Sunteți pe pagina 1din 8

CAPITOLUL IV

LIPSA PLNGERII PREALABILE


1. Notiune si caracterizare

Savarsirea unei infractiuni, nasterea unui raport juridic penal de conflict implica tragerea
la raspunderea penala a infractorului. Acest drept de a trage la raspundere penala pe cel care a
savarsit o infractiune se desprinde din norma care a incriminat fapta respectiva.1
Conform dispozitiilor art.7 alin.(1) NCPP procurorul este obligat sa puna in miscare si sa
exercite actiunea penala din oficiu atunci cand exista probe din care rezulta savarsirea unei
infractiuni si nu exista vreo cauza legala de impiedicare(...)
O exceptie de la regula generala este prevazuta in art.7 alin. (3) NCPP procurorul pune in
miscare si exercita actiunea penala dupa introducerea plangerii prealabile a persoanei
vatamate sau dupa obtinerea autorizarii ori sesizarii organului competent sau dupa
indeplinirea unei alte conditii prevazute de lege.
Aceasta exceptie este cunoscuta in dreptul penal sub denumirea de

principiul

disponibilitatii si consta in posibilitatea oferita de lege persoanei vatamate de a decide daca


sesizeaza sau nu organele de urmarire penala in vederea tragerii la raspundere a faptuitorului.
Disponibilitatea se manifesta in procesul penal numai cu privire la anumite infractiuni care
rpezinta un grad de pericol social redus sau pentru care punerea in miscare a procesului penal
sau dezbaterile ar putea arunca o lumina nefavorabila asupra partii vatamate. 2 [ex:lovirea sau
alte

violente(art.

193CP),

vatamarea

corporala

din

culpa(art.196

CP),

hartuirea

sexuala(art.223 CP)]
In literatura de specialitate s-a aratat ca dreptul la actiune este un drept virtual inscris in
norma care ocroteste o anumita valoare sociala, iar dreptul lezat priveste in mod concret
valoarea sociala in legatura cu care a fost constituit. Sub acest aspect, actiunea in justitie
apare ca un drept ce decurge din lege. aceste drept de a actiona in justitie imbraca si un aspect
procesual cand titularul sau il foloseste prin sesizarea organelor oficiale.3
De exemplu4, in cazul in care se comite infractiune de viol (art.218 CP), victima are
dreptul sa introduca o plangere prealabila, pentru a se pune in miscare actiunea penala. Fara
1 V. Dongoroz, Explicatii teoretice ale Codului penal roman. Partea generala, vol.I, Ed. Academiei,
Bucuresti, 1969, p.55
2 V. Dongoroz,Explicatii teoretice ale Codului penal roman. Partea generala, vol.II, Ed. Academiei
R.S.R.. Bucuresti, 1970 p.384

plangerea pralabila a victimei, parchetul nu ar putea sa declanseze urmarirea penala impotriva


violatorului, chiar daca s-ar fi sesizat din oficiu in legatura cu comiterea violului respectiv.
Dar persoana vatamata titulara a dreptului de a face o plangerea prealabuila pentru
declansarea urmaririi penale impotriva violatorului ar putea, din motive personale (ex:doreste
sa tina cat mai secreta intamplarea nefericita) sa nu introduca plangerea prealabila si astfel
infractorul sa scape de raspunderea penala. In astfel de cazuri, legiuitorul a lasat la latitudinea
victimei posibilitate tragerii la raspundere penala a a infractorului, vinovat de savarsirea unei
infractiuni, deoarece numai victima stie mai bine interesele sale, acestea neputand fi lasate pe
mana autoritatilor.
Plangerea prealabila reprezinta incunostiintarea organelor judiciare de catre persoana
vatamata cu privire la savarsirea unei fapte penale, precum si in ce priveste vatamarea fizica,
morala sau materiala ce i-a fost cauzata, in vederea punerii in miscare a actiunii penale, in
cazul acestor infractiuni pentru care legea prevede ca este necesara o astfel de plangere.5
Plangerea prealabila nu trebuie confundata cu plangerea obisnuita prevazuta in art. 289
NCPP. Potrivit art. 289 alin.(1) plangerea este incunostintarea facuta de o persoana fizica sau
juridica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin infractiune.
Titular al dreptului de a pedepsi este statul. Aceste drept se realizeaza prin intermediul
actiunii penale care are ca obiect aducerea inaintea organelor judiciare a raportului juridic
penal de conflict, nascut prin savarsirea infractiunii.6
2. Natura juridica a plangerii prealabile
In doctrina penala moderna s-a cristalizat conceptia ca plangerea prealabila este o
categorie juridica complexa, cu un caracter mixt, de drept penal, reprezentand o conditie

3 C-tin Mitrache, C. Mitrache, Drept penal roman. Partea generala, Ed. Universul Juridic, Bucuresti,
2014, p. 406
4 T. Dima, Drept penal. Partea generala, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2014, p. 756
5 T. Vasiliu, Codul penal al R.S.R. comentat si adnotat. Partea generala, Ed. Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti, 1972, p.651
6 M.A. Hotca, Drept penal.Partea generala-Raspunderea penala si sanctiunile de drept penal,
Ed.C.H.Beck, Bucuresti,2013, p.405

pentru tragerea la raspundere a infractorului, care a savarsit anumite infractiuni, cu


rasfrangeri pe planul dreptului procesual penal.7
Plangerea prealabila, sub aspect penal, reprezinta o conditie de pedepsibilitate, iar sub
raport procesual penal, o conditie de procedibilitate.8
Avand un caracter mixt, plangerea prealabila isi gaseste reglementarea atat in norme de
drept penal substantial, cat si in norme procesuale.
3. Conditiile plangerii prealabile
Pentru a determina tragererea la raspunderea penala a infractorului,plangerea trebuie sa fie
facuta de persoana vatamata, la infractiunile anume desemnate de lege, sa fie facuta cu
respectarea conditiilor legale in ceea ce priveste forma, organul caruia urmeaza sa i se
adreseze si termenul in care poate fi facuta. Pentru ca tragerea la raspundere penala sa fie
subordonata unei plangeri prealabile, trebuie indeplinite urmatoarele conditii9:
a) sa fie vorba de infractiuni pentru care legea prevede ca actiunea penala se pune in
miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate;
In Noul Cod Penal sunt prevazute in partea speciala o serie de infractiuni pentru care este
necesara plangerea prealabila in vederea punerii in miscare a actiunii penale. Printre aceste
infractiuni mentionam: lovirea sau alte violente (art.193 C.pen.), vatamarea corporala din
culpa (art.196 C.pen.), amenintarea (art.206 C.pen.), violarea de domiciliu (art.224 C.pen.),
furtul savarsit intre membrii de familie (art.231 C.pen.), tulburarea de posesie (art. 256
C.pen.) etc.10
b) plangerea prealabila sa fie facuta de persoana vatamata prin infractiune;
Potrivit acestei conditii, persoana vatamata fiind subiectul pasiv al infractiunii, doar ea are
dreptul de a provoca punerea in miscare a actiunii penale. Conform dispozitiilor art. 295 alin.
(1) NCPP punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a
7 I. Neagu, Drept procesual penal-Tratat, Ed. Global Lex, Bucuresti, 2002, p. 549
8 M.I.Popovici, Plangerea prealabila in reglementarea actualului cod de procedura penala, in
R.R.D. nr.9/1969, p.23
9 Mitrache III, op.cit., p. 407.
10 T. Dima, op. cit, p. 758.

persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o astfel
de plangere. Potrivit alin.(2) al aceluiasi art. plangerea prealabila se adreseaza organului de
cercetare penala sau procurorului, potrivit legii.11
De la regula conform careia actiunea penala poate fi pusa in miscare numai de catre partea
vatamata in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca punerea in miscare actiunii
penale se face la plangerea prealabila exista urmatoarele exceptii:
1. in cazul in care cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu
capacitate de exercitiu restransa sau o persoana juridica ce este reprezentata de
faptuitor, actiunea penala se poate pune in miscare si din oficiu [art.157 alin.(4) C.
Pen.]12
Dreptul partii vatanate de a face plangere prealabila este un drept personal dar, poate fi
exercitat si de o alta persoana imputernicita printr-un mandat special.
De exemplu13, in practica judiciara a instantei supreme s-a admis ca daca plangerea
prealabila este facuta de catre o persoana fizica fara calitate procedurala, nulitatea este
inlaturata prin declaratia partii vatamate care isi insuseste plangerea facuta pentru ea, cu
conditia ca aceasta manifestare de vointa sa aiba loc inainte expirarii termenului de
introducere a plangerii prealabile. In speta, plangerea prealabila fusese facuta de fratele partii
vatamate, dar, in termenul prevazut de lege pentru introducerea plangerii prealabile, partea
vatamata si-a insusit plangerea prin declaratia data in fata organului de cercetare penala prin
care a cerut tragerea la raspundere penala a inculaptului.
Din reglementarea art. 157 alin.(4) C. pen. rezulta ca, in cazul in care cel vatamat este o
persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa, daca
persoanele indreptatite sa faca plangere prealabila nu o fac, actiunea penala se poate pune in
miscare si din oficiu.14

11 T. Dima, op. cit, p. 758.


12 T. Dima, op. cit, p. 758.
13 C.S.J., s.pen, nr.1164 din 14 mai 1996, n Dreptul nr.8/1997, p. 126.
14 T. Dima, op.cit., p. 760.

2. daca persoana vatamata a decedat sau in cazul persoanei juridice aceasta a fost
lichidata, inainte de expirarea termenului prevazut de lege pentru introducerea
plangerii actiunea penala poate fi pusa in miscare din oficiu [art.157 alin.(5) C.pen.].15
Din aceasta reglementare rezulta ca, in cazul in care persoana vatamata a introdus plangere
in termenul prevazut de lege si dupa acest moment a decedat, procesul penal continua,
instanta neputand dispune incetarea procesului penal pe temeiul decesului partii vatamate,
deoarece o astfel de solutie ar fi netemeinica si nelegala.16
Indivizibilitatea activa si pasiva a raspunderii penale
Indivizibilitatea activa si pasiva a raspunderii penale este reglementata de art.157 alin.(2)
si (3) C.pen. este posibil ca faptuitorul sa vatame prin fapta lui doua sau mai multe persoane
(o pluralitate de persoane vatamate). Potrivit art. 157 alin.(2) fapta care a adus o vtmare
mai multor persoane atrage rspunderea penal, chiar dac plngerea prealabil s-a fcut
numai de ctre una dintre ele.
Exista si posibilitatea ca infractiunea pentru care este necesara plangerea prealabila pentru
punerea in miscare a actiunii penale sa fie savarsita de o pluralitate de infractori, adica in
participatie penala. In aceasta situatie, conform art. 157 alin.(3) NCP Fapta atrage
rspunderea penal a tuturor persoanelor fizice sau juridice care au participat la svrirea
acesteia, chiar dac plngerea prealabil s-a fcut numai cu privire la una dintre acestea.
c) plangerea prealabila sa fie facuta cu respectarea conditiilor in ceea ce priveste
forma, organul caruia trebuie sa ii fie adresata si in termenul in care trebuie sa fie
introdusa.17
Conditii de forma. Plangerea prealabila trebuie sa fie facuta de persoana vatamata in forma
scrisa. Daca persoana vatamata nu stie sa scrie, ea formuleaza oral plangerea care se
consemneaza intr-un proces-verbal de catre organul care o primeste si care va constitui actul
de sesizare.
Potrivit art. 289 C. proc. pen., plangerea trebuie sa cuprinda numele, prenumele, codul
numeric personal, calitatea si domiciliul petitionarului ori, pentru persoanele juridice,
15 T. Dima, op. cit, p. 758.
16 Trib. jud. Timis, dec. pen. nr. 1713/ 1917, in R.R.D., nr. 2/ 1973, p. 167.
17 T. Dima, op.cit., p. 761.

denumirea, sediul, codul unic de inregistrare, codul de identificare fiscala, numarul de


inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul
bancar, indicarea reprezentantului legal ori conventional, descrierea faptei care formeaza
obiectul plangerii, precum si indicarea faptuitorului si mijloacelor de proba, daca sunt
cunoscute. Plangerea trebuie semnata de persoana vatamata prin infractiune.
Locul introducerii plangerii prealabile. Potrivit art. 295 alin. (2) C. proc. pen., plngerea
prealabil se adreseaz organului de cercetare penal sau procurorului, potrivit legii.
Plngerea prealabila se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie s fie special,
iar procura rmne ataat plngerii. Plngerea prealabila n form electronic ndeplinete
condiiile de form numai dac este certificat prin semntur electronic, n conformitate cu
prevederile legale.
Conform dispozitiilor art. 57 alin. (1) C. proc. pen., organele de cercetare penal ale
poliiei judiciare efectueaz urmrirea penal pentru orice infraciune care nu este dat, prin
lege, n competena organelor de cercetare penal speciale sau procurorului, precum i n alte
cazuri prevzute de lege.
Depunerea plangerii la un organ judiciar necompetent nu afecteaza valabilitatea acesteia,
deoarece organul necompetent este obligat sa trimita petitia la organul care are, potrivit legii,
abilitatea sa o solutioneze.18
Termenul de introducere a plangerii prealabile. Potrivit art. 296 alin.(1) NCPP plngerea
prealabil trebuie s fie introdus n termen de 3 luni din ziua n care persoana vtmat a
aflat despre svrirea faptei.
Conform dispozitiilor aceluiasi articol, cnd persoana vtmat este un minor sau un
incapabil, termenul de 3 luni curge de la data cnd reprezentantul su legal a aflat despre
svrirea faptei. n cazul n care fptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor
prevzute la alin. (2), termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal.
Plngerea prealabil greit ndreptat se consider valabil, dac a fost introdus n termen la
organul judiciar necompetent. Plngerea prealabil greit ndreptat la organul de urmrire
penal sau la instana de judecat se trimite, pe cale administrativ, organului judiciar
competent.
18 Trib.Suprem, s.pen. dec. nr.1860/1981, in RRD nr.8/1982, p.63.

4. Cazurile in care lipseste plangerea prealabila


Plangerea prealabila lipseste atunci cand persoana vatamata, desi a aflat despre savarsirea
faptei, nu face o astfel de plangere, ori nu o face in termenul prevazut de lege.
Plangerea prealabila se considera inexistenta cand este facuta de alta persoana decat cea
vatamata, fara a avea din partea acesteia un mandat special.19
Lipsa plangerii prealabile in cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii
penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate, inlatura raspunderea penala.
Principiul disponibilitatii puneriii in miscare a actiunii penale numai de catre persoana
vatamata in cazurile prevazute de lege, in situatii cu totul speciale cunoaste o anumita
limitare, in sensul ca in ipoteza in care persoanele care prin lege sunt abilitate sa introduca
plangere prealabila nu o fac, actiunea penala poate fi pusa in miscare si din oficiu 20. Astfel, in
cazul in care cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de
exercitiu restransa sau o persoana juridica ce este reprezentata de faptuitor, actiunea penala se
poate pune in miscare si din oficiu [art.157 alin.(4) C.pen.]. De asemenea, in cazul in care
persoana vatamata a decedat sau, in cazul persoane i juridice, aceasta a fost lichidata inainte
de expirarea termenului prevazut de lege pentru introducerea plangerii, actiunea penala poate
fi pusa in miscare din oficiu [art. 157 alin.(5)].
5. Efectele lipsei plangerii penale
Asa cum deja s-a aratat, lipsa plangerii prealabile, in cazul infracitunilor pentru care
actiunea penala se pune in miscare la o astfel de plangere, inlatura raspunderea penala ( art.
157 alin. (1) C. pen.).
Lipsa plangerii penale nu are ca efect si inlaturarea raspunderii civile.21
Consecinta lipsei plangerii prealabile in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se
pune in miscare la o astfel de plangere este inlaturarea raspunderii penale a persoanei care lea comis.

19 Mitrache III, op.cit., p. 409.


20 T. Dima, op.cit., p. 763.
21 Mitrache III, op.cit., p. 409.