semele, fiica-lui Cadmos, regele Thebe1.
S-au fiicut multe speculatii asupra numelui mamei sale, Semele.
Comparandu-1 cu termenul traco-frigian ~emelo, ~tschme_r cr~dea
ca ar fi vorba .despre o zei\ii a Pamantulm. Totu~I, vo~balm _Mir=ea
Eliade, mitul accentueaza caracterul muritor a] aceste1 feme1. Cac1,
din nou geloasa, Hera ii intinde o capcana ~i o conv~nge:pe _Semele
sii-i ceara lui Zeus sac! poata contempla in lntreaga lm stralucire.
nici un muritor nu rezistiistralucirii zeie~ti:. a~adar, Semele va p1en,
carbonizata. Mai departe, explica Louis Sechan ~ Pierre Leve~ue:
,,Seas de Zeus din corpul .niatem ars. de triiznet, zeul care urnJ.aSa se
50
?a:
:Si
'
.
'
---
,.
I
!
I
erau giisite a doua zi pline cu .vin. ~n alte locu~ apa_ t1i~?e~te din
st1incii r1ituile se umpiu de lapte ~i m1ere. Cel mru vestll miracol era
a! vi{et de .o zi: o vi[ii de vie fnfl~rea ~i fiic~a struguri In c~te~a ?re.
Desigur, fnsii, cea mai mare cantltate ~ ITilracole o vom ;nta.In~ pe
parcursul ceremoniilor secrete, a~a dupa CUII_I vom cons~ta 111, c~rand.
P1inii atunci, vreau sii precizez c1iteva lucrun. Ceremonule pubh~e n~
. indica, deja, stranietatea, singularitatea ~i arhaismul cultulm lm
Dionysos. intrecerile care caracterizau siirbiitorile sunt urma~ele
striivechiului scenariu mitic (atestat.cel putindin neolitic) prin care
. luptele rituale.refnnoiesc viaJa. Epifania ta~?~ ~ zeului: prec~m ~i
fmpreunarea cu regina, ne due ciitre acele~1 ntun ale pre1stone1 ~ m
epoca In care simbolistica taurului, asociatii matriarhatulu~ dolTilna
mitologia Iumii. Divinitiitil~ cu chip de taur sau de vaca ~u f~~~
universal riisp1indite (Ia egipteni,-la triburile.negre africane, laselTil\11
fenicieni. ~i In toatii Europa neoliticii). Di?n>:_sos a impru?lutat
identificarea cu taurul din civilizafia micemana, de unde vme probabil - ~i obiceiul lmpreuniirii cu regina. Su~. acest as~ect, s-a
piist:rat amintirea u~ui .interesant conflict c~ fra';Iule, o~emlorclup,
tipice indo-europemloL Homer ne. spune (m ,ll1~da ) _ca eroul ,tr.ac
Lycurg (al ciirui nume fnserunnii ,om-lup") le-a 1zgomt pe ,,dmq!e
Jui Dionysos", iar zeul-copil, cuprins de fricii, s-a.~scuns in_n;~e, m
s1inul nimfei Thetis. Dupii cum se ~tie, orunemi-lup, ad1ca mdoeuropenii, au invadat ~i au distrus civilizafia neoliticii a m~lor
preotese ale taurului. Cu toate cii Dionysos lnsu~~ par: u? z_eu mdo~
european, el ~i-a insu~it- fn mod paradoxa!- destmul mvm~1lor. Ma1
ales aici se aflii explicafia uri~i popularitii!i pe care cui~ siiu_ a
.avut-o In r1indul femeilor: zeul le. vorbea despre llmpunle
matriarhatului ~i ale marilor preotese, iar incredibilele lui rituri
secrete continuau In mod direct infrico~iitoarele religii feministe ale
neoliticului. Orice biirbat sutprins Ia ceremoniile bachantelor putea fi
s!a~iat de viu.
Cultul secret
,
. .
In documentele privind Misterele dionysiace nu existii nici .o
referin[ii Ia speranJa eschatologicii (adit:ii: Ia _speranJa. ~1in~iri_i):
. Savanti precum Nil~son ori Festugiere au conch1s - de ale! - ca mc1
5_6
![I
(ce
la
* *
Acesta fiind o parte din ritual, trebuiesa ne lntrebam asupra lui.
S-a observat demult caracterul chtonic ~i arhaic a! cultului. Iedera,
~e~ii, aHiptarea animalelor. salbatice, orgiile nocturne sunt tipice
pentru divinitii!ile chtonice, adica legate de pamant (divinita!i agrare,
subpam5ntene ~i infernale). A~adar, ceremonialul secret al lui
Dionysos II revda mai ales ca zeu chtonic. Sparagmos ~i omophagya
- srartecarea jertfelor ~i mancarea carnii crude - sunt stravechi ritllli
totemice, de comuniune cu zeuL Animalul totemic (simbolizand
stril.mo~ul mitic sau zeul protector) este mancat pentru ca ini(iatii sa
absoarbii direct substanta divinitiipi ~i sa intreln legatura imediatii cu
ea. Acestea sunt Iucruri Iimpezi, Ceea ce riimane nelimpede este
motivul pentru care DioJJysos se revela doar ca zeu chtonic:Nicaieri,
In Misterele .sale, nu.apar indicii ale solaritiipi. Si, cu toate acestea,
Dionyosos a fost-~i zeu celest. Dar nu e singura contradicpe pe care o
lntiimplnam. Sa nu -uitiim ca zeul a fost asociat cu vita de vie. ~i cu
vi nul.. Vinul' simbolizeazii forfa spiri(ualii a viejii. Iisus Insu~i (Care a
transformat ~i EI apa In vin). declara ca vinul este sangele Sau,
acd:ntuandu-i caracterul spiritual ~i :vital. A~adar, e de a~teptat caIn
spatele grozavtilui sa\linism :.manifestat In- cultuh, dionysiac --sa
rnijeasca lumina spiritualitiipi.
' .
;.
'!'
' 59
60
61
,,,; -,
('
67
Orfismul - cartile
. ..
. .
. .
Orfismun- zi~e Andre Boulager - .S~i capatii un nume ~~ o
''
I
personalitate distincte [.. ;] din ziua clind au fost compuse poe.~e.~
numite arfice. destinate sa codifice ~i sa justifice ritualul comumt:atu.
Este de presu~us ca aceste poeme nu tr~c:au dre~t opere qri_ginale ale
lui Orfeu, regasite In mod miraculos, Cl ca aut~n~ lor, ale _ca:or nume
sunt cunoscute, pretindeau ca exprima o doctnna revelat:a c~dva P:
profetul.legendar." Iar Mir.cea Eliade precizeaza:...~ec:_~ c~ aJunge sa
di,stinga . aceastii mi~care religioasa e.~~~. ma1 mta1, 1mportanta
.
In -unanimitate, grecii 1l considerau pe Orfeu primul initiat ~.are
.a putut ariita calea mlintuirii. Catabasa lui (coborlirea ~~ Infem) .era
apreciatii drept:prima performantii de aces! .tip. Orfeu patrunde ~~ s~, .
lntoarce viu ln. ~i din tinutul lui Hades, a~adar ~~ .,cunoa~t~ _ac_~;
soarta ~i drumul mortilor. Le cunoa~te ~i Je transm1te celor lmpaf! m
68
,misterele. sale, ,cu scopul de. a le asigura sal varea. Autoritatea lui
ezoterica este, astfel, foarte mare ~ foarte cautatii.
Dar,. din plicate, miezul doctrinei orfice s-a pierdut. Mircea
Eli~de ny avertizeazii: ,Nu CU!]Oa~tem esentialul initierii socotitii.a fi
fost <<lntemeiatii de 0rfeu. Se . cunoasc doar preliminariile:
vegetarianism, ascezii, putificare, lnviitatura religioasii (c3rti). Se
c.unosc , totodlitii presupozitiile teologice: transmigratia ~i. prin
,urmare, imo~lil\ltea sufletului." Practic; informapile noastre ~espre
orfism provin din. cinci surse documentare, toate scrise: 1) autorii
antici care discutii doctrina orficii ~i citeaza fragmente din poeme
atribuite. lui Orfeu, 2). formulele foitelor de aur, .descoperite In
morminte din Creta ~i Italia meridionala; 3) doua papirusuri din
Egipt, foarte. mutilate: unul,. din sec. al III-lea l.d.Hr., cuprinzlind
fragmente dintrcun ritual orfic; celiilalt, cu peste 100 de. ani mai
tlirziu, cuprinzand versiunea orficii a riipirii Persephonei; 4).papirusul
de Ia Derveni, din sec. a! IV-lea l.d.Hr., care e cdmentariul unuLtext
orfic; 5)' o culegere de irrmuri ~i o mica epopee despre expeditia
argonautilor care au destule idei orfice ~i dateazii din sec. II-IV d.Hr.
Manuscriscle a1~tice fimai atribuie lui Orfeu o s.erie de poeme despre
.calitiiple magice .ale pictrelor pretio~se, despre cutremurele.. de
piimant, despre .. astrologie, despre agriculturii, precum ~i tratate de
. alchimie. Acestea, lnsii, nu ne transmit informatii asupra orfismului.
Revenind Ia sursele ce ne intereseazii, ni s-au pastrat titlurile
unor' importante texte orfice: Hieras Lagos (Cuvlint sacru) elaborat,
PRate, de pitagoricianul Cercops, lucrare ce descrie pe Iarg mitui:ile.
specifice doctrinei orfice; Teletai (Rituri de inip.ere), un poem liturgic
campus de Onomacrit, continand relatarea riturilor de purificare.~i de
~liberare; Caborarea fn Infem (fn Hades), Physika, Peplas~ul ~i
N~vadul, unele puse pe seama a doi poep din sec. al VI-lea l.d.Hr.,
G!feu gin Crotona ~i Orfeu din Camarina. Sa nu zabovim prea mult
IJ1eruditie. Important este ca religia orfica era deja alcatuitii In sec. a!
VH~a}.d.Hr. ~i ~.conform observapei lui Andre Boulanger -tmita
:O~r.~;~~~~~~~:~. sa cons.ta. ,In doctrina asupra: originii . ~i destine! or
,SJ
,care poate li rezumatii astfel: sufletul;de~i.e de oblir~ie
.~ste hiiriizit pacatului ~i suferintei." Totu~i, nu. voi Sncepe
'
69
'
'
'J
,totul se' na~te din ilnul ~i totulln ei'se destrarniL'' Iaili ca exista ~i in
orfism 0 ramura monoteista destuJ de dezvoltata; rarnura ce poate
proveni de_- !a, egipteni sm.1 dintr-o revelape proprie ~i care explica
de.st~l de bme lunga perioada de cooperaie dintre orfism ~i iudaism,
on dmtre orfism ~i cre~tinism.
ae
1i
sunt transforinati In ceriil$ii :de. uif triiziiet; din aceastii :cenu~ii unt
creati oarnenii care au- deci - o dpbla natura: cea tiianica; de esenta
demonicii ~i cea llivinii, datoratii resturilor lui Zagreus, care se
amestecasera cu scrumul uciga~ilor. Marele efort orfic, sensu!
Misterelor lui Orfeu, consta In eliminarea elementului
titanic/demonic.
".
Iar mesajul suprem a! lui Orfeu era urmatorul: mantuinea este
posibila. Prin purificiiri (numite katharmoi) prin rituri de initiere
{teletai) ~i dudind ,viata orficii", se obtin~' eliberarea de n~turii
demonicii, de piicatul originar. Viata orficii este un regim aproape
ascetic: cuprinde vegetarianism ~i diverse Infranari (In primul rlind
lnfrlinarea sexuala). Rittirile de initiere se legau de catabasii, dar nu
le cunoa~tem; ~i nu ni sau piistrat nici purificiirile.- In schimb, rie~~~
~ru:venit ideile despre soarta ~i rolul oinului, ictei tipic indo-europerie,
nd1cate -In Grecia - pentru prima oara Ia rang de metafizicii
autenticii. . -,.
. venit.
, . in dialogul siiu ..~atylos",c Pia ton face o prezentare concisiia
teoriei soma-sema, teoria principalii a antropozofiei orfice: ,Unii
spun cii trupul (soma) este mormantul '(sema) suf!etului, ca ~i cUib
acesta ar fi lngropat In trupul prezent; ~i deoarece irupulul i se
[tnl!lsmit semnificatiile dorite de sutlet, ~i diri acest motiv a 'fost numii.
bunii dreptate sema [care Inseamnii ~i ,semn'~- n.in.]; piirerea mea
cii Indeosebi adeppi lui Orfeu i-au dataceasili denumire,
~i
sutletul ~i-ar primi pedeapsa pentrufaptele pe care este silit sale
iisp1ii~tlascii, avand trupul ca Inveli~ spre a se atla Ia adiipost, Intocmai
73
ca
!\
'",_:.-
''I,
be1 dm 1zvorul sfiint ~i dupa aceasta vei fi mai mare printr~ eroi."
. ~ne~e form~le par sa sugereze ideea (foarte indo-europeana) ca
vmta pam.anteasca este o pedeapsa: ,Am sllferit pedeapsa meritatii de
faptele-lTII nedrepte ... Acum vin rugandu-ma Ia atotstralucitoarea
~ersephone, pentru ca, In marea ei bunavointa, sa rna lndrepte spre
lac~~ul . cel?r sfinti:" -~i~, lntr-a_devar, II mantuia pe pribeag:
,,Mantuue t1e, c~e ~~ pat.urut o sufennta pe care niciodata lnainte n-ai
c~nosc~t-o.:: Mantuue,_ man~.ire, ~antuire pe, ia drumul din dreapta
~a~e _campnle sfinte ~~ codri1 sacn ai Persephonei." Alte formule
ms~stii ~upra situapei pri~ilegiate a initiatilor In Misterele lui Orfeu:
,Vm dm tagrna celor neprihanip, o, preacuratii stapana a infemului
Eucles, Eubuleus ~i voi ceilalti zei nemuritori. Caci sunt mandru ~
fa~ pa_rte _din S!i~a. voastra preafericitii. fnsa rn-a doborat soarta ~~
ce!lal!J ~e1 ne_II)unton ... ,Am ~n!t afarii din ciclul suferintelor grele ~i
a! dure~lor ~~ m-am a van tat cu mteala catre coroana ravnitii. Mi-am
aflat adiipost Ia sanul Doamnei, regina infemului."
Sa comentam putin aceste formule ale foitelor de aur. Mircea
are dreptate sa le considere ,o mo~tenire comunii imemorialii
rezultat al specu.lapilor. ~ilen~e asupra extazurilor, viziunilor ~i
omnce
imaginare ." Dar ex1s
tal aventunlor
. ~~ . caliitoriilor
,
uc~n de1~e de :vJden!Jat. In primul rand pentm o!ftsm (ca
P7n.O:U pltag?reJCI, ca ~~ pentru toate doctrinele relncarnarii) starea
JrutJat t;_Chlvaleaza cu posi.~ilitatea pastrarii memoriei vietilor
In vreme ce profann beau dm ,izvorul uitarii", initiatii.
,lacul amintirii". A-ti conse~a memoria pe tiirfunui de
este _semnul cert al mantuirii. In al doilea rand orficii se
:on!;idera ,dm tagrna celor. puri". Astfel, efortul initiatului orfic
-~iepi orfice. II constituie puritatea ~i purificarea; prin asceza:
ba1 sacre, p~n ~na,_ vegetariana, prin suferintli, chiar prin
muz1cn. Punficandu'se, initiatul devine bakhos, adica se
tdlnnn:~zejes:te. Transformarea In zeu este capatul mantuirii orfice:
n~rocosul~, o, ~reafericitule! Din om, cum erai, iatii-te zeu." In
m al tre1~ea_ ra_nd .-.. de~~ formulele foitelor de aur nu 0 spun
- ex1sta md1cn ca eschatologia orfica a~eza .sala~ul
75
I
1
76
77
i,.
It
I'
r . .
In Jucrarea.~a ,Bibl,iot~qa istoricii", in cartea aX,a,,f)iodor.di~
Sicilia scrie: ,Pe -C~!ld eraarhonte;!a Aten a Thericles, in vrem~a celet
.de-a 61 -a Olimpiade, aj_unse sii aibii o marefaimii filosoful Pttagora,
dupii ce-~i fnsu~ise multli inviipturii. Nicioda.~. ~re~n- ~m care. s-a
diiruit ~tiintei n-a fast mai vrednic decat elde il,r~rr;an~ m anu.?trrea
oamenilor. Pitagora era de obiir~ie din Samos, unn msa spun ca ar fi
fast tirenian. At1it de mare 'ii era puterea de a convinge ~i atata farmec
aveau cuvantiirile sale, indlt zilnic aproape to!i locuitorii cetiitii
alergau sii-1 asculte vorbind, de pardi in fata lor ~uzeau cuvan~~d ~n
zeu " Cetatea in cauzii este Crotona, ora~ dm sudul Itahet, tar
mo~entul poate fi stabilit (conform indicatiilor cronologice) Ia anul
533 i.dBr.
.
Astfel nc intalnim astiizi cu istoria stranie ~i minunatii a lm
Pitagora, eel pc care 11 cunoa~tem cu totii drept m~tem.atician. Ta~la
inmultirii este opera sa, precum ~i teorema triunghmlut dreptungluc.
Dar f~teleptul din Crotona reprezintli mull mai mul~ ~ecat aceste
contributii in aritmeticii ~i geometrie. Dupii spusele antlctlor, el a fast
un ,om dlvin", un mare initiat. Este, oricum, intemeietorul celei ~~i
autentice societiiti secrete din vechea lume greacii. Franc-masonn tl
n~mesc precurso~, textele lui Platen ~i ale lui Aristotel sunt pline de
probleme ~i reac!ii pitagoreice, arta cre~tinii 1-a dlilt~it in Cated~~
din Ulm, sectele satanice i-au preluat simbolurile, hohsmul (doctnna
a New Age-ului) vine direct din activitatea lui. Pitagora este eel care
a dezvoltat puternic teoria numerelor, teoria armoniei muzicale, eel
care a dat lumii cuvintele filosofie ~i matematicii.
Atat de uimitoare ii e biografia, !neat unii autori i1 considerii
legendii. Foarte multe laturi ale intelepci~nii sale se. asem~nii cu
orfismul; ~i se poate vorbi despre un sincrettsm orfeo;p!ta~oretc c~
nu simplificii, ci complicii analiza. Mai departe: doua dm reguhl:
socie~fii pitagoreice, anonimatul ~i oralitatea, creeazii destulii
78
;;J
Ca. sii riimanem in sfera aceasta, a anecdote! or referitoare Ia
metempsihozii: mai tiirzi~, unii autori antici II vor considera pe
Hermotimus din Clazomene drept reincarnare a lui Pitagora.
Hermotimus are ~i el puteri paranormale; e capa'bil - mai ales - de
. ~larviziune ciiliitoare (ie~ire din corp). lata relatarea lui Mircea
E,IJade: ,Un alt personaj legendar,Hermoti.mus dinClazomene, putea
slic~i piiriiseascii.trupul timp de multi ani. In timpullungului extaz el
-ciilliitc>rea departe~iilaintoarcere, .v'estea viitorul. Dar intr-a bunii zi,
~dlrtd ziicea neinsufletit,' du~manii siii i-au 'ars.corpul ~i sufletullui
mai revenit niciodatli." Considerand cii sufletul acela ar fi fast, de
79
. ..
pniDI~~=~~~
,)
80
ar
altli, dim]:>otriva~ el
fi suferit aici' faza tinala a inipeni sale: E de
obserVat ca a!llbele piireri pot fi simllltan corecie.
.
'
Oncum, Pitagora parase~te oracolul ~i se stabile~te In Itaii'a; Ia
Crotona; colonie greceasca de pe malurile golfului taientin. Conform
tradiP,ei, a ajuiis acolo Ia 40 de ani, lntre 533-531 l.d.Hr. Acceptarea
datei prop use de tradipe ar purie, desigur, 'sub semnul lntrebiirii cei
34 de ani' de initiere Piin Egipt, Babilon ~i Fenicia. La capitolul
evenimentelor 'biografice se lnscrie ~i opinia lui Porphyries, care
suspne ca Pi~o~a ar fi petrecut 27 de zile de asceza pe muntele Ida,.
0 anumitii nesiguran!ii a datelor este normala j:ieritni perioada
respectiva ~i nil trebuie sa ne tulbure. Ceea ce pare c'ert, este ca
Pitagora a traversal fazele superioare ale celo'r niai puternice iilitieri
ilrhaice.' Multi autori contemporani tind sa vada aici forme tipice de
~=anism, de pilda stiipanirea asupra animalelor, ori metalizarea
madularelor, despre care vorbe~te Plutarh: ,Se spune ca Pitagora,
rostind unele cuvinte, a l'mblanzit un vultur ~i 1-a adus din' zbonil 'de
sus pe pam ant, [.. ;] ca a lasat sa i se vada coapsa de aur cand trecea ]a
Olympia prin adunare." Tot pe seama gesturilor de natura ~amanidi
sunt puse bilocatia ~i capacitatea de a intra In contact cu lumea
nevazuta, lnregistrate de Ailianos dupa relatiirile lui Anstotel: Jn
aceea~i zi ~i la acela~i ceas' (... ] multi l-im vazut simultiin Ia
Metapontica i la Crotona. [... ] Dupa cuvintele aceluia~i Aristotel; ii
stat de vorba cu Pitagora ~i raul Kasa, peste care t6cmai trecea, fapt
pe care de altfel mulp !-au auzit cu urechile lor." Iar Hieronymus din
,Rhodos ne-a transmis istoria coborani In Infem (catabasa) lui
,Pitag<>ra, eveniment similar calatoriilor ~=anice In lumea cealaltii.
. acest prilej maestro! i-ar fi vazut pe Homer ~i pe Hesiod care era~
'
pelitru ca i-au vorbit de rau pe zei.
.
Sa fie Pitagora' ~=an, iar ~coala' pitilgoieic~; un fel de
Hiptele vor raspunde cu prisosintli. Maestri!] era aiat de
fa!ii de epoca sa ~i atat de complex, lnc;at a-i reduce la
itilllrriSITit'i>te Ca!ll a~a CUID ar lnfeJege Ull orb soareJe. c! '
'''Aparitia Institutului "'
' ''
Compiexul destin a! pitagorismului lricepe In Ctotbna: Stabilit
Pitagora se face remarcat repede datorita: elocintei ~iintluelitei
81
'
Ill'
; ; ':'
.
Generapile pitagoreice
Intr-un erudit . studiu, Mihai Nasta afirma:. ':Pottivit unei
periodizari recente, introdusa de B[ertil] van der Weerden, se pot
distinge cinci trepte In succesiunea generatiilor de cercetatorifilosofi, incepand cu Pythagoras, a ciirui matuntatc, dupa PseudoApollodoros, dateaza din 532-531 l.d.Hr. ~i coborand panii In 366
l.d.Hr., epoca ultimilor pythagorei cu preocupiiri doctrinare, pentru
care dii miirturie Aristoxenos." Prima treapta ar fi cuprinsii lntre 530500 l.d.Hr. ~i corespunde activitapi lui Pitagora in sudul Italiei. De
atunci dateazii teoria numerelor, conceptul de armimie In muzicii,
teorema zisa a lui Pitagora, teoria muzicii sferelor, codific~ea
credintelor In nemurire, regula disclplinei (regulamentul' societii!ii
secrete pitagoreice), p6emul1iieros- Logos, cele patru grade ale
i6.i~erii, modul de viata pitagoreic (implicand asceza). '}'ot atunci s-a
l)lanifestat prima generatie de pitagoreici, -, ,cei care se.- puteau
considera
initiati
uneori cu familia
.
- .chiar de maestru ~i se inrudeau
.
sau coinunitatea sa":. Parmeniskos, Ikkos, Ameinias, . Paron,
B.rontinos~Kerkops, Petron,Menestor, Xuthos, Boidas.
,- A doua ~i a treia treaptii cuprind inipapi care s-au certat,
s.cindandu-se In akusmatici :~i mathematicl. Akusmaticii .l~i trag
1\\!mele de Ia akusme, preceptele secrete al(! pitagorismului care s
83
Iniperea In Mistere
Conform Jegendelor, doi dintre du~tnanii fatali ai
pitagorismului, Kylon .din Crotona ~i Dionysios a! IT-lea din Sicilia,
~i-au dezvoltat ura din cauza frustrarii, fiind respin~i de Ia inipere.
Astfel pare sa se contureze ideea ca societatea secreta a pitagoreilor. a
fascinat multa h1me In antichitate ~i ca se patrundea- anevoie In
randurile ei.
Traditia sustine ca initierea In -Misterele lui Pitagota este
deosebit id~ grea. 'Aspiranttir' era verificat ~i supus unui sistem de
probe preliminarii. El- era' admis In gimnaziu, imde maestrul fl
urmarea pe ascuns. Se zice ca 'Pitagora lnvatase sa catalogheze
oamenii dupa tnoduL_lor de a rade; In prirnele :Juni aspirantul era
85
86
87
I,
spune cii hangiul respectiv a primit mult mai mult dedit se a~tepta;
oricum' no! vom retine de aici amiinimtuf important al prezentei
semnel~rde recunoaitere, numite fie tehnerion, fie symbolon.
Toti ~utorii antici sus\in cii semnul pitagoreic de recunoa~tere
_era pentagrama desenatli dintr-o singurii triisiiturii de condei. Aceastli
pentagramii va face o ,carierii prodigioasii, devenind ~papu ocrotitor
In magie, stea care ra:diazii In Masonerie, stea ro~ie 'in comurusm,.
simbol stitalla natiunile m'asonoerate moderne ~i simbol a! lui satan
Ia sectele luciferice. li 'vom analiza s~timificapile ~i destinul, . Ia
timpul potrivit. beocariidaia sa repnem eli r~latarea lui Aristoxenos
pare sa indice numimai existentaunui s~mn derecunoa~te~, ci ~i a
unui veritabil alfabet Secret, a~a cuni. posedli inajoritatea societliplor
esoterice. Este aproajJe sigtir eli 'at&t desen~l 'pentagramei, cat-~i
alfabetulsecret se lnvlifau Inca de Ia prima treaptli de inipere.
A dciua etapli' a iniperii se numea katharsis (purificare); ac11m
novicele devel1ea discipol (mathematikos - matematician) ~i lncepea
instruirea In doctrinele sacre. El cliplita nopuni de armonie muzicalii
(de altminteri, pitagoreii numeau katharsis tocmai mu~ica), av~a
acces Ia tcxtul Hieros logos (,Discursul sacru", opera maestn:lui) ~i,
mai ales, studia ~tiinfa numerelor. Numerele erau cse-n~iale in
metafizica lui Pitagora. Dau cateva exemple suc<;inte:
1 - reprezenta monada, simbolul Zeului Suprem, unitatea
'
care este sursa armoniei universale;
2- era simbolul infinitului; .
3 ' - est~ triada' sacra, legea lumilor p.aturalli, umanii ~i
divinli, sau a triplei alclitUiri a omului: trup, suflet, spirit;
4 - denumi t tetractys, este un numlir fundamental. Exprima
ritmul universal perfect. Ca tetractys, este ? . figurli geometricoaritmeticli ~i contine 10 semne aranjate In triunghi echilateral cu
latura de patru ;emne. El grupeazli laohiltli cele mai importal).te
siinbo!uri numerologiqe ale pitagorisni.ului. Atat procesul de inipere,
cat i doctrina secreta sunt structurate pe cifra 4;
.
5 - era numlirul pentagrainei, steaua in . 5 colfuri
reprezentatli ca un triplu triunghi cu 5 linii i 5 varfuri. Pentagrama
zisli sacrii are In ceritru 11n pentagon 'cu .latura 1, ale clif)li diagonale .
formeazli ,sectiunea
, ' ' .de
. aur"
. . . (numitli
'gg azi proporfie
. ' divinii sau numiir
I.
89
'I
I
!"
,,
i
90
92
.,
I
I
94
l'
Akusme
Akusmele . reprezintii precepte codificate, In porunci ~i In
lntrebliri cu riispunsuri. Pmuncile arata ce .trebuie, lntreblirile cu
raspunsuri arata ce .este ~i ce este mai presus. Aceste ultime doua
categorii sunt tipice pentru societaple secrete- ele pastreaza, defapt,
simbolistica ~i semnificatia ezoterica pe care adeptul. le afla .prin
initiere.
' Ni s-au pastrat exemple din toate categoriile In textele lui
lamblichos. lata cateva akusme care aratii ce trebuie:
- ,Sa aduci jertfele ~i sa te lnchini descult; sa te abap din
largul drumurilor [mari] ~i sa. umbli pe carari [lnguste]; sa nu
zadiire~ti focul cu o sabie; sa nu calci peste un jug; sa nu urinezi cu
fata spre soare; sa nu prime~ti randunica sub strea~inacasei, ca sa nu~i faca 111 tine cuib; sii nu te uip fn oglindii Ia lumina opaitului; sa
scuipi deasupra firelor tunse din parol tiiu ~i peste rama~itele
unghiilor tale tiiiate; sa nu te apropii pentru lmpreunare de o femeie
care poartii vreo podoaba de aur."
Dar existii ~i un alt tip de porunci akusmatice, cele cu caracter
inipatic ~i doctrinar:
97
II
----~
'
,;
. ..
'.
98
8. MISTERELELUI MITHRA
Istoria zeului
Prin secolul I i.d.Hr. pirafii din Cilicia ajunsesera atat de bine
organizati ~i de indriiznefi, !neat au de venit o mare problema pentru
securitatea comeqului ~i a adrninistra(iei romane. Prin urmllre, in
fruntea Jegiunilor sale, Pompei pleaca, ii invinge ~i ii captureaza.
Prizonierii vor fi adu~i Ia Roma ca sclavi; dar, conform lui Plutarh,
ace~ti sclavi purtau cu ei o religie noua, putemica ~i secreta. Este
vorba despre Misterele lui Mithra. Tulburator de asemanatoare In
unele aspecte cu viitoarele rituri cre~tine, aceste Mistere se vor
extinde fulgerator in Europa. Primul document despre ele dateaza din
anul 67l.d.Hr.; un secol mai tarziu in~i~i impara(ii romanilor fusesera
initia(i.
Misterele lui Mithra, de origine iraniana, reprezintii o treaptii
relativ recentii a istoriei zeului. Pentru a-i descoperi inceputul trebuie
sa ne intoarcem cu mult timp in urma, pana Ia Vede ~i Brahmane,
deci pana Ia arienii sanscriti. In Rig Veda existii un imn inchinat lui
lui Mitra, zeu a! invoielii, care ''inlesne~te pactele lntre oameni ~i ii
face sa-~i (ina angajamentele." Acest Mitra (in Vede e scris cu t) destul de ~ters pe atunci ~ face carierii in asociere cu V aruna, unul
din cei mai vee hi zei supremi. Cuplul Mitra-Varuna (considerat un
model in domeniu) era deopotriva. antagonic ~i complementar.
Conform lui Taittirjya Brahmana; Mitra este _.deja o divinitate
uranica: are soarele drept ochi ~i e atoateviizator. El reprezintii
solaritatea spiritului, in plus, i se asociaza alte doila prezente zeie~ti:
Aryaman (protectorul arienilor ~i a! ospitalitiitii) ~i Bhaga (eel care
imparte bogatiile). Caracterul solar (adica uranic) ~i asocierea cu alte
divinitii!i sunt elemente fundamentale ale cultului lui Mithra; ele nu-l
vor parasi niciodatii pe zeu .
Trebuie sa adaug ca in epoca e!aboriirii Vedelor, ded .Ia
mijlocul rnileniului IH.d.Hr., Mitra era deja lin zeu vechi. Textele
sanscriteil numesc asura, adica din categoria zeilor vechi: Impreuna
99
I'
T'
*
*
Mihr YCJJt, practic, Ahura Mazda (Zeul Suprem) li cedeazii lui Mithra
lntllietai:ea. El spune, chiar dip primui verset: ,Cand l-am creat pe
Mithra eel cu lntinse pii~uni, l-am fiicut lafel de demn de venerape ~\
de inchinare ca pe. mine lnsumi."
A~adar, Mithra va ciipiita o sumedenie de .triisiiturinoi, proces
bine descris de Mircea. Eliade: ;,Mithra este, de,sigur, zeul
contractelor ~i. promitiindu-i- adoraJ:ia, credinciosul se obligii sii nu
rupii lnvoielile. Dar Mithra este ~i zeu al riizboiului ~i se aratii violent
~i crud (el ii masacreazii cu furie de daevi ~i pe necr.edincio~i cu
~miiciuca sa,. vazra, triisiiturii care-! apropie de Indra); el este, de
asemenea, zeul stelar, asociat Luminii, el are o mie de urechi ~i zece
mii de ochi, adicii este atotviiziitor ~i ato(\itiitor, ca orice ieu suveran,
dar el este In plus izvorul universal al bel~ugului, care.-. asigurii
fertilitatea ogoarelor ~i a tunnelor. Fenomenul este curent In istoria
religiilor:- o divinitate este lnciircatii cu .atribute multiple ~i adesea
contradictorii 'Cu scopul de a dobandi o ((totalitate>> necesarii
promoviirii sale, rriomentane sau perrnanentc,Ja treapta marl! or zei."
Aici, In poemul Mi/zr Ya.,<t, trebuic. ciiutatii ongmca
transforrniirii lui Mithra mtt-un mantuitor ~i un stiipiin al lzunii.
Probabil ca atarc transformare :1 avut C:l tcmei lupta impotriva riiului,
ciici zeul va d~veni adversarul eel mai putemic a! divinitiiJilor
demonice numite daevi. Ahura Mazda ii predii prerogativele puterii
tocmai pentru cii el, Mithra, poate lupta foarte eficient. Voi cita,
pentru edificar~.- rezumatul pe care Mircea Eliade 11 face _textului
Mihr Y(lJt: ,,Ahura Mazda ~i spiritele Ame~a Spenta li construiesc ocasii deasupra Muntelui Hara, adicii 1n lumea spiritualii care se aflii
dincolo de bolta cereascii.
Totu~i. Mithra se plange Stiipfumlui cii, de~i e_ste ocrotitorul
tuturor creaturilor, nu este adoral cu rugiiciuni cum. sunt ceil alp zei.
Probabil, el prime~te cultul pe care 11 cere, ciici urrnarea imnului ni-l
infiiti~eazii pe Mithra lntr-un car tras: -de cai albi, sau, aliituri de
Srao~a ~i Ra~nu, parcurgand .noaptea piimantul ~i nimicindu-i pe
daeva, sau urrniirindu-i pe aceia care nu-~i respectii legiimintele. S.i
mai semnificative lncii sunt etapele lnii!Jiirii lui Mithra Ia rangu] de
zeu suprem._ La lnceput Aliura Mazda; 11.consf!crii pe. Haoma )n
calitate de preot , al lui Mithra ~i. Haoma 11 adorii, ; ;;tdicii- li oferii
_101
"
Iisus.
Aplecarea elenismului catre speranta mantuirii, combinatli cu
doctrina luptei violente dintre Bine ~i Riiu (doctrina proprie
mazdeismului), va genera In Iran o sinteza extraordinara, sinteza de
' care beneficiai;a zeul Mithra. Cunoa~tem 'aceastli sinteza, 'acest
rezultat a! sincretismului iraniano-elenistic; sub nuniele de Misterele
lui Mithni. Dar, pentru a intelege respectivele Mistere, e nevoie sa
zabovim pufin asupra procesului care le-a dat na~tere.
In secolele II ~i Ii:d.Hr. 'circula in imperiul part o apocalipsa
scrisa In limba greaca, intitulatli Oracolele lui Hystaspe (Histaspe e
numele grecizat al lui Vi~taspa). Oracolele propun o cronologie
eschatologicii (cronologie a sfar~itului lumii) de 7000 de ani. Fiecare
de ani ...e dominatli de o planetii, ceea ce - cum bine a atatat
Mircea Eliade - demonstreazii influenta babilonianii (,seiia bine
cunoscuta: ~apte planete, ~apte metale, ~apte culori; etc"). ,Dar'' continua..savantul rom~n - ,iriterpretarea acestei scheme cronologice
este 'iraniana: In timpul primelor ~ase milenii Dumnezeu ~i Spiritul
Raului sebat pentru suprema?e, Raul pare victorios; Dumnezeu l'J.
trimite pe zeul solar Mithra, care domina mileniul a! ~aptelea; Ia
sf'ar~itul acestei ultime perioade puterea planetelorlnceteaza ~i un foe
universal regenereaza lumea." Este celebrul ekpyrosis - focul
apocaliptic ce purifica Universul, desprecare au vorbit ati.a cre~tinii
in primele secole de dupa Hristos. Cat despre ceea, ce textul lui
Eliade nume~te ,Dumnezeu ~i Spiritul Raului", recunoa~terri acolo
imediat pe 'Ahura Mazda ~i Angra-MiLinyU; pe care grecii ii cherilau
_.
Ohrmazd (sau Ormuzd) ~i Ahririlan.
Oracolele lui Hystaspe ne dezvaluie mecailismul trimsformiirii
lui Mithra in zeu mantuitor. Procesul virie direct din Mihr YC1.$t:
Mithra va interveni decisiv pentru zdrobirea Raului, in calitatea lui
de razboiilic aJJui Ahura Mazda (Priilcipiul Binelui): Zdtobind Raul,
este evident i:ii Mithia manfuie~te; a~adar,-toctnaiel se va afla In
rriie
i03
0 difuziune prodigioasii
. ..
.
. In legiiturii cuMisterele lui.Mithra, se citeazii asiduu o. frazii
celebrii a lui Ernest Renan: ,Dacii cre~tinisrn\Jl ar fi.fos\. oprit In
cre~terea, sa de vreo boalii mortalii, lumea. ar. fi fost mithrai~tii."
Aceasta frazii traduce &mii realitiip: faptul cii fn seco/ele, l-UI d.Hr.
Misterele.lui Mithra se propagii Julgeriitor, fn toatii lw;n~a ci.llilizatii;
~i faptul cii. respectiw/e .Mistere au asemiinqri. de ne,crezut cu
,
.ritualurile cre~tine. . .
In ceea ce. prive~te riispandirea reljgiei secrete .. a. zeului,
,cuvintele lui .Mircea Eliade .mi se ji1jr edificatoare: ,,difuziunea
104
Relaj:ia cu cre~tinismul
La maturitatea expresiei sale, mithraismul secret unise
mo~tenirea iranianii cu siricretismul greco-roman. Acest fapt a fost
subliniat de majoritatea cercetiitorilor In domeniu. Sinteza pare
realmente impresionanta: zeii lumii clasice se aliiturii divinitiiplor
orientale; marile curente . spirituale ale epocii imperiale latine
(astrologia, eschatologia, religia solara) sunt asimilate ~i integrate. In
mod viidit, mithraismul dorea sa devinii ci revelape totalii. Dar partea
)ulburatoare a ritualului ~i a doctrinei secrete o constituie asemiinarea
cu cre~tinismul: folosirea botezului, fine rea zilei a ~aptea, fnchinarea
ciitre riisiirit, siirbiitorirea n~terii zeului. Ia 25 decembrie,'
cumineciitura, credin{ii similarii prillind sfar~itul lumii, Judecata de
ro.s
'
'
Initierea
.
Sp;e deosebire de celelalte divinitiiti misterice, spre deosebire
de Iisus Hristos, Mithra nu moare ~i nu lnvie. Acest lucru a produs
destula confuzie printre speciali~ti; multi afirma ,ca. scenariul de
initiere . ~nithraica nu comporta incerc\iri evocfu)d moartea ~i
ln~iere~. Dar_ atunci l!u se mai poate,vorbi. de~pre Mister; .Misterul
P_Tt\Su~uil~ neal?~r,at oinipere, adica O.l)lOarte ~i or~inviere. De fapt,
nt!J\IluL,secret a! z.eului cuprindt;!l ~tat disparitifl sa, caqi o jertfii
!\inc:l,amentalii. AmJ?ele elemente suplinesc, absenta morpi ptopriuztse, a il!i Mi,thra. ,.<\s,tfe,l, \ffiditii . armene~_ti citate ! Widengren ~i
Har~~an sustli), ca Meher. (numele armean al .lui Mithra) se lnchide
lntH(pe~t~rii din care, iese p datiiPe; an., Disparitia (ocuharea) zeului
~e. functia ~lara-~ uneimoqi. Cat prive~te jertfa f'undamentala, ea.se,
numfa. taurobplium.
.
,
.\
.. '.
'- ''
'
o,j ;. ,.-, ( ;
v,_
J07
:109
'
mitul lui de istoria na~terii lui Iisus}: Sub numele de Spcelea, pe~tera
unde a aparut zeul devine prototipul sanctuarelor sale secrete.
Acestea erau .fie pe~teri naturale, fie cavouri cu aspect de pe~teri.
Cele mai mari puteau cuprinde circa 40 de fideli (dupa unii autori),
100 (dupa a:J(ii). Toate aveau un izvor sau o ffintana cu :apa lustrala
(folositii pentru botez). /
0 spcelea lncepea cu un vestibul, numit pronatis. Apoi, printr-o
u~a tiiiata.ln zid, se intra lntrco 'sala mai mica: apparitorium. Aici
a~teptau candida!ii Ia inipere. Iniperea. avea Joe In sala subteranii
numita crypta, In fundul careia se ziirea statuia lui Mithra sacrificand
un taur. In fata- acestei statui se aflau doua a! tare: unul dedicat
Soarelui, c~la!:Ut - Lunii. Fiecare astfel de sanctuar deservea o
asociape mithraica, o comunitate- tipicii pentru societaple, secrete.
Asociapile aveau sacramentum (juramant de pastrare a secretului) ~i
initieri riguroase. Existau ~apte grade: Corb (corax), Sope
(nymphus), Soldat (miles), Leu (leo), Persan (perses), Sol a! Soarelui
(heliodromus) ~i Tata (pater). Primele trei grade erau considerate
inferioare ~i numite ale ,slujitorilor", de Ia graduileo 1n sus, initiatul
intra in randul ,;participanplor". Seful suprema! asocia!iilor se chcma
pater patrum (sau pater patratus).
Cu toate ca initia(ii au respectat juramantul tacerii, ni s-au
transmis unele date asupra ritualurilor prin operele vechilor scriitori
cre~tini (Sf:Ieronim, Pseudo-Augustin, Origen). Stirn ca admiterea In
primele grade putea fi acordata chiar copiilor de Ia 7 ani In sus; limba
liturgica era latina; nu existau rituri orgiastice sim monstruoase (de~i
taurobolium poseda cateva elemente cam dubioase). Adep(ii aveau
parole .secrete pentru recunoa~tere. Firmicus Maternus suspne ca o
asemenea parola ar fi fost ,Am mancat toba ~i am baut chimval ~i am
lnva(at secretul religiei" ~ dar- fraza suna atat de absurd, !neat pare a
fi o exagerare pamfletara:
Nu cunoa~tem 1ncercarea ini(iatica pentru primul grad, eel de
Corb (corbul e solul care i-a transmis lui Mithra porunca Soarelui de
, a ucide tauiul). Cel de-al doilea grad, de So(ie;are ca embleme fiiclia
ciisiitoriilor, diadema (cll\"e trimite Ia Venus} ~i o lampa (simbolul
: noii lurnini ce se revela ipi(iatului). Pentru gradul al treilea, -Soldat;
.candidatuJera botezat,.trebuia sa-refuze o cununa ~i era 1nsemnat pe
no
'
9. GNOSTICII
Tradifia. _secreta a c~:e~tinismului
Venirea lui Iisus a lnsemnat o mare democratizart: a tainelor.
Acest Om ~i Fiu ,a) lui Dumnezeu a adus tuturor_a mantuirea, Ia
lndemana. lniperea cre~tina este botezul, care nun~cesitii ritual uri
complicate ~i se poate da oricui, Ia orice ~arstii. Caracterul profund
exoteric al .actelor cre~tine este completat, de caracterul exoteric al
doctrinei. Cre~tinismul pretinde ca nu are ezoterism, adica lm existii
In el doctrina secretii: toti oamenii au acces In mod egal Ia
lnvataturile lui Iisus Hristos,,De altminteri, Mantuitorul Insu~i.a spus:
,nu este nimic ascJ!ns, care nu va fi descopeiit, ~i nimic tainuit, care
nuva ie~i la lumina!'
Totu~i. In. timpul_ propovaduirii hristice ~i In primul secol al
Bi!;ericii .se. pare ca grupurile privilegiate de discipoli primeau o
instructie' aparte, ciireia i-am putea zice _ ,speciala". Astfel,
Evanghelia dupa Marcu ne lasa urmatoarea marturie: ,Ci\nd a fost _
singur, cei ce erau In jurul Lui lmpreunii cu cci. doisprezcce, L-au
lntrebatdespre pilde: II Voua,le-a.zis El, v-a fost dar sa cuno~te~
taina imparaptii lui Dumnezeu; dar pentru cei ce sunt afl:!fa _din
numarul vostru, toate-lucrurile sunt .lnfiiti~ate fnpilde; II pen\fll ca,.
macar ca privesc, sa priveasca ~i sa nu vaaa, ~i macar d aud, sa_audii
~i sa nu fn{eleaga;.ca nu cumva sa se fntoarca Ia Dumnezeu ~i sa li se
ierte pacatt:le." (Marcu 4;10-12).
Iaili :un mod cludat de exprimare al Mantuitorului; despre care
~tim to~mai ca venise pentru a ierta pacatele lumii. _.Aceste cuvinte ale
Sale,nu difera mult fata de spusele-hierofanploqi ale mae~lli)or,d~
Mjstere.
:.. . .-.,
A~adlll', este sig~r ca. Iisus., i~~a, clat q'lnva{atu~a sp~ciaj~
apostolilor ~iuct;nicilor Sai., Conform Tnidiljei, El
fi ex!l_licat
aceasta doctrina ascunsa lui Petru, loan, .Jacob ~i Pavel. 0 parte din
explicatii sunt cuprinse In Evanghelii; d~~i nu ~tim cat anume
(Origen ~ ca sa dau un exemplu - suspnea ca evangheli~tii _nu ar fi
113
-ar
112
1cre~tia
~~
cootirfi\: ixii parriaiit 'Ea 2iac!<s'a1 vei!'e, pe oilirieni/~i' vidd"tia, finlila e:i.111u:i:
;l<,~i?;'n;'..l'-'"'''-"''r'.-M"f'>'-;or:,
'ce'esteregenerar~.~- .~:
.'.'. '"':_< . . ;.
c-., .
c .'
,,;
'
1,'
"':~--.~_..,
,.,.1\'.''l'\\
-':
-~-.'
j'1(>''>~j..
"'~---.-.-_:.'0-.-
: ' ''De~i' _:;.ciim; am spus' ,_, gnoza e:raspil.ndi tii_1n' \ri~z. tfiillte:relign;
inea 'iirmate~te 'aici"doru' doctririele giiostice cfe~tine:cEle>
sunt eel mai bine articulate, cd!e' 1diai"rcuilos2ute>l~P eel!P mai
.oc.-bq H~r L,;'rt'l,-.2_~;-r ~.-.~"!-. fr'(''")C)-J[T ~Pf!")'r'. .::,jr,Jf;j '="-',.. 'jb'-.,.., ell; J''JJ'JCj ,-,r'Q'
:reprezenta ye: " ",,.~ " , ' "" .. -~ .. . : ' ..:
..
w i l"tH~te1 "sistelnele gno'sfi'Ge "preiind ea::'r-detitl' a:aevartiPdespw
'i:erceiiirea
1i6
Fundal ill metafizic este a! lui Pia ton ~i a! neoplatonismului (mill ales
Plotin profeseazii o ,teorie a emanapei foarte aproape de gnoza),
Principala referin!ii religioasii este Biblia ~i ,traditia ascunsii" .a
apostolilor, iar mitul Salvatorului (esen~al Ia gnostici) se revendicii
direct din modelullui Iisus Hristos. A~adar, gnoza constituie o uria~ii
siritezii, de un polimomsm ame(itor. Asemenea sintezii nu se putea
lnfiiptui fiirii anumi~ ,centri de coagulate", care au pregiitit sinteze
preliminare. Dupii cum vom observa, un atare ,centru de coagulate"
este hermetismul.
Serge Hutin afirmii: ,Gnosticii, care-~i spuneau piistriitori ai
cunoa~terii desiivil.r~ite ~i salvatoare; ascunsii sub simbolurile din
Ciirtile Sfinte, transmisii oral ~i In tainii de Apostoli ~i Sfintele femei
(m~~tenitori ai tradi(iei misterioase aduse de Hristos), nu fdrrnau un
coip omogen, ci' erau lmpiirfiti In mici grupiiri, cenacluri, clanirri,
conventicule, societii(i secrete, lhtretinil.nd relapi unele cu altele, dar,
uneori, opuse lntre ele." Totu~i, existii o serie de elemente comune
care ne permit sii adunam laolalta aceastii pestrifii rnul{:ime de
g~pari, clanuri ~~ 'org~nizaiii secrete, in enumerarea lui Mircea
Eliade ' aceste idei comune ar fi:
. ,dualismul spiritlmaterie, divin
(transcendent)/antidivin; mitul caderii sufletului (= spirit, piirticicii
c.liviriii), adica lntruparea lritr-un corp (asimilat cu o lnchisoare); ~i
certitudinea eliberiirii (mil.niuirea>> ); dobanditii gratie gnozeL"
117
II
:~~
Caracterul secret
. fnainte de a trece Ia examinarea separatii a doctrinelor
principalilot mae~tri gnostici, trebuie sa subliniez caracterul de
societate secreta a ~colilor lor. Voi cita din Serge Rutin: Jn privinta
ini\ierii Ia gnostici, ale ciiror grupuri erau lntrutotul societiiti secrete,
122
123
Simon Magul
Confonh apologe\ilor cre~tini; primtil eretic ~i tatal tuturor
ereziilor ar .fi Simon Magill; un samaritean cu ceite calita\i
paranormale, care este pomimit In ,Faptele Apostolilor". Acest
Simon Magul a fost i::onsiderat, totodata, ~i miul dintre lncepatorii
gnosticismului. El s-a nascut Ia Gitton, iar una din traditii II crede
discipoliii ~i succesorul lui loan Botezatorul. Astfel, Ia moartea lui
loan, coniunitatea'sa, fermata din 29 de barbap ~i o femeie (Elena
sau Luna) a intrat sub conducerea lui D<isiteu, care i-a cedat-o lui
Simon, recunoscand In el ;,alesul". Omiliile pseudoclementirie
pomenesc despre o calatorie a Magului In Alexandria, unde ar fi
aprofundat ctiltura greaca ~i arta rnagiei.. Oricum, se, pare ca II vori:t
gasi Ia Roma pe vremea lmparatului Chiudiu. lustin sustirie ca a1ci i
s-ar fi ridicat o statuie, cu inscrippa Simoni deo sancta- de~i se pare
ca e vorba despre o confuzie, statuia fiind lui Semo Sanco, veche
divinitate sabina. Dar Simon Magul era lndeob~te adorat drept
. personaj divin; In Samaria i se zicea ,Puterea lui Duninezim care se
cheama Marelc" sau ,;prima divinitate": Confomi. stravechii traditii
cre~tine, Ia Roma el s-a lnfruntat cu Apostolul Petru. Magul declara~e
cii se va lnalta la cer dinaintea publicului spectator, lnsa rugaciunea
Apostolului 1-a Ia.cut sa cadii lapamant. Din ,Faptele Apostolilor"el
e cunoscut pentru pacatul simoniei: lncercarea de a cumpara harul ~i
bunavointa lui Dumnezeu cu bani.
Practicand prea intens magia, judecata lui Simon: s-a ~ubrezit,
iar el a atins' culmi eretice greu de imaginal. Astfel, se 'considera
lntrupare a lui Dumnezeu Tatal. Descoperise lntr-un borde! din Tyro
femeie, pe nume Elena, careia i-a zis ,prima Erinoia derivatii din el."
fn doctrina gnostica Ennoia (Gandirea) reprezinta lntaiul eon emanat
di~ ~ivinitatea Primordiala (pentru gnostici eonul era o existenta pur
spmtuala, o ipostaza a Absc:ilutului divin). Gasind-o pe prostituata
Elena, Simon Magul a recunoscuHJ drept ,prima creape a inin\ii
sale, mama a tutirror lucrurilot, prin mijiocul careia, Ia lnceput, el a
conceput facerea lngerilor ~i a arhanghelilor." Dar, zicea el, ace~ti
lngeri ~i arhangheli ~i-au lntemnitat mama din invidie, pentru ca nu
vroiau sa se afle ca sunt creati. Ei nu ~tiau nimic despre existenta
Tatalui din care emanase Ennoia. Intemnitarea s-a petrecut prln
124
'
'
emanafi din Ennoia. Afirma cii liirge~te, prin magi a pe care o predii,
cunoa~terea pentru a-i lnvinge pe lngerii creatori ai lumii." Pe plan
practic, discipolii lui se botezau lntru el. Astfel, ei credeau cii nu vor
mai lmbiitrani ~i cii au ajuns superiori lngerilor. Ace! botez era
considerat similar cu lnvierea: Diri plicate - dupii cum vii imaginafi lucrurile n-au mers ca In teorie: atat Menandru, ciit ~i adepfii lui au
lmbiitranit ~i au pierit.
Mircea Eliade II considerii pe Satornil (zis ~i Saturnino) drept
mo~tenitorul lui Menandru; Satornil a 'activat In Antiohia, cain lntre
anii 100-130. El opereazii modificiiri ale,doctrinei: eliminii teoria
despre Elena-Ennoia ~i despre importanta elementului feminirt; mutii
accentul de pe elementele magice pe elaboriirile biblice. Conform
Sffintului
Irineu, el afirmii existenta
,unui prim Tatii cunoscut care a
I
facut Ingerii, Arhanghelii, Virtutea ~i Puterea". Dar lngerii s-au
revoltat contra Creatorului, ~apte dintre ei au fficut lumea, apoi ~i-au
lmiJiif!it-o, fiecare domnind peste o bucatii. Totu~i, n-au reu~it sa
refinii imaginea luminoa5ii a Puterii totale (summa Potestas) apiirutii
In lnalt; atunci au creal omul, o ffiptura dupa chipul ~i asemiinarea
acelci Putcri. Insii, din pricina calitii!ii sciizute a faciitorilor, omul era
inert ~i inform. Vaz5.nd cii-i seamiinii ~i faciindu-i-se mila, Divinitatea
Suprema a emanat o sciinteie de viap. care a dat viap. omului. Numai
acest element celest trebUie salvat (Epifaniu II identificii sufletilltii).
Dumnezeul din vechiul Testament era considerat unul din lngerii
rebeli. Hristos ar fi :fost o fiinp. neniiscutii ~i necorporalii apiirutii In
forma umanii, venitii pentru il-l distruge pe ,,Dumnezeul iudeilor" ~i
pentru a-i salva pe cei care cred In El (~i care posedii scanteia viefii).
La origini, fuseserii create douii rase de oameni: cei buni ~i cei riii.
,~i deoarece demonii li ajutau pe riiufiiciitori" - explicii Irineu
doctrina lui Saturnino - ,Salvatorul a venit pentru a-i distruge pe
oamenii ~iii ~i pe demoni ~i pentru a-i ajuta pe cei buni."
Sa notiim cii Salomi! predica un ascetism sever, cu interdicfii
sexuale ~i condarnnar_ea casiitoriei,. pe care o considera lucrarea
Satanei. Dualismul doctrinei lui este evident: lumea materialii e
violent combiitutii, _mergandu-se piinii Ia lncercarea de a lntrerupe
lnmulfirea speciei umane; Acest dualism ~i aceastii lncercare sunt
tipic gnostice. Conform Sfiintului Irineu, se pare di ele ar proveni de
126_
Carpocrate ~ Basilide
Ciitre anul 120, deci fa lnceputul sec. a! 11-lea d.Hr., Alexandria
~i Egiptul ajung centrul mondial a! Gnozei. Aici au activat doi
mae~tri celebri: CarpOcJ'ate ~i Basilide. Carpocrate a predicat un
imoralism sfidiitor. ,-El zicea cii, pentru a fugi de sub controlul
arhonfilor (guvematorii lumilor planetare) trebuie sa siivar~im toate
. faptele imorale. Numai astfel ne pliitim datoria fa!ii de rliii no~tri
creatori ~i ne putem lntoarce In divinitate. Cine nu traverseaza
suficiente experiente irnorale, se va relncama. In sistemul lui
Carpocrate valorile importante sun! credin(a, , mila ~i mantuirea.
129
'
'i
1,
,,
'\'
130
necuno~tere)
I.
I
I
I
138
.~
. . .
Oricine cite~te literatura acestor mae~tri ~ltra.eretlc~ st:nte _un
fior de adorape - cum sa-i zic? - placentara. E1 gl?':'fica ~na
proliferiirii, au avllntul celulelor c~:_ se. ~ivid_ c_u ~v1d1tate ~~ cu
deliciu. De~i i~i zic pneumatici, adica spmtualt, mb':ea lo~ e~te_ o
forti! a materiei vrea sa insemne marea forta a oriciire1 coeztum ~~ a
ori~arei mi~arl materiale: ,,Electricitatea, magnetismul universal,
foqa cosmidi, !egile coeziunii ~i gravitapa planern:a au fost c~eate d~
Mama lntregii adorapi./ Toate planetele care stral~cesc, scl.1~esc ~~
palpita In inalterabilul Infinit se odihnesc Ia sanul del~c1_os a!
binecuv1lntatei Zeite Marne a lumii." Astfel, barbelognostictsmul,
care zicea ca neaga procreatia ~i materia, reprezinta - ~~ fond - o
deviere patologica a intereselor biologi~e din fiin!_l' umana: In Joe d~
a admite o biologie sanatoasa ~~ normala, .ace~tl mae~tn
propovaduiesc viciul, anormalitatea ~i p~rversiu_nea. ~ : ~.
.
Dar am vorbit destul despre ei. E t1mpu!. sa sch1mbam subtectul.
139
Pistis Sophia
Pe la jumatatea sec. a] XVIII-lea, un anume doctor Anthony
Askew aducea In Europa un manuscris ciudat, intitulat Pistis.Sophia.
Pistis Sophia, care lnseamna Credin!ii Intelepciune, este eel mai
important document al Gnozei egiptene, un soi de Biblie pentru
majoritatea ~colilor gnostice. Tradi!ia sus(ine ca ar fi fost elaborat de
Valentin, eel mai mare maestro gnostic, care a deschis o ~coala la
Roma lntre anii 136-165; dar aici, In privinta autorului, existii mai
multe dubii. Manuscrisul adusln Europa era In limba coptii thebana
~i dateaza, probabil, din sec. al IV-lea saual V-lea d.Hr. El relateaza
Misterele Gnozei, adica lnva!iitura secreta pe care Iisus. ar fi
transmis-o unui grup restrans de ucenici, dupa Inviere..
latii arnplul rezurriat pe care Andre Beaudoin 1-a fiicut textului:
,Ca In multe alte lucrari gnostice, revela(ia Gnozei salvatoare este
efectuata de Iisus lnviat din morti. Pistis Sophia lncepe prin a spune
ca El ~i-a petrecut 11 ani predand aceasta divina Gnoia discipolilor
Sai de ambele sexe; dar nu predase decat o parte din Mistere ~i Ii mai
ramasese de expus Misterul eel mai lnalt din toate, eel al Comorii
Luminii. A~ezat deci pe Muntele Maslinilor, In al doisprezecelea an
care a mmat Invierii Sale, Iisus a revelat ucenicilor Sai lnvatiiturile ce
constituie Pistis Sophia. Mai lntai le-a expus o teologie ~i o
cosmologie complexe: In vartul Uni versului se gase~te Dumnezeul
necunoscut, nemanifestat, absolut, Theos Agnostos, care. se dezvolta
In nenumarate Fiin!e ce formeaza parcii membrele unui gigantic Om
Primordial-Adam Kadmon al kabba1i~ti1Qr;Anthropos a! ofi(ilor...
Din Zeul Necunoscut este emanat Primul Mister, laolaltii Tatii
r
raman Ia piirerea cii, existii o .Iegiiturii .certii lntre acest text
fundamental al gnosticismului ~i, ~coala ll!i Valentin, eel mai mare
maestro, gnostic. Cel pupn In privinta zbuciumatei istorii a Sophiei,
Iegiitura este izbitoare.
~coala lui Valentin
Toti cercetiitorii sunt de acord cii maestrul eel mai mare al
Gnozei, ~ fast egipteanul Valen!ill, care a propoviiduit Ia Roma lntre
anii 136-160. Panii Ia mijl()cul sec. XX cuno~team teologia lui
Vaientin din extrasele ~i rezumatele piistrate de Sf.Irineu, Clement
din Alexandria ~i Sf.Hippolyt. Dar, apoi, descoperirea de .]a Nag
Hammadi ne-a oferit cateva texte valentiniene autentice, In primul
. rand Evanghelia Adevarului.
Traditia ~i autorii vechi sustin cii Valentin - definit drept un
mistic cre~iin cu afinitiiti platonice - a vrut sii ajungii Episcop, lnsii a
fast refuzat. Atunci, din resentiment, el se rupe de Bisericii ~i l~i
elaboreazii sistemul gnostic, o.erezie grandioasa pe care ar fi primit-o
In urma unei viziuni. Conform lui Mircea Eliade: ,Nici un rezumat
I)ll 'poate reda mare(ia ~i lndriizneala gandirii valentinienc." Sistemul
propunea nenumiirate genealogii, emanatii ~i proiecpi ale
Absolutului, Intr-a frenezie (~i de o monotonie):Jipic gnostice. in
miez, se relata desfii~urarea unei ample drame sacre; Ch-ama lui
Aclzamoth" creapa Sophiei. In fine, teoria purificilrii stifletului uman
W are riidiicinile In filosofia lui Platon, pe care ereticul. maestru
egiptean o studiasefoa,rtebine.
. .La origine - suspnea Valentin - se aflii un ,Eon perfect
preexistent", denumit Propactor sau Bythos. Acesta este ,Tatiil,
Primul Principiu absolut ~i qanscendent". El are un fel de sope, o
entitate feminipa primordial a, Ennoia, care . se mai cheamii Charis $i
Sige. Tatiil ~i Ennoia alciituiesc,prima syzygia {primul cuplu eonic);'
din ei se nasc Nous (Intelectul} ~i .Aletheia {Mila),Jmpreuna cu care.
vor forma. Tetrada (primii.;patru eoni), numita ,,riidacinii a tuturor
Iucrurilor". In continuare, prima syzygia emana:alp patru eoni: Logos
(Cuvantul), Zoe (Viata); Anthropos (Omul Cosmic) ~i Ekklesia
(Biserica) ..Se ajpnge, astfeh. Ia un numiir total de opt eoni, ce
alcatuiesc Ogdoada. Dar crea(ia era departe de a se fi lncheiat.
142
'
'
'
'
.
'
'
'
'
. -
'
'
'
, ,
<
I'
-'
'
,,-
'
'
siriaca sau aramaica. Scau pastrat putine fragmente din aceasta opera;
~i doar fn traduceri.
din oasele !Qr mun!ii, din excrementele lor pamfultul [ ... ]. fn plus, el
lnfiiptuie~te o prima eliberare a Luminii, fiicand cSoarele, Lima ~i
stelele,- nuclee care nu fusesera afectate de tot de amestecul cu
Intunericul.
In srar~it, Tatiil procedeaza Ia 0 ultima <<evocare ~i proiecteaza
prin emana!ie un Al Treilea Trimis. Acesta organizeaza Cosmosul ca
pe un fel de "fiintiina de captat ~i In cele din urma de eliberat
particulele de Lumina lnchise Inca. In primele 15 zile ale unei hlni,
particulele urea pana Ia Luna, care ajunge luna plina; In urmatoarele
15; Lumina se muta din Luna In Soare ~i. ln 0cele din urma, In patria
sa cereasca. Dar mai raman particulele care fusesera lnghitite de
Demorii. Atunci Trimisul se arata demonilor masculi sub fo~a unei
fecioare goale, stralucitoare, In limp ce demonii femele II viid ca uri
frumos tanar go! (interpretare sordida, <<demonica>>, a naturii
androgine a Solului ceresc). Inflacani!i de dorin!ii, arhon!ii masculi
l~i raspandesc siiman!a ~i, odata cu ea, lumina pe care o lnghipSera.
Cazand pe pamant, samanta lor dii na~tere Ia toate soiurile de
vegctalc. l'l ce prive~te dia;olii-femela care ramiiseserii lnsarcinate,
ele nasc !nainte de vreme, Ia vederea frumosului tfinar go!; ~i
avortonii lor arunca(i pe pamilnt mananca mugu~ de arboli,
asimilandu-~i. astfel, lumina continutli de ace~tia. )
Tulburata de tactica celui de-al Treilea Tlimis, Materia,
personificata In Concupiscenfii, hotara~te sa faca b 1nchisoare mai
sigura in jurul'particulelor de lumina captive Inca. Doi demoni, unul
mascul, altul feme Ia, li devoreaza. pe toti avortonii, ca sa relnghitii
toata lumina; -~i apoi se lmperecheaza. Astfel au fost ziimisliti Adam
~i Eva. Dupa cum scrie.Henri Charles Puech: <<semin!ia n~asira: se zamisle~te ca urmare a unei serii de respingatoare fapte de canibalism
~i'i;exualitate. [... ]>>
Mani.
.Din altpunct de vedere, sii preciziim d maniheenii erau grupap
(ca inajoritatea gnosticilor) In douii c!ase: Ascultiitorii (nurni!i ~i
Catehumeni) ~i Ale~ii. Ei aveau putine rituri: cateva gesturi simbolice
(siirutul piicii, saluiarea friiteascii, strangerea mainii), rugiiciuni ~i
ciintece.. Din sec. : a! Ill-lea, cand a fnceput persecutia In Iran,
misiunile maniheiste s-au deplasat In Europa, In Africa de Nord ~i In
Asia Mica. In sec. a!Vll-lea, paulicienii din Armenia vor re!ua ideile
lui Marii; !a fel, bogornilii bulgari din sec. a! X-lea. In China,
maniheismul a supravietuit panii In sec. a! XN -lea, iar In Europa: el a
contarninat putemic sudul Frantei, prin atiit de interesanta sectii a
catharilor. In general, se considerii cii orice proclamare a unui.
dualism st:tident ~i nenuantat este o reminiscenp 'maniheistii;
principala erezie a cre~tinilor contaminati fiind faptul cii 11 considcrau
pc diavol egalul ~i fratele lui Iisus Hristos.
CUPRINS
,
1. Generalitii!i.......................................................................... .1
Definifie - lni{ierea - Secretul- Cele trei tip uri de
inifiafi
151
~.
,~~
f
7. Pythagoras ~i lnstitutul sau ...............................................78
Generalitafi - Istoria lui Pitagora - Apari{ia Institutului
- Generafiile pitagoreice - Inifierea fn Mistere
- Doctrina sacra - Akusme
I
I
~-
' . \'--'.
';'
'
152
~
""""--